Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2006

M. Of. nr. 827 din 9 octombrie 2006

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval

 

Având în vedere recomandările experţilor Comunităţii Europene în legătură cu armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară privind transporturile maritime şi pe căile navigabile interioare, care au condus la necesitatea modificării legislaţiei în ceea ce priveşte înmatricularea navelor maritime şi a navelor de navigaţie interioară în registrele matricole şi în registrele de evidenţă a navelor, precum şi radierea lor din aceste registre, schimbarea sistemului de clasificare a navelor şi intrarea în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană a Regulamentului (CEE) nr. 3.577/92 al Consiliului din 7 decembrie 1992 de aplicare a principiului liberei circulaţii a serviciilor la transporturile maritime în interiorul statelor membre (cabotaj maritim), regulament care se va aplica direct şi obligatoriu şi României, întrucât există prevederi naţionale care contravin prevederilor comunitare, sunt necesare modificarea şi completarea legislaţiei româneşti în domeniul transporturilor maritime şi pe căile navigabile, măsură apreciată ca fiind un caz excepţional, conform art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, impunându-se adoptarea de urgenţă a unui act normativ de modificare şi completare a Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, republicată.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. 

Art. I. – Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 10 martie 2004, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul ordonanţei va avea următorul cuprins:

„ORDONANŢĂ

privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare“

2. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

„Art. 1. – (1) Transportul maritim şi pe căile navigabile interioare este reglementat prin prevederile prezentei ordonanţe şi ale altor acte normative, precum şi prin prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. 

(2) Prezenta ordonanţă stabileşte normele specifice aplicabile transportului maritim şi pe căile navigabile interioare, modul de organizare a sistemului instituţional din acest domeniu şi organismele care fac parte din acest sistem, normele specifice privind desfăşurarea în siguranţă a navigaţiei, precum şi normele specifice aplicabile navelor, personalului acestora şi personalului care efectuează activităţi de transport naval, activităţi conexe şi activităţi auxiliare acestora.“

3. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

„Art. 3. – Prevederile prezentei ordonanţe nu se aplică navelor militare, navelor aflate în proprietatea sau în operarea statului român şi angajate numai în servicii guvernamentale necomerciale, porturilor militare şi în zonele în care se desfăşoară în exclusivitate activităţi militare.“

4. Titlul capitolului II va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL II

Sistemul instituţional din domeniul transportului maritim şi pe căile navigabile interioare“

5. Titlul secţiunii 1 a capitolului II va avea următorul cuprins:

„SECŢIUNEA 1

Autoritatea de stat în domeniul transportului maritim şi pe căile navigabile interioare“

6. La articolul 4, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 4. – (1) Autoritatea de stat în domeniul transportului maritim şi pe căile navigabile interioare este Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, denumit în continuare minister, care elaborează şi promovează actele normative şi normele specifice aplicabile transportului maritim şi pe căile navigabile interioare, urmăreşte aplicarea acestora şi asigură ducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.“

7. Articolul 5 va avea următorul cuprins:

„Art. 5. – Ministerul îşi exercită rolul de autoritate de stat în domeniul transportului maritim şi pe căile navigabile interioare privind activităţile de reglementare, autorizare, coordonare, inspecţie, control, supraveghere şi certificare a infrastructurii de transport maritim şi pe căi navigabile interioare, a navelor, a activităţilor de transport naval, a activităţilor conexe şi a activităţilor auxiliare acestora, precum şi a personalului care efectuează aceste activităţi, prin Direcţia generală transport naval din cadrul ministerului, denumită în continuare direcţie.“

8. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

„Art. 6. – (1) Direcţia exercită atribuţiile ministerului privind coordonarea, supravegherea şi controlul, după caz, ale instituţiilor publice, companiilor naţionale, regiilor autonome şi societăţilor comerciale din domeniul transportului maritim şi pe căile navigabile interioare, care funcţionează în subordinea sau sub autoritatea ministerului, în ceea ce priveşte activităţile prevăzute la art. 5. 

(2) Organismele prevăzute la alin. (1) formează sistemul instituţional din domeniul transportului maritim şi pe căile navigabile interioare şi exercită, potrivit competenţelor atribuite:

a) funcţia de autoritate de stat în domeniul siguranţei navigaţiei şi a securităţii navelor;

b) funcţia de autoritate portuară şi/sau de căi navigabile interioare;

c) alte funcţii specifice domeniului transportului maritim şi pe căile navigabile interioare.“

9. Articolul 7 va avea următorul cuprins:

„Art. 7. – Funcţia de autoritate de stat în domeniul siguranţei navigaţiei şi a securităţii navelor este îndeplinită de Autoritatea Navală Română, organ tehnic de specialitate din subordinea ministerului, care are următoarele atribuţii:

a) duce la îndeplinire obligaţiile ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte;

b) elaborează normele tehnice naţionale privind construcţia, întreţinerea şi repararea navelor şi le supune spre aprobare ministerului;

c) certifică şi monitorizează conformitatea navelor care arborează pavilionul român şi a echipamentelor cu normele tehnice naţionale şi cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte;

d) certifică conformitatea companiilor care operează nave care arborează pavilionul român cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte;

e) emite brevete, certificate de capacitate pentru personalul navigant român, certificate de conducător de ambarcaţiune de agrement, precum şi atestate de conformitate şi recunoaştere;

f) organizează sesiuni de examene pentru obţinerea brevetelor, a certificatelor de capacitate, precum şi a certificatelor de conducător de ambarcaţiune de agrement;

g) monitorizează activitatea formelor de pregătire aprobate;

h) acordă dreptul de arborare a pavilionului român, suspendă sau retrage acest drept şi emite actele de naţionalitate navelor care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român;

i) efectuează supravegherea navigaţiei şi controlul traficului de nave în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti;

j) efectuează inspecţia şi controlul navelor, indiferent de pavilionul acestora, în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti, privind respectarea prevederilor legale naţionale în domeniu şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte;

k) efectuează controlul statului pavilionului la navele maritime care arborează pavilionul român;

l) efectuează controlul statului portului la navele maritime care arborează pavilionul altor state şi care se află în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti;

m) efectuează înmatricularea şi ţine evidenţa navelor care arborează pavilionul român, a navelor aflate în construcţie în România şi a personalului navigant român;

n) coordonează activităţile de căutare şi salvare a vieţii omeneşti, a navelor şi aeronavelor aflate în pericol pe mare şi în apele naţionale navigabile ale României;

o) coordonează activităţile de prevenire a poluării apelor de către navele aflate în apele naţionale navigabile şi, împreună cu autorităţile de protecţie a mediului, coordonează intervenţia pentru depoluare;

p) asigură supravegherea tehnică privind clasificarea şi certificarea siguranţei construcţiei navelor care arborează pavilionul român, în conformitate cu normele tehnice obligatorii de construcţie aprobate de minister sau ale organizaţiilor recunoscute, la solicitarea proprietarului navei;

q) efectuează supravegherea tehnică a lucrărilor de construcţie a navelor care urmează să arboreze pavilionul român şi efectuează certificarea materialelor şi a echipamentelor utilizate la construcţia acestora, la solicitarea proprietarului navei;

r) efectuează supravegherea tehnică şi certificarea construcţiei containerelor, în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte;

s) eliberează certificate de tonaj navelor care arborează pavilionul român;

t) cercetează, prin căpităniile de port, evenimentele şi accidentele de navigaţie;

u) sancţionează contravenţional persoanele care încalcă prevederile legale privind navigaţia şi poluarea apelor naţionale navigabile de către nave, dacă faptele acestora nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni;

v) transcrie constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arborează pavilionul român, precum şi asupra navelor aflate în construcţie;

x) reprezintă statul român în organismele internaţionale pe bază de mandat acordat în condiţiile legii;

y) alte atribuţii stabilite prin actul normativ de organizare şi funcţionare a Autorităţii Navale Române.“

10. Titlul secţiunii a 3-a a capitolului II va avea următorul cuprins:

„SECŢIUNEA a 3-a

Administraţii portuare şi/sau de căi navigabile interioare“

11. Articolul 10 va avea următorul cuprins:

„Art. 10. – (1) Funcţia de autoritate portuară şi/sau de căi navigabile interioare este îndeplinită de administraţiile porturare şi/sau de căi navigabile interioare, care au ca principal obiect de activitate aplicarea politicii portuare şi de căi navigabile interioare, elaborată de minister, coordonarea activităţilor care se desfăşoară în porturi şi pe căile navigabile interioare şi implementarea programelor de dezvoltare a infrastructurilor portuare şi de căi navigabile interioare. 

(2) Modul de organizare şi funcţionare a activităţilor în porturi şi pe căile navigabile interioare, de administrare a porturilor şi a căilor navigabile interioare, de utilizare a infrastructurii portuare şi de căi navigabile interioare, aparţinând domeniului public, se stabileşte prin lege.“

12. Titlul secţiunii a 4-a a capitolului II va avea următorul cuprins:

„SECŢIUNEA a 4-a

Sistemul de educare, pregătire profesională şi perfecţionare a personalului din domeniul transportului maritim şi pe căile navigabile interioare“

13. Articolul 11 va avea următorul cuprins:

„Art. 11. – (1) Activităţile de educare, formare profesională şi perfecţionare a personalului navigant român se desfăşoară numai printr-o formă de pregătire aprobată. 

(2) Forma de pregătire aprobată reprezintă totalitatea cursurilor organizate de un furnizor de educaţie, de formare profesională sau de perfecţionare, aprobate de Autoritatea Navală Română. 

(3) Activităţile de educare şi formare profesională se desfăşoară prin furnizori de educaţie acreditaţi în condiţiile legii. 

(4) Cursurile de perfecţionare în domeniu se desfăşoară prin Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturile Navale – CERONAV, instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, denumit în continuare CERONAV. 

(5) CERONAV poate desfăşura activităţi de educare şi formare profesională, precum şi alte activităţi menţionate în actul normativ de înfiinţare. 

(6) Pentru activităţile şi operaţiunile specifice desfăşurate, CERONAV percepe tarife aprobate prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.“

14. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

„Art. 12. – (1) CERONAV îşi poate desfăşura activitatea şi prin intermediul unor instituţii publice, regii autonome, societăţi comerciale, asociaţii şi fundaţii, care au avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi al Autorităţii Navale Române. 

(2) Furnizorii de servicii de pregătire şi perfecţionare a personalului din transportul maritim şi pe căile navigabile, care au fost autorizaţi, avizaţi sau supuşi unei proceduri similare în vederea desfăşurării acestor activităţi într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, sunt exceptaţi de la cerinţa avizării prevăzută la alin. (1).“

15. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

„Art. 13. – Autoritatea Navală Română trebuie să monitorizeze permanent respectarea condiţiilor în baza cărora au fost aprobate formele de pregătire prevăzute la art. 11 alin. (2), modul de derulare a acestora, inclusiv calificarea şi experienţa personalului didactic şi a instructorilor, precum şi în baza tehnico-materială aferentă.“

16. Capitolul III „Activităţi de transport naval“, alcătuit din articolul 14, se abrogă. 

17. Titlul capitolului IV va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL IV

Nave“

18. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

„Art. 15. – Toate navele maritime şi de navigaţie interioară, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, pe timpul cât navighează sau staţionează în apele naţionale navigabile ale României şi în porturile româneşti, sunt obligate să respecte prevederile legislaţiei naţionale şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.“

19. La articolul 16, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Normele tehnice obligatorii pentru navele care arborează pavilionul român privind proiectarea, construcţia, modificarea şi transformarea sunt cele aprobate de minister sau cele ale unor organizaţii recunoscute.“

20. După articolul 16 se introduce un nou articol, articolul 16¹, cu următorul cuprins:

„Art. 16¹. – (1) Conformitatea cu normele tehnice obligatorii de construcţie a navelor care arborează pavilionul român se dovedeşte cu certificate emise de Autoritatea Navală Română sau de o organizaţie recunoscută, după caz. 

(2) Conformitatea navelor care arborează pavilionul român cu cerinţele tehnice prevăzute în acordurile şi convenţiile internaţionale aplicabile, la care România este parte, se dovedeşte cu certificate emise de Autoritatea Navală Română sau de o organizaţie recunoscută cu care Autoritatea Navală Română a încheiat contract de mandat special. 

(3) Orice navă care se construieşte în alt stat şi urmează, la finalizarea lucrărilor, să arboreze pavilionul român trebuie să fie supravegheată în timpul construcţiei de către Autoritatea Navală Română sau de către o organizaţie recunoscută cu care Autoritatea Navală Română a încheiat contract de mandat special, în funcţie de solicitarea proprietarului navei.“

21. Articolul 17 va avea următorul cuprins:

„Art. 17. – Accesul navelor maritime şi de navigaţie interioară, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, în porturile româneşti şi pe căile navigabile interioare este liber şi nediscriminatoriu.“

22. Articolul 18 va avea următorul cuprins:

„Art. 18. – (1) Supravegherea navigaţiei şi controlul traficului în apele naţionale navigabile şi în porturi se exercită de Autoritatea Navală Română. 

(2) Ministerul, prin Autoritatea Navală Română, îşi exercită autoritatea şi asupra navelor care arborează pavilionul român şi navighează în marea liberă sau în apele teritoriale navigabile ale altor state.“

23. La articolul 21, alineatul (7) va avea următorul cuprins:

„(7) Bazinele şantierelor navale sunt suprafeţe de apă din incinta şantierelor navale, care, împreună cu cheiurile aferente, sunt destinate activităţilor de construcţii şi reparaţii de nave.“

24. La articolul 21, alineatul (8) se abrogă. 

25. Articolul 22 va avea următorul cuprins:

„Art. 22. – Regulile de siguranţă a navigaţiei în apele naţionale navigabile şi în porturi se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.“

26. Titlul secţiunii a 2-a „Nave“ a capitolului IV se abrogă. 

27. Articolul 23 va avea următorul cuprins:

„Art. 23. – Sunt nave, în înţelesul prezentei ordonanţe, navele maritime şi de navigaţie interioară de orice tip, propulsate sau nepropulsate, care navighează la suprafaţă ori în imersie, destinate transportului de mărfuri şi/sau de persoane, pescuitului, remorcajului ori împingerii, aparate plutitoare cum ar fi: drăgi, elevatoare plutitoare, macarale plutitoare, graifere plutitoare şi altele asemenea, cu sau fără propulsie, precum şi instalaţiile plutitoare care, în mod normal, nu sunt destinate deplasării ori efectuării de lucrări speciale, cum ar fi: docuri plutitoare, debarcadere plutitoare, pontoane, hangare plutitoare pentru nave, platforme de foraj şi altele asemenea, faruri plutitoare şi ambarcaţiuni de agrement.“

28. Articolul 24 va avea următorul cuprins:

„Art. 24. – Fac parte din nave instalaţiile, maşinile şi motoarele care asigură propulsia navei sau produc o altă acţiune mecanică, împreună cu mecanismele şi mijloacele necesare transmiterii acestei acţiuni, toate echipamentele necesare navigaţiei, diferitelor manevre, siguranţei navei, salvării vieţii omeneşti, prevenirii poluării, comunicaţiilor, igienei şi exploatării potrivit destinaţiei navei, precum şi proviziile.“

29. Articolul 26 va avea următorul cuprins:

„Art. 26. – (1) Ministerul aprobă şi face publice normele tehnice naţionale obligatorii de construcţie a navelor. 

(2) Autoritatea Navală Română va face publică lista cuprinzând organizaţiile recunoscute cu care a încheiat contracte de mandat special.“

30. Articolele 27–29 se abrogă. 

31. Secţiunea a 3-a „Înscrierea navelor, constituirea, transmiterea şi stingerea drepturilor reale asupra navelor“ a capitolului IV, cuprinzând articolele 30–43, se abrogă. 

32. Titlul secţiunii a 4-a a capitolului IV va avea următorul cuprins:

„SECŢIUNEA a 4-a

Naţionalitatea navei. Dreptul de a arbora pavilionul român. Înmatricularea, radierea şi evidenţa navelor care arborează pavilionul român“

33. Articolul 45 va avea următorul cuprins:

„Art. 45. – (1) În numele Guvernului, ministerul, prin Autoritatea Navală Română, acordă, suspendă sau retrage dreptul de arborare a pavilionului român. 

(2) Dreptul de a arbora pavilionul român se acordă:

a) navelor maritime şi de navigaţie interioară proprietate a persoanelor juridice sau fizice române;

b) navelor maritime proprietate a persoanelor fizice care au cetăţenia unui stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori a persoanelor juridice având sediul în Uniunea Europeană sau în Spaţiul Economic European, care au filiale, sucursale ori agenţii pe teritoriul României;

c) navelor maritime proprietate a persoanelor fizice străine cu domiciliul în România sau a filialelor din România ale persoanelor juridice străine, altele decât cele menţionate la lit. b);

d) navelor maritime sau de navigaţie interioară proprietate a persoanelor juridice sau fizice străine, închiriate prin contracte de tip bare-boat ori leasing, pe perioade mai mari de un an, de persoane juridice sau fizice române. 

(3) În toate cazurile prevăzute la alin. (2) trebuie să se facă dovada că navele îndeplinesc prevederile art. 161.“

34. Articolul 46 va avea următorul cuprins:

„Art. 46. – (1) Pentru a obţine dreptul de arborare a pavilionului român, în condiţiile art. 45, persoanele fizice sau juridice române/străine trebuie să prezinte:

a) certificatul de radiere a navei, pentru situaţiile prevăzute la art. 45 alin. (2) lit. a) sau b);

b) certificatul de suspendare sau de retragere, după caz, a dreptului de arborare a pavilionului deţinut anterior, pentru situaţiile prevăzute la art. 45 alin. (2) lit. c). 

(2) Navele menţionate la alin. (1) pierd dreptul de arborare a pavilionului român la încetarea contractului de închiriere de tip bare-boat sau leasing ori la solicitarea în scris a proprietarului sau a operatorului, cu avizul proprietarului, după caz.“

35. După articolul 46 se introduce un nou articol, articolul 46¹, cu următorul cuprins:

„Art. 46¹. – (1) Dreptul de arborare a pavilionului român se acordă de Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port desemnate în conformitate cu prevederile art. 51¹ alin. (4). După acordarea dreptului de arborare a pavilionului român, căpităniile de port înmatriculează nava în registrele matricole şi emit actul de naţionalitate a navei, care atestă acest drept. 

(2) După emiterea actului de naţionalitate căpitănia de port comunică Autorităţii Navale Române datele din registrul matricol pentru a fi centralizate în Registrul de evidenţă centralizată a navelor care arborează pavilionul român. 

(3) Valabilitatea actelor de naţionalitate este de 5 ani şi se poate prelungi pe perioade de încă 5 ani, cu condiţia ca certificatele tehnice să fie valabile.“

36. Articolul 48 va avea următorul cuprins:

„Art. 48. – (1) Navele care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român au dreptul să navigheze numai dacă au la bord următoarele documente valabile:

a) documentele care atestă dreptul de a arbora acest pavilion;

b) certificatul de conformitate cu normele tehnice obligatorii;

c) certificatele care să ateste conformitatea cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. 

(2) Navele care arborează pavilionul român trebuie să ţină un jurnal de bord şi, după caz, alte jurnale stabilite prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.“

37. Articolul 49 se abrogă. 

38. Articolul 50 va avea următorul cuprins:

„Art. 50. – (1) Dreptul de a arbora pavilionul român se retrage:

a) la solicitarea proprietarului navei;

b) dacă nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 45 alin. (2);

c) dacă nava a fost reţinută de două ori într-o perioadă de 12 luni de controlul statului portului;

d) dacă nava a suferit o pierdere totală ca urmare a unui naufragiu, eşuării, incendiului, scufundării, abandonării sau altor asemenea împrejurări ori a fost dezmembrată. 

(2) După retragerea dreptului de arborare a pavilionului român, nava se radiază din registrul matricol.“

39. Articolul 51 va avea următorul cuprins:

„Art. 51. – Procedurile privind obţinerea dreptului de a arbora pavilionul român, înmatricularea, luarea şi scoaterea din evidenţă a navelor, transcrierea drepturilor reale asupra navelor se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.“

40. După articolul 51 se introduc unsprezece noi articole, articolele 51¹–51¹¹, cu următorul cuprins:

„Art. 51¹. – (1) Navele maritime care arborează pavilionul român se înmatriculează în Registrul matricol al navelor maritime. 

(2) Navele de navigaţie interioară care arborează pavilionul român se înmatriculează în Registrul matricol al navelor de navigaţie interioară. 

(3) Navele maritime şi de navigaţie interioară care au obţinut dreptul de a arbora pavilionul român în condiţiile prevăzute la art. 45 alin. (2) lit. c) se înscriu în Registrul matricol al navelor în bare-boat şi leasing. 

(4) Registrele prevăzute la alin. (1)–(3) se ţin de căpităniile de port desemnate în acest sens prin decizie a directorului general al Autorităţii Navale Române. 

(5) Autoritatea Navală Română ţine evidenţa navelor prevăzute la alin. (1)–(3) în Registrul de evidenţă centralizată a navelor. 

(6) Forma şi conţinutul registrelor prevăzute în prezentul articol se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului. 

Art. 51². – (1) Categoriile de ambarcaţiuni de agrement, precum şi certificatul de conducător de ambarcaţiune de agrement pe care trebuie să îl posede conducătorii acestora se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului. 

(2) Modelul certificatelor şi condiţiile de obţinere a acestora se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului. 

Art. 51³. – (1) Navele maritime, navele de navigaţie interioară propulsate, aparatele şi instalaţiile plutitoare cu propulsie proprie se individualizează printr-un nume propus de proprietar şi aprobat de Autoritatea Navală Română. 

(2) Navele de navigaţie interioară nepropulsate, navele de agrement şi aparatele şi instalaţiile plutitoare fără propulsie se individualizează printr-un număr de înmatriculare acordat de Autoritatea Navală Română. 

(3) La solicitarea proprietarului şi cu acordul căpităniei portului de înmatriculare, navele prevăzute la alin. (2) pot purta şi un nume. 

(4) Numele navei sau numărul prin care navele se individualizează se înscrie pe corpul navei, în mod vizibil, pe ambele borduri şi în pupa navei şi, după caz, şi pe suprastructura acesteia. În pupa navei se înscrie şi numele portului de înmatriculare. 

(5) Numele navei sau numărul prin care nava se individualizează se înscrie şi pe colacii, plutele, bărcile şi şalupele de salvare cu care este echipată aceasta. 

Art. 51⁴. – (1) Navele care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român se înmatriculează în registrele prevăzute la art. 51¹ alin. (1)–(3). 

(2) Nu se înmatriculează în registrele matricole prevăzute la art. 51¹ următoarele categorii de nave:

a) navele cu un deplasament de până la 15 tone inclusiv sau o capacitate de încărcare mai mică de 15 m³;

b) ambarcaţiunile de agrement. 

(3) Navele prevăzute la alin. (2) se înscriu într-un registru de evidenţă de către căpităniile de port. 

(4) Forma şi conţinutul registrului de evidenţă prevăzut la alin. (3), precum şi procedurile de înscriere se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului. 

(5) Nu se înmatriculează sau nu se înscriu în registrul de evidenţă următoarele categorii de nave:

a) ambarcaţiunile cu o lungime mai mică de 7 m şi/sau cu o propulsie mai mică de 15 kW;

b) ambarcaţiunile propulsate prin forţa umană;

c) ambarcaţiunile de agrement cărora nu li se aplică reglementările naţionale privind introducerea pe piaţă a acestora, cu excepţia ambarcaţiunilor destinate să transporte persoane în scop comercial şi a ambarcaţiunilor pe pernă de aer. 

Art. 51⁵. – (1) Dreptul de arborare a pavilionului român se poate suspenda în cazul navelor care arborează pavilionul român şi fac obiectul unui contract de bare-boat sau leasing cu o durată mai mare de un an, încheiat cu o persoană juridică străină, la solicitarea proprietarului, în vederea înscrierii într-un registru al altui stat. 

(2) Proprietarul navei care solicită suspendarea pavilionului român are obligaţia să predea certificatul de înmatriculare al navei şi să declare noul stat de pavilion. 

(3) Pe perioada suspendării pavilionului român aspectele legate de publicitatea proprietăţii, a garanţiilor reale şi a sarcinilor ce grevează nava vor continua să fie guvernate de legea română. 

(4) Suspendarea se acordă pentru o perioadă de maximum 2 ani. În cazul în care contractul de bare-boat sau leasing prevăzut la alin. (1) este încheiat pentru o perioadă mai mare de 2 ani, proprietarul navei poate solicita prelungirea suspendării pentru perioade de maximum 2 ani. 

Art. 51⁶. – (1) În cazul contractelor de închiriere de tip bare-boat sau leasing pentru nave care arborează pavilionul român, încheiate între proprietarii români şi operatori români sau străini ori între operatori, operatorul care exploatează efectiv nava trebuie să solicite, cu acordul proprietarului, eliberarea unui nou act de naţionalitate în care, pe lângă numele proprietarului, să fie menţionat şi numele acestuia. Noul act de naţionalitate se emite cu condiţia depunerii prealabile a actului de naţionalitate iniţial, care se păstrează la Autoritatea Navală Română. 

(2) Noul act de naţionalitate, emis în condiţiile alin. (1), este valabil pe perioada derulării contractului sau până la solicitarea în scris a proprietarului privind anularea acestuia. 

(3) După expirarea sau anularea actului de naţionalitate emis în condiţiile alin. (1), acesta se depune la Autoritatea Navală Română, care restituie proprietarului actul de naţionalitate iniţial. 

Art. 51⁷. – (1) Evidenţa navelor în construcţie se ţine de către căpităniile de port în a căror zonă de jurisdicţie se află şantierul naval, în Registrul de evidenţă a navelor în construcţie. 

(2) Forma şi conţinutul Registrului de evidenţă a navelor în construcţie se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului. 

(3) În Registrul de evidenţă a navelor în construcţie se va menţiona, în mod obligatoriu, contractul de construcţie. 

Art. 51⁸. – (1) Orice navă care se construieşte în România, cu excepţia celor care nu se înmatriculează şi a celor pentru care există reglementări speciale, trebuie să aibă un proiect avizat de autoritatea competentă a statului al cărui pavilion urmează să îl arboreze sau de o societate de clasificare agreată de respectiva autoritate. 

(2) Persoanele juridice sau fizice care construiesc o navă în România trebuie să obţină, înaintea începerii construcţiei acesteia, autorizaţia de construcţie, emisă de căpitănia de port în a cărei zonă de jurisdicţie se construieşte nava, pe baza proiectului prevăzut la alin. (1). 

(3) Autoritatea sau societatea de clasificare prevăzută la alin. (1) are obligaţia să supravegheze executarea construcţiei navei. 

(4) Ridicarea sau lansarea la apă de pe cală ori doc a unei nave se poate face numai cu aprobarea şi sub supravegherea căpităniei de port. 

Art. 51⁹. – (1) În perioada probelor de marş, navele nou-construite în şantierele navale din România arborează pavilionul român, pe baza unui permis provizoriu emis de căpitănia de port, la solicitarea şantierului naval. 

(2) După preluarea de către beneficiar a navelor nouconstruite, acestea vor arbora pavilionul statului în care urmează să fie înmatriculate şi vor avea la bord documentul care atestă naţionalitatea navei, emis de autoritatea competentă a statului respectiv. 

(3) Navele nou-construite în România, care urmează să fie înmatriculate în alt stat, pot naviga şi pe baza unui permis provizoriu de arborare a pavilionului acelui stat, emis de statul de pavilion sau de căpitănia în a cărei zonă de jurisdicţie a fost construită nava. 

Art. 51¹⁰. – (1) Până la obţinerea dreptului de arborare a pavilionului român, navele nou-construite sau dobândite în afara teritoriului României de persoane juridice ori fizice române pot naviga pe baza unui permis provizoriu emis de misiunea diplomatică a României pentru statul unde se află nava. 

(2) Misiunea diplomatică prevăzută la alin. (1) emite permisul provizoriu de arborare a pavilionului român numai dacă solicitantul face dovada că nava îndeplineşte condiţiile tehnice minime care să îi permită staţionarea sau deplasarea în siguranţă şi că nu constituie o sursă de poluare a mediului. 

(3) Permisele provizorii prin care se acordă dreptul de arborare a pavilionului român, emise de misiunile diplomatice ale României conform alin. (1), pot avea o valabilitate de cel mult 180 de zile, care va putea fi prelungită numai în mod excepţional, cu acordul ministerului. 

(4) Nava care navighează în baza unui permis provizoriu de arborare a pavilionului român, emis de o misiune diplomatică a României, nu poate fi utilizată în scop comercial. 

Art. 51¹¹. – (1) Constituirea şi/sau transmiterea de drepturi reale asupra navelor, precum şi stingerea acestor drepturi, care nu sunt transcrise în registrele prevăzute la art. 51¹ şi 51⁷, nu sunt opozabile terţilor. 

(2) Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arborează pavilionul român se transcrie, la solicitarea persoanelor juridice sau fizice titulare ale acestor drepturi, făcându-se menţiunile corespunzătoare şi în actul de naţionalitate.“

41. Articolul 52 va avea următorul cuprins:

„Art. 52. – (1) Personalul navigant român este constituit din totalitatea persoanelor, indiferent de cetăţenie, care posedă un brevet sau un certificat de capacitate, obţinut ori recunoscut în conformitate cu prevederile legale şi care dă dreptul acestora să îndeplinească funcţii la bordul navelor. 

(2) Evidenţa personalului navigant român se ţine de Autoritatea Navală Română în registrele de evidenţă a personalului navigant. 

(3) Forma şi conţinutul Registrului de evidenţă a personalului navigant român se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.“

42. Articolul 55 va avea următorul cuprins:

„Art. 55. – (1) Fiecare membru al echipajului trebuie să posede, în mod obligatoriu, un document de identitate. 

(2) Membrii de echipaj care îşi desfăşoară activitatea pe nave maritime pot folosi ca document de identitate şi carnetul de marinar. 

(3) Carnetul de marinar se emite, în numele Guvernului, de minister, prin Autoritatea Navală Română. 

(4) Membrii de echipaj care îşi desfăşoară activitatea pe nave de navigaţie interioară trebuie să posede un carnet de serviciu prin care fac dovada calificării, a aptitudinilor medicale, a timpilor de navigaţie şi a sectoarelor parcurse. 

(5) Forma şi conţinutul carnetului de marinar şi ale carnetului de serviciu se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului. 

(6) Carnetul de serviciu se emite de Autoritatea Navală Română.“

43. Articolul 56 va avea următorul cuprins:

„Art. 56. – (1) Pe perioada efectuării probelor de marş ale navelor nou-construite sau ieşite din reparaţii, la bord se poate afla personalul de specialitate al şantierelor. Pe această perioadă, personalul de specialitate al şantierelor beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi personalul navigant, salariul acestuia acordându-se potrivit legii. 

(2) Căpitănia de port stabileşte echipajul minim de siguranţă care trebuie să fie ambarcat pe navele prevăzute la alin. (1), pe perioada probelor de marş.“

44. Articolul 57 va avea următorul cuprins:

„Art. 57. – La bordul navelor care arborează pavilionul român, în afara echipajului, pot fi îmbarcate şi alte persoane, în limita mijloacelor de salvare existente la bord, cu acordul şi pe răspunderea proprietarului/operatorului navei şi cu aprobarea căpităniei portului de îmbarcare.“

45. La articolul 58 alineatul (1), litera c) se abrogă. 

46. Articolul 59 va avea următorul cuprins:

„Art. 59. – Ierarhia funcţiilor în cadrul echipajului navei este:

1. pentru nave maritime:

a) comandant;

b) ofiţer punte secund;

c) şef mecanic;

d) ofiţeri punte;

e) ofiţeri mecanici;

f) alţi ofiţeri;

g) personal cu certificat de capacitate;

h) personal auxiliar;

2. pentru nave de navigaţie interioară:

a) conducător de navă;

b) timonier fluvial;

c) şef mecanic fluvial;

d) mecanic;

e) personal cu certificate de capacitate;

f) personal auxiliar.“

47. Articolul 60 se abrogă. 

48. Articolul 62 va avea următorul cuprins:

„Art. 62. – (1) Brevetele, certificatele de capacitate, precum şi certificatele de conducător de ambarcaţiuni de agrement se obţin după promovarea unui examen susţinut în faţa unei comisii stabilite de Autoritatea Navală Română sau, după caz, prin echivalare, la cerere. 

(2) Brevetele, certificatele de capacitate, atestatele de conformitate şi de recunoaştere se emit, în numele Guvernului, de minister, prin Autoritatea Navală Română. 

(3) Certificatele de conducător de ambarcaţiuni de agrement se emit de Autoritatea Navală Română.“

49. Articolul 63 va avea următorul cuprins:

„Art. 63. – Condiţiile de obţinere, reconfirmare, recunoaştere, suspendare sau anulare a brevetelor, a certificatelor de capacitate şi a certificatelor de conducător de ambarcaţiuni de agrement, forma şi conţinutul acestora, precum şi funcţiile care pot fi îndeplinite la bordul navelor de posesorii acestora se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.“

50. Articolul 64 va avea următorul cuprins:

„Art. 64. – Pentru participarea la examenul prevăzut la art. 62 alin. (1), orice candidat trebuie să facă dovada că a absolvit cursurile de pregătire şi perfecţionare organizate în conformitate cu reglementările naţionale şi acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.“

51. Articolul 66 va avea următorul cuprins:

„Art. 66. – Autoritatea Navală Română va stabili sectoarele din apele naţionale navigabile pe care se desfăşoară activităţile sportive şi de agrement, precum şi tipurile de nave cu care se desfăşoară aceste activităţi.“

52. Articolul 67 se abrogă. 

53. Articolul 68 va avea următorul cuprins:

„Art. 68. – (1) Personalul navigant român se poate ambarca şi pe nave care arborează pavilionul altor state, pe cont propriu sau prin intermediul agenţiilor de furnizare de personal navigant. 

(2) Agenţiile de furnizare de personal navigant, persoane juridice române, pentru a-şi desfăşura activitatea, trebuie să fie autorizate în condiţiile legii şi sunt obligate:

a) să respecte prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte, referitoare la echipaje;

b) să constituie garanţia stabilită pentru a asigura plata drepturilor băneşti neachitate la termen şi cheltuielile de repatriere a membrilor echipajului, în cazul în care proprietarul sau operatorul navei nu îşi îndeplineşte aceste obligaţii. 

(3) Agenţiile de furnizare de personal navigant, persoane juridice din statele membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, care îşi desfăşoară activitatea în contextul dreptului de stabilire, se supun aceloraşi condiţii ca şi agenţiile de furnizare de personal navigant, persoane juridice române. 

(4) Agenţiile de furnizare de personal navigant, persoane juridice din statele membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, care, fără a se stabili în România, prestează servicii de intermediere personalului navigant din această ţară şi care au fost autorizate, avizate sau supuse unei proceduri similare în vederea desfăşurării activităţii într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, sunt exceptate de la cerinţa autorizării în România.“

54. Articolul 70 va avea următorul cuprins:

„Art. 70. – Timpul de lucru şi cel de odihnă, precum şi drepturile şi condiţiile de muncă şi viaţă ce trebuie asigurate la bordul navelor care arborează pavilionul român se stabilesc în conformitate cu legislaţia muncii, cu acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte şi cu prevederile contractului colectiv de muncă.“

55. La articolul 71, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 71. – (1) Pe perioada în care se află ambarcat, personalul care formează echipajul navei are dreptul la cazare şi la hrană gratuită pe navă sau la alocaţie de hrană zilnică, care se acordă în cuantumul şi în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă şi/sau prin contractul individual de ambarcare, pentru societăţile comerciale, ori prin hotărâre a Guvernului, pentru instituţiile publice sau regiile autonome. Cheltuielile pentru hrană sau alocaţia zilnică de hrană se suportă de angajator din cheltuielile de exploatare, sunt deductibile fiscal şi nu se includ în veniturile salariale supuse impozitării.“

56. La articolul 71, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Pentru navigaţia în zone de război, echipajul navei are dreptul de a cere repatrierea sau o compensaţie suplimentară drepturilor existente, stabilită prin contractul colectiv de muncă negociat. Decizia de a alege una dintre cele două modalităţi aparţine exclusiv membrilor echipajului. Zonele de război sunt zonele stabilite oficial de organizaţiile internaţionale abilitate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.“

57. Articolul 72 va avea următorul cuprins:

„Art. 72. – (1) Comandantul/conducătorul de navă exercită comanda pe navă şi în acest scop este învestit cu autoritate asupra tuturor persoanelor ambarcate pe navă şi îndeplineşte atribuţiile ce îi revin potrivit prevederilor legislaţiei naţionale, instrucţiunilor proprietarului sau operatorului navei, precum şi acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. 

(2) Comandantul/conducătorul de navă este reprezentantul proprietarului sau operatorului navei în relaţiile cu autorităţile.“

58. La articolul 73, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 73. – (1) În cazul în care comandantul/conducătorul de navă sau şeful mecanic, indiferent de motiv, se află în imposibilitatea de a exercita comanda navei, aceasta trece asupra altei persoane din echipaj, în conformitate cu legislaţia naţională şi cu aprobarea Autorităţii Navale Române.“

59. Articolul 74 va avea următorul cuprins:

„Art. 74. – (1) Comandantul/conducătorul de navă este responsabil de starea de navigabilitate a navei, de menţinerea la bord a condiţiilor pentru navigaţia în siguranţă şi de protecţie a mediului, a condiţiilor de muncă şi viaţă pentru echipajul navei. 

(2) Înaintea începerii oricărui voiaj, precum şi în timpul acestuia comandantul/conducătorul de navă trebuie să se asigure că nava îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1), în caz contrar acesta trebuind să informeze proprietarul sau, după caz, operatorul navei, pentru remedierea situaţiei.“

60. Articolul 75 va avea următorul cuprins:

„Art. 75. – În cazul în care nava se află în pericol, comandantul/conducătorul de navă trebuie să acţioneze pentru a salva persoanele care se află la bord, pentru a proteja nava şi încărcătura şi pentru a păstra în siguranţă jurnalul de bord şi celelalte documente ale navei şi nu va părăsi nava, cu excepţia cazului când nu mai există şanse reale de salvare a navei.“

61. Articolul 76 va avea următorul cuprins:

„Art. 76. – (1) În cazul în care o navă care arborează pavilionul român este arestată, reţinută sau sechestrată de autorităţile dintr-un alt stat, comandantul/conducătorul de navă va informa imediat cea mai apropiată misiune diplomatică a României şi Autoritatea Navală Română. 

(2) În acelaşi mod trebuie să acţioneze comandantul/conducătorul de navă şi în situaţia în care a fost revocată măsura arestării, reţinerii sau sechestrării.“

62. Articolul 77 va avea următorul cuprins:

„Art. 77. – (1) Comandantul/conducătorul de navă, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, atunci când nava se află în staţionare sau navighează în apele naţionale navigabile ale României, navighează în apele interioare naţionale navigabile ale altor state sau în marea liberă şi urmează să facă escală într-un port românesc, este obligat să întocmească un raport scris despre orice eveniment petrecut pe navă, precum: abordaj, avarie, poluare, incendiu, înec, acte de indisciplină sau revoltă la bord şi altele asemenea. 

(2) Comandantul/conducătorul de navă este obligat să depună raportul asupra evenimentelor prevăzute la alin. (1), după cum urmează:

a) la căpitănia de port în a cărei jurisdicţie se afla nava în momentul producerii incidentului;

b) la căpitănia primului port românesc în care va sosi nava, dacă în momentul evenimentului nava se afla în marş în apele naţionale navigabile ale României, în marea liberă sau dacă evenimentul s-a produs pe căile navigabile interioare între ultimul port străin şi primul port din apele naţionale ale României.“

63. La articolul 78, partea introductivă va avea următorul cuprins:

„Art. 78. – În cazul în care navele care arborează pavilionul român se află în afara apelor naţionale navigabile ale României, raportul comandantului/conducătorului de navă privind evenimentele prevăzute la art. 77 alin. (1) se depune după cum urmează:“. 

64. La articolul 79, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Dacă raportul se depune după acest termen, comandantul/conducătorul de navă devine răspunzător de eventuala dispariţie a probelor sau de imposibilitatea conservării lor, precum şi de consecinţele acestora. 

(3) În cazul în care evenimentul se produce în timpul operaţiunilor de încărcare/descărcare, comandantul/conducătorul de navă este obligat să anunţe despre producerea evenimentului, în afară de căpitănia de port, şi pe operatorul portuar.“

65. Articolul 80 va avea următorul cuprins:

„Art. 80. – Prin raport al comandantului/conducătorului de navă se înţelege inclusiv protestul sau reclamaţia pe care o face comandantul/conducătorul de navă, în cazul tuturor evenimentelor prevăzute la art. 77 alin. (1).“

66. Articolul 81 va avea următorul cuprins:

„Art. 81. – (1) În situaţii deosebite, comandantul/conducătorul de navă are dreptul de a impune măsuri excepţionale la bordul navei, în funcţie de gravitatea situaţiei. 

(2) Comandantul/conducătorul de navă are dreptul să izoleze orice persoană aflată la bord, dacă acţiunile acesteia, chiar dacă nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni, pun în pericol siguranţa navei, a persoanelor sau a lucrurilor aflate pe navă.“

67. Articolul 82 va avea următorul cuprins:

„Art. 82. – (1) Comandantul/conducătorul de navă are obligaţia de a face cercetările care se impun în cazul în care la bordul navei sunt descoperite elemente ale unei infracţiuni prevăzute de legislaţia română, să acorde persoanei acuzate dreptul la apărare, să o protejeze pe ea şi proprietăţile ei, să o reţină în condiţii normale de viaţă la bord şi să o predea autorităţilor competente din primul port de escală, împreună cu documentele întocmite în timpul cercetării. 

(2) Comandantul/conducătorul de navă are obligaţia de a consemna în jurnalul de bord al navei evenimentele prevăzute la alin. (1) şi să informeze în scris misiunea diplomatică a României din statul în al cărui port face escală nava.“

68. Articolul 83 va avea următorul cuprins:

„Art. 83. – Comandantul/conducătorul de navă are obligaţia de a înregistra în jurnalul de bord naşterile, căsătoriile şi decesele care au loc la bordul navei şi are dreptul şi obligaţia de a certifica testamentul unei persoane aflate la bord, când nava se află în marş. Certificarea acordată de comandantul/conducătorul de navă este echivalentă cu certificarea acordată de un notar public.“

69. Secţiunea 1 „Activităţi care se efectuează cu nave care arborează pavilionul român“ a capitolului VI, cuprinzând articolele 84 şi 85, se abrogă. 

70. Articolul 87 va avea următorul cuprins:

„Art. 87. – În cazul în care comandantul/conducătorul de navă care arborează pavilionul român primeşte un mesaj care indică faptul că o navă se află în pericol, este obligat ca, în măsura în care nu îşi pune în primejdie nava, echipajul, pasagerii şi/sau încărcătura, să se deplaseze cu toată viteza posibilă în respectivele circumstanţe către acea navă pentru a-i acorda asistenţa necesară şi pentru a salva persoanele aflate în pericol la bordul acelei nave.“

71. Articolul 88 va avea următorul cuprins:

„Art. 88. – Comandantul/conducătorul de navă este obligat a acorda, după abordaj, asistenţă celeilalte nave, echipajului şi pasagerilor acesteia şi, în măsura posibilului, a indica celeilalte nave numele propriei sale nave, portul său de înmatriculare şi portul cel mai apropiat la care va ajunge.“

72. La articolul 89, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 89. – (1) Comandantul/conducătorul de navă nu mai are obligaţia de asistenţă şi salvare în cazul în care comandantul/conducătorul navei aflate în pericol refuză expres ajutorul, precum şi atunci când s-a primit informaţia că ajutorul nu mai este necesar.“

73. La articolul 90, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„Art. 90. – (1) Asistenţa şi salvarea navei, a încărcăturii şi/sau a bunurilor aflate pe aceasta se fac potrivit înţelegerii cu comandantul/conducătorul de navă sau cu proprietarul ori cu operatorul acesteia. Înţelegerea poate fi scrisă sau transmisă prin orice mijloc de comunicaţie şi consemnată în jurnalul de bord. 

(2) În cazul în care nava în pericol se află în apele naţionale navigabile şi comandantul/conducătorul de navă, proprietarul sau operatorul acesteia întârzie nejustificat încheierea unei înţelegeri pentru asistenţă ori salvare şi căpitănia de port, în a cărei jurisdicţie se află nava în pericol, consideră că respectiva navă constituie un pericol real pentru siguranţa navigaţiei, pentru mediu sau pentru populaţia din împrejurimi, aceasta poate ordona intervenţia pentru salvarea instituţiilor specializate sau altor nave disponibile.“

74. La articolul 91, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 91. – (1) În toate cazurile de sinistru, calamitate, de pericol, poluare şi altele asemenea sau de interes general, apărute pe mare, în apele naţionale navigabile ori în porturi, căpitănia de port în a cărei jurisdicţie s-au produs acestea coordonează toate activităţile de salvare şi de limitare a efectelor acestora.“

75. La articolul 92, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) În caz de imposibilitate sau dacă, în circumstanţele speciale în care s-ar afla, comandantul/conducătorul de navă consideră că nu este raţional şi nici necesar să acorde ajutorul său, el este obligat să înscrie în jurnalul de bord motivul pentru care nu poate să facă aceasta.“

76. La articolul 96, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 96. – (1) Comandantul/conducătorul de navă şi ceilalţi membri ai echipajelor navelor care au participat la operaţiunile de asistenţă şi salvare, precum şi angajaţii aparţinând unităţilor de pe uscat participante, care au contribuit efectiv la organizarea şi la efectuarea operaţiunilor de asistenţă şi salvare, sunt îndreptăţiţi să primească o parte din recompensa de salvare. Aceştia sunt îndreptăţiţi să primească o parte din recompensa de salvare şi în cazul în care operaţiunile de asistenţă şi salvare au avut loc între nave aparţinând aceleiaşi persoane juridice sau fizice.“

77. Articolul 102 va avea următorul cuprins:

„Art. 102. – Navele eşuate, scufundate, părăsite sau abandonate în apele naţionale navigabile reprezintă un pericol pentru siguranţa navigaţiei şi pentru mediu.“

78. La articolul 103, alineatele (1) şi (3) vor avea următorul cuprins:

„Art. 103. – (1) Dacă o navă eşuează sau se scufundă în apele naţionale navigabile, proprietarul ori operatorul navei are obligaţia de a dezeşua sau de a ranflua nava şi de a curăţa albia. Căpitănia de port în a cărei jurisdicţie s-a produs evenimentul va notifica în scris proprietarului sau operatorului navei termenul limită de începere a acestor operaţiuni. 

............................................................................................. 

(3) În caz de neîndeplinire a obligaţiei prevăzute la alin. (1) de către proprietar sau operator, căpitănia de port va solicita administraţiei portuare şi/sau de căi navigabile interioare a zonei respective să efectueze aceste operaţiuni în contul şi pe cheltuiala proprietarului ori operatorului navei, direct sau prin intermediul unui agent economic specializat.“

79. Articolul 105 va avea următorul cuprins:

„Art. 105. – (1) În situaţiile prevăzute la art. 103 alin. (3) şi la art. 104, administraţia portuară şi/sau de căi navigabile interioare a zonei respective este îndreptăţită să vândă, în condiţiile legii, cu avizul căpităniei de port, bunurile ce nu se pot păstra sau a căror conservare necesită o cheltuială mai mare decât valoarea lor. 

(2) Sumele obţinute prin vânzare vor fi păstrate de administraţia portuară şi/sau de căi navigabile interioare respectivă şi vor sta la dispoziţia celor care fac dovada că au fost proprietarii acelor bunuri, mai puţin sumele care reprezintă cheltuielile de scoatere la suprafaţă, precum şi cele privind valorificarea acestora.“

80. La articolul 106, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„Art. 106. – (1) După terminarea operaţiunilor de scoatere a navei şi a încărcăturii, căpitănia de port în a cărei jurisdicţie s-a întâmplat sinistrul va face publicitate pentru înştiinţarea persoanelor interesate, invitându-le să-şi dovedească drepturile pe care le au asupra bunurilor salvate. Înştiinţarea se va face prin publicarea anunţului într-un ziar local, în unul naţional şi, după caz, în unul de circulaţie internaţională, precum şi prin mijloace electronice şi afişarea la sediul căpităniei de port. 

(2) Dacă în termen de 90 de zile de la data înştiinţării cei interesaţi nu se prezintă pentru a-şi lua în primire bunurile salvate, administraţia portuară şi/sau de căi navigabile interioare a zonei respective va proceda la vânzarea acestora, în condiţiile legii. Sumele rezultate din vânzare sunt utilizate de aceasta pentru acoperirea cheltuielilor efectuate cu ocazia operaţiunilor de ranfluare a navei, a cheltuielilor şi a primei de salvare, după caz, a plăţii taxelor şi a altor plăţi către bugetul de stat, precum şi a altor cheltuieli generate de îndeplinirea procedurilor prevăzute în acest capitol. Suma rămasă este consemnată de căpitănia de port şi este păstrată într-un cont distinct de către administraţia portuară şi/sau de căi navigabile interioare a zonei respective.“

81. La articolul 107, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) În situaţii excepţionale în care pericolul de navigaţie sau poluare determină acţiunea imediată, căpitănia de port dispune administraţiei portuare şi/sau de căi navigabile interioare a zonei respective efectuarea operaţiunilor, fără notificarea scrisă prevăzută la alin. (1).“

82. La articolul 108, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„Art. 108. – (1) În situaţia în care proprietarul sau operatorul navei nu restituie cheltuielile ocazionate de operaţiunile de dezeşuare sau ranfluare şi de curăţare a albiei, nava şi toate bunurile recuperate, rămase în custodia administraţiei portuare şi/sau de căi navigabile interioare a zonei respective, vor fi vândute de către aceasta, în conformitate cu prevederile legale. 

(2) Sumele obţinute din vânzare vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de operaţiunile de dezeşuare sau ranfluare şi de limitare şi îndepărtare a consecinţelor, precum şi de curăţare a albiei, pentru plata creanţelor către căpitănia de port şi administraţia portuară şi/sau de căi navigabile interioare care grevează nava, eventuala diferenţă rămânând la dispoziţia proprietarului sau a operatorului navei.“

83. Articolul 110 va avea următorul cuprins:

„Art. 110. – Pilotajul navelor maritime în porturi şi pe căi navigabile interioare este serviciu de siguranţă de interes naţional şi se efectuează sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care acestea îl arborează, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea şi tarifele practicate.“

84. Articolul 111 va avea următorul cuprins:

„Art. 111. – Prin serviciul de pilotaj se asigură desfăşurarea în condiţii de siguranţă a navigaţiei navelor în porturi şi pe căi navigabile interioare, prin intermediul unei persoane calificate şi autorizate în acest sens, denumită în continuare pilot, şi al unor mijloace specializate.“

85. La articolul 112, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) În situaţia în care informaţiile furnizate de pilot au fost eronate ori au fost transmise eronat cu bună ştiinţă, răspunderea pentru accidentul sau evenimentul produs revine pilotului. În acest caz administraţia portuară şi/sau de căi navigabile interioare, operatorul economic ori asociaţia profesională căreia îi aparţine pilotul poartă răspunderea pentru daunele rezultate.“

86. La articolul 116, partea introductivă a alineatului (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 116. – (1) În timpul cât se află la bordul navei sau după debarcare, pilotul are obligaţia de a anunţa, în cel mai scurt timp posibil, căpitănia de port, administraţia portuară şi/sau de căi navigabile interioare, după caz, despre:“. 

87. Articolul 117 va avea următorul cuprins:

„Art. 117. – (1) Pilotul trebuie să deţină un brevet valabil pentru zona de navigaţie pentru care se asigură pilotajul navei, emis de Autoritatea Navală Română. 

(2) Modul de recrutare, şcolarizare, perfecţionare şi brevetare a piloţilor se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.“

88. După articolul 122 se introduce o nouă secţiune, secţiunea a 6-a, alcătuită din articolele 122¹–122⁷, cu următorul cuprins:

„SECŢIUNEA a 6-a

Activităţi de scafandrerie în porturi şi pe căile navigabile interioare

Art. 122¹. – În apele naţionale navigabile ale României şi în porturi, operaţiunile de scafandrerie se desfăşoară numai cu aprobarea căpităniei de port în a cărei zonă de jurisdicţie se desfăşoară operaţiunea. 

Art. 122². – Activităţile de scafandrerie se desfăşoară numai de operatorii economici autorizaţi în conformitate cu prevederile legale. 

Art. 122³. – (1) Pentru începerea lucrărilor operatorul economic care desfăşoară lucrările de scafandrerie este obligat să obţină un permis de lucru din partea căpităniei de port. 

(2) După obţinerea permisului de lucru prevăzut la alin. (1), operatorul economic va informa în scris şi va depune o copie a permisului de lucru la administraţia portuară şi/sau de cale navigabilă interioară în a cărei zonă se desfăşoară operaţiunea. 

Art. 122⁴. – Pe toată perioada derulării lucrărilor, acestea se vor desfăşura sub supravegherea şi coordonarea căpităniei de port. 

Art. 122⁵. – La terminare operatorul economic va depune la căpitănia de port un raport privind derularea şi rezultatele lucrărilor. 

Art. 122⁶. – În cazuri de urgenţă, operatorii economici care desfăşoară lucrări de scafandrerie vor interveni numai din dispoziţia căpităniei de port. 

Art. 122⁷. – Regulile de desfăşurare a operaţiunilor de scafandrerie în porturi şi în apele naţionale navigabile, precum şi forma şi conţinutul permisului de lucru prevăzut la art. 122³ alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.“

89. Articolul 123 va avea următorul cuprins:

„Art. 123. – Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, care intră în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti, sunt obligate să respecte legislaţia naţională privind navigaţia în apele naţionale navigabile, intrarea, staţionarea, operarea şi ieşirea din porturi.“

90. După articolul 123 se introduce un nou articol, articolul 123¹, cu următorul cuprins:

„Art. 123¹. – Pe timpul cât navighează în apele naţionale navigabile ale României, operează sau staţionează în porturile româneşti, navele maritime şi de navigaţie interioară, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, trebuie:

a) să aibă la bord toate actele, certificatele şi documentele navei şi ale echipajului, valabile, emise de autorităţile competente din statul al cărui pavilion îl arborează şi/sau de societăţile de clasificare agreate de respectivele autorităţi;

b) să aibă la bord echipajul minim de siguranţă prevăzut în certificatul eliberat de autoritatea competentă din statul al cărui pavilion îl arborează nava.“

91. Articolul 124 va avea următorul cuprins:

„Art. 124. – (1) Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, pot ancora sau acosta în afara porturilor sau la malul unei căi navigabile numai în locurile aprobate în acest scop şi care sunt semnalizate corespunzător. 

(2) Ancorarea sau acostarea în locurile prevăzute la alin. (1) este permisă numai cu aprobarea căpităniei de port în a cărei jurisdicţie se află acestea. În zonele de frontieră este necesar acordul prealabil al poliţei de frontieră

(3) În cazuri de forţă majoră navele pot acosta şi în afara zonelor prevăzute la alin. (1), cu condiţia luării tuturor măsurilor pentru a nu stânjeni navigaţia în siguranţă a celorlalte nave şi cu informarea imediată a căpităniei de port în a cărei jurisdicţie şi, după caz, a poliţei de frontieră în a cărei zonă de jurisdicţie s-a produs acostarea. Cazurile de forţă majoră invocate de comandantul/conducăorul de navă se verifică şi se atestă de căpitănia de port în a cărei jurisdicţie s-a produs evenimentul sau de căpitănia portului de destinaţie.“

92. La articolul 125, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 125. – (1) În cazuri de forţă majoră când, pentru salvarea navei, a încărcăturii acesteia sau pentru evitarea poluării mediului, încărcătura a fost descărcată, parţial ori integral, pe malul apelor naţionale navigabile, comandantul/conducătorul de navă are obligaţia să informeze cea mai apropiată căpitănie de port şi, după caz, poliţia de frontieră.“

93. După articolul 125 se introduc două noi articole, articolele 125¹ şi 125², cu următorul cuprins:

„Art. 125¹. – (1) În apele naţionale navigabile ale României următoarele activităţi se efectuează folosindu-se numai nave care arborează pavilionul român:

a) remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi;

b) transportul piloţilor care asigură pilotajul la intrarea şi ieşirea din porturi, în interiorul acestora şi pe căile navigabile interioare;

c) cabotajul, respectiv transportul de mărfuri şi pasageri, efectuat între două sau mai multe porturi situate pe căile navigabile interioare ale României. 

(2) Ministerul poate autoriza ca activităţile prevăzute la alin. (1) să se execute şi cu utilizarea unor nave care arborează pavilionul altor state. 

(3) Activităţile prevăzute la alin. (1) se pot efectua şi cu nave care arborează pavilionul altor state, dacă în acordurile, în convenţiile internaţionale la care România este parte sau în legislaţia Uniunii Europene se prevede acest lucru. 

Art. 125². – Remorcajul de manevră al navelor de navigaţie interioară în porturile româneşti se efectuează după cum urmează:

a) cu remorchere sau împingătoare asigurate de administraţia portului respectiv;

b) în cazul în care administraţia portului nu poate asigura remorcherele sau împingătoarele necesare, manevra se poate executa cu remorcherele/împingătoarele asigurate de proprietarul/operatorul navei.“

94. Articolul 126 va avea următorul cuprins:

„Art. 126. – Activitatea de supraveghere şi control al navigaţiei se efectuează de Autoritatea Navală Română şi căpităniile de port.“

95. După articolul 126 se introduc două noi articole, articolele 126¹ şi 126², cu următorul cuprins:

„Art. 126¹. – Reprezentanţii Autorităţii Navale Române şi ai căpităniilor de port au dreptul la vizită, la orice oră din zi sau din noapte, la bordul navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, aflate în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti. Activitatea de control se desfăşoară în conformitate cu legislaţia naţională şi cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. 

Art. 126². – Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, au obligaţia, atunci când se află în apele naţionale navigabile ale României şi în porturile româneşti, să respecte dispoziţiile Autorităţii Navale Române, ale căpităniilor de port şi ale administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile interioare privind intrarea/ieşirea şi navigaţia prin acestea, staţionarea şi operarea în porturi.“

96. Articolul 127 va avea următorul cuprins:

„Art. 127. – (1) Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, eliberează permisul de acostare a navelor, pe baza acceptului de intrare în port eliberat de administraţia portului, şi permisul de plecare a navelor din port. 

(2) În cazul navelor care vin din voiaj internaţional, permisul de acostare se eliberează numai după obţinerea permisului de liberă practică sanitară.“

97. La articolul 128, partea introductivă a alinetului (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 128. – (1) Autoritatea Navală Română are dreptul şi obligaţia să controleze şi să monitorizeze navele maritime care arborează pavilionul român, aflate în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti, privind respectarea legislaţiei naţionale şi, în principal, dacă acestea:“. 

98. La articolul 128, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Autoritatea Navală Română are obligaţia de a controla şi de a monitoriza navele maritime care arborează pavilionul român, privind respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1), şi atunci când aceste nave se află în afara apelor naţionale navigabile. 

(3) În cazul în care constată că navele maritime care arborează pavilionul român nu respectă condiţiile prevăzute la alin. (1), Autoritatea Navală Română va reţine navele sau va dispune stoparea operaţiunilor de încărcare/descărcare până la remedierea deficienţelor constatate ori poate aproba remedierea deficienţelor într-un şantier naval ales de către armator.“

99. La articolul 129, alineatele (1), (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

„Art. 129. – (1) Autoritatea Navală Română are dreptul şi obligaţia de a controla navele care arborează pavilionul altor state, aflate în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti, sau care operează pe ori deasupra platoului continental, în ceea ce priveşte respectarea prevederilor acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. 

(2) În cazul în care constată că navele prevăzute la alin. (1) nu respectă aceste prevederi, Autoritatea Navală Română va interzice accesul în apele aflate în jurisdicţia României, va reţine navele sau va dispune stoparea operaţiunilor de încărcare/descărcare până la remedierea deficienţelor constatate ori poate aproba remedierea deficienţelor într-un şantier naval ales de către armator. 

(3) Autoritatea Navală Română are obligaţia de a notifica deficienţele constatate autorităţii competente a statului care a acordat acelei nave dreptul de a arbora pavilionul său şi/sau organizaţiei recunoscute care a emis certificatul de clasă navei respective, după caz.“

100. Articolul 130 va avea următorul cuprins:

„Art. 130. – Normele privind controlul statului portului asupra navelor care arborează pavilion străin se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.“

101. La articolul 131, litera a) va avea următorul cuprins:

„a) actele de bord sau certificatele tehnice ale navei lipsesc sau nu sunt valabile;“. 

102. Articolul 132 va avea următorul cuprins:

„Art. 132. – (1) Căpităniile de port pot interzice plecarea oricărei nave dintr-un port sau dintr-un loc de staţionare aflat în apele naţionale navigabile, la solicitarea Autorităţii Navale Române, a administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile, a altor autorităţi publice ale statului ori a unor operatori economici, pentru debite ale proprietarului sau operatorului navei ori ale proprietarului mărfii aflate pe navă faţă de respectivele autorităţi sau respectivii operatori economici. 

(2) În cazul în care proprietarul sau operatorul unei nave înregistrează debite faţă de instituţiile prevăzute la alin. (1) ori faţă de alţi operatori economici, aceştia pot solicita căpităniei de port interzicerea plecării respectivei nave. 

(3) În cazurile prevăzute la alin. (2) interdicţia de plecare a navei nu poate depăşi 24 de ore din momentul primirii solicitării. După această perioadă nava va fi reţinută numai dacă solicitantul prezintă la căpitănia de port o încheiere executorie a instanţelor judecătoreşti competente de punere a navei sub sechestru. Reţinerea poate înceta dacă proprietarul sau, după caz, operatorul navei ori proprietarul mărfii a făcut dovada constituirii unor garanţii suficiente în raport cu creanţa invocată şi aceasta a fost acceptată de cel care a solicitat reţinerea. În calculul celor 24 de ore nu se iau în considerare orele din zilele declarate legal ca nelucrătoare. 

(4) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2) solicitarea privind interzicerea plecării navei va fi făcută în scris, răspunderea pentru interdicţia de plecare revenind solicitantului.“

103. Articolul 133 va avea următorul cuprins:

„Art. 133. – Prevederile art. 1231 nu se aplică navelor care arborează pavilion străin, folosite pentru servicii guvernamentale.“

104. La articolul 140, alineatul (3) se abrogă. 

Art. II. – (1) Navele cărora le-a fost suspendat dreptul de arborare a pavilionului român în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997, republicată, şi ai căror proprietari nu s-au prezentat pentru reconfirmarea actelor de naţionalitate în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe se radiază din oficiu. 

(2) Navele ai căror proprietari nu s-au conformat prevederilor art. 137 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997, republicată, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se radiază din oficiu. 

Art. III. – Persoanele juridice române cu capital majoritar străin care la data de 1 august 2003 erau autorizate să efectueze transport public fluvial de mărfuri pot efectua această activitate până la data de 1 ianuarie 2007. 

Art. IV. – În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va elabora şi va supune spre aprobare Guvernului modificarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 245/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 25 martie 2003. 

Art. V. – Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 10 martie 2004, cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, după aprobarea acesteia prin lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare. 

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului,

Constantin Dascălu,

secretar de stat

Ministrul administraţiei şi internelor,

Vasile Blaga

Ministrul integrării europene,

Anca Daniela Boagiu

Ministrul finanţelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucureşti, 20 septembrie 2006. 

Nr. 74.