Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005

M. Of. nr. 642 din 20 iulie 2005

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

O R D O N A N Ţ Ă   D E   U R G E N Ţ Ă

privind asigurarea calităţii educaţiei

 

Luând în considerare necesitatea asigurării calităţii educaţiei, prin stabilirea cadrului legislativ care să permită dezvoltarea unei culturi instituţionale a calităţii educaţiei şi protecţia beneficiarului de educaţie,

ţinând cont de necesitatea schimbării situaţiei actuale când România se numără printre foarte puţinele ţări europene care nu dispun de un mecanism reglementat de asigurare a calităţii educaţiei,

având în vedere art. 141 lit. s) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. − (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează asigurarea calităţii educaţiei.

(2) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică tuturor organizaţiilor furnizoare de educaţie care operează pe teritoriul României.

Art. 2. − În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă:

a) educaţia se referă la programele şi activităţile de formare academică sau profesională iniţială şi continuă.

b) organizaţia furnizoare de educaţie este o instituţie de învăţământ, o organizaţie nonguvernamentală sau o societate comercială, care, potrivit statutului, desfăşoară activităţi ori programe legal autorizate de formare iniţială sau continuă;

c) programele de studii concretizează oferta educaţională a unei organizaţii furnizoare de educaţie;

d) beneficiarii direcţi ai educaţiei sunt elevii şi studenţii, precum şi persoanele adulte cuprinse într-o formă de educaţie;

e) beneficiarii indirecţi ai educaţiei sunt angajatorii, angajaţii, familiile beneficiarilor direcţi şi, într-un sens larg, întreaga societate;

f) cadrul naţional al calificărilor cuprinde în mod progresiv şi corelat gradele, diplomele sau certificatele de studiu care atestă nivelurile distincte de calificare, exprimate în termenii rezultatelor în învăţare. Cadrul naţional al calificărilor este comparabil şi compatibil cu cel european corespunzător.

Art. 3. − (1) Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt satisfăcute aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate.

(2) Evaluarea calităţii educaţiei constă în examinarea multicriterială a măsurii în care o organizaţie furnizoare de educaţie şi programul acesteia îndeplinesc standardele şi standardele de referinţă. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de însăşi organizaţia furnizoare de educaţie, aceasta ia forma evaluării interne. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de o agenţie naţională sau internaţională specializată, aceasta ia forma evaluării externe.

(3) Asigurarea calităţii educaţiei este realizată printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii instituţionale de elaborare, planificare şi implementare de programe de studiu, prin care se formează încrederea beneficiarilor că organizaţia furnizoare de educaţie satisface standardele de calitate. Asigurarea calităţii exprimă capacitatea unei organizaţii furnizoare de a oferi programe de educaţie, în conformitate cu standardele anunţate. Ea este astfel promovată încât să conducă la îmbunătăţirea continuă a calităţii educaţiei.

(4) Controlul calităţii educaţiei în instituţiile de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal şi postliceal presupune activităţi şi tehnici cu caracter operaţional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecţie desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite.

(5) Îmbunătăţirea calităţii educaţiei presupune evaluare, analiză şi acţiune corectivă continuă din partea organizaţiei furnizoare de educaţie, bazată pe selectarea şi adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum şi pe alegerea şi aplicarea celor mai relevante standarde de referinţă.

Art. 4. − (1) Acreditarea organizaţiilor furnizoare de educaţie şi a programelor lor de studiu este parte a asigurării calităţii.

(2) Acreditarea este acea modalitate de asigurare a calităţii prin care se certifică respectarea standardelor predeterminate, pentru înfiinţarea şi funcţionarea organizaţiilor furnizoare de educaţie şi a programelor lor de studii.

Art. 5. − (1) Calitatea educaţiei reprezintă o prioritate permanentă pentru orice instituţie, organizaţie sau unitate de învăţământ, precum şi pentru angajaţii acesteia. Predarea şi învăţarea de calitate contribuie la dezvoltarea personală a elevilor, studenţilor şi a altor beneficiari de educaţie, la bunăstarea societăţii şi la păstrarea şi ameliorarea mediului.

(2) Politicile promovate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi strategiile specifice de aplicare a acestora contribuie la evaluarea, asigurarea, controlul şi îmbunătăţirea permanentă a calităţii educaţiei. Finanţarea din surse publice a educaţiei se face, în primul rând, în funcţie de calitate.

(3) Instituţiile de învăţământ trebuie să funcţioneze astfel încât prin calitatea activităţii să satisfacă încrederea publică, iar învăţământul să se afirme ca bun public.

(4) Politicile de asigurare a calităţii educaţiei din România sunt permanent corelate cu acţiunile promovate la nivel european şi mondial.

Art. 6. − (1) La nivel de organizaţie furnizoare de educaţie şi la nivel de sistem educaţional, prezenta ordonanţă de urgenţă are ca obiective principale:

a) îmbunătăţirea calităţii educaţiei prin stabilirea şi implementarea de mecanisme instituţionale şi procedurale de evaluare, asigurare, control şi îmbunătăţire a calităţii;

b) producerea şi diseminarea de informaţii sistematice, coerente şi credibile, public accesibile despre calitatea educaţiei, oferite de diferitele organizaţii prezente pe piaţa educaţională din România;

c) protecţia beneficiarilor de educaţie;

d) crearea unei culturi a calităţii la nivelul organizaţiei furnizoare de educaţie;

e) fundamentarea politicilor şi strategiilor sectoriale în domeniul educaţiei.

(2) În cadrul învăţământului superior, evaluarea comparativă transinstituţională a programelor de studii universitare are drept consecinţă finanţarea diferenţiată, în funcţie de calitatea diferită a programului oferit, şi condiţionează accesul instituţiilor de învăţământ superior la granturi de cercetare.

CAPITOLUL II

Metodologia asigurării calităţii educaţiei

Art. 7. − (1) Asigurarea calităţii educaţiei este centrată preponderent pe rezultatele învăţării.

(2) Rezultatele învăţării sunt exprimate în termeni de cunoştinţe, competenţe, valori şi atitudini care se obţin prin parcurgerea şi finalizarea unui nivel de învăţământ sau program de studii.

Art. 8. − (1) Metodologia asigurării calităţii în educaţie se bazează pe relaţiile ce se stabilesc între următoarele componente:

a) criterii;

b) standarde şi standarde de referinţă;

c) indicatori de performanţă;

d) calificări.

(2) Calitatea în educaţie este asigurată prin următoarele procese:

a) planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale învăţării;

b) monitorizarea rezultatelor;

c) evaluarea internă a rezultatelor;

d) evaluarea externă a rezultatelor;

e) îmbunătăţirea continuă a rezultatelor în educaţie.

(3) Componentele şi procesele de asigurare a calităţii şi relaţiile dintre ele se diferenţiază în funcţie de:

a) nivelul de învăţământ şi, după caz, al calificării;

b) tipul organizaţiei furnizoare de educaţie;

c) tipul programului de studii.

Art. 9. − În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă:

a) Criteriul se referă la un aspect fundamental de organizare şi funcţionare a unei organizaţii furnizoare de educaţie.

b) Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activităţi în educaţie.

c) Standardul de referinţă reprezintă descrierea cerinţelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activităţi de către o organizaţie furnizoare de educaţie, pe baza bunelor practici existente la nivel naţional, european sau mondial.

d) Indicatorul de performanţă reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activităţi desfăşurate de o organizaţie furnizoare de educaţie prin raportare la standarde, respectiv la standarde de referinţă.

e) Calificarea este rezultatul învăţării obţinut prin parcurgerea şi finalizarea unui program de studii profesionale sau universitare.

Art. 10. − Asigurarea calităţii educaţiei se referă la următoarele domenii şi criterii:

A. Capacitatea instituţională, care rezultă din organizarea internă din infrastructura disponibilă, definită prin următoarele criterii:

a) structurile instituţionale, administrative şi manageriale;

b) baza materială;

c) resursele umane;

B. Eficacitatea educaţională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obţine rezultatele aşteptate ale învăţării, concretizată prin următoarele criterii:

a) conţinutul programelor de studiu;

b) rezultatele învăţării;

c) activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică, după caz;

d) activitatea financiară a organizaţiei;

C. Managementul calităţii, care se concretizează prin următoarele criterii:

a) strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii;

b) proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate;

c) proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării;

d) proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral;

e) accesibilitatea resurselor adecvate învăţării;

f) baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii;

g) transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi, după caz, certificatele, diplomele şi calificările oferite;

h) funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, conform legii.

CAPITOLUL III

Asigurarea internă a calităţii educaţiei

Art. 11. − (1) La nivelul fiecărei organizaţii furnizoare de educaţie din România se înfiinţează comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii.

(2) Organizaţia furnizoare de educaţie elaborează şi adoptă propria strategie şi propriul regulament de funcţionare a comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii.

(3) Conducătorul organizaţiei este direct responsabil de calitatea educaţiei furnizate. Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii este formată din 3−9 membri. Conducerea ei operativă este asigurată de conducătorul organizaţiei sau de un coordonator desemnat de acesta.

(4) Componenţa comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în unităţile din învăţământul preuniversitar cuprinde, în număr relativ egal:

a) reprezentanţi ai corpului profesoral;

b) reprezentanţi ai părinţilor, în cazul învăţământului preşcolar, primar sau gimnazial ori ai elevilor, în cazul învăţământului profesional, liceal şi postliceal;

c) reprezentanţi ai consiliului local.

(5) Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în cadrul instituţiilor de învăţământ superior cuprinde, în număr relativ egal:

a) reprezentanţi ai corpului profesoral;

b) reprezentanţi ai studenţilor şi ai absolvenţilor;

c) reprezentanţi ai angajatorilor.

(6) Membrii comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii nu pot îndeplini funcţii de conducere în instituţia respectivă, cu excepţia persoanei care asigură conducerea ei operativă. Activitatea membrilor comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii poate fi remunerată, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

(7) Pentru orice altă organizaţie furnizoare de educaţie, comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii cuprinde următoarele categorii:

a) reprezentanţi ai furnizorului;

b) reprezentanţi ai beneficiarilor direcţi;

c) reprezentanţi ai angajatorilor.

Art. 12. − Atribuţiile comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii sunt:

a) elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii, aprobate de conducerea organizaţiei furnizoare de educaţie, conform domeniilor şi criteriilor prevăzute la art. 10;

b) elaborează anual un raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei în organizaţia respectivă. Raportul este adus la cunoştinţă tuturor beneficiarilor prin afişare sau publicare şi este pus la dispoziţie evaluatorului extern;

c) elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei;

d) cooperează cu agenţia română specializată pentru asigurarea calităţii, cu alte agenţii şi organisme abilitate sau instituţii similare din ţară ori din străinătate, potrivit legii.

CAPITOLUL IV

Evaluarea externă a calităţii educaţiei

Art. 13. − Evaluarea externă a calităţii educaţiei cuprinde:

a) evaluarea capacităţii instituţionale a organizaţiei furnizoare de educaţie;

b) evaluarea eficacităţii educaţionale a organizaţiei furnizoare de educaţie;

c) evaluarea managementului calităţii la nivel instituţional;

d) evaluarea calităţii programelor de studiu oferite;

e) evaluarea concordanţei dintre evaluarea internă şi situaţia reală;

f) evaluarea comparativă transinstituţională a unui acelaşi tip de program de studiu oferit de diferite organizaţii furnizoare de educaţie.

Art. 14. − (1) Pentru evaluarea externă a calităţii se înfiinţează Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, denumită în continuare ARACIS, şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP.

(2) Pe baza acordului ARACIS, respectiv ARACIP, evaluarea externă poate fi efectuată şi de alte agenţii autohtone sau internaţionale.

Art. 15. − (1) ARACIS şi ARACIP au în structura organizatorică:

a) Departamentul de acreditare;

b) Departamentul de asigurare a calităţii.

(2) Pentru evaluarea şi acreditarea organizaţiilor furnizoare de educaţie continuă şi a programelor acestora, agenţiile naţionale pot înfiinţa departamente speciale.

Art. 16. − (1) ARACIS este o instituţie publică independentă, de interes naţional, cu personalitate juridică şi cu buget propriu de venituri şi cheltuieli.

(2) Sediul, organigrama şi regulamentul de funcţionare ale ARACIS se stabilesc, la propunerea ARACIS, prin hotărâre a Guvernului.

Art. 17. − (1) ARACIS are următoarele atribuţii în domeniul acreditării:

a) elaborează periodic metodologia şi standardele de acreditare pentru diferitele tipuri de programe şi furnizori de învăţământ superior, care se avizează de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului;

b) evaluează în temeiul standardelor şi al metodologiei aprobate prin hotărâri ale Guvernului, la cerere sau din proprie iniţiativă, şi propune autorizarea, respectiv acreditarea furnizorilor de învăţământ superior şi a programelor lor de studii. Pe baza rapoartelor de acreditare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează actele normative pentru înfiinţarea de structuri de învăţământ superior.

(2) ARACIS are următoarele atribuţii în domeniul asigurării calităţii:

a) formulează şi revizuieşte periodic, pe baza bunelor practici, standarde naţionale de referinţă şi indicatorii de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul superior;

b) colaborează cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi cu ARACIP în elaborarea şi promovarea de politici şi strategii de acţiune, pentru creşterea calităţii educaţiei în România;

c) organizează anual consultări cu instituţiile de învăţământ superior pentru a stabili priorităţile asigurării calităţii;

d) elaborează şi face publice propriile proceduri de evaluare externă a calităţii educaţiei;

e) încheie cu instituţii din ţară şi din străinătate contracte de prestări de servicii pentru evaluarea externă a calităţii programelor şi furnizorilor de programe de educaţie specifice învăţământului superior, precum şi pentru evaluarea transinstituţională a programelor similare în vederea stabilirii de ierarhizări la nivel naţional sau internaţional;

f) efectuează, pe bază contractuală, la solicitarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, evaluarea calităţii unor programe şi instituţii de învăţământ superior;

g) face publice rezultatele evaluărilor externe;

h) publică manuale, ghiduri, lucrări de sinteză a bunelor practici de evaluare şi de asigurare internă şi externă a calităţii;

i) elaborează periodic, cel puţin la fiecare 4 ani, analize de sistem asupra calităţii învăţământului superior din România;

j) colaborează cu agenţii similare din alte ţări pentru dezvoltarea şi aplicarea de măsuri eficiente de îmbunătăţire a calităţii programelor de învăţământ superior;

k) elaborează Codul de etică profesională a experţilor ARACIS;

l) publică anual un raport cu privire la propria activitate;

m) elaborează periodic rapoarte de autoevaluare a calităţii propriei activităţi în vederea pregătirii evaluării externe de către agenţii similare din alte ţări.

Art. 18. − În îndeplinirea atribuţiilor sale, ARACIS are următoarele drepturi:

a) să folosească colaboratori externi, experţi în domeniul de activitate al ARACIS, remuneraţi conform legii;

b) să alcătuiască, pe baza unei metodologii transparente şi folosind criterii de competenţă şi competitivitate, propriul registru de evaluatori, pe care îi pregăteşte metodologic şi îi deleagă pentru efectuarea misiunilor de evaluare externă a calităţii;

c) să verifice, la încheierea misiunii de evaluare, respectarea metodologiei de evaluare aplicate de experţi;

d) să informeze instituţia evaluată şi, după caz, Ministerul Educaţiei şi Cercetării asupra rezultatului evaluării externe.

Art. 19. − (1) ARACIS este condusă de un consiliu alcătuit din 15 membri, cu funcţii didactice de predare în învăţământul superior.

(2) La înfiinţarea ARACIS, membrii Consiliului interimar sunt stabiliţi după cum urmează:

a) 8 membri propuşi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

b) 7 membri propruşi de Conferinţa Naţională a Rectorilor.

(3) Consiliul interimar va avea în componenţă şi reprezentanţi ai învăţământului în limbile minorităţilor.

(4) Numirea membrilor, a preşedintelui şi a vicepreşedintelui Consiliului interimar se face prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(5) În termen de cel mult 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, consiliul interimar:

a) elaborează metodologia de evaluare externă, standardele, standardele de referinţă şi lista de indicatori de performanţă;

b) scoate la concurs posturile din organigrama ARACIS. Candidaţii pentru ocuparea acestor posturi nu pot cumula funcţii didactice în învăţământul superior;

c) constituie propriul registru de experţi pentru activităţile de acreditare şi de evaluare a calităţii în învăţământul superior;

d) organizează concurs, pe baza unei metodologii proprii, pentru ocuparea a 8 posturi din consiliu. Noul consiliu rezultat are un mandat de 3 ani şi îşi alege preşedintele şi vicepreşedintele;

e) nu pot fi membri ai consiliului persoane care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică sau funcţia de rector.

(6) La fiecare 3 ani, Consiliul ARACIS se înnoieşte prin scoaterea la concurs a 8 posturi şi îşi alege noul preşedinte şi vicepreşedinte.

Art. 20. − Pentru îndeplinirea obiectivelor sale, ARACIS preia patrimoniul, toate drepturile şi obligaţiile, infrastructura logistică, personalul tehnic şi baza de date a Consiliului Naţional de Evaluare şi Acreditare Academică. Funcţiile Consiliului Naţional de Evaluare şi Acreditare Academică sunt transferate Departamentului de acreditare din cadrul ARACIS, în termen de maximum 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 21. − (1) ARACIS se finanţează integral din venituri proprii.

(2) Veniturile proprii ale ARACIS provin din:

a) venituri din contracte de prestări de servicii pentru evaluarea calităţii;

b) taxe de autorizare şi acreditare a instituţiilor de învăţământ superior pe programe de studiu, propuse de ARACIS şi aprobate prin hotărâre a Guvernului;

c) taxe de evaluare externă a calităţii, stabilite de ARACIS;

d) fonduri externe nerambursabile, obţinute prin participarea la programe internaţionale, donaţii, sponsorizări, alte surse.

Art. 22. − (1) ARACIS poate face demersurile pentru înscrierea în registrul european al agenţiilor de asigurare a calităţii în învăţământul superior.

(2) ARACIS se supune periodic procedurilor de acreditare internaţională.

Art. 23. − Potrivit principiului subsidiarităţii, instituţiile româneşti de învăţământ superior acreditate au dreptul de a solicita evaluarea externă a calităţii fie de la ARACIS, fie de la o altă agenţie înscrisă în registrul european al agenţiilor de asigurare a calităţii în învăţământul superior, agreată de ARACIS.

Art. 24. − (1) ARACIP este instituţie publică, de interes naţional, în coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu personalitate juridică şi cu buget propriu de venituri şi cheltuieli.

(2) Sediul, structura organizatorică şi funcţionarea ARACIP se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(3) ARACIP are următoarele atribuţii:

a) elaborează, actualizează periodic şi propune Ministerului Educaţiei şi Cercetării standardele, standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;

b) elaborează şi propune Ministerului Educaţiei şi Cercetării metodologia de evaluare instituţională şi de acreditare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;

c) realizează activitatea de evaluare şi acreditare a furnizorilor de educaţie din învăţământul preuniversitar;

d) propune Ministerului Educaţiei şi Cercetării înfiinţarea, respectiv acreditarea, prin ordin, a instituţiilor de învăţământ preuniversitar pentru fiecare nivel de învăţământ, program de studii şi calificare profesională, după caz;

e) efectuează, pe baze contractuale, la solicitarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, evaluarea calităţii educaţiei din învăţământul preuniversitar;

f) propune Ministerului Educaţiei şi Cercetării acreditarea organizaţiilor care oferă programe de formare profesională;

g) realizează împreună cu inspectoratele şcolare şi direcţiile de resort din Ministerul Educaţiei şi Cercetării activitatea de monitorizare şi control al calităţii;

h) efectuează periodic, din 5 în 5 ani, evaluarea organizaţiilor furnizoare de educaţie acreditate;

i) face publice rezultatele evaluărilor externe;

j) elaborează manuale de evaluare internă a calităţii, diferenţiate potrivit art. 8 alin. (3), şi le supune aprobării prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării;

k) elaborează ghiduri de bune practici;

l) publică un raport anual cu privire la propria activitate;

m) elaborează periodic, cel puţin la fiecare 4 ani, analize de sistem asupra calităţii învăţământului preuniversitar din România;

n) elaborează recomandări de îmbunătăţire continuă a calităţii învăţământului preuniversitar;

o) elaborează Codul de etică profesională a experţilor în evaluare şi acreditare.

(4) În îndeplinirea atribuţiilor sale ARACIP are dreptul să folosească colaboratori externi, experţi în domeniul de activitate al agenţiei, înscrişi în registrul propriu al experţilor în evaluare şi acreditare, remuneraţi conform legii.

(5) ARACIP este condusă de un preşedinte şi un vicepreşedinte şi dispune de un aparat propriu format din experţi şi personal administrativ, angajaţi prin concurs.

(6) Nu pot fi angajaţi ai ARACIP persoane care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică.

Art. 25. − Pentru îndeplinirea obiectivelor sale ARACIP preia patrimoniul, toate drepturile şi obligaţiile, infrastructura logistică, personalul şi baza de date ale Comisiei Naţionale de Evaluare şi Acreditare a Învăţământului Preuniversitar. Funcţiile Comisiei Naţionale de Evaluare şi Acreditare a Învăţământului Preuniversitar sunt transferate Departamentului de acreditare al ARACIP, în termen de maximum 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 26. − (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin structurile sale, este responsabil de controlul şi implimentarea măsurilor de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii recomandate de ARACIP.

(2) Controlul calităţii în învăţământul preuniversitar se exercită prin inspectoratele şcolare şi direcţiile de resort din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pe baza unor metodologii specifice, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.

Art. 27. − (1) Finanţarea ARACIP se face integral din venituri proprii.

(2) Veniturile proprii ale ARACIP provin din:

a) venituri obţinute pe bază de contract încheiat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru evaluarea calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar;

b) perceperea unor taxe de autorizare, acreditare şi evaluare periodică, aprobate prin hotărâre a Guvernului;

c) fonduri externe nerambursabile obţinute prin participarea la programe internaţionale;

d) donaţii, sponsorizări, alte surse.

Art. 28. − (1) ARACIS şi ARACIP se reunesc bianual pentru a armoniza transectorial politicile şi strategiile aplicate în domeniul evaluării şi asigurării calităţii în educaţie.

(2) ARACIS şi ARACIP propun Ministerului Educaţiei şi Cercetării proiecte de politici în domeniul asigurării calităţii.

CAPITOLUL V

Acreditarea organizaţiilor furnizoare de educaţie şi a programelor de studiu

Art. 29. − (1) Orice persoană juridică, publică sau privată, interesată în furnizarea de educaţie se supune procesului de evaluare şi acreditare, în condiţiile legii, înainte de a începe să funcţioneze.

(2) În învăţământul preuniversitar acreditarea se face la nivelul structurilor instituţionale pentru fiecare nivel de învăţământ, fiecare tip de program de studii şi de calificare profesională, după caz.

(3) În învăţământul superior acreditarea se face la nivelul structurilor instituţionale pentru fiecare program din ciclul de licenţă, care duce la o calificare universitară distinctă. Programele specifice ciclurilor de studii de masterat şi doctorat se supun evaluării externe, în vederea acreditării, numai la cererea instituţiei de învăţământ superior.

(4) Acreditarea presupune parcurgerea a două etape succesive:

a) autorizarea de funcţionare provizorie, care reprezintă actul de înfiinţare şi acordă dreptul de a desfăşura procesul de învăţământ şi de a organiza, după caz, admiterea la studii;

b) acreditarea, care acordă − alături de drepturile prevăzute la lit. a) − şi dreptul de a emite diplome, certificate şi alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi de a organiza, după caz, examen de absolvire.

(5) Evaluarea externă, în vederea acreditării, se declanşează la cererea organizaţiei care îşi propune să ofere unul sau mai multe programe de educaţie iniţială sau continuă şi se bazează pe un ansamblu de standarde referitoare la domeniile şi criteriile prevăzute la art. 10.

(6) Standardele naţionale specifice fiecărei etape de acreditare, diferenţiate potrivit art. 8 alin. (3), metodologiile de evaluare externă, eşalonarea în timp a procesului de acreditare, precum şi taxele percepute în vederea autorizării şi acreditării se stabilesc periodic, la propunerea agenţiilor de asigurare a calităţii şi a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, prin hotărâre a Guvernului.

Art. 30. − Procedura de autorizare de funcţionare provizorie cuprinde următoarele activităţi:

a) organizaţia interesată în furnizarea de educaţie elaborează un raport de evaluare internă, pe baza prevederilor art. 10, pentru fiecare nivel de învăţământ, tip de program de studiu şi de calificare;

b) raportul de evaluare internă se depune la departamentul de acreditare al agenţiei de asigurare a calităţii împreună cu o cerere de declanşare a procedurii de evaluare externă şi de autorizare de funcţionare provizorie;

c) departamentul de acreditare numeşte o comisie de experţi în evaluare şi acreditare, care analizează raportul de evaluare internă, verifică prin vizite la instituţia solicitantă îndeplinirea standardelor pe domeniile şi criteriile prevăzute la art. 10 şi elaborează propriul raport de evaluare;

d) departamentul de acreditare al agenţiei de asigurare a calităţii validează raportul experţilor prin verificarea respectării metodologiei de evaluare externă, iar agenţia propune Ministerului Educaţiei şi Cercetării acordarea sau, după caz, neacordarea autorizaţiei de funcţionare provizorie;

e) pentru organizaţiile care sunt interesate în desfăşurarea de activităţi de educaţie de nivel preuniversitar, autorizaţia de funcţionare provizorie se acordă în baza avizului favorabil al ARACIP, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării;

f) pentru organizaţiile care sunt interesate în desfăşurarea de activităţi de învăţământ superior, autorizaţia de funcţionare provizorie se acordă în baza avizului favorabil al ARACIS şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, prin hotărâre a Guvernului.

Art. 31. − Procedura de acreditare cuprinde următoarele activităţi:

a) organizaţia autorizată să funcţioneze provizoriu elaborează un raport de evaluare internă folosind ca termeni de referinţă standardele specifice etapei de acreditare;

b) raportul de evaluare internă se depune la departamentul de acreditare al agenţiei de asigurare a calităţii împreună cu o cerere de declanşare a procedurii de evaluare externă şi de acreditare;

c) termenul de depunere a cererii în vederea acreditării nu poate depăşi 2 ani de la data absolvirii primei promoţii, sub sancţiunea ridicării autorizaţiei de funcţionare provizorie;

d) departamentul de acreditare numeşte o comisie de experţi în evaluare şi acreditare care analizează raportul de evaluare internă, verifică prin vizite la instituţia solicitantă îndeplinirea standardelor referitoare la domeniile şi criteriile prevăzute la art. 10 şi elaborează propriul raport de evaluare;

e) departamentul de acreditare al agenţiei de asigurare a calităţii validează raportul experţilor prin verificarea respectării metodologiei de evaluare externă, iar agenţia propune Ministerului Educaţiei şi Cercetării acreditarea sau, după caz, neacreditarea instituţiei solicitante;

f) pentru organizaţiile care desfăşoară activităţi de educaţie de nivel preuniversitar, acreditarea se acordă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, în baza avizului ARACIP;

g) pentru organizaţiile care desfăşoară activităţi de învăţământ superior, acreditarea se acordă prin lege, în baza avizului ARACIS şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Art. 32. − (1) Organizaţia furnizoare de educaţie care a fost autorizată să funcţioneze provizoriu are dreptul de a gestiona personal didactic, nedidactic şi de cercetare, conform propriei strategii de dezvoltare, şi de a participa la programe europene, în condiţiile legii.

(2) Organizaţia furnizoare de educaţie, acreditată, este parte a sistemului naţional de educaţie, cu toate drepturile şi obligaţiile conferite de lege.

Art. 33. − (1) După obţinerea autorizaţiei de funcţionare provizorie, organizaţia furnizoare de educaţie implementează mecanismul de asigurare internă a calităţii şi întocmeşte rapoarte de evaluare internă a calităţii educaţiei, pe care le transmite, anual, ARACIP sau ARACIS, după caz.

(2) După obţinerea acreditării, rapoartele anuale de evaluare internă a calităţii se transmit ARACIP, respectiv ARACIS, la cererea agenţiei sau din propria iniţiativă a organizaţiei furnizoare de educaţie, atunci când solicită o nouă evaluare externă.

(3) Organizaţia furnizoare de educaţie şi programele de studii acreditate ale acesteia se supun periodic, din 5 în 5 ani, evaluării externe de către ARACIP, respectiv ARACIS, sau de o altă agenţie agreată de acestea, potrivit legii.

Art. 34. − (1) În condiţiile în care ARACIP, respectiv ARACIS, constată că nu sunt îndeplinite standardele de calitate, informează Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care avertizează organizaţia furnizoare de educaţie şi acordă termenul de un an pentru aducerea activităţii educaţionale cel puţin la nivelul standardelor naţionale.

(2) Pe baza unui nou raport de evaluare internă întocmit de organizaţia furnizoare de educaţie, ARACIP, respectiv ARACIS, dispune o nouă evaluare externă.

(3) Dacă şi noul raport de evaluare externă este nefavorabil, Ministerul Educaţiei şi Cercetării dispune:

a) încetarea şcolarizării în cadrul programului respectiv de studii începând cu anul I;

b) obligarea organizaţiei furnizoare de educaţie să elaboreze, în continuare, rapoarte anuale de evaluare internă a calităţii educaţiei pentru anii de studii pentru care continuă activitatea.

(4) Organizaţia furnizoare de educaţie este obligată să se supună, după un termen de maximum 2 ani de la ultimul raport de evaluare nefavorabil, unei noi evaluări externe.

(5) Dacă şi acest al treilea raport de evaluare externă este nefavorabil, Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează şi promovează actul normativ prin care încetează definitiv şcolarizarea în cadrul respectivului program şi se reglementează situaţia bazei materiale şi a studenţilor sau elevilor, după caz.

Art. 35. − (1) Pot desfăşura activităţi de învăţământ superior şi pot utiliza denumirile de universitate, academie de studii sau altele similare numai instituţiile de învăţământ superior autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate.

(2) Desfăşurarea de activităţi de învăţământ preuniversitar şi universitar şi eliberarea de acte de studii, în alte condiţii decât cele prevăzute prin prezenta ordonanţă de urgenţă, atrag răspunderea civilă sau penală, după caz, a celor vinovaţi.

(3) Sesizarea organelor de urmărire penală se face de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau de către orice altă persoană fizică ori juridică care se consideră lezată în drepturile sale prin funcţionarea instituţiei în cauză.

CAPITOLUL VI

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 36. − (1) Organizaţiile furnizoare de educaţie aplică mecanismele de evaluare internă a calităţii, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, începând cu semestrul al doilea al anului şcolar, respectiv universitar, 2005−2006.

(2) În anul şcolar, respectiv universitar, 2005−2006 ARACIS şi ARACIP experimentează metodologiile de evaluare şi asigurare externă a calităţii. Până la 1 septembrie 2006, ARACIS şi ARACIP elaborează un raport detaliat asupra rezultatelor experimentării.

(3) Începând cu anul şcolar, respectiv universitar, 2006−2007 se trece la aplicarea metodologiilor de evaluare şi asigurare externă a calităţii conform prezentei ordonanţe de urgenţă, la nivel naţional, ţinându-se cont de rezultatele stadiului de experimentare.

Art. 37 − (1) În cazul instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar care se află în proces de autorizare de funcţionare provizorie sau acreditare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se aplică prevederile Legii nr. 88/1993 privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor, republicată, şi, respectiv, ale Ordonanţei Guvernului nr. 87/1998 privind evaluarea şi acreditarea învăţământului preuniversitar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 196/1999, de către Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare Academică, respectiv Comisia Naţională de Evaluare şi Acreditare a Învăţământului Preuniversitar, până la finalizarea procesului, dar nu mai mult de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Organizaţiile interesate pot depune noi cereri de autorizare de funcţionare provizorie sau acreditare numai după 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 38. − În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se vor supune aprobării hotărârile Guvernului privind sediul, organigrama şi regulamentul de funcţionare ale ARACIS şi ARACIP.

Art. 39. − La 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se abrogă Legea nr. 88/1993 privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor, republicată, Ordonanţa Guvernului nr. 87/1998 privind evaluarea şi acreditarea învăţământului preuniversitar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 196/1999, art. 18 alin. (3), art. 23 alin. (2), art. 56 alin. (1), art. 106 alin. (2), art. 107, art. 113 şi art. 148 alin. (1) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Art. 40. − Toate instituţiile şi unităţile de învăţământ public care funcţionează la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă sunt considerate acreditate şi se supun procedurilor de evaluare periodică din 5 în 5 ani.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei şi cercetării,

Mircea Miclea

Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul finanţelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucureşti, 12 iulie 2005.

Nr. 75.