Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2008

M. Of. nr. 481 din 30 iunie 2008

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ

privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate

 

Având în vedere că, în calitatea sa de stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, României îi revine sarcina de a transpune și implementa directivele emise de Uniunea Europeană,

în scopul transpunerii Directivei 2006/43/CE din 17 mai 2006 a Parlamentului European și a Consiliului privind auditul statutar al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a directivelor Consiliului 78/660/CEE și 83/349/CEE și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 157 din 9 iunie 2006,

în vederea realizării unei abordări armonizate a auditului statutar la nivelul Uniunii Europene,

pentru asigurarea conformității auditului statutar din România cu cerințele directivelor europene, prin revizuirea permanentă a legislației în domeniu, precum și pentru crearea unui sistem de supraveghere publică pentru auditorii statutari și firmele de audit în baza principiilor europene,

pentru a preveni consecințele negative ale nepromovării în regim de urgență a prezentului act normativ, având în vedere dispozițiile art. 53 „Transpunerea” din Directiva 2006/43/CE din 17 mai 2006 a Parlamentului European și a Consiliului privind auditul statutar al conturilor anuale și al conturilor consolidate și de modificare a directivelor Consiliului 78/660/CEE și 83/349/CEE, care prevăd că statele membre adoptă și publică dispozițiile necesare pentru a se conforma directivei înainte de 29 iunie 2008, statele membre trebuie să informeze Comisia Europeană cu privire la aceasta și să transmită Comisiei Europene textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de Directiva 2006/43/CE. 

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. 

TITLUL I

Auditul statutar

CAPITOLUL I

Obiect și definiții

ARTICOLUL 1

Obiectul

Prezentul titlu reglementează auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate, întocmite potrivit legii contabilității și reglementărilor contabile aplicabile. 

ARTICOLUL 2

Definiții

În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

1. auditul statutar reprezintă auditul situațiilor financiare anuale sau al situațiilor financiare anuale consolidate, așa cum este prevăzut de legislația comunitară, transpusă în reglementările naționale;

2. auditorul statutar este persoana fizică autorizată, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență, de către autoritatea competentă, respectiv Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR), să efectueze audit statutar;

3. firma de audit este persoana juridică sau orice altă entitate, indiferent de forma juridică a acesteia, care este autorizată de autoritatea competentă, respectiv CAFR, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență, să efectueze audit statutar;

4. entitate de audit dintr-o terță țară înseamnă o entitate, indiferent de forma sa juridică, ce efectuează audituri ale situațiilor financiare anuale sau ale situațiilor financiare anuale consolidate ale unei societăți comerciale înregistrate într-o terță țară;

5. auditor dintr-o terță țară înseamnă o persoană fizică care efectuează audituri ale situațiilor financiare anuale sau ale situațiilor financiare anuale consolidate ale unei societăți comerciale înregistrate într-o terță țară;

6. auditor al grupului înseamnă auditorul(ii) statutar(i) sau firma(ele) de audit care efectuează auditul statutar al situațiilor financiare anuale consolidate;

7. rețea înseamnă o structură complexă:

(i)

care are drept scop cooperarea și căreia îi aparține un auditor statutar sau o firmă de audit; și

(ii)

care are drept scop în mod evident distribuția profiturilor sau a costurilor ori are în comun acționariatul, controlul sau gestionarea, politici și proceduri de control al calității, o strategie de afaceri, folosirea unei mărci sau a unei părți însemnate a resurselor profesionale;

8. întreprindere afiliată la o firmă de audit înseamnă orice entitate, indiferent de forma sa juridică, ce este legată de firma de audit prin acționariat, control sau conducere comună;

9. raportul de audit reprezintă raportul prevăzut de Directiva 78/660/CEE, respectiv de Directiva 83/349/CEE, așa cum acestea sunt transpuse în legislația națională;

10. autoritățile competente sunt autoritățile sau organele desemnate prin lege care sunt responsabile pentru reglementarea și/sau supravegherea publică a auditorilor statutari și a firmelor de audit sau pentru aspecte specifice ale acestora. Prin referința la autoritatea competentă se înțelege o trimitere la autoritățile sau organismele responsabile pentru funcțiile la care se face referire;

11. Standardele internaționale de audit (ISA) reprezintă Standardele internaționale de audit, declarațiile și standardele aferente, în măsura în care sunt relevante pentru auditul statutar, emise de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare (IAASB) din cadrul Federației Internaționale a Contabililor (IFAC);

12. Standardele internaționale de raportare financiară reprezintă Standardele internaționale de raportare financiară (IFRS), Standardele internaționale de contabilitate (IAS) și interpretările aferente (Interpretările SIC-IFRIC), amendamentele ulterioare la acele standarde și interpretările aferente, standardele și interpretările viitoare aferente, emise sau adoptate de către Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB), așa cum sunt aprobate de Uniunea Europeană, traduse și publicate în limba română;

13. entitățile de interes public sunt persoanele juridice definite potrivit reglementărilor contabile;

14. cooperativă este o societate cooperativă europeană, așa cum este definită la art. 1 din Regulamentul nr. 1.435/2003/CE al Consiliului din 22 iulie 2003 privind statutul societății cooperative europene (SCE) sau orice alte cooperative pentru care se impune un audit statutar în temeiul legii care reglementează activitatea cooperativelor;

15. nepractician înseamnă orice persoană fizică ce, pentru cel puțin 3 ani înainte de implicarea sa în gestionarea sistemului de supraveghere publică, nu a efectuat audituri statutare, nu a deținut drepturi de vot într-o firmă de audit, nu a fost membru al organului administrativ sau de gestiune al unei firme de audit și nu a fost angajat sau asociat sub o altă formă la o firmă de audit;

16. partener(i)-cheie de audit înseamnă:

a) auditorul(ii) statutar(i) desemnat(ți) de o firmă de audit pentru o anumită misiune de audit, ca fiind responsabilul(ii) principal(i) pentru efectuarea auditului statutar în numele firmei de audit; sau

b) în cazul auditului statutar al unui grup, cel puțin auditorul(ii) statutar(i) care este (sunt) desemnat(ți) de o firmă de audit ca fiind responsabilul(ii) principal(i) pentru efectuarea auditului statutar la nivelul grupului și auditorul(ii) statutar(i) care este (sunt) desemnat(ți) ca fiind responsabilul(ii) principal(i) la nivelul filialelor semnificative; sau

c) auditorul(ii) statutar(i) care semnează raportul de audit;

17. părți reprezentative ale interesului public înseamnă orice părți interesate în supravegherea publică a activității de audit statutar, în dezvoltarea și implementarea standardelor de audit sau de contabilitate (ISA și IFRS), inclusiv părțile implicate în monitorizarea procesului de implementare a standardelor, în vederea asigurării publicului de faptul că organismele profesionale acționează în interes public, precum și alte părți interesate în rezultatele activității de audit sau de aplicare a IFRS. Părți reprezentative ale interesului public pot fi autoritățile publice (Guvern, organisme cu atribuții de reglementare a unui sector specific de activitate), organismele profesionale, precum și o gamă largă de utilizatori ai situațiilor financiare, cum sunt investitorii, analiștii financiari, angajații, instituțiile de credit, publicul larg și altele asemenea;

18. statul membru are semnificația prevăzută în Tratatul de aderare la Uniunea Europeană;

19. terțele țări sunt țările din afara Uniunii Europene;

20. Camera Auditorilor Financiari din România, denumită pe parcursul prezentei ordonanțe de urgență Camera, este persoana juridică autonomă înființată potrivit legii, care funcționează ca organizație profesională de utilitate publică fără scop patrimonial, în domeniul auditului statutar;

21. Organismul de supraveghere publică a activității de audit statutar este organismul înființat în România, potrivit titlului II, în scopul supravegherii în interes public a activității de audit statutar, cu respectarea cerințelor Directivei 2006/43/CE din 17 mai 2006 a Parlamentului European și a Consiliului privind auditul statutar al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a directivelor Consiliului 78/660/CEE și 83/349/CEE și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 157 din 9 iunie 2006. 

CAPITOLUL II

Aprobare, educație continuă și recunoaștere reciprocă

ARTICOLUL 3

(1) Activitatea de audit statutar se efectuează numai de către auditorii statutari sau de firmele de audit care au făcut obiectul autorizării, respectiv aprobării în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență. 

(2) Autoritatea competentă responsabilă pentru autorizarea auditorilor statutari și a firmelor de audit este Camera Auditorilor Financiari din România. 

(3) Responsabilitatea finală pentru aprobarea auditorilor statutari și a firmelor de audit revine organismului de supraveghere publică, așa cum este prevăzut la titlul II. 

ARTICOLUL 4

(1) O persoană fizică poate fi autorizată să efectueze audit statutar, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență, după efectuarea stagiului de pregătire practică și promovarea examenului de competență profesională. 

(2) Camera poate autoriza ca auditori statutari doar persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ cel puțin următoarele condiții:

a) au o bună reputație. 

Buna reputație trebuie să aibă în vedere un comportament profesional adecvat, cu respectarea cerințelor Codului etic emis de IFAC și adoptat de Cameră, așa cum se prevede la art. 20 alin. (1). Criteriile care definesc buna reputație sunt stabilite de Cameră, cu aprobarea organismului de supraveghere publică prevăzut la titlul II;

b) au absolvit o instituție de învățământ economic superior sau un nivel echivalent, în condițiile stabilite prin regulamentul emis de Cameră și aprobat de organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II;

c) au urmat un curs de instruire teoretică;

d) au efectuat un stagiu de pregătire practică, în conformitate cu prevederile art. 9;

e) au promovat examenul de competență profesională, organizat sau recunoscut de autoritatea competentă pentru autorizarea auditorilor statutari și a firmelor de audit. 

ARTICOLUL 5

Autorizarea firmelor de audit

Camera poate autoriza ca firme de audit doar entitățile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) persoanele fizice care efectuează auditul statutar în numele firmei de audit trebuie să îndeplinească cel puțin condițiile prevăzute la art. 4 și trebuie să fie autorizate, respectiv aprobate ca auditori statutari în România;

b) o majoritate a drepturilor de vot în firma de audit trebuie să fie deținută de firme de audit care sunt autorizate în oricare dintre statele membre sau de persoane fizice care îndeplinesc cel puțin condițiile prevăzute la art. 4. Aceste persoane fizice trebuie să fie autorizate în oricare alt stat membru. Pentru scopul auditului statutar al societăților cooperative europene și al entităților similare, autoritățile competente prevăzute la titlul II pot stabili reglementări specifice cu privire la drepturile de vot;

c) o majoritate a membrilor organului administrativ sau de conducere al firmei de audit, dar nu mai mult de 75%, trebuie să fie reprezentată de firme de audit autorizate în oricare dintre statele membre sau de persoane fizice care îndeplinesc cel puțin condițiile prevăzute la art. 4. Aceste persoane fizice trebuie să fie autorizate în oricare alt stat membru. În cazul în care un astfel de organ administrativ sau de conducere nu are mai mult de 2 membri, unul dintre aceștia trebuie să îndeplinească cel puțin condițiile menționate în prezentul articol;

d) firma de audit trebuie să aibă o bună reputație. 

ARTICOLUL 6

Retragerea autorizării

(1) Autorizarea unui auditor statutar sau a unei firme de audit se retrage dacă buna reputație a acestuia (acesteia) a fost compromisă. 

(2) Autorizarea unei firme de audit va fi retrasă dacă a fost compromisă buna reputație sau dacă oricare dintre condițiile prevăzute la art. 5 lit. b) și c) nu mai este îndeplinită și trece un termen mai mare de 6 luni de la momentul în care oricare dintre condițiile respective a încetat să mai fie îndeplinită. 

(3) Pentru auditorii statutari și firmele de audit care sunt autorizați (autorizate) și în alte state membre și care sunt înregistrați (înregistrate) în Registrul public din România în conformitate cu art. 15 alin. (1) lit. c), în cazul în care se retrage autorizarea, indiferent de motiv, Camera comunică acest fapt, precum și motivele retragerii autorizării către autoritățile competente relevante din statul membru în care auditorul statutar, respectiv firma de audit este autorizat(ă). 

(4) Responsabilitatea finală pentru aprobarea retragerii autorizării auditorilor statutari și a firmelor de audit revine organismului de supraveghere publică, așa cum este prevăzut la titlul II. 

ARTICOLUL 7

Examenul de competență profesională

Examenul de competență profesională prevăzut la art. 4 alin. (2) lit. e) trebuie să garanteze nivelul necesar de cunoștințe teoretice în domeniile relevante pentru auditul statutar, precum și capacitatea de a aplica în practică cunoștințele teoretice. Cel puțin o parte a acestui examen se susține sub formă de probă scrisă. 

ARTICOLUL 8

Testul de cunoștințe teoretice

(1) Testul privind cunoștințele teoretice inclus în examenul de competență profesională va acoperi, în special, următoarele domenii:

a) teoria și principiile contabilității generale;

b) cerințele legale și standardele referitoare la întocmirea situațiilor financiare anuale și a situațiilor financiare anuale consolidate;

c) IFRS;

d) analiza financiară;

e) contabilitatea costurilor și contabilitatea managerială;

f) managementul riscului și controlul intern;

g) auditul și aptitudinile profesionale;

h) cerințele legale și standardele profesionale referitoare la auditul statutar și la auditorii statutari;

i) ISA;

j) etica profesională și independența. 

(2) Testul va acoperi, de asemenea, cel puțin următoarele domenii:

a) legea societăților comerciale și guvernanța corporativă;

b) legea falimentului și alte proceduri similare;

c) legislația fiscală;

d) codul civil și codul comercial;

e) legea asigurărilor sociale și Codul muncii;

f) tehnologia informației și sistemele computerizate;

g) economia financiară, generală și de afaceri;

h) matematica și statistica;

i) principiile de bază ale managementului financiar al întreprinderilor. 

ARTICOLUL 9

Pregătire practică și excepții

(1) Camera stabilește normele pentru desfășurarea stagiului de pregătire practică a stagiarilor în activitatea de audit statutar. 

(2) Prin excepție de la prevederile art. 10 lit. b), Camera poate prevedea că o persoană care are o diplomă universitară la nivel de master sau o calificare echivalentă în unul ori mai multe dintre domeniile la care se face referire la art. 8 poate beneficia de o reducere a vechimii în activitatea financiar-contabilă cu durata programului de master recunoscut de Cameră (echivalarea fiind de o jumătate de an pentru fiecare semestru de studiu). 

(3) Prin excepție de la prevederile art. 10 lit c), Camera poate prevedea că o persoană care a promovat un examen universitar sau de nivel echivalent ori care posedă o diplomă universitară sau o calificare echivalentă în unul ori mai multe dintre domeniile la care se face referire la art. 8 poate fi exceptată să mai susțină testul de cunoștințe în domeniul financiar-contabil, în vederea accesului la stagiu, pentru domeniile acoperite de acea examinare sau de acea diplomă. 

(4) Prin excepție de la prevederile art. 7 și 8, Camera poate prevedea că o persoană care a promovat un examen universitar sau de nivel echivalent ori care posedă o diplomă universitară la nivel de master sau o calificare echivalentă în unul ori mai multe dintre domeniile la care se face referire la art. 8 poate fi exceptată de la testul de cunoștințe teoretice inclus în examenul de competență profesională, pentru domeniile acoperite de acel examen sau de acea diplomă. 

(5) Excepțiile prevăzute la alin. (2)–(4) se pot acorda numai în baza unui protocol încheiat între Cameră și instituțiile care au eliberat/recunoscut diplomele/calificările respective. Nu se pot opera excepții de la testul de aplicare a cunoștințelor în practică. 

(6) Camera, cu aprobarea organismului de supraveghere publică prevăzut la titlul II, stabilește condițiile în care pot fi acordate derogări cu privire la testul de cunoștințe teoretice inclus în examinări. Camera stabilește prin norme proprii, avizate de organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II, criteriile care stau la baza încheierii protocoalelor privind acordarea de excepții.

(7) Pentru a asigura capacitatea de a aplica în practică cunoștințele teoretice a căror testare este inclusă în examen, un stagiar va efectua un stagiu de pregătire practică de cel puțin 3 ani, care va cuprinde, printre altele, auditarea situațiilor financiare anuale, a situațiilor financiare anuale consolidate sau a unor situații financiare similare. Cel puțin două treimi din acest stagiu practic va fi efectuat cu un auditor statutar sau cu o firmă de audit autorizat(ă) în orice stat membru. 

(8) Camera trebuie să se asigure că stagiul este efectuat sub îndrumarea unor persoane care oferă garanții suficiente în ceea ce privește capacitatea lor de a oferi pregătire practică. 

(9) Stagiarii în activitatea de audit statutar pot efectua stagiul de pregătire practică prin participarea la activitatea de audit statutar, în cadrul unor cabinete individuale sau firme de audit, potrivit normelor elaborate de Cameră. Pentru stagiarii în activitatea de audit statutar, cabinetele individuale sau firmele de audit vor elibera un document oficial care să ateste efectuarea stagiului. 

ARTICOLUL 10

Stagiari în activitatea de audit statutar

Sunt stagiari în activitatea de audit statutar persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) sunt licențiate ale unei facultăți cu profil economic sau sunt licențiate ale unei alte facultăți și au urmat un program de pregătire suplimentară cu profil economic. Diploma obținută la absolvirea facultății, respectiv în urma programului de pregătire suplimentară trebuie să fie recunoscută de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului;

b) au o vechime în activitatea financiar-contabilă de minimum 4 ani;

c) au promovat testul de verificare a cunoștințelor în domeniul financiar-contabil pentru accesul la stagiu;

d) îndeplinesc cerințele Codului etic. 

ARTICOLUL 11

Formarea profesională continuă

(1) Camera trebuie să se asigure că auditorii statutari participă la programe adecvate de formare profesională continuă pentru a-și menține cunoștințele teoretice, competențele și valorile profesionale la un nivel suficient de înalt. Camera, cu avizul organismului de supraveghere publică prevăzut la titlul II, emite norme cuprinzând obligațiile ce revin auditorilor statutari cu privire la formarea profesională continuă a acestora. 

(2) Nerespectarea cerințelor privind formarea profesională continuă, prevăzute în normele emise de Cameră, se sancționează în mod corespunzător, astfel cum se prevede în reglementările specifice emise de Cameră, coroborate cu prevederile cap. VII. 

(3) Camera implementează standardele de etică profesională, controlul intern de calitate al activității auditorilor statutari și al firmelor de audit, a căror adoptare este supusă avizării de către organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II. 

(4) Camera adoptă și dezvoltă ghiduri și îndrumări cu privire la Standardele internaționale de audit. 

(5) Sub supravegherea publică a organismului de supraveghere publică prevăzut la titlul II, Camera este autoritatea competentă pentru calificările educaționale, organizarea pregătirii profesionale continue, examinarea competenței profesionale, în conformitate cu standardele educaționale emise de IFAC. 

ARTICOLUL 12

Aprobarea auditorilor statutari din alte state membre

(1) Camera stabilește proceduri pentru aprobarea auditorilor statutari care au fost autorizați în alt stat membru al Uniunii Europene. 

(2) Aceste proceduri nu depășesc cerința de a promova un test de aptitudini în conformitate cu art. 4 din Directiva 89/48/CEE a Consiliului privind sistemul general de recunoaștere a diplomelor de învățământ superior acordate pentru formare profesională cu durata minimă de 3 ani, transpusă în legislația națională. 

(3) Testul de aptitudini se susține în limba română și include cunoștințe din legislația românească, în măsura în care sunt relevante pentru auditul statutar. 

(4) Responsabilitatea finală pentru aprobarea auditorilor statutari și a firmelor de audit din alte state membre revine organismului de supraveghere publică, așa cum este prevăzut la titlul II. 

ARTICOLUL 13

(1) Camera elaborează proceduri și norme referitoare la autorizarea auditorilor statutari și a firmelor de audit. Aceste norme trebuie aprobate de organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II. 

(2) Reclamațiile privind deciziile luate de Cameră, referitoare la autorizare sau refuzuri de autorizare a auditorilor statutari sau a firmelor de audit, trebuie adresate organismului de supraveghere publică prevăzut la titlul II. Reclamațiile trebuie efectuate în 30 de zile de la data la care decizia a fost comunicată auditorului statutar sau firmei de audit. 

(3) Auditorii statutari și firmele de audit nemulțumiți (nemulțumite) de deciziile luate de organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II pot ataca aceste decizii la instanțele de judecată competente, în condițiile legii. 

ARTICOLUL 14

Registrul public

(1) Auditorii statutari și firmele de audit sunt înregistrați (înregistrate) într-un registru public, în conformitate cu prevederile art. 15 și 16. 

(2) Fiecare auditor statutar și fiecare firmă de audit sunt identificați (identificate) în Registrul public printr-un număr individual. Informațiile referitoare la auditorii statutari și firmele de audit se păstrează și într-un registru în format electronic, care este accesibil publicului pe site-ul Camerei, în conformitate cu art. 15 și 16. 

(3) Registrul public conține, de asemenea, adresa și datele de contact ale Camerei, care este responsabilă atât pentru autorizarea, respectiv aprobarea auditorilor statutari și a firmelor de audit potrivit prezentei ordonanțe de urgență, pentru asigurarea calității, cât și pentru investigații și sancțiuni aplicate auditorilor statutari și firmelor de audit, potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, precum și datele de contact și detalii cu privire la organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II. 

(4) Camera este autoritatea competentă responsabilă cu întocmirea, actualizarea și publicarea Registrului public, sub monitorizarea organismului de supraveghere publică prevăzut la titlul II. 

(5) Registrul public se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

(6) Modificările intervenite în Registrul public se publică trimestrial în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

(7) În Monitorul Oficial al României, Partea I, se publică cel puțin informațiile cerute la art. 15 alin. (1) lit. a) și alin. (2), pentru auditorii statutari, și informațiile cerute la art. 16 alin. (1) lit. a), b) și c) și alin. (2), pentru firmele de audit. 

(8) Informațiile solicitate la art. 15 și 16 se publică integral, în format electronic. Registrul public electronic se va actualiza trimestrial prin grija Camerei. 

(9) În împrejurări excepționale, Camera poate suspenda obligația de aplicare a cerințelor menționate în prezentul articol, precum și cu privire la cerințele de înregistrare a auditorilor statutari referitoare la dezvăluirea informațiilor, doar în măsura în care acest lucru este necesar pentru a reduce o amenințare semnificativă și iminentă la adresa siguranței personale a oricărei persoane. 

(10) Prin regulamentul intern emis de Cameră, cu avizul organismului de supraveghere publică prevăzut la titlul II, se stabilesc condițiile în care se aplică prevederile prezentului articol. 

(11) Orice modificare intervenită în Registrul public va fi operată în Registrul public electronic în 10 zile lucrătoare de la data comunicării acesteia către Cameră. 

(12) Sub responsabilitatea Camerei, Registrul public trebuie să devină complet operațional până la data de 29 iunie 2009. 

CAPITOLUL III

Înregistrarea

ARTICOLUL 15

Înregistrarea auditorilor statutari

(1) În Registrul public electronic se menționează cel puțin următoarele informații privind auditorii statutari:

a) numele, prenumele, adresa și numărul individual de înregistrare;

b) dacă este cazul, numele, adresa, adresa de website și numărul individual de înregistrare ale firmei de audit la care auditorul statutar este angajat ori asociat ca partener sau în orice alt mod cu firma respectivă;

c) informații cu privire la toate celelalte înregistrări ca auditor statutar la autoritățile competente ale altor state membre ale Uniunii Europene și/sau ale altor terțe țări, inclusiv numele autorității(lor) de înregistrare și, dacă este cazul, numărul (numerele) de înregistrare la acestea. 

(2) Auditorii statutari din terțe țări, înregistrați în conformitate cu art. 51, sunt indicați în mod clar în Registrul public ca atare, într-o secțiune distinctă, și nu ca auditori statutari. 

ARTICOLUL 16

Înregistrarea firmelor de audit

(1) Pentru fiecare firmă de audit, Registrul public electronic conține cel puțin următoarele informații:

a) numele, adresa și numărul de înregistrare;

b) forma juridică;

c) informații de contact, persoana principală de contact și, acolo unde este cazul, adresa de website;

d) adresa fiecărui birou deschis în România;

e) numele, prenumele și numărul de înregistrare sau asimilat, pentru toți auditorii statutari angajați sau asociați ca parteneri ori în alt mod cu firma de audit;

f) numele și adresa la care își desfășoară activitatea, după caz, pentru toți acționarii/asociații;

g) numele, prenumele, adresele profesionale sau adresele de corespondență, după caz, pentru membrii consiliului de administrație ori de conducere;

h) apartenența firmei la o rețea, precum și o listă cu numele și adresele firmelor membre și afiliate sau o indicare a locului unde aceste informații pot fi accesate de public, dacă este cazul;

i) informații cu privire la toate celelalte înregistrări ca firmă de audit la autoritățile competente ale altor state membre ale Uniunii Europene și/sau ale terțelor țări, inclusiv numele și adresa autorității(lor) de înregistrare și, dacă este cazul, numărul (numerele) de înregistrare. 

(2) Entitățile de audit din terțe țări, înregistrate în conformitate cu art. 51, sunt indicate în mod clar în Registrul public, într-o secțiune distinctă, ca atare, și nu ca firme de audit. 

ARTICOLUL 17

Actualizarea informațiilor înregistrate

(1) În cazul în care apar modificări ale informațiilor cuprinse în Registrul public, auditorii statutari și firmele de audit au obligația notificării Camerei în termen de 10 zile lucrătoare de la apariția acestora. 

(2) Necomunicarea modificărilor în termenul prevăzut la alin. (1) poate atrage declanșarea procedurilor de investigație și disciplină, conform dispozițiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență. De la această prevedere fac excepție cazurile de forță majoră prevăzute în normele emise de Cameră și avizate de organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II. 

ARTICOLUL 18

Responsabilitatea pentru înregistrarea informațiilor

(1) Informațiile furnizate Camerei în legătură cu înregistrarea auditorilor statutari și a firmelor de audit, precum și actualizarea informațiilor în conformitate cu art. 15, 16 și 17 sunt semnate de auditorul statutar sau de reprezentantul legal al firmei de audit. 

(2) În cazul în care informațiile sunt furnizate în format electronic, acest lucru se realizează prin intermediul semnăturii electronice, conform legislației aplicabile în domeniu. 

ARTICOLUL 19

Limba

Informațiile prezentate în limba română vor fi introduse în Registrul public electronic și în limba engleză, prin traducere asigurată prin grija Camerei, cu mențiunea că aceasta este autorizată sau nu. 

CAPITOLUL IV

Cerințe profesionale

ARTICOLUL 20

Etica profesională

(1) Camera adoptă Codul etic emis de IFAC. Codul etic este tradus și publicat în limba română prin grija Camerei. 

(2) Organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II, împreună cu Camera, se asigură că toți auditorii statutari și toate firmele de audit respectă principiile de etică profesională, care se referă cel puțin la funcționarea lor în interes public, integritatea și obiectivitatea, competența profesională și atenția cuvenită acestora, așa cum sunt definite acestea în Codul etic. 

ARTICOLUL 21

Independența și obiectivitatea

(1) Atunci când efectuează un audit statutar, auditorul statutar și/sau firma de audit este independent(ă) de entitatea auditată și nu este implicat(ă) în procesul decizional al entității auditate, în înțelesul Codului etic. 

(2) Persoanele cărora li s-a atribuit calitatea de membru al Camerei nu pot angaja sau desfășura activități care le prejudiciază ori care le pot prejudicia integritatea, obiectivitatea, independența sau reputația profesională, astfel cum acestea sunt definite în Codul etic. 

(3) Un auditor statutar sau o firmă de audit nu trebuie să efectueze un audit statutar în cazul în care există orice relație financiară directă sau indirectă, de afaceri, de încadrare în muncă ori un alt tip de relație – inclusiv prestarea de servicii suplimentare, altele decât cele de audit – între auditorul statutar, firma de audit sau rețeaua de care aparține firma de audit, pe de o parte, și entitatea auditată, pe de altă parte, în astfel de circumstanțe în care o terță parte obiectivă, rezonabilă și informată ar putea trage concluzia că independența auditorului statutar sau a firmei de audit poate fi compromisă. 

(4) În cazul în care auditorul statutar sau firma de audit este afectat(ă) de existența anumitor situații ce pot conduce la amenințări la adresa independenței sale, cum ar fi cea de verificare a propriei activități, interes propriu, relații de reprezentare sau de familie, așa cum aceste amenințări sunt definite în Codul etic, auditorul statutar sau firma de audit trebuie să aplice măsuri de protecție pentru a reduce aceste amenințări. În cazul în care importanța acestor amenințări în comparație cu măsurile de protecție aplicate este de o asemenea natură încât independența este compromisă, auditorul statutar sau firma de audit nu trebuie să efectueze auditul statutar. Raportul întocmit în astfel de circumstanțe este lovit de nulitate absolută. 

(5) În cazul în care un auditor statutar sau un asociat apropiat al acestuia se află într-o anumită relație cu entitatea auditată sau se află în relație cu angajații-cheie ori cu conducerea acestei entități, iar astfel de relații ar putea conduce la situații de afectare a independenței sau obiectivității auditorului statutar, atunci respectivul auditor statutar nu poate audita situațiile financiare ale entitații respective. 

(6) Camera poate să prevadă prin regulament, aprobat de organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II, situațiile care ar putea pune în pericol independența și obiectivitatea auditorilor statutari sau ale firmelor de audit. 

ARTICOLUL 22

(1) Auditorii statutari sau firmele de audit care auditează entitățile de interes public trebuie să respecte prevederile art. 21, precum și pe cele ale art. 48 referitoare la independență și obiectivitate. 

(2) În aplicarea prevederilor art. 21 și 48, Camera emite măsuri de implementare care se aprobă de către organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II. 

ARTICOLUL 23

Documentarea în dosarele de audit

Auditorul statutar sau firma de audit include în dosarele de audit o documentație cu privire la toate amenințările semnificative la adresa independenței sale, precum și măsurile de protecție aplicate pentru a reduce acele amenințări. 

ARTICOLUL 24

Încălcarea prevederilor referitoare la independență și obiectivitate, prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, poate conduce la aplicarea de sancțiuni, inclusiv retragerea autorizării auditorului statutar sau firmei de audit, conform regulamentului emis de Cameră și aprobat de organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II. 

ARTICOLUL 25

Confidențialitatea și secretul profesional

(1) Toate informațiile și documentele la care are acces auditorul statutar sau firma de audit atunci când efectuează un audit statutar trebuie să fie protejate potrivit regulilor adecvate privind confidențialitatea și secretul profesional, cuprinse în regulamentele emise de Cameră. 

(2) Regulile privind confidențialitatea și secretul profesional aplicabile auditorilor statutari sau firmelor de audit nu împiedică aplicarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență. 

(3) În cazul în care un auditor statutar sau o firmă de audit este înlocuit(ă) de un alt auditor statutar sau de o altă firmă de audit, fostul auditor statutar sau fosta firmă de audit va asigura accesul la toate informațiile relevante cu privire la entitatea auditată noului auditor statutar sau noii firme de audit. 

(4) Un auditor statutar sau o firmă de audit care a încetat să mai fie angajat(ă) într-o anumită misiune de audit face în continuare obiectul dispozițiilor alin. (1) și (2), cu privire la acea misiune de audit. 

(5) Auditorul statutar și firma de audit, precum și angajații firmelor de audit trebuie să trateze ca fiind confidențiale orice informații despre care iau cunoștință în cursul activității lor, în afara cazului în care legile sau reglementările prevăd altfel și în afara cazului în care persoana la care se referă informațiile și-a dat consimțământul asupra renunțării la obligația privind confidențialitatea. 

(6) Auditorii statutari nu pot folosi informațiile confidențiale dobândite ca rezultat al relațiilor profesionale sau de afaceri în interes propriu sau al unor terțe părți, cu excepția informațiilor care fac obiectul altor relații contractuale cu entitatea auditată sau a informațiilor obținute în condițiile prevederilor alin. (5). 

(7) Pentru a asigura aplicarea unitară a prezentului articol, organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II avizează măsurile de implementare emise de către Cameră. 

ARTICOLUL 26

Independența și obiectivitatea auditorilor statutari care efectuează auditul statutar în numele firmelor de audit

(1) Organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II, împreună cu Camera, se asigură că acționarii sau asociații unei firme de audit, precum și membrii organelor de administrație, de conducere ori de supraveghere ale unei astfel de firme sau ale unei firme afiliate nu intervin în efectuarea unui audit statutar în niciun mod care să pericliteze independența și obiectivitatea auditorului statutar care efectuează auditul statutar în numele firmei de audit. 

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), Camera emite norme care se aprobă de către organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II. 

ARTICOLUL 27

Onorariile de audit

În aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II emite norme corespunzătoare care să prevadă că onorariile pentru auditurile statutare:

a) nu sunt influențate sau determinate de oferirea de servicii suplimentare entității auditate;

b) nu se pot baza pe niciun fel de condiționări, așa cum prevede Codul etic; și

c) sunt adecvate pentru activitatea care urmează să fie efectuată. 

CAPITOLUL V

Standardele de audit și raportarea auditului

ARTICOLUL 28

Standardele de audit

(1) Auditorii statutari și firmele de audit trebuie să efectueze auditurile statutare în conformitate cu ISA. 

(2) La efectuarea auditului, auditorii statutari și firmele de audit pot aplica un standard național de audit, adoptat de Cameră, atât timp cât Uniunea Europeană nu a aprobat un ISA care se referă la respectiva problemă, menționând acest aspect în raportul de audit. 

ARTICOLUL 29

Auditul statutar al situațiilor financiare anuale consolidate

În cazul unui audit statutar al situațiilor financiare anuale consolidate ale unui grup de întreprinderi:

a) auditorul grupului poartă deplina responsabilitate pentru raportul de audit în legătură cu situațiile financiare anuale consolidate;

b) auditorul grupului efectuează o verificare și păstrează documentația verificării pe care a făcut-o pentru activitatea efectuată de auditorul(ii) statutar(i) al(ai) unei terțe țări, entitatea (entitățile) sau firma(ele) de audit a(ale) unei terțe țări pentru scopul auditului grupului. Documentația păstrată de auditorul grupului va fi adecvată și de o asemenea manieră încât să permită organismului de supraveghere publică prevăzut la titlul II sau Camerei, după caz, să verifice în mod corespunzător activitatea auditorului grupului;

c) atunci când o componentă a unui grup de întreprinderi este auditată de auditorul(ii) statutar(i) sau entitatea (entitățile) de audit dintr-o terță țară care nu are un acord de cooperare încheiat cu autoritățile competente din România potrivit prezentei ordonanțe de urgență, auditorul grupului este responsabil pentru a asigura transmiterea adecvată, atunci când se solicită aceasta, a documentației activității de audit efectuate de auditorul(ii) sau entitatea (entitățile) de audit dintr-o terță țară, inclusiv foile de lucru relevante pentru auditul grupului, către autoritățile de supraveghere publică. Pentru a asigura o astfel de transmitere, auditorul grupului va păstra o copie a acestei documentații sau, în caz contrar, va încheia un acord pe baza căruia auditorul(ii) sau entitatea (entitățile) de audit dintr-o terță țară îi va(vor) asigura acces la documentație fără restricție și în mod adecvat, la cerere, sau va întreprinde orice altă acțiune adecvată. În situația în care prevederi legale sau de altă natură împiedică transmiterea documentelor de audit de la o terță țară către auditorul grupului, documentația păstrată de auditorul grupului va include dovada că acesta a întreprins procedurile adecvate pentru a obține acces la documentația de audit și, în cazul impedimentelor, altele decât cele care decurg din legislația țării, dovezile care susțin o astfel de împiedicare. 

ARTICOLUL 30

Raportarea auditului

(1) În cazul în care o firmă de audit efectuează un audit statutar, raportul de audit este semnat cel puțin de auditorul (auditorii) statutar(i) care efectuează auditul statutar în numele firmei de audit. Raportul de audit trebuie să conțină în clar numele persoanei care l-a întocmit, precum și numărul individual de înregistrare în Registrul public. 

(2) În împrejurări excepționale, stabilite prin norme emise de Cameră și avizate de organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II, se stabilesc condițiile în care semnătura să nu fie divulgată publicului. Asemenea excepții se referă la cazul în care această divulgare poate duce la o amenințare iminentă și semnificativă la adresa securității personale a oricărui individ. În orice caz, numele persoanei(lor) implicate în efectuarea auditului statutar este adus la cunoștință Camerei și/sau organismului de supraveghere publică prevăzut la titlul II. 

CAPITOLUL VI

Asigurarea calității

ARTICOLUL 31

Sistemele de asigurare a calității

(1) Toți auditorii statutari și firmele de audit fac obiectul unui sistem de asigurare a calității care respectă cel puțin criteriile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență. 

(2) Criteriile ce trebuie îndeplinite de sistemul de asigurare a calității sunt următoarele:

a) să fie organizat astfel încât să fie independent de auditorii statutari și firmele de audit verificate și să facă obiectul supravegherii publice, astfel cum se prevede la titlul II;

b) finanțarea sistemului de asigurare a calității să fie realizată fără niciun fel de influențe din partea auditorilor statutari sau a firmelor de audit;

c) sistemul de asigurare a calității trebuie să dispună de resurse corespunzătoare. În acest sens, Camera și organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II au obligația de a asigura procurarea resurselor necesare funcționării acestuia;

d) persoanele care efectuează verificările de asigurare a calității trebuie să aibă pregătire profesională adecvată și experiență relevantă în auditul statutar și în raportarea financiară, combinate cu pregătire specifică în ceea ce privește verificarea asigurării calității;

e) selectarea persoanelor care fac verificările pentru misiuni de verificare a asigurării calității specifice se realizează în baza unor proceduri obiective, concepute astfel încât să se asigure că nu sunt conflicte de interese între cei care fac verificările și auditorul statutar sau firma de audit verificat(ă);

f) aria de aplicabilitate a verificării de asigurare a calității, susținută de testarea adecvată a dosarelor de audit selectate, include o evaluare a conformității cu standardele de audit aplicabile și cu cerințele de independență, a cantității și calității resurselor cheltuite, a onorariilor de audit percepute și a sistemelor interne de control al calității ale firmei de audit;

g) verificarea asigurării calității trebuie să aibă ca rezultat un raport care conține principalele concluzii ale acestei verificări;

h) verificările cu privire la asigurarea calității se efectuează la un interval stabilit în funcție de calificativele obținute la verificările anterioare, dar nu mai mult de 6 ani, respectiv 3 ani, în cazul auditorilor entităților de interes public, în condițiile stabilite prin regulament emis de organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II;

i) rezultatele generale ale activității realizate de sistemul de asigurare a calității se publică anual;

j) recomandările formulate la încheierea verificărilor pentru asigurarea calității trebuie să fie puse în practică de auditorul statutar sau de firma de audit în termenul stabilit de persoanele care efectuează verificările de asigurare a calității. De asemenea, Camera stabilește prin norme proprii, cu avizul organismului de supraveghere publică, termene pentru remedierea unor deficiențe privind asigurarea calității. 

(3) În cazul în care recomandările la care se face referire la alin. (2) lit. j) nu sunt puse în practică, auditorul statutar sau firma de audit, dacă este cazul, va face obiectul sistemului de investigații și sancțiuni, așa cum este prevăzut de prezenta ordonanță de urgență și de alte reglementări în domeniu. 

(4) Sub supravegherea publică a organismului de supraveghere publică prevăzut la titlul II, Camera este autoritatea competentă pentru efectuarea de revizuiri pentru asigurarea calității. 

CAPITOLUL VII

Investigații și sancțiuni

ARTICOLUL 32

Sistemele de investigații

(1) Organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II instituie sisteme eficiente de investigații și sancțiuni pentru a detecta, corecta și preveni efectuarea necorespunzătoare a auditului statutar. 

(2) Sancțiunile aplicate trebuie să fie eficiente, proporționale și descurajante cu privire la auditorii statutari și la firmele de audit, în cazul în care auditurile statutare nu sunt efectuate în conformitate cu dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență. Sancțiunile aplicate nu trebuie să aducă atingere regimului de răspundere civilă. 

(3) Măsurile luate sau sancțiunile impuse auditorilor statutari și firmelor de audit trebuie să fie prezentate în mod adecvat publicului. 

(4) Încălcarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență de către auditorii statutari și firmele de audit atrage răspunderea administrativă, disciplinară, civilă sau penală, după caz. 

(5) Firmele de audit răspund, potrivit legii, în calitatea lor de membri ai Camerei, dacă unul dintre asociați, administratori sau angajați, care nu are calitatea de auditor statutar, va interveni în exercitarea independentă a profesiei de auditor statutar, astfel încât să prejudicieze independența auditorilor statutari care desfășoară această activitate în numele firmei de audit. 

(6) Prevederile alin. (1)–(5) se aplică și persoanelor fizice care sunt membre ale Camerei și care desfășoară activitatea de auditor statutar în numele unor firme de audit. 

ARTICOLUL 33

Contravenții și sancțiuni

(1) Constituie contravenții următoarele fapte:

a) încălcarea prevederilor art. 32 alin. (5) și (6);

b) utilizarea calității de auditor statutar sau a celei de firmă de audit în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;

c) exercitarea activității de audit statutar fără viza anuală emisă de autoritatea competentă sau de către persoane neînregistrate în Registrul public prevăzut la art. 14. 

(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează:

a) cele prevăzute la lit. a), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;

b) cele prevăzute la lit. b), cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei și nulitatea raportului de audit întocmit;

c) cele prevăzute la lit. c), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei. 

(3) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoanele anume împuternicite de Cameră sau de organismul de supraveghere publică, după caz. 

(4) Contravențiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare. 

ARTICOLUL 34

(1) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se efectuează de către persoane împuternicite de Cameră sau de organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II, după caz. 

(2) Prevederile prezentului capitol se completează cu dispozițiile legale în vigoare privind regimul juridic al contravențiilor. 

ARTICOLUL 35

Sancțiuni

(1) Sancțiunile aplicate de Cameră auditorilor statutari și firmelor de audit, după caz, sunt:

a) mustrare;

b) avertisment scris;

c) suspendarea dreptului de exercitare a activității de audit statutar pe o perioadă cuprinsă între 3 luni și un an. În perioada suspendării, persoana în cauză nu are dreptul de a exercita sub nicio formă activitate de audit statutar, nu poate face uz de calitatea de auditor statutar și nu poate participa la activitatea Camerei;

d) retragerea autorizării, însoțită de pierderea calității de auditor statutar. Retragerea autorizării firmei de audit atrage dizolvarea de drept și lichidarea acesteia. 

(2) Abaterile pentru care se aplică sancțiuni, precum și procedura de constatare și sancționare se stabilesc prin regulamentul Camerei, cu avizul organismului de supraveghere publică prevăzut la titlul II. 

ARTICOLUL 36

(1) Sancțiunile aplicate auditorilor statutari sau firmelor de audit, rămase definitive după parcurgerea tuturor formelor legale de contestare, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija Camerei. 

(2) În cazul în care instanțele judecătorești pronunță hotărâri definitive de condamnare a unui auditor statutar pentru fapte penale legate de exercitarea activității de audit statutar sau aplică sancțiunea penală complementară interdicției exercitării acestei activități, auditorul statutar va remite Camerei o copie a hotărârii judecătorești, pentru a opera radierea acestuia din Registrul public. În acest scop, Camera urmărește stadiul derulării acțiunilor penale îndreptate împotriva auditorilor statutari. 

ARTICOLUL 37

Răspunderea auditorului statutar și a firmei de audit

(1) Auditorii statutari sau firmele de audit răspund pentru orice daune provocate, cu voie sau ca urmare a neglijenței, prin efectuarea misiunii lor. 

(2) O firmă de audit este răspunzătoare împreună cu auditorul statutar care a efectuat o misiune în numele acesteia pentru daunele provocate de auditorul statutar. 

(3) Un auditor statutar sau o firmă de audit trebuie să încheie o asigurare obligatorie de acoperire a riscurilor profesionale. 

(4) Limitarea în timp și cuantumul sumei care poate fi solicitată drept daună de la un auditor statutar sau de la o firmă de audit vor fi reglementate prin regulament emis de organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II. 

(5) Exercitarea activității de audit statutar fără a deține calitatea de auditor statutar constituie infracțiune și se pedepsește conform legii penale. 

CAPITOLUL VIII

Supravegherea publică și acordurile de reglementare dintre statele membre

ARTICOLUL 38

Principiile supravegherii publice

(1) În România se organizează un sistem național de supraveghere publică a activității de audit statutar, în baza principiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență. 

(2) Sistemul național de supraveghere publică a activității de audit statutar este reprezentat de ansamblul entităților cu atribuții de reglementare în domeniul contabilității și al auditului statutar, inclusiv autoritățile prevăzute prin prezenta ordonanță de urgență, precum și ansamblul relațiilor și procedurilor ce se stabilesc între acestea, în vederea realizării supravegherii în interes public a auditorilor statutari și a firmelor de audit. 

(3) Organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II reprezintă principala structură operațională în cadrul sistemului național de supraveghere publică. 

(4) Toți auditorii statutari și toate firmele de audit fac obiectul supravegherii publice. 

(5) Sistemul de supraveghere publică este guvernat de nepracticieni care au cunoștințe în domenii relevante pentru auditul statutar. 

(6) Se permite unui grup minoritar de practicieni să fie implicat în guvernarea sistemului de supraveghere publică, potrivit prezentei ordonanțe de urgență. 

(7) Persoanele implicate în guvernarea sistemului de supraveghere publică sunt selectate printr-o procedură de numire independentă și transparentă. 

ARTICOLUL 39

Sistemul de supraveghere publică are responsabilitatea finală pentru supravegherea publică, în principal, a următoarelor activități:

a) aprobarea și înregistrarea auditorilor statutari și a firmelor de audit;

b) adoptarea standardelor referitoare la etica profesională, la sistemul de control intern al calității din cadrul firmelor de audit;

c) formarea profesională continuă;

d) asigurarea calității și efectuarea de revizuiri pentru asigurarea calității; și

e) asigurarea sistemelor de investigație și disciplină. 

ARTICOLUL 40

(1) Sistemul de supraveghere publică, prin organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II, are dreptul să întreprindă, dacă este cazul, investigații cu privire la respectarea cerințelor prezentei ordonanțe de urgență de către auditorii statutari și firmele de audit și să adopte măsurile necesare. 

(2) Sistemul de supraveghere publică este transparent. Aceasta presupune publicarea programelor sale de activitate anuale și a rapoartelor de activitate. 

(3) Sistemul de supraveghere publică trebuie să fie finanțat în mod corespunzător. Finanțarea sistemului de supraveghere publică este sigură și fără niciun fel de contribuții financiare din partea auditorilor statutari sau a firmelor de audit. 

ARTICOLUL 41

Cooperarea dintre sistemele de supraveghere publică la nivelul Comunității Europene

(1) Acordurile de reglementare încheiate cu sistemele de supraveghere publică din celelalte state membre ale Uniunii Europene trebuie să permită cooperarea eficientă în ceea ce privește activitățile de supraveghere publică. 

(2) Organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II, înființat potrivit prezentei ordonanțe de urgență, este autoritatea responsabilă pentru asigurarea cooperării eficiente la nivelul Comunității Europene în ceea ce privește activitatea de supraveghere publică. 

ARTICOLUL 42

Recunoașterea reciprocă a acordurilor de reglementare dintre statele membre

(1) În ceea ce privește reglementarea și supravegherea publică, acordurile de reglementare încheiate cu celelalte state membre ale Uniunii Europene respectă principiul jurisdicției statului membru de origine în care este aprobat auditorul statutar sau firma de audit și în care își are sediul social entitatea auditată. 

(2) În cazul auditului statutar al situațiilor financiare anuale consolidate, autoritățile din România care solicită auditul statutar al situațiilor financiare consolidate nu pot să impună auditorului statutar sau firmei de audit care efectuează auditul statutar al unei filiale stabilite într-un alt stat membru al Uniunii Europene cerințe suplimentare cu privire la înregistrarea, verificarea pentru asigurarea calității, standardele de audit, etică și independență. 

(3) În cazul societăților comerciale care își au sediul social într-un alt stat membru al Uniunii Europene, iar valorile mobiliare ale acestora sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată din România, autoritățile române nu pot impune auditorului statutar sau firmei de audit care efectuează auditul situațiilor financiare anuale sau al situațiilor financiare anuale consolidate ale societăților respective niciun fel de cerințe suplimentare cu privire la înregistrarea, verificarea pentru asigurarea calității, standardele de audit, etică și independență. 

ARTICOLUL 43

Desemnarea autorităților competente

(1) În cadrul sistemului de supraveghere publică a activității de audit statutar, organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II reprezintă autoritatea competentă cu atribuții în domeniul supravegherii publice a activității de audit statutar în România. 

(2) Camera Auditorilor Financiari din România este organizația profesională cu atribuții legate de desfășurarea activității de audit statutar în România. 

(3) Autoritățile competente prevăzute la alin. (1) și (2) sunt astfel organizate încât să se evite conflictele de interese. 

(4) Autoritățile competente prevăzute la alin. (1) și (2) cooperează, ori de câte ori este necesar, în scopul îndeplinirii responsabilităților ce le revin. Acestea asigură schimbul de informații și cooperarea necesară în investigațiile referitoare la efectuarea auditurilor statutare. 

CAPITOLUL IX

Numirea și demiterea

ARTICOLUL 44

Numirea auditorilor statutari sau a firmelor de audit

Auditorul statutar sau firma de audit este numit(ă) de adunarea generală a acționarilor/asociaților entității auditate. 

ARTICOLUL 45

Demiterea și demisia auditorilor statutari sau ale firmelor de audit

(1) Auditorii statutari sau firmele de audit pot fi demiși(demise) numai în cazul în care există motive temeinice. Divergența de opinii cu privire la tratamentele contabile sau la procedurile de audit nu reprezintă un motiv temeinic pentru demitere. 

(2) Entitatea auditată, auditorul statutar sau firma de audit informează organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II în legătură cu demiterea sau demisia intervenită pe durata mandatului și dă o explicație adecvată pentru motivele demiterii sau demisiei, după caz. 

CAPITOLUL X

Dispoziții speciale pentru auditul statutar al entităților de interes public

ARTICOLUL 46

Raportul privind transparența

(1) Auditorii statutari și firmele de audit care efectuează auditul statutar al entităților de interes public publică pe website-ul propriu, în termen de 3 luni de la sfârșitul fiecărui exercițiu financiar, un raport anual privind transparența, care include cel puțin următoarele:

a) o descriere a formei legale și a acționariatului firmei de audit;

b) o descriere a rețelei și a acordurilor legale și structurale din rețea, în cazul în care firma de audit aparține unei rețele;

c) o descriere a structurii conducerii firmei de audit;

d) o descriere a sistemelor interne de control al calității existente în firma de audit și o declarație a organului administrativ sau de conducere cu privire la eficacitatea funcționării acestora;

e) o indicare a datei la care a avut loc ultima verificare independentă pentru asigurarea calității prevăzută la art. 31;

f) o listă cu entitățile de interes public pentru care au fost efectuate audituri statutare de către firma de audit în exercițiul financiar precedent;

g) o declarație în legătură cu politicile firmei de audit privind independența, care confirmă, de asemenea, că a avut loc o verificare internă a modului în care a fost respectată independența;

h) o declarație privind politica pe care o urmează firma de audit cu privire la formarea profesională continuă a auditorilor statutari prevăzută la art. 11;

i) informații financiare care arată importanța firmei de audit, cum ar fi cifra totală de afaceri divizată pe onorarii din auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate, precum și onorarii percepute pentru alte servicii profesionale necesare îmbunătățirii calității informațiilor, servicii de consultanță fiscală și alte servicii care nu sunt de audit;

j) informații privind baza pentru remunerarea partenerilor. 

(2) În împrejurări excepționale, Camera poate suspenda, cu avizul organismului de supraveghere publică prevăzut la titlul II, prezentarea informațiilor prevăzute la alin. (1) lit. f) în raportul privind transparența, în măsura în care acest lucru este necesar pentru a reduce o amenințare iminentă și semnificativă la adresa securității personale a oricărui individ. 

(3) Raportul privind transparența este semnat de auditorul statutar sau de reprezentantul legal al firmei de audit, după caz. Semnarea se poate realiza și prin intermediul semnăturii electronice, potrivit prevederilor legale în vigoare. 

ARTICOLUL 47

Comitetul de audit

(1) Fiecare entitate de interes public trebuie să aibă un comitet de audit. Autoritățile de reglementare ale entităților de interes public stabilesc dacă acest comitet de audit trebuie să fie compus din membri neexecutivi ai organului de administrație și/sau membri ai organului de supraveghere a entității auditate și/sau din membri care sunt numiți de adunarea generală a acționarilor entității auditate, cu respectarea legislației în vigoare. Cel puțin un membru al comitetului de audit este independent și are competență în contabilitate și/sau audit. 

(2) Fără a aduce atingere responsabilității membrilor organelor de administrație, de conducere sau de supraveghere ori a altor membri care sunt numiți de adunarea generală a acționarilor din cadrul entității auditate, comitetul de audit are, printre altele, următoarele atribuții:

a) monitorizează procesul de raportare financiară;

b) monitorizează eficacitatea sistemelor de control intern, de audit intern, după caz, și de management al riscurilor din cadrul societății comerciale;

c) monitorizează auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate;

d) verifică și monitorizează independența auditorului statutar sau a firmei de audit și, în special, prestarea de servicii suplimentare entității auditate. 

(3) În cazul entităților de interes public, propunerea venită din partea organului de administrație sau de supraveghere privind numirea unui auditor statutar sau a unei firme de audit se bazează pe o recomandare a comitetului de audit. 

(4) Auditorul statutar sau firma de audit raportează comitetului de audit cu privire la aspectele esențiale care rezultă din auditul statutar și, în special, cu privire la deficiențele semnificative ale controlului intern în ceea ce privește procesul de raportare financiară. 

(5) În aplicarea prevederilor alin. (1)–(4), Camera recomandă măsuri de implementare care se aprobă de organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II. 

ARTICOLUL 48

Independența în cazul auditării entităților de interes public

(1) În plus față de prevederile art. 21 și 26, auditorii statutari sau firmele de audit care efectuează audituri statutare ale entităților de interes public au, printre altele, următoarele atribuții:

a) confirmă anual în scris comitetului de audit independența lor față de entitatea de interes public auditată;

b) comunică anual comitetului de audit serviciile suplimentare prestate entității auditate; și

c) discută cu comitetul de audit despre amenințările la adresa independenței lor și măsurile de protecție luate pentru reducerea acestor amenințări, așa cum sunt acestea documentate în temeiul art. 23. 

(2) Partenerul (partenerii)-cheie responsabil(i) pentru efectuarea auditului statutar se rotește (rotesc) obligatoriu, în cadrul misiunii lui (lor) de audit, în termen de cel mult 7 ani de la data numirii și i (li) se permite să participe din nou la auditarea entității după o perioadă de cel puțin 2 ani. 

(3) Auditorului statutar sau partenerului-cheie care efectuează auditul statutar în numele firmei de audit nu i se permite să ocupe un post-cheie de conducere în cadrul entității auditate înainte de scurgerea unei perioade de cel puțin 2 ani de la data demisiei ca auditor statutar sau ca partener cheie din misiunea de audit. 

(4) Organismul de supraveghere publică prevăzut la titlul II întocmește și publică un raport anual asupra aspectelor de independență care îi sunt transmise de auditorii statutari individuali, firmele de audit și președintele Camerei, pe care îl înaintează organismelor cu atribuții de reglementare în domeniul contabilității. 

(5) În cazul auditului statutar al entităților de interes public, dacă se consideră că se impun măsuri de protecție a independenței auditorului statutar sau a firmei de audit, auditorul statutar sau firma de audit nu poate efectua un audit statutar atunci când este un caz de verificare a propriei activități sau de interes propriu. 

ARTICOLUL 49

Verificarea pentru asigurarea calității prevăzute la art. 31 trebuie efectuată cel puțin o dată la fiecare 3 ani pentru auditorii statutari sau firmele de audit care efectuează audituri statutare pentru entitățile de interes public. 

CAPITOLUL XI

Aspecte internaționale

ARTICOLUL 50

Aprobarea auditorilor din terțe țări

(1) Sub rezerva reciprocității, Camera poate aproba un auditor dintr-o terță țară ca auditor statutar, în cazul în care persoana respectivă a furnizat dovada că respectă cerințe de autorizare echivalente cu cele prevăzute la art. 4 și 11. 

(2) Camera aplică cerințele prevăzute la art. 12 înainte de aprobarea unui auditor dintr-o terță țară care îndeplinește cerințele prevăzute la alin. (1). 

ARTICOLUL 51

Înregistrarea și supravegherea auditorilor și a entităților de audit din terțe țări

(1) Camera înregistrează, în conformitate cu art. 14–16, fiecare auditor și fiecare entitate de audit din terțe țări, care prezintă un raport de audit privind situațiile financiare anuale sau situațiile financiare anuale consolidate ale unei societăți constituite în afara Comunității Europene și ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată din România, potrivit legislației în vigoare privind piața de capital. Sunt exceptate cazurile în care emitentul de valori mobiliare este o societate care emite exclusiv titluri de creanță admise la tranzacționare pe o piață reglementată într-un stat membru, în sensul legislației în vigoare privind piața de capital, a căror valoare nominală unitară este de cel puțin 50.000 euro sau, în cazul titlurilor de creanță exprimate în altă monedă, a căror valoare nominală unitară este echivalentul a cel puțin 50.000 euro la data emiterii. 

(2) Înregistrarea auditorilor și entităților de audit din terțe țări se efectuează cu respectarea prevederilor art. 14 alin. (9), ale art. 17 și 18 referitoare la informațiile cuprinse în Registrul public. 

(3) Auditorii și entitățile de audit înregistrați(te) în terțe țări și aprobați(te) să efectueze audit statutar în România se supun sistemelor de supraveghere a calității, sistemelor de asigurare a calității și sistemelor de investigații și sancțiuni existente în România, organizate conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență. 

(4) Rapoartele de audit privind situațiile financiare anuale sau situațiile financiare anuale consolidate menționate la alin. (1), emise de auditori sau de entități de audit înregistrați(te) în terțe țări, care nu sunt aprobați(te) să efectueze audit statutar în România, nu sunt recunoscute din punct de vedere juridic în România. 

ARTICOLUL 52

Cerințe pentru înregistrarea entităților de audit din terțe țări

(1) Camera poate înregistra entități de audit din terțe țări numai în condițiile în care:

a) acestea îndeplinesc cerințe echivalente cu cele prevăzute la art. 4 și 5;

b) majoritatea membrilor organului administrativ sau de conducere al entității de audit dintr-o terță țară îndeplinesc cerințe echivalente cu cele prevăzute de art. 4 și 6;

c) auditorul dintr-o terță țară care efectuează auditul în numele entității de audit dintr-o terță țară îndeplinește cerințe echivalente cu cele prevăzute de art. 4 și 6;

d) auditurile situațiilor financiare anuale sau ale situațiilor financiare anuale consolidate menționate la art. 51 alin. (1) sunt efectuate în conformitate cu ISA, astfel cum se prevede la art. 28, precum și cu cerințele prevăzute la art. 21, 23, 26, 27 și la art. 48 alin. (5) sau cu standardele și cerințele echivalente; și

e) publică pe website-ul propriu un raport anual privind transparența, care include informațiile menționate la art. 46 sau respectă cerințele echivalente privind publicarea informațiilor. 

(2) Pentru a asigura aplicarea uniformă a alin. (1) lit. d), echivalența menționată la litera respectivă este evaluată și decisă de Comisia Europeană în cooperare cu statele membre. 

(3) Până la adoptarea unei decizii de către Comisia Europeană, Camera, sub supravegherea organismului de supraveghere publică prevăzut la titlul II, poate evalua ea însăși echivalența prevăzută la alin. (1) lit. d). 

TITLUL II

Consiliul pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar

CAPITOLUL XII

Înființarea Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar

ARTICOLUL 53

(1) Se înființează Consiliul pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar, denumit în continuare Consiliu

(2) Consiliul este autoritatea competentă în domeniul supravegherii publice a auditului statutar. 

(3) Consiliul funcționează pe lângă Ministerul Economiei și Finanțelor până la data de 31 decembrie 2008 și, începând cu data de 1 ianuarie 2009, pe lângă Cancelaria Primului-Ministru. 

(4) Consiliul este instituție publică autonomă, cu personalitate juridică, înființată cu scopul de a asigura supravegherea în interes public, potrivit principiilor cuprinse în Directiva 2006/43/CE din 17 mai 2006 a Parlamentului European și a Consiliului privind auditul statutar al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a directivelor Consiliului 78/660/CEE și 83/349/CEE si de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului. 

ARTICOLUL 54

Consiliul are, în principal, următoarele obiective:

a) supravegherea publică a activității de audit statutar, potrivit cerințelor directivelor europene în domeniu;

b) stabilirea planului strategic cu privire la activitatea de supraveghere publică a activității de audit statutar;

c) monitorizarea și coordonarea procesului de aplicare în România a ISA și a Codului etic;

d) promovarea și urmărirea creșterii încrederii publice în activitatea de audit statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate;

e) realizarea cooperării și comunicării cu organismele internaționale din domeniul ISA, al auditului statutar și al supravegherii publice și cu alte organisme de profil implicate în procesul de elaborare și implementare a standardelor specifice domeniului auditului statutar, precum și crearea cadrului corespunzător pentru a răspunde solicitărilor acestora;

f) reprezentarea României, alături de organizațiile profesionale, în cadrul organismelor internaționale din domeniul ISA, al auditului statutar și al supravegherii publice, prin participarea personalului de specialitate la reuniunile acestor organisme;

g) elaborarea propunerilor către Guvern, cu privire la modificarea și completarea Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului;

h) transmiterea de informări și răspunsuri, la solicitările Comisiei Europene, în ceea ce privește profesia de audit statutar și supravegherea publică la nivel național a activității de audit statutar. 

ARTICOLUL 55

(1) Consiliul este condus de un Consiliu superior. 

(2) Activitatea Consiliului se desfășoară în cadrul departamentelor de specialitate stabilite prin regulamentul intern de organizare și funcționare, aprobat de către Consiliul superior. 

(3) În cadrul Consiliului se constituie și funcționează Comisia de disciplină. 

(4) Pentru a asigura interfața dintre departamentele de specialitate și Consiliul superior și pentru a sprijini Consiliul superior în luarea deciziilor în domeniul auditului statutar și al supravegherii publice în acest domeniu, se constituie Comitetul executiv. 

(5) Comitetul executiv reprezintă structura operativă a Consiliului. Componența Comitetului executiv este cea prevăzută în Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului specificat la cap. XIII. 

(6) În cadrul Consiliului funcționează un secretariat care deservește structurile interne ale Consiliului. 

ARTICOLUL 56

Punerea în practică a procedurilor disciplinare și de sancționare referitoare la abaterile de la legislația și practica auditului statutar se realizează prin Comisia de disciplină. Regulile de funcționare a Comisiei de disciplină sunt aprobate de către Consiliul superior. 

ARTICOLUL 57

(1) Organizarea și funcționarea Consiliului sunt prevăzute la cap. XIII. 

(2) Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului poate fi modificat și completat prin hotărâre al Consiliului superior. 

(3) În termen de 6 luni de la numirea membrilor săi, Consiliul superior trebuie să adopte Regulamentul intern de organizare și funcționare al Consiliului. 

CAPITOLUL XIII

Organizarea și funcționarea Consiliului

ARTICOLUL 58

(1) Consiliul reprezintă principala structură operațională a sistemului național de supraveghere publică a activității de audit statutar și îndeplinește atribuțiile în legătură cu această competență. În această calitate, Consiliul este autoritatea responsabilă de organizarea unui sistem eficient și efectiv de supraveghere publică a auditorilor statutari și a firmelor de audit. 

(2) Consiliul este principala autoritate națională care asigură urmărirea și alinierea activității de audit statutar la deciziile luate la nivelul Comisiei Europene în domeniul ISA și al Codului etic. 

ARTICOLUL 59

(1) Principiile supravegherii publice sunt cele prevăzute la titlul I. 

(2) Consiliul reprezintă autoritatea din cadrul sistemului de supraveghere publică care are responsabilitatea finală pentru supravegherea următoarelor activități:

a) aprobarea și înregistrarea auditorilor statutari și a firmelor de audit în România, potrivit prevederilor regulamentului emis în acest scop;

b) adoptarea standardelor de etică și a sistemului de control intern al calității auditorilor statutari, a firmelor de audit și a activității de audit statutar;

c) formarea profesională continuă;

d) asigurarea calității și efectuarea de revizuiri pentru asigurarea calității;

e) asigurarea sistemelor de investigație și disciplină. 

(3) Consiliul obligă Camera să implementeze politici, reglementări, reguli, proceduri și activități în scopul protejării interesului public în conformitate cu cerințele Comisiei Europene. 

(4) Pentru a asigura diferitele părți reprezentative ale interesului public, așa cum sunt prezentate în prezenta ordonanță de urgență, că auditorii statutari respectă ISA, Codul etic și regulile de independență, adecvarea onorariilor sau alte aspecte care pot afecta reputația auditorului, Consiliul, prin Comisia de disciplină, are dreptul să întreprindă investigații referitoare la auditorii statutari și la firmele de audit, precum și la orice alte aspecte hotărâte de Consiliul superior și să adopte măsurile necesare în acest scop. 

ARTICOLUL 60

Consiliul asigură cooperarea cu organismele corespondente din statele membre ale Uniunii Europene, fiind autoritatea responsabilă pentru realizarea acestei cooperări în ceea ce privește activitatea de supraveghere publică. În acest sens, acordurile de cooperare încheiate de Consiliu trebuie să permită cooperarea eficientă cu organismele corespondente din celelalte state membre ale Uniunii Europene. 

ARTICOLUL 61

Consiliul, prin departamentele sale de specialitate stabilite prin Regulamentul intern de organizare și funcționare, are următoarele atribuții:

a) supraveghează, conform planului anual stabilit, controlul de calitate în domeniul auditului statutar;

b) monitorizează modul în care cadrul legal românesc corespunde măsurilor adoptate la nivelul Comisiei Europene cu privire la independența auditorilor statutari;

c) încheie acorduri de cooperare cu organismele corespondente din statele membre ale Uniunii Europene în domeniul supravegherii publice a activității de audit statutar;

d) furnizează Guvernului și instituțiilor statului informații referitoare la supravegherea publică a activității de audit statutar, precum și informații cu privire la adoptarea și implementarea în România a ISA;

e) perfecționează permanent cadrul general, aprobă direcțiile și metodele cu privire la inspecțiile periodice efectuate în cadrul acestor sisteme și asigură implementarea corespunzătoare a acestora de către Cameră, potrivit cerințelor din prezenta ordonanță de urgență referitoare la sistemele de asigurare a calității activității de audit;

f) ia măsuri pentru efectuarea adecvată a inspecțiilor și urmărește rezultatele acestora;

g) monitorizează activitatea Camerei cu privire la autorizarea auditorilor statutari și a firmelor de audit, precum și cu privire la Registrul public;

h) avizează normele și reglementările elaborate de Cameră privind activitatea de audit statutar;

i) emite norme și reglementări proprii cu privire la supravegherea publică a activității de audit statutar, în condițiile prevăzute de Regulamentul intern de organizare și funcționare al Consiliului;

j) monitorizează pregătirea continuă a auditorilor statutari;

k) conduce investigații proprii referitoare la auditorii statutari si firmele de audit și adoptă măsurile necesare în urma constatărilor;

l) analizează raportul anual elaborat și transmis de Cameră, cu privire la activitatea de control al calității și, dacă este cazul, obligă Camera să ia măsurile care se impun. 

ARTICOLUL 62

Secretul profesional și cooperarea cu statele membre în domeniul reglementării auditului

(1) Consiliul, în calitate de autoritate competentă, cooperează cu autoritățile competente din alte state membre responsabile pentru autorizarea auditorilor statutari și a firmelor de audit, înregistrarea, asigurarea calității, inspecție și disciplină ori de câte ori este necesar și acordă asistență acestora, în scopul îndeplinirii responsabilităților ce îi revin în temeiul prezentei ordonanțe de urgență. 

(2) Cooperarea cu autoritățile competente din alte state membre se referă, în principal, la schimbul de informații, documente, asistență, precum și la derularea de investigații referitoare la efectuarea auditului statutar. 

(3) Cu respectarea prevederilor alin. (4), autoritatea competentă ia măsuri pentru comunicarea cu promptitudine a informațiilor, documentelor și furnizarea de asistență către autoritățile care le solicită. 

(4) Persoanele care sunt angajate sau au fost angajate de Consiliu sunt obligate să păstreze secretul profesional și să respecte cerințele de confidențialitate. Informațiile care fac obiectul secretului profesional nu pot fi dezvăluite niciunei alte persoane sau autorități, cu excepția cazului în care acest lucru este prevăzut de alte acte normative în vigoare, prin prevederi speciale în acest sens. Consiliul va elabora, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, reglementări interne care să asigure aplicarea prevederilor prezentului alineat. 

ARTICOLUL 63

(1) Prevederile art. 62 alin. (4) nu împiedică Consiliul și Camera să facă schimb de informații confidențiale. Informațiile schimbate astfel fac obiectul secretului profesional, care se aplică persoanelor angajate sau care au fost angajate anterior de Consiliu și Cameră. 

(2) Consiliul și Camera, prin departamentele de specialitate, furnizează la cerere și fără o întârziere nejustificată, orice informații solicitate în sensul dispozițiilor alin. (1) și (2) ale art. 62. După caz, atunci când Consiliul sau Camera primește astfel de cereri, ia măsurile necesare pentru a strânge, fără nicio întârziere nejustificată, informațiile solicitate. Informațiile furnizate astfel fac obiectul secretului profesional, care se aplică persoanelor angajate sau care au fost angajate anterior de Consiliu și Cameră. 

(3) În cazul în care autoritatea competentă din România căreia i-a fost adresată cererea nu poate furniza informațiile cerute fără întârziere, aceasta notifică motivele întârzierii autorității competente în domeniul auditului statutar care a adresat cererea. Consiliul definește prin reglementări interne „întârzierea nejustificată”. 

(4) Consiliul și Camera, prin departamentele lor de specialitate, pot refuza să dea curs unei solicitări de informații atunci când:

a) comunicarea informațiilor solicitate ar fi de natură să compromită suveranitatea, securitatea și ordinea publică a României; sau

b) au fost deja inițiate proceduri judiciare cu privire la aceleași acțiuni și împotriva acelorași auditori statutari sau firme de audit de către autoritățile române cărora le-a fost adresată cererea; sau

c) a fost adoptată deja o hotărâre definitivă cu privire la aceleași acțiuni și împotriva acelorași auditori statutari sau firme de audit de către autoritățile competente române cărora le-a fost adresată cererea; sau

d) cererea este motivată prin alte intenții decât cele aferente realizării competențelor autorității care solicită informațiile, legate de supravegherea publică și controlul activității de audit statutar al situațiilor financiare și de implementarea procedurilor referitoare la exercitarea auditului statutar; sau

e) persoanele care au fost angajate sau care sunt încă angajate de către autoritatea care solicită informațiile nu sunt supuse acordurilor de confidențialitate profesională; sau

f) există un risc semnificativ ca informațiile, documentele sau asistența solicitate să fie prezentate altor persoane ori autorități decât autoritatea care le solicită, cu excepția cazului în care astfel de prezentări nu sunt autorizate în contextul procedurilor stabilite prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative referitoare la exercitarea auditului statutar. 

ARTICOLUL 64

Informațiile și documentele primite de Consiliu și/sau Cameră în contextul cooperării cu autoritățile din alte state membre ale Uniunii Europene care exercită puteri similare cu ale lor nu pot fi folosite altfel decât pentru scopurile exercitării sarcinilor sau în contextul procedurilor referitoare la exercitarea auditului statutar. 

ARTICOLUL 65

(1) Atunci când Consiliul sau Camera constată că se comit sau au fost comise acte contrare Directivei 2006/43/CE privind auditul statutar al conturilor anuale și consolidate pe teritoriul altui stat membru, acesta/aceasta informează/notifică autoritatea competentă din acel stat membru al Uniunii Europene cu privire la această constatare, expunând cât mai clar posibil motivele care au condus la această concluzie. 

(2) În cazul în care autoritatea competentă a unui alt stat membru informează Consiliul cu privire la comiterea pe teritoriul României, de către auditorii statutari sau firmele de audit aprobați (aprobate) să desfășoare activitate de audit statutar în România, de acte contrare legislației referitoare la auditul statutar, Consiliul trebuie să ia măsurile corespunzătoare. În acest caz, Consiliul informează autoritatea competentă notificatoare cu privire la rezultatul măsurilor întreprinse și, în măsura în care este posibil, informează cu privire la evoluțiile interimare semnificative. 

ARTICOLUL 66

(1) Consiliul și Camera pot solicita efectuarea unei investigații cu privire la elementele prevăzute la art. 65 de către autoritatea competentă a unui alt stat membru pe teritoriul acestuia din urmă. 

(2) Consiliul și Camera pot solicita, de asemenea, ca unora dintre angajații lor să li se permită să însoțească personalul autorității competente a celuilalt stat membru pe durata investigației. 

(3) Autoritățile competente în domeniul auditului statutar dintr-un alt stat membru pot solicita Consiliului și/sau Camerei efectuarea unei investigații pe teritoriul României. 

(4) Autoritățile competente în domeniul auditului statutar dintr-un alt stat membru pot solicita Consiliului și/sau Camerei ca unora dintre angajații acestora să li se permită să însoțească personalul Consiliului și/sau Camerei pe durata investigației. 

(5) Investigația se află integral sub controlul general al autorității competente a statului membru pe al cărui teritoriu este efectuată. 

(6) Autoritățile competente din România pot refuza să dea curs unei cereri de efectuare a unei investigații, astfel cum se prevede la alin. (1) și (3), sau unei cereri ca personalul autorităților din alte state membre să fie însoțit de personalul autorităților competente din România (Consiliul și/sau Camera), astfel cum se prevede la alin. (2) și (4), atunci când:

a) o astfel de investigație poate aduce atingere suveranității, securității sau ordinii publice a statului membru căruia i-a fost adresată cererea; sau

b) au fost deja inițiate procedurile judiciare cu privire la aceleași acțiuni și împotriva acelorași persoane de către autoritățile statului membru căruia i-a fost adresată cererea; sau

c) a fost deja adoptată o hotărâre finală împotriva unor persoane pentru aceleași acțiuni de către autoritățile competente ale statului membru căruia i-a fost adresată cererea. 

ARTICOLUL 67

Cooperarea cu autoritățile competente din terțe țări

(1) Consiliul poate permite transferul dosarelor de audit sau al altor documente deținute de auditorii statutari ori de firmele de audit aprobate de acesta către autoritățile competente dintr-o terță țară, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) aceste documente de audit sau alte documente să aibă legătură cu auditurile societăților comerciale care au emis valori mobiliare în acea terță țară sau care fac parte dintr-un grup care întocmește situații financiare anuale consolidate în acea terță țară;

b) transferul să aibă loc către autoritățile competente din terța țară și la cererea acestora, prin intermediul autorităților competente din România;

c) autoritățile competente din terța țară în cauză să îndeplinească cerințele care au fost considerate adecvate în conformitate cu alin. (3);

d) să existe acorduri de cooperare pe bază de reciprocitate încheiate între autoritățile competente respective;

e) transferul de date personale către terța țară să aibă loc în conformitate cu legislația prin care se transpun prevederile europene cu privire la protecția persoanelor și libera circulație a datelor personale. 

(2) Acordurile de cooperare pe bază de reciprocitate încheiate între autoritățile competente prevăzute la alin. (1) lit. d) trebuie să asigure că:

a) autoritățile competente din terța țară justifică motivele cererii pentru obținerea dosarelor de audit sau a altor documente;

b) persoanele angajate sau angajate anterior de către autoritățile competente ale terței țări care primește informațiile fac obiectul obligației de păstrare a secretului profesional;

c) autoritățile competente ale unei terțe țări pot folosi dosarele de audit și alte documente doar pentru exercitarea funcțiilor lor de supraveghere publică, de asigurare a calității și de investigații, funcții care îndeplinesc cerințe echivalente cu cele prevăzute la titlul I;

d) cererea unei autorități competente dintr-o terță țară privind dosarele de audit sau alte documente deținute de un auditor statutar sau de o firmă de audit poate fi refuzată atunci când:

(i) furnizarea dosarelor de audit sau a documentelor poate aduce atingere suveranității, securității sau ordinii publice a României ori a Comunității Europene; sau

(ii) au fost deja inițiate proceduri judiciare cu privire la aceleași acțiuni și împotriva acelorași persoane de către autoritățile din România; sau

(iii) a fost deja adoptată o hotărâre finală împotriva unor persoane pentru aceleași acțiuni de către autoritățile competente ale statului membru căruia i-a fost adresată cererea. 

(3) Gradul de adecvare prevăzut la alin. (1) lit. c) este decis de Comisia Europeană, în conformitate cu procedura prevăzută la art. 48 alin. (2) din Directiva 2006/43/CE, pentru a facilita cooperarea dintre autoritățile competente. Evaluarea gradului de adecvare se realizează de către Comisia Europeană în cooperare cu Camera și se bazează pe cerințele referitoare la secretul profesional și cooperarea dintre statele membre în domeniul reglementării. 

(4) În cazuri excepționale și prin excepție de la dispozițiile alin. (1), Consiliul sau Camera, după caz, poate permite auditorilor statutari sau firmelor de audit aprobate și/sau autorizate de autoritățile competente desemnate prin prezenta ordonanță de urgență să transfere copii ale dosarelor de audit și ale altor documente de audit direct către autoritățile competente ale unei terțe țări, cu condiția ca:

a) autoritățile competente din acea terță țară să fi inițiat investigații;

b) transferul să nu contravină obligațiilor pe care trebuie să le respecte auditorii statutari și firmele de audit în legătură cu transferul dosarelor de audit sau al altor documente către autoritatea competentă din țara lor de origine;

c) să existe acorduri de cooperare cu autoritățile competente ale acelei terțe țări din afara Uniunii Europene, care să permită autorităților competente din statul membru acces direct reciproc la dosarele de audit și la alte documente ale entităților de audit din respectiva terță țară;

d) autoritatea competentă din terța țară în cauză care face solicitarea să informeze în prealabil autoritatea competentă din țara de origine a auditorului statutar sau a firmei de audit cu privire la fiecare cerere directă de informații, indicând motivele acesteia;

e) să fie respectate condițiile menționate la alin. (2). 

(5) Consiliul, ca organism național de supraveghere publică, aduce la cunoștință Comisiei Europene acordurile de cooperare prevăzute la alin. (1) lit. d) și la alin. (4) lit. c). 

(6) Proiectele de acorduri de cooperare și acces la informații sunt transmise membrilor Consiliului spre aprobare. Aprobarea proiectelor de acorduri se efectuează prin decizie a Consiliului superior. 

(7) Consiliul împreună cu Camera stabilesc procedura de aprobare a acordurilor de cooperare și de acces la informații. 

(8) Acordurile sunt semnate de președintele Consiliului. 

(9) Prin regulamentul intern emis de Consiliu se stabilesc atribuțiile ce revin Consiliului și Camerei în ceea ce privește îndeplinirea atribuțiilor rezultate din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență referitoare la cooperarea cu autoritățile din alte state membre și terțe țări. 

ARTICOLUL 68

(1) Membrii Consiliului superior al Consiliului sunt reprezentanții desemnați de instituțiile cu atribuții de reglementare în domeniul contabilității, respectiv Ministerul Economiei și Finanțelor, Banca Națională a României, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Ministerul Justiției, de organismele profesionale în domeniu, precum și reprezentanți ai mediului universitar de profil și ai mediului de afaceri din România. 

(2) Consiliul superior este condus de un președinte ales dintre reprezentanții autorităților de reglementare (Ministerul Economiei și Finanțelor, Banca Națională a României, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private). 

(3) Președinția Consiliului superior revine prin rotație anuală fiecăruia dintre reprezentanții autorităților de reglementare reprezentate în Consiliu. 

(4) Consiliul superior este format din 11 membri și are următoarea componență:

(i)

ministrul economiei și finanțelor sau un reprezentant al Ministerului Economiei și Finanțelor desemnat de ministru;

(ii)

ministrul justiției sau un reprezentant al Ministerului Justiției desemnat de ministru;

(iii)

guvernatorul Băncii Naționale a României sau un reprezentant al acestei instituții desemnat de guvernator;

(iv)

președintele Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare sau un reprezentant al acestei instituții desemnat de președinte;

(v)

președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor sau un reprezentant al acestei instituții desemnat de președinte;

(vi)

președintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private sau un reprezentant al acestei instituții desemnat de președinte;

(vii)

președintele Camerei Auditorilor Financiari din România sau un reprezentant al acestei instituții desemnat de Consiliul Camerei;

(viii)

un membru al Camerei Auditorilor Financiari din România, auditor al situațiilor financiare întocmite de entitățile de interes public, desemnat de Consiliul Camerei;

(ix)

președintele Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România sau un reprezentant al acestei instituții desemnat de Consiliul superior;

(x)

un reprezentant al mediului academic, desemnat de Asociația Facultăților de Economie din România (AFER);

(xi)

un reprezentant desemnat de confederațiile patronale reprezentative la nivel național și care sunt recunoscute pe plan internațional. 

(5) Cu excepția președintelui Camerei Auditorilor Financiari din România sau a reprezentantului acestuia, precum și a auditorului financiar membru al Camerei, toți membrii Consiliului superior trebuie să fie nepracticieni. 

(6) În funcție de aspectele supuse dezbaterii și aprobării, reprezentanții în Consiliul superior pot fi însoțiți la ședințele acestuia de 1–2 invitați, aceștia neavând drept de vot. Persoanele invitate pot fi reprezentanți ai asociațiilor profesionale și se supun regulilor referitoare la confidențialitate și evitarea conflictului de interese, stabilite prin prezenta ordonanță de urgență, în legătură cu membrii Consiliului superior și cu personalul de specialitate. 

(7) Consiliul superior se întrunește cel puțin o dată pe trimestru și ori de câte ori este nevoie și este prezidat de președinte sau, în lipsa acestuia, de către persoana desemnată de acesta. 

(8) Convocarea Consiliului superior se face la solicitarea președintelui sau a unui număr de membri ce reprezintă cel puțin o treime din numărul total al membrilor săi. 

(9) Durata mandatului membrilor Consiliului superior este de 3 ani, cu drept de reînnoire a mandatului de două ori, la propunerea instituției care i-a numit. 

(10) În cazul în care domiciliul membrilor este în altă localitate decât cea în care au loc ședințele Consiliului superior, acestora li se vor rambursa cheltuielile de transport și cazare. 

ARTICOLUL 69

Consiliul superior are următoarele atribuții:

a) stabilește aria activităților curente ale departamentelor de specialitate și ia măsurile necesare pentru asigurarea unei înalte calități a activității acestora;

b) aprobă planurile anuale de acțiune și orientările strategice ale Consiliului, puse în practică prin departamentele de specialitate;

c) aprobă raportul prezentat Consiliului de către directorul executiv coordonator cu privire la activitatea departamentelor de specialitate, progresele înregistrate în activitatea desfășurată de acestea și revizuiește planurile de acțiune și orientările strategice ale Consiliului, dacă este necesar;

d) aprobă criteriile și regulile pentru angajarea și salarizarea personalului în departamentele de specialitate, potrivit legii, astfel încât să nu existe incompatibilități și conflicte de interese, și urmărește aplicarea corespunzătoare a acestora;

e) aprobă Regulamentul intern de organizare și funcționare al Consiliului;

f) numește președintele Comisiei de disciplină ales dintre membrii acesteia, la propunerea acestora;

g) aprobă Regulamentul intern al Comisiei de disciplină;

h) urmărește asigurarea transparenței față de publicul interesat a rezultatelor activității de monitorizare și supraveghere publică, în scopul îmbunătățirii activității de audit, prin publicarea raportului anual de activitate a Consiliului, precum și a altor informații de interes public;

i) informează Guvernul cu privire la activitatea desfășurată, prin raportul anual referitor la activitatea Consiliului, sau la solicitarea acestor instituții;

j) aprobă bugetul de venituri și cheltuieli al Consiliului;

k) analizează și aprobă execuția bugetului de venituri și cheltuieli pentru exercițiul financiar încheiat;

l) urmărește îndeplinirea oricăror atribuții în domeniu, care decurg din prezenta ordonanță de urgență. 

ARTICOLUL 70

(1) Consiliul își desfășoară activitatea potrivit prezentei ordonanțe de urgență, precum și Regulamentului intern de organizare și funcționare. 

(2) Regulamentul intern de organizare și functionare al Consiliului este aprobat de Consiliul superior, cu majoritate calificată de 75% din voturi. 

(3) Ședințele Consiliului superior sunt statutare cu condiția participării a două treimi din numărul membrilor acestuia. 

(4) Deciziile Consiliului superior se adoptă prin vot deschis, prin regula majorității simple a celor prezenți. În caz de egalitate de voturi, președintele are votul hotărâtor. 

(5) Deciziile de interes public ale Consiliului superior se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

ARTICOLUL 71

(1) Pentru a sprijini activitatea departamentelor de specialitate și pentru analiza anumitor aspecte de natură specifică, în cadrul Consiliului se pot înființa comisii tehnice. 

(2) Comisiile tehnice se constituie prin decizie a Consiliului superior, potrivit Regulamentului intern de organizare și funcționare al Consiliului. 

(3) În funcție de aspectele supuse analizei în cadrul departamentelor de specialitate, comisiile tehnice pot fi formate din specialiști în domeniu, inclusiv din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor, Băncii Naționale a României, Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, mediului academic de profil, mediului de afaceri, precum și din auditori statutari, membri desemnați de Cameră și membri ai Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România desemnați de această instituție, care au experiență în aspectele analizate în cadrul comisiilor tehnice. 

(4) Persoanele care fac parte din departamentele de specialitate și din comisiile tehnice pot fi persoane angajate potrivit legii, persoane detașate/delegate din partea instituțiilor implicate sau persoane care activează pe bază de mandat. 

(5) Persoanele care fac parte din comisiile tehnice pot fi persoane care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

a) au activat sau activează într-o instituție cu atribuții de reglementare în domeniul contabilității sau auditului;

b) dețin diplome în domeniul contabilității sau al auditului, emise de instituții recunoscute la nivel național sau internațional;

c) au experiență relevantă în practica auditării situațiilor financiare sau a elaborării situațiilor financiare;

d) sunt cadre didactice cu experiență în domeniul auditului statutar și al contabilității;

e) au o bună reputație, în înțelesul prevederilor art. 4 alin. (2) lit. a). 

ARTICOLUL 72

(1) Comitetul executiv este structura operativă a Consiliului. 

(2) Comitetul executiv este format din conducătorii departamentelor de specialitate ale Consiliului, potrivit Regulamentului intern de organizare și funcționare al Consiliului. 

(3) Comitetul executiv este subordonat direct Consiliului superior. 

(4) Consiliul superior desemnează dintre membrii Comitetului executiv un director executiv coordonator. 

(5) Atribuțiile Comitetului executiv și ale directorului executiv coordonator al acestuia se stabilesc de către Consiliul superior prin Regulamentul intern de organizare și funcționare al Consiliului și sunt subordonate realizării obiectivelor de bază ale Consiliului. 

ARTICOLUL 73

(1) Comisia de disciplină este structura de investigație și disciplină pentru auditorii statutari și firmele de audit din România. 

(2) Comisia de disciplină emite decizii și impune sancțiuni în conformitate cu regulamentul intern al acesteia. 

(3) Comisia de disciplină este responsabilă cu administrarea și derularea procedurilor de reclamație și disciplină în domeniul activității de audit statutar. 

(4) Comisia de disciplină este compusă din 3 membri, astfel:

(i)

2 reprezentanți ai Ministerului Economiei și Finanțelor, desemnați de ministrul economiei și finanțelor;

(ii)

un reprezentant al Camerei, desemnat de Consiliul Camerei. 

(5) Membrii Comisiei de disciplină au obligația de a respecta secretul profesional și de a evita conflictul de interese. 

(6) Perioada pentru care sunt numiți membrii Comisiei de disciplină este de 3 ani, cu drept de reînnoire a mandatului de două ori. 

(7) Comisia de disciplină este condusă de un președinte ales de membrii acesteia. 

(8) Procedurile Comisiei de disciplină și modalitățile de administrare a acestora sunt cuprinse în regulamentul intern al acesteia. Regulamentul intern al Comisiei de disciplină este aprobat printr-o majoritate de 66% din numărul total al membrilor Comisiei de disciplină. 

(9) Hotărârile Comisiei de disciplină se iau prin majoritate simplă, cu condiția ca 2 membri să fie prezenți. În cazul egalității voturilor, președintele are votul hotărâtor. 

(10) Membrii Comisiei de disciplină nu pot fi reprezentați prin înlocuitori. 

(11) Comisia de disciplină poate impune următoarele sancțiuni:

a) mustrare;

b) restricționare (retragerea sau suspendarea parțială ori totală) a dreptului de practică;

c) penalizare conform deciziei Comisiei de disciplină;

d) retragerea aprobării. 

(12) Cuantumul penalizărilor prevăzute la alin. (11) lit. c) se stabilește prin regulament emis de Comisia de disciplină. 

(13) Detalierea aspectelor referitoare la depunerea plângerilor împotriva auditorilor statutari, respectiv a firmelor de audit, înaintate de către terțe persoane, inclusiv de autorități publice, luarea și emiterea de decizii de către Comisia de disciplină, modul de contestare a deciziilor, soluționarea contestațiilor primite de la auditorii statutari, respectiv firmele de audit, se efectuează prin Regulamentul intern al Comisiei de disciplină. 

(14) La îndeplinirea atribuțiilor sale, Comisia de disciplină colaborează ori de câte ori este necesar cu Camera. 

ARTICOLUL 74

Sediul Consiliului

(1) Sediul Consiliului este în municipiul București, Bd. Libertății nr. 12, sectorul 5. 

(2) Pentru o perioadă de 5 ani, Guvernul asigură un spațiu adecvat pentru funcționarea Consiliului, cu posibilitatea de prelungire a acestui termen. 

Personalul, structura organizatorică și contabilitatea Consiliului

ARTICOLUL 75

(1) Consiliul își desfășoară activitatea pe baza bugetului propriu de venituri și cheltuieli. 

(2) Numărul de posturi aferent Consiliului se stabilește prin Regulamentul intern de organizare și funcționare al Consiliului, în limita maximă de 25 de posturi. 

(3) Structura organizatorică, atribuțiile și răspunderile personalului din aparatul propriu se stabilesc prin Regulamentul intern de organizare și funcționare al Consiliului. 

(4) Contabilitatea Consiliului se organizează distinct, în conformitate cu reglementările specifice. 

ARTICOLUL 76

Membrii Consiliului superior și ai Comisiei de disciplină, personalul din departamentele de specialitate, precum și persoanele care fac parte din comisiile tehnice își desfășoară activitatea astfel încât să se evite conflictul de interese. Prin Regulamentul intern de organizare și funcționare al Consiliului se va defini conflictul de interese. 

ARTICOLUL 77

Finanțare

(1) Finanțarea Consiliului trebuie să fie sigură și în afara oricăror influențe exercitate de auditorii statutari, firmele de audit sau alte părți interesate. 

(2) Finanțarea Consiliului se asigură din contribuții în proporție de 60% și din subvenții acordate de la bugetul de stat în proporție de 40%. 

(3) Subvențiile de la bugetul de stat se asigură prin bugetul Ministerului Economiei și Finanțelor, pentru anul 2008, și prin bugetul Cancelariei Primului-Ministru, începând din anul 2009. 

ARTICOLUL 78

(1) Finanțarea Consiliului se asigură astfel:

(i)

40% din totalul chetuielilor, de la bugetul de stat;

(ii)

60% din totalul cheltuielilor, din contribuțiile instituțiilor reprezentate în Consiliu, potrivit prevederilor alin. (2). 

(2) Banca Națională a României, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Camera Auditorilor Financiari din România și Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România participă la finanțarea Consiliului astfel:

(i)

Banca Națională a României, în procent de 17% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget, potrivit prevederilor alin. (1);

(ii)

Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, în procent de 17% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget, potrivit prevederilor alin. (1);

(iii)

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în procent de 17% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget, potrivit prevederilor alin. (1);

(iv)

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, în procent de 17% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget, potrivit prevederilor alin. (1);

(v)

Camera, în procent de 16% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget, potrivit prevederilor alin. (1);

(vi)

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, în procent de 16% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget, potrivit prevederilor alin. (1). 

(3) Ordonatorul de credite este directorul executiv coordonator al Consiliului. 

ARTICOLUL 79

(1) Salarizarea și celelalte drepturi ale personalului Consiliului se stabilesc ținându-se seama de importanța, răspunderea și complexitatea activității desfășurate, urmărindu-se garantarea independenței și autonomiei acestuia, potrivit legii. 

(2) Nivelul indemnizației lunare de participare la ședințe pentru membrii Consiliului superior, Comisiei de disciplină și comisiilor tehnice se stabilește de Consiliul superior și nu poate depăși 20% din salariul de bază al directorului executiv coordonator. 

ARTICOLUL 80

Excedentele rezultate din execuția bugetului Consiliului se regularizează la sfârșitul anului cu bugetul de stat, în limita sumelor primite de la buget. 

ARTICOLUL 81

(1) Prezentul titlu intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanțe de urgență. 

(2) Instituțiile reprezentate în Consiliu își vor desemna reprezentanții în Consiliul superior în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. 

TITLUL III

Dispoziții tranzitorii și finale

ARTICOLUL 82

(1) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se vor modifica și completa corespunzător Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările ulterioare, precum și celelalte acte normative referitoare la activitatea de audit. 

(2) În termenul prevăzut la alin. (1), autoritățile desemnate la art. 78 alin. (2) ca participante la finanțarea Consiliului vor proceda la modificarea și completarea în mod corespunzător a actelor normative specifice de organizare și funcționare, după caz. 

(3) După intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, toate referirile la „audit financiar” existente în legislația emisă anterior se vor citi ca referiri la „audit statutar”. În mod corespunzător, persoanele care au dobândit calitatea de auditor financiar și care sunt autorizate pentru exercitatea acestei profesii în condițiile prevăzute de Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 75/1999, republicată, cu modificările ulterioare, sunt considerate ca fiind auditori statutari, respectiv firme de audit aprobați/autorizați (aprobate/autorizate) în condițiile prezentei ordonanțe de urgență. 

ARTICOLUL 83

(1) Consiliul va funcționa cu un număr maxim de 20 de posturi până la data de 31 decembrie 2008, după care numărul de posturi se stabilește prin Regulamentul de organizare și funcționare și se aprobă de Consiliul superior. 

(2) Instituțiile reprezentate în Consiliu, respectiv Ministerul Economiei și Finanțelor, Banca Națională a României, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Camera Auditorilor Financiari din România, Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România vor detașa, în condițiile legii, pe perioada 1 iulie – 31 decembrie 2008, câte două persoane care vor desfășura operațiuni legate de înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului. 

(3) Până la 31 decembrie 2008, persoanele încadrate în cadrul organismului de supraveghere publică pot fi funcționari publici sau personal contractual. 

(4) Salarizarea persoanelor prevăzute la alin. (3) se efectuează conform actelor normative care reglementează salarizarea acestor categorii de personal din ministere. 

ARTICOLUL 84

Prevederile prezentei ordonanțe de urgență urmează să se completeze cu deciziile Comisiei Europene emise în aplicarea Directivei 2006/43/CE, pe măsura adoptării acestora. 

*

Prezenta ordonanță de urgență transpune prevederile Directivei 2006/43/CE din 17 mai 2006 a Parlamentului European și a Consiliului privind auditul statutar al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a directivelor Consiliului 78/660/CEE și 83/349/CEE și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 157 din 9 iunie 2006. 

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei și finanțelor,

Eugen Teodorovici,

secretar de stat

 

București, 24 iunie 2008. 

Nr. 90.