Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2007

M. Of. nr. 678 din 4 octombrie 2007

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială

 

Având în vedere că prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 665/2007 s-au constatat neconstituţionale dispoziţiile art. 23 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, ceea ce înseamnă că în cazul urmăririi penale a foştilor membri ai Guvernului se aplică procedura excepţională prevăzută de Legea nr. 115/1999, republicată, care va avea drept consecinţă înmulţirea cazurilor în care această procedură se aplică,

necesitatea asigurării de urgenţă a unei proceduri echitabile şi transparente, prin asigurarea independenţei şi imparţialităţii membrilor comisiei care analizează sesizarea şi prin comunicarea către opinia publică a motivelor care au stat la baza deciziei privind urmărirea penală a unui membru al Guvernului,

apariţia în practică a unor situaţii care nu au fost avute în vedere de legiuitor, cum ar fi existenţa unor sesizări privindu-l pe ministrul justiţiei sau pe ministrul internelor şi reformei administrative, situaţie în care membrii comisiei speciale propuşi de aceştia s-ar putea afla în situaţii de incompatibilitate, ceea ce ar putea determina blocarea activităţii comisiei,

evitarea deturnării acestei proceduri speciale de la scopul său, acela de protecţie a membrilor Guvernului în cazul unor sesizări abuzive,

înlăturarea oricăror suspiciuni de influenţă politică asupra unei decizii care trebuie să fie una de natură juridică,

luând în considerare că cele expuse mai sus constituie situaţii extraordinare ce vizează elemente de interes public, se impune adoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă. 

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. 

Art. I. – Articolul 16 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 23 martie 2007, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 16. – (1) Preşedintele României este sesizat pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului de către primul-ministru sau procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dacă sesizarea este făcută de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acesta îl va informa concomitent şi pe primul-ministru. 

(2) Orice cetăţean care are cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte penale de către membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor se poate adresa primului-ministru sau procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a solicita sesizarea Preşedintelui României. 

(3) În exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, Preşedintele României, la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei de către membrii Guvernului, adresează ministrului justiţiei sau, după caz, primului-ministru o cerere în acest scop. 

(4) Comisia specială este formată din 5 judecători, numiţi pentru un mandat de 3 ani, care nu poate fi reînnoit. Propunerile privind componenţa comisiei vor fi aprobate de către Secţia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi vor fi înaintate de către Consiliul Superior al Magistraturii Preşedintelui României. Componenţa comisiei se aprobă prin decret al Preşedintelui României. 

(5) Membrii comisiei speciale aleg un preşedinte, care prezidează şedinţele acesteia. Şedinţele comisiei speciale nu sunt publice. 

(6) Membrul Guvernului pentru care s-a făcut sesizarea are dreptul de a fi audiat de comisie, de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a depune înscrisuri. 

(7) Comisia specială, după analiza sesizării, a probelor administrate, a declaraţiilor membrului Guvernului faţă de care se solicită urmărirea penală şi a înscrisurilor depuse de acesta, întocmeşte un raport prin care propune Preşedintelui României urmărirea penală sau clasarea sesizării. 

(8) Raportul comisiei speciale va cuprinde opinia majoritară a membrilor comisiei; opiniile separate se vor menţiona distinct în cuprinsul acestuia. 

(9) Preşedintele României hotărăşte asupra raportului prezentat de comisia specială. Dacă Preşedintele României nu îşi însuşeşte concluziile raportului, acesta este obligat să îşi argumenteze decizia în fapt şi în drept. Argumentele de fapt şi de drept se aduc, de îndată, la cunoştinţă publică. 

(10) Concluziile raportului comisiei speciale se aduc la cunoştinţă publică. Acestea, precum şi cererea Preşedintelui României formulată potrivit alin. (3) se comunică imediat de către Administraţia Prezidenţială mijloacelor de informare în masă. 

(11) Dacă membrul Guvernului pentru care Preşedintele României a cerut urmărirea penală este deputat sau senator, ministrul justiţiei sau, după caz, primul-ministru va solicita Camerei competente să declanşeze procedura de adoptare a cererii de începere a urmăririi penale. Dispoziţiile art. 13—15 se aplică în mod corespunzător. 

(12) In situaţia în care membrul Guvernului pentru care s-a făcut sesizarea este ministrul justiţiei, cererea formulată potrivit alin. (3) se adresează primului-ministru.”

Art. II. – (1) In termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Consiliul Superior al Magistraturii va înainta Preşedintelui României propunerile pentru numirea membrilor comisiei speciale, potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. (4) din Legea nr. 115/1999, republicată, astfel cum a fost modificată prin prezenta ordonanţă de urgenţă. 

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, comisia specială constituită potrivit prevederilor anterioare îşi încetează activitatea. 

(3) Sesizările aflate în curs de soluţionare şi pentru care nu s-a întocmit raportul prevăzut la art. 16 alin. (5) din vechea reglementare vor fi preluate de comisia specială constituită potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă. 

Art. III. – Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 23 martie 2007, cu modificările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica, după aprobarea prin lege a acesteia. 

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Tudor-Alexandru Chiuariu

p. Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul,

Cristina-Ancuţa Pocora

 

Bucureşti, 4 octombrie 2007. 

Nr. 95.