Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2006

M. Of. nr. 810 din 2 octombrie 2006

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul comunicaţiilor electronice şi al serviciilor poştale

 

Având în vedere necesitatea armonizării depline a legislaţiei naţionale cu cea comunitară, în vederea garantării ducerii la îndeplinire a obligaţiilor României rezultate din actul aderării şi din prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, în special în ceea ce priveşte stabilirea mecanismelor necesare pentru realizarea cooperării dintre Comisia Europeană şi România în domeniul comunicaţiilor electronice şi al serviciilor poştale, şi pentru preîntâmpinarea declanşării de către Comisia Europeană a procedurilor de sancţionare a României,

având în vedere necesitatea asigurării unei execuţii uniforme de-a lungul unui exerciţiu financiar a bugetului Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii, întrucât în prezent colectarea veniturilor reprezentând tariful de monitorizare se realizează în a doua jumătate a fiecărui exerciţiu financiar, ceea ce duce la sfârşitul anului la execuţii bugetare în procente extrem de scăzute, cu consecinţe negative asupra modului de utilizare a resurselor financiare ale instituţiei,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. I. − Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poştale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 642/2002, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, literele b), i) şi p) vor avea următorul cuprins:

„b) reţea poştală − sistemul de organizare şi resursele de orice fel, utilizate de un furnizor de servicii poştale, în principal, pentru:

− colectarea trimiterilor poştale de la toate punctele de acces;

− transportul şi manipularea trimiterilor poştale de la punctele de acces până la centrele de distribuire;

− distribuirea trimiterilor poştale la adresele indicate pe acestea;

.............................................................................................................................................................

i) trimitere poştală internaţională − trimiterea poştală expediată de pe teritoriul României către o adresă care nu se află pe acest teritoriu sau expediată din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia şi trimiterea poştală expediată din afara teritoriului României către o adresă care nu se află pe acest teritoriu, dar aflată în tranzit pe teritoriul României;

.............................................................................................................................................................

p) furnizor de servicii poştale − orice persoană, fizică sau juridică, a cărei activitate constă, în tot sau în parte, în prestarea de servicii poştale;“.

2. La articolul 2, după litera i) se introduce o nouă literă, litera i¹), cu următorul cuprins:

„i¹) trimitere poştală intracomunitară − trimiterea poştală internaţională expediată de pe teritoriul României către o adresă de pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene sau expediată de la o adresă de pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene către o adresă de pe teritoriul României şi trimiterea poştală expediată de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene către o adresă de pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, dar aflată în tranzit pe teritoriul României;“.

3. La articolul 2, literele n) şi w) se abrogă.

4. La articolul 5 alineatul (4), literele d) şi e) vor avea următorul cuprins:

„d) serviciul de trimitere recomandată având ca obiect trimiteri poştale din categoriile prevăzute la lit. a)−c);

e) serviciul de trimitere cu valoare declarată având ca obiect trimiteri poştale din categoriile prevăzute la lit. a)−c);“.

5. Alineatul (7) al articolului 5 va avea următorul cuprins:

„(7) Nu sunt incluse în sfera serviciului universal:

a) serviciul de schimb de documente;

b) serviciile poştale stabilite de autoritatea de reglementare, care prezintă caracteristici suplimentare faţă de cele prevăzute de prezenta ordonanţă pentru serviciile incluse în sfera serviciului universal.“

6. Alineatul (2) al articolului 6 va avea următorul cuprins:

„(2) Pe baza politicii şi strategiei stabilite potrivit alin. (1), autoritatea de reglementare stabileşte condiţiile şi procedura pe care le aplică pentru a desemna unul sau mai mulţi furnizori de servicii poştale ca furnizori de serviciu universal, precum şi condiţiile speciale pe care trebuie să le respecte aceştia şi drepturile de care beneficiază în furnizarea serviciului universal.“

7. După alineatul (3) al articolului 6 se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Autoritatea de reglementare va informa Comisia Europeană cu privire la măsurile luate privind asigurarea dreptului de acces la serviciul universal şi, în special, cu privire la furnizorul de serviciu universal desemnat.“

8. După alineatul (2) al articolului 7 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Autoritatea de reglementare va informa Comisia Europeană şi celelalte autorităţi naţionale de reglementare din statele membre ale Uniunii Europene cu privire la situaţiile de excepţie determinate potrivit alin. (1) şi (2).“

9. După alineatul (2) al articolului 9 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Autoritatea de reglementare va informa Comisia Europeană cu privire la modalităţile de punere la dispoziţia utilizatorilor a informaţiilor prevăzute la alin. (1).“

10. La articolul 11, literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:

„a) dreptul de prioritate la închirierea spaţiilor necesare în vederea desfăşurării activităţii de transport al trimiterilor poştale, aflate în proprietatea societăţilor comerciale, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi regiilor autonome cu obiect de activitate în domeniul transporturilor publice rutiere, feroviare, maritime, fluviale şi aeriene;

b) dreptul de efectuare cu prioritate a transportului trimiterilor poştale de către societăţile comerciale, societăţile naţionale, companiile naţionale şi regiile autonome cu obiect de activitate în domeniul transporturilor publice rutiere, feroviare, maritime, fluviale şi aeriene, precum şi dreptul de acces cu prioritate în mijloacele de transport aflate în proprietatea sau în administrarea acestora;“.

11. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

„Art. 12. − Dreptul de a presta unul sau mai multe servicii poştale incluse în sfera serviciului universal, având ca obiect trimiteri de corespondenţă interne sau internaţionale, indiferent dacă livrarea acestora este accelerată ori nu, a căror greutate este mai mică de 50 g şi al căror tarif este mai mic decât de 2,5 ori tariful public corespunzător unei trimiteri de corespondenţă din prima treaptă de greutate a celei mai rapide categorii standard, poate fi rezervat, cel mult până la data de 31 decembrie 2008, de către autoritatea de reglementare furnizorului de serviciu universal, în măsura necesară îndeplinirii obligaţiilor de asigurare a serviciilor din sfera serviciului universal care îi revin. Serviciile care fac obiectul unui asemenea drept rezervat de autoritatea de reglementare sunt denumite în continuare servicii rezervate.“

12. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

„Art. 13. − Dreptul de a presta servicii poştale având ca obiect publicitatea prin poştă nu poate fi rezervat, indiferent de greutatea trimiterilor poştale care fac obiectul serviciilor sau tarifului aplicabil.“

13. Articolele 14 şi 14¹ se abrogă.

14. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

„Art. 15. − (1) Furnizarea serviciilor poştale se realizează în condiţiile regimului de autorizare generală prevăzut de prezentul capitol.

(2) Regimul de autorizare generală este regimul juridic adoptat de autoritatea de reglementare, care stabileşte drepturile şi obligaţiile furnizorilor de servicii poştale, permiţând furnizarea de servicii poştale fără obţinerea unei decizii explicite din partea autorităţii de reglementare, prin notificarea intenţiei de a presta activităţi de furnizare a serviciilor poştale.

(3) Regimul de autorizare generală stabileşte obligaţii privind furnizarea serviciilor poştale, în scopul şi în măsura necesare pentru garantarea respectării cerinţelor esenţiale.

(4) Regimul de autorizare generală poate stabili obligaţii specifice privind furnizarea serviciilor incluse în sfera serviciului universal, în scopul şi în măsura necesare pentru asigurarea dreptului de acces la serviciul universal.

(5) Obligaţiile prevăzute la alin. (4) pot privi, printre altele:

a) furnizarea unor servicii din sfera serviciului universal;

b) calitatea, disponibilitatea şi modul de prestare a serviciilor furnizate;

c) respectarea drepturilor rezervate furnizorilor de serviciu universal, în conformitate cu prevederile cap. IV;

d) eventualele contribuţii datorate de titular în temeiul unui mecanism de compensare a costurilor implicate de furnizarea serviciilor poştale din sfera serviciului universal.“

15. Articolul 16 va avea următorul cuprins:

„Art. 16. − (1) În scopul realizării unei evidenţe oficiale a furnizorilor, orice persoană care intenţionează să furnizeze servicii poştale transmite autorităţii de reglementare o notificare. Notificarea se va realiza în mod obligatoriu prin completarea formularului-tip stabilit şi actualizat de autoritatea de reglementare.

(2) Autoritatea de reglementare stabileşte condiţiile şi procedura de obţinere, modificare, suspendare şi retragere a dreptului de a furniza servicii poştale în condiţiile regimului de autorizare generală, cu respectarea principiilor transparenţei, nediscriminării, proporţionalităţii şi obiectivităţii.

(3) Persoana care a transmis notificarea cu respectarea dispoziţiilor legale este autorizată să furnizeze serviciile poştale pe care le-a indicat în notificare, aplicându-i-se în mod corespunzător regimul de autorizare generală.

(4) La cerere sau din oficiu, autoritatea de reglementare va elibera în cel mult 7 zile persoanei care a transmis notificarea cu respectarea dispoziţiilor legale un certificat-tip prin care se atestă dreptul de a furniza servicii poştale.“

16. Articolul 17 se abrogă.

17. Articolul 18 va avea următorul cuprins:

„Art. 18. − Persoanele cărora li s-a aplicat sancţiunea retragerii dreptului de a furniza servicii poştale pe baza regimului de autorizare generală nu pot beneficia de dreptul de a furniza servicii poştale pe o perioadă de 3 ani de la aplicarea sancţiunii.“

18. Articolul 19 se abrogă.

19. Alineatele (1) şi (4)−(6) ale articolului 22 vor avea următorul cuprins:

„Art. 22. − (1) Tarifele practicate de furnizorul de serviciu universal pentru serviciile din sfera serviciului universal pe care are obligaţia să le presteze trebuie să fie accesibile, transparente, nediscriminatorii şi fundamentate în funcţie de costuri.

................................................................................................................................................................

(4) Furnizorul de serviciu universal poate aplica tarife speciale în cazul unui volum mare de trimiteri poştale. În această situaţie, acesta are obligaţia de a aplica principiile transparenţei şi nediscriminării atât cu privire la tarifele propriu-zise, cât şi cu privire la condiţiile asociate acestora.

(5) Stabilirea şi practicarea tarifelor speciale prevăzute la alin. (4) trebuie să respecte următoarele condiţii cumulative:

a) stabilirea tarifelor speciale va ţine seama de costurile ce sunt evitate, datorită volumului mare de trimiteri poştale, faţă de situaţia în care serviciul, incluzând întreaga gamă de prestaţii aferente colectării, sortării, transportului şi livrării, s-ar referi la o singură trimitere poştală;

b) tarifele speciale şi condiţiile asociate acestora se aplică în acelaşi mod atât în raport cu furnizori de servicii poştale diferiţi, cât şi în raport cu serviciile echivalente prestate de furnizorii de serviciu universal;

c) tarifele speciale sunt practicate în mod nediscriminatoriu faţă de toţi utilizatorii care folosesc serviciile poştale în condiţii similare;

d) tarifele speciale sunt făcute publice în condiţiile stabilite de autoritatea de reglementare şi pe cheltuiala furnizorului de serviciu universal.

(6) Autoritatea de reglementare poate stabili în sarcina furnizorului de serviciu universal obligaţia menţinerii pe întregul teritoriu naţional a unui nivel uniform al tarifelor percepute pentru serviciile din sfera serviciului universal pe care este obligat să le presteze, fără a aduce atingere posibilităţii furnizorului de serviciu universal de a încheia acorduri tarifare individuale cu utilizatorii.“

20. La articolul 23 alineatul (1), partea introductivă va avea următorul cuprins:

„Art. 23. − (1) Furnizorul de serviciu universal trebuie să respecte următoarele principii la încheierea acordurilor privind cheltuielile terminale pentru trimiterile poştale intracomunitare expediate de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene către o adresă aflată pe teritoriul României:“.

21. Articolul 24 va avea următorul cuprins:

„Art. 24. − (1) Furnizorul de serviciu universal are obligaţia de a ţine contabilitate separată, în cadrul contabilităţii interne de gestiune, prin aplicarea, în mod unitar, a principiilor privind elaborarea sistemului de contabilitate separată şi a cerinţelor privind întocmirea de rapoarte financiare separate stabilite de către autoritatea de reglementare.

(2) În cadrul contabilităţii separate sunt evidenţiate distinct cel puţin fiecare dintre serviciile rezervate, pe de o parte, şi serviciile nerezervate, pe de altă parte, iar în cadrul serviciilor nerezervate se urmăresc distinct serviciile incluse în sfera serviciului universal şi cele neincluse în sfera serviciului universal.

(3) Respectarea de către furnizorul de serviciu universal a principiilor şi cerinţelor prevăzute la alin. (1) se verifică de un auditor independent. Furnizorul de serviciu universal are obligaţia de a publica anual o declaraţie privind respectarea acestor principii şi cerinţe, în condiţiile stabilite de autoritatea de reglementare.

(4) Autoritatea de reglementare va transmite Comisiei Europene, la cerere, informaţii detaliate cu privire la sistemul utilizat de furnizorul de serviciu universal în procesul de implementare a obligaţiei de a ţine contabilitate separată.

(5) Autoritatea de reglementare va transmite altor autorităţi de reglementare din statele membre ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene, la cerere, informaţii contabile rezultate din aplicarea sistemului prevăzut la alin. (4), cu respectarea confidenţialităţii acestora.

(6) În cazul în care autoritatea de reglementare decide că nu se justifică rezervarea unor servicii poştale furnizorului de serviciu universal, potrivit art. 12, şi nici stabilirea unui mecanism de compensare a costurilor ocazionate de furnizarea serviciilor din sfera serviciului universal, potrivit art. 11 lit. e), iar furnizorul de serviciu universal nu beneficiază de măsuri de natura ajutorului de stat sau cu efecte similare, autoritatea de reglementare poate decide să nu impună obligaţia de a ţine evidenţa contabilă separată. Autoritatea de reglementare va informa Comisia Europeană cu privire la această măsură.“

22. După articolul 24 se introduce un nou articol, articolul 24¹, cu următorul cuprins:

„Art. 24¹. − Situaţiile financiare anuale ale furnizorului de serviciu universal se întocmesc, se auditează şi se publică în condiţiile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată.“

23. Articolul 25 va avea următorul cuprins:

„Art. 25. − (1) Subvenţionarea de către furnizorul de serviciu universal a serviciilor din sfera serviciului universal pe care este obligat să le presteze şi care nu i-au fost rezervate, pe baza veniturilor obţinute din furnizarea serviciilor rezervate, este permisă numai în cazul şi în măsura în care această subvenţionare este strict necesară pentru îndeplinirea anumitor obligaţii de furnizare a serviciilor nerezervate din sfera serviciului universal.

(2) Condiţiile în care operează subvenţionarea încrucişată prevăzută la alin. (1) se stabilesc de către autoritatea de reglementare şi se comunică Comisiei Europene.“

24. Articolul 30 va avea următorul cuprins:

„Art. 30. − (1) Furnizorul de serviciu universal are obligaţia de a respecta standardele de calitate pentru serviciile din sfera serviciului universal pe care are obligaţia să le presteze.

(2) Furnizorul de serviciu universal are obligaţia de a asigura livrarea la destinatari a 85% din trimiterile poştale intracomunitare de corespondenţă din cea mai rapidă categorie standard în 3 zile lucrătoare de la data depunerii acestora la punctele de acces şi a 97% din trimiterile poştale intracomunitare de corespondenţă din cea mai rapidă categorie standard în 5 zile lucrătoare de la data depunerii acestora la punctele de acces.

(3) În cazuri excepţionale, determinate de infrastructura reţelei poştale operate de furnizorul de serviciu universal sau de situaţii geografice speciale, autoritatea de reglementare poate stabili excepţii de la standardele de calitate prevăzute la alin. (2), cu informarea în acest sens a Comisiei Europene.

(4) Standardele de calitate pentru serviciile poştale ce au ca obiect trimiteri poştale interne se stabilesc de autoritatea de reglementare. Standardele de calitate privind normele de distribuire a trimiterilor poştale interne se stabilesc astfel încât să se asigure respectarea standardelor de calitate pentru serviciile poştale ce au ca obiect trimiteri poştale intracomunitare, prevăzute la alin. (2), şi se comunică de către autoritatea de reglementare Comisiei Europene.

(5) Respectarea standardelor de calitate de către furnizorul de serviciu universal va face anual obiectul evaluării de către un organism independent, în condiţiile stabilite de autoritatea de reglementare. Raportul de evaluare se publică anual pe cheltuiala furnizorului de serviciu universal.

(6) Autoritatea de reglementare va lua toate măsurile necesare pentru asigurarea realizării evaluării respectării standardelor de calitate pentru serviciile poştale ce au ca obiect trimiteri poştale interne, verificarea acestora şi publicarea raportului de evaluare.

(7) Evaluarea respectării standardelor de calitate pentru serviciile poştale ce au ca obiect trimiteri poştale intracomunitare şi publicarea raportului de evaluare se realizează în condiţiile stabilite de Comisia Europeană.

(8) Autoritatea de reglementare poate dispune, din oficiu ori la primirea unei plângeri sau sesizări, obligarea furnizorului de serviciu universal de a lua măsurile necesare în vederea asigurării respectării standardelor de calitate prevăzute la alin. (2).

(9) Standardele de calitate pentru serviciile poştale având ca obiect trimiteri poştale interne şi trimiteri poştale intracomunitare se publică pe paginile de internet ale furnizorului de serviciu universal şi autorităţii de reglementare.“

25. Articolul 31 va avea următorul cuprins:

„Art. 31. − (1) Furnizorii de servicii poştale au obligaţia să pună la dispoziţia utilizatorilor condiţiile generale privind furnizarea serviciilor poştale, care vor conţine cel puţin următoarele:

a) condiţiile de acceptare a trimiterilor poştale;

b) condiţiile de calitate pe care urmează să le îndeplinească serviciile poştale prestate;

c) răspunderea furnizorului de servicii poştale;

d) un mecanism simplu, transparent şi accesibil de soluţionare a reclamaţiilor primite de la utilizatori, în special în ceea ce priveşte pierderea, furtul, distrugerea parţială ori totală sau deteriorarea trimiterilor poştale, precum şi nerespectarea condiţiilor de calitate a serviciilor.

(2) La momentul acceptării unei trimiteri poştale în reţeaua poştală, între furnizorul de servicii poştale şi expeditor se consideră încheiat un contract individual, în condiţiile generale prevăzute la alin. (1). Orice alte clauze pot fi stabilite prin acordul părţilor, cu respectarea prevederilor legale imperative.

(3) Mecanismul de soluţionare a reclamaţiilor prevăzut la alin. (1) lit. d) trebuie să prevadă:

a) proceduri pentru determinarea furnizorului de servicii poştale căruia îi revine răspunderea, în cazul în care sunt implicaţi 2 sau mai mulţi asemenea furnizori;

b) proceduri care să permită soluţionarea echitabilă şi promptă a reclamaţiilor, precum şi un sistem adecvat de rambursare sau compensare.

(4) Informaţiile privind statistica reclamaţiilor adresate furnizorului de serviciu universal, precum şi modul în care acestea au fost soluţionate se publică odată cu raportul de evaluare prevăzut la art. 30 alin. (5).

(5) În cazul în care reclamaţia adresată furnizorului de servicii poştale nu a fost soluţionată în mod satisfăcător, utilizatorul în cauză poate introduce o cerere de chemare în judecată la instanţa competentă.“

26. Alineatul (1) al articolului 32 va avea următorul cuprins:

„Art. 32. − (1) Răspunderea faţă de utilizatori pentru serviciile poştale se stabileşte potrivit contractelor încheiate cu utilizatorii, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă şi de celelalte dispoziţii legale în vigoare.“

27. Articolul 36 va avea următorul cuprins:

„Art. 36. − Componenţa şi modul de administrare ale Conservatorului de timbre se stabilesc de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.“

28. Alineatele (3)−(7) ale articolului 40 vor avea următorul cuprins:

„(3) Înainte de a se adresa instanţei, în condiţiile art. 31 alin. (5), utilizatorul care se consideră prejudiciat prin prestarea necorespunzătoare a serviciului de către furnizorul de servicii poştale va adresa o reclamaţie prealabilă acestuia. Reclamaţia prealabilă poate fi adresată de către expeditor sau de către destinatar.

(4) Termenul de introducere a reclamaţiei prealabile adresate furnizorului de serviciu universal în legătură cu un serviciu din sfera serviciului universal pe care are obligaţia să îl presteze este de 6 luni şi se calculează de la data depunerii trimiterii poştale la punctul de acces.

(5) Furnizorul de serviciu universal are obligaţia de a soluţiona reclamaţia prealabilă în termen de 3 luni de la data introducerii acesteia.

(6) Furnizorul de serviciu universal are obligaţia de a păstra trimiterile poştale care fac obiectul serviciilor din sfera serviciului universal timp de cel puţin 18 luni de la data depunerii trimiterii poştale la punctul de acces.

(7) Termenele prevăzute la alin. (4)−(6) se aplică şi în cazul trimiterilor poştale internaţionale, dacă prin acordurile internaţionale la care România este parte nu se prevede altfel.“

29. După alineatul (7) al articolului 40 se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:

„(8) În toate celelalte cazuri, termenul de introducere a reclamaţiei prealabile, termenul de soluţionare a acesteia şi termenul de păstrare a trimiterilor poştale se stabilesc prin contractul încheiat de furnizorul de servicii poştale cu utilizatorii.“

30. La articolul 43, punctul 4 al literei a) a alineatului (1) şi alineatul (3) se abrogă.

31. Alineatul (7) al articolului 43 va avea următorul cuprins:

„(7) În cazul neefectuării prestaţiilor care constituie caracteristici suplimentare ale serviciilor poştale, nominalizate de expeditor prin indicaţii speciale, se restituie numai tarifele încasate suplimentar faţă de tariful aplicabil pentru serviciul poştal standard.“

32. Articolul 44 va avea următorul cuprins:

„Art. 44. − Furnizorul de servicii poştale este exonerat de răspundere în următoarele situaţii:

a) paguba s-a produs ca urmare a faptei expeditorului;

b) trimiterea a fost primită fără obiecţii de către destinatar, cu excepţia reclamaţiilor referitoare la pierderea, furtul sau distrugerea conţinutului trimiterii poştale;

c) paguba s-a produs ca urmare a unui caz de forţă majoră sau a cazului fortuit; în acest caz expeditorul are dreptul la restituirea tarifelor achitate, cu excepţia tarifului de asigurare.“

33. Articolul 46 se abrogă.

34. Articolul 47 va avea următorul cuprins:

„Art. 47. − Furnizorul de servicii poştale răspunde pentru trimiterile poştale internaţionale în conformitate cu prevederile acordurilor internaţionale la care România este parte. În situaţia în care nu există acorduri internaţionale se aplică prevederile prezentului capitol.“

35. La articolul 49 alineatul (3), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) să adopte reglementările şi să ia măsurile necesare în vederea organizării aplicării prezentei ordonanţe;“.

36. La articolul 58, punctele 15, 16, 17 şi 20 vor avea următorul cuprins:

„15. prestarea sau oferirea către public a altor servicii poştale decât cele pentru care a fost obţinut dreptul de a furniza servicii poştale în condiţiile regimului de autorizare generală;

16. nerespectarea obligaţiilor care incumbă furnizorilor de servicii poştale, stabilite prin regimul de autorizare generală, precum şi prin reglementările adoptate în temeiul prezentei ordonanţe;

17. încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 22 alin. (1), (2), (4), (5) sau (6), art. 23, 24 sau 25;

.............................................................................................................................................................. 20. încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 28, art. 29 alin. (1) sau (2), art. 30, 31, art. 32 alin. (2), art. 37 sau art. 40 alin. (6);“.

37. La articolul 58, după punctul 20 se introduc două noi puncte, punctele 20¹ şi 20², cu următorul cuprins:

„20¹. nerespectarea planurilor emisiunilor filatelice sau a condiţiilor de emitere, tipărire, punere în circulaţie, retragere din circulaţie ori comercializare a timbrelor şi efectelor poştale;

20². nerespectarea normelor referitoare la componenţa şi modul de administrare a Conservatorului de timbre.“

38. Articolul 59 va avea următorul cuprins:

„Art. 59. − (1) Contravenţiile prevăzute la art. 58 se sancţionează astfel:

a) cele de la pct. 1−8, cu amendă de la 50 lei la 500 lei;

b) cele de la pct. 9−20², cu amendă de la 500 lei la 25.000 lei, iar pentru furnizorii de servicii poştale cu o cifră de afaceri de peste 500.000 lei, cu amendă în cuantum de până la 5% din cifra de afaceri.

(2) Individualizarea sancţiunii în cazul săvârşirii uneia dintre contravenţiile prevăzute la art. 58 pct. 9−20¹ se face ţinându-se seama de gravitatea faptei şi a consecinţelor sale asupra concurenţei.

(3) Cifra de afaceri este cea prevăzută în ultima situaţie financiară anuală întocmită de operatorul economic.

(4) În situaţiile în care gravitatea faptei o justifică, autoritatea de reglementare poate decide retragerea dreptului de a furniza servicii poştale în condiţiile regimului de autorizare generală.“

39. Articolul 61 va avea următorul cuprins:

„Art. 61. − (1) Contravenţiile prevăzute la art. 58 pct. 1−20¹ se constată de către personalul de control împuternicit în acest scop al autorităţii de reglementare, iar cele prevăzute la art. 58 pct. 1−8, şi de către ofiţerii şi agenţii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(2) Contravenţia prevăzută la art. 58 pct. 20² se constată de către personalul de control împuternicit în acest scop al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.

(3) Sancţiunile pentru faptele prevăzute la art. 58 pct. 1−8 se aplică de către personalul de control împuternicit în acest scop al autorităţii de reglementare ori de către ofiţerii sau agenţii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, după caz.

(4) Sancţiunile pentru faptele prevăzute la art. 58 pct. 9−20¹ se aplică, prin rezoluţie scrisă, de către preşedintele autorităţii de reglementare.

(5) Sancţiunile pentru faptele prevăzute la art. 58 pct. 20² se aplică de către personalul de control împuternicit în acest scop al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.

(6) Sancţiunile prevăzute la art. 60 se aplică de către preşedintele autorităţii de reglementare, iar decizia prin care sunt aplicate, neatacată în termenul legal, constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.“

40. După articolul 69 se introduce menţiunea privind transpunerea normelor comunitare, cu următorul cuprins:

„Prezenta ordonanţă transpune Directiva 97/67/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind regulile comune pentru dezvoltarea pieţei interne a serviciilor poştale comunitare şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 15 din 21 ianuarie 1998, modificată şi completată prin Directiva 2002/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 iunie 2002 pentru modificarea Directivei 97/67/CE în ceea ce priveşte continuarea deschiderii concurenţei în domeniul serviciilor poştale comunitare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 176 din 5 iulie 2002.“

41. În tot cuprinsul ordonanţei, sintagma „reţea poştală publică“ se înlocuieşte cu sintagma „reţea poştală“.

Art. II. − Ordonanţa Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la reţelele publice de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 527/2002, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:

„a) reţea de comunicaţii electronice − sistemele de transmisie şi, acolo unde este cazul, echipamentele de comutare sau rutare şi alte resurse care permit transportul semnalelor prin cablu, pe cale radio, prin mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, incluzând reţelele de comunicaţii prin satelit, reţelele terestre fixe, cu comutare de circuite şi cu comutare de pachete, inclusiv internet, şi mobile, reţelele electrice, în măsura în care sunt utilizate pentru transmiterea de semnale, reţelele utilizate pentru difuzarea serviciilor de programe audiovizuale şi reţelele de televiziune prin cablu, indiferent de tipul de informaţie transmisă;

b) serviciu de comunicaţii electronice − un serviciu, furnizat de regulă cu titlu oneros, care constă, în întregime sau în principal, în transportul semnalelor prin reţelele de comunicaţii electronice, incluzând serviciile de telecomunicaţii şi serviciile de transmisie prin reţelele utilizate pentru difuzarea serviciilor de programe audiovizuale, dar fără a include serviciile prin care se furnizează conţinutul informaţiei transmise prin intermediul reţelelor sau serviciilor de comunicaţii electronice sau se exercită controlul editorial asupra acestui conţinut; de asemenea, nu se includ serviciile societăţii informaţionale, definite prin art. 1 pct. 1 din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, cu modificările şi completările ulterioare, care nu constau, în întregime sau în principal, în transportul semnalelor prin reţelele de comunicaţii electronice;“.

2. La articolul 2, litera i) se abrogă.

3. La articolul 2 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) În cuprinsul prezentei ordonanţe sunt, de asemenea, aplicabile definiţiile prevăzute la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţă-cadru.“

4. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

„Art. 3. − Încheierea acordurilor de acces şi interconectare se realizează potrivit principiilor libertăţii contractuale şi negocierii cu bună-credinţă a condiţiilor tehnice şi comerciale ale acestora, cu respectarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe.“

5. Alineatele (2) şi (5) ale articolului 4 vor avea următorul cuprins:

„(2) Operatorii vor oferi acces şi interconectare în conformitate cu obligaţiile stabilite de autoritatea de reglementare potrivit dispoziţiilor art. 5 sau 8.

..............................................................................................................................................................

(5) Informaţiile obţinute înaintea, în timpul sau după finalizarea negocierilor unui acord de acces sau de interconectare trebuie utilizate numai în scopul în care au fost furnizate, iar confidenţialitatea informaţiilor transmise sau stocate va fi respectată în toate cazurile. Aceste informaţii nu pot fi divulgate către niciun terţ, în special către alte departamente, filiale, sedii secundare sau parteneri ai operatorului sau ai furnizorului de servicii de comunicaţii electronice, care ar obţine astfel un avantaj de ordin competitiv, cu excepţia informaţiilor solicitate de autoritatea de reglementare, potrivit dispoziţiilor legale.“

6. Alineatele (2), (4) şi (5) ale articolului 5 vor avea următorul cuprins:

„(2) Măsurile adoptate potrivit alin. (1) pot viza, în special, impunerea următoarelor obligaţii, fără a aduce atingere măsurilor ce ar putea fi luate în conformitate cu prevederile art. 8 faţă de operatorii cu putere semnificativă pe piaţă:

a) obligaţii în sarcina operatorilor care controlează accesul la utilizatorii finali, inclusiv, acolo unde este cazul, obligaţia de a asigura interconectarea reţelelor acestora, dacă impunerea acestor obligaţii este necesară pentru asigurarea conectivităţii între utilizatorii finali;

b) obligaţia operatorilor de a furniza accesul la anumite elemente ale infrastructurii asociate, stabilite prin dispoziţiile legale adoptate potrivit art. 6, în condiţii echitabile, rezonabile şi

nediscriminatorii, dacă impunerea acestei obligaţii este necesară pentru a asigura accesul utilizatorilor finali la serviciile de difuzare în format digital a programelor de radio sau de televiziune.

.................................................................................................................................................................

(4) Obligaţiile şi condiţiile impuse potrivit prevederilor alin. (1)−(3) trebuie să fie obiective, transparente, proporţionale şi nediscriminatorii, iar impunerea lor trebuie să se realizeze în urma parcurgerii procedurilor prevăzute la art. 34¹ şi 50 din Ordonanţa-cadru.

(5) Autoritatea de reglementare are dreptul să stabilească, din proprie iniţiativă, acolo unde este justificat, sau, în cazul în care în urma negocierilor nu se poate ajunge la încheierea unui acord, la cererea oricăreia dintre părţile implicate, condiţiile în care se realizează accesul sau interconectarea, în vederea atingerii obiectivelor prevăzute la art. 45 din Ordonanţa-cadru, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe şi cu respectarea procedurilor corespunzătoare prevăzute la art. 34¹, 36 şi 50 din Ordonanţa-cadru.“

7. După alineatul (5) al articolului 5 se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

„(6) În luarea unei decizii în conformitate cu prezentul articol, autoritatea de reglementare va avea în vedere asigurarea unor condiţii de acces şi interconectare echivalente în situaţii echivalente, precum şi imposibilitatea condiţionării încheierii acordului de acces sau de interconectare de acceptarea unor clauze care nu au legătură cu acesta.“

8. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

„Art. 8. − (1) Dacă, în urma unei analize de piaţă realizate în conformitate cu prevederile cap. V din Ordonanţa-cadru, un operator este desemnat ca având putere semnificativă pe o piaţă relevantă, autoritatea de reglementare va impune acestuia, în mod corespunzător, una sau mai multe dintre obligaţiile prevăzute la art. 9−13.

(2) În măsura în care legea nu dispune altfel şi fără a se aduce atingere prevederilor art. 5, dispoziţiilor legale adoptate potrivit art. 6, prevederilor art. 17 alin. (2) lit. h), art. 25 sau 35 din Ordonanţa-cadru, ale art. 25, 26 sau 28 din Legea nr. 304/2003 pentru serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, prevederilor relevante ale Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, cu completările ulterioare, sau obligaţiilor rezultate din acordurile internaţionale la care România este parte, autoritatea de reglementare poate impune obligaţiile prevăzute la art. 9−13 numai operatorilor care au fost desemnaţi ca având putere semnificativă pe piaţă potrivit alin. (1).

(3) În cazuri excepţionale, dacă autoritatea de reglementare intenţionează să impună în sarcina unui operator desemnat ca având putere semnificativă pe piaţă potrivit alin. (1) alte obligaţii în legătură cu accesul şi interconectarea decât cele prevăzute la art. 9−13, aceasta va transmite Comisiei Europene o solicitare în acest sens. Comisia Europeană va lua o decizie de autorizare sau de respingere a măsurii propuse, care se publică pe pagina de internet a autorităţii de reglementare.

(4) Obligaţiile impuse în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (3) trebuie să se bazeze pe natura problemei identificate, să fie proporţionale şi justificate, având în vedere obiectivele autorităţii de reglementare prevăzute la art. 45 din Ordonanţa-cadru, iar impunerea acestora trebuie să se realizeze în urma parcurgerii procedurilor prevăzute la art. 34¹ şi 50 din Ordonanţa-cadru.

(5) Măsurile prin care se impun, se modifică sau se retrag obligaţii în legătură cu accesul sau interconectarea în conformitate cu acordurile internaţionale la care România este parte se notifică Comisiei Europene, în conformitate cu procedura prevăzută la art. 34¹ din Ordonanţa-cadru.“

9. Alineatul (4) al articolului 9 va avea următorul cuprins:

„(4) Autoritatea de reglementare poate impune modificări ale ofertei de referinţă, pentru a asigura implementarea corespunzătoare a obligaţiilor impuse în conformitate cu dispoziţiile prezentei ordonanţe.“

10. După alineatul (5) al articolului 9 se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

„(6) În cazul în care unui operator i s-au impus obligaţii potrivit art. 12, în legătură cu furnizarea accesului necondiţionat la bucla locală, autoritatea de reglementare va impune acestuia obligaţia de a publica o ofertă de referinţă care va conţine cel puţin elementele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă.“

11. La articolul 10, litera a) va avea următorul cuprins:

„a) aplică condiţii echivalente în circumstanţe echivalente altor persoane care furnizează servicii echivalente;“.

12. Alineatul (2) al articolului 11 va avea următorul cuprins:

„(2) Autoritatea de reglementare poate, în special, să impună unui operator integrat pe verticală să urmărească distinct în evidenţa corespunzătoare tarifele la vânzarea de gros şi tarifele de transfer intern, pentru a asigura, între altele, îndeplinirea obligaţiei de nediscriminare impuse în conformitate cu prevederile art. 10 sau pentru a împiedica subvenţionarea încrucişată. Autoritatea de reglementare poate stabili formatul şi metodologia contabilă ce trebuie utilizate în vederea respectării acestei obligaţii.“

13. Alineatul (1) al articolului 13 va avea următorul cuprins:

„Art. 13. − (1) Dacă o analiză de piaţă realizată în condiţiile legii indică absenţa concurenţei efective, care presupune că operatorul în cauză este capabil să menţină tarifele la un nivel excesiv de înalt sau că diferenţa dintre tarifele pentru serviciile cu amănuntul şi tarifele de gros percepute furnizorilor care oferă servicii cu amănuntul similare este de aşa natură încât produce efecte anticoncurenţiale, în detrimentul utilizatorilor finali, atunci autoritatea de reglementare poate, în conformitate cu prevederile art. 8, să impună obligaţii referitoare la recuperarea costurilor şi controlul tarifelor, inclusiv obligaţii de fundamentare a tarifelor în funcţie de costuri şi obligaţii privind evidenţa contabilă, pentru furnizarea anumitor forme de acces sau de interconectare. La impunerea obligaţiilor autoritatea de reglementare va lua în considerare investiţia făcută de operatorul în cauză şi va permite existenţa unei rate rezonabile de recuperare a capitalului investit, ţinând seama de riscurile asociate acestei investiţii.“

14. Articolul 14 se abrogă.

15. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

„Art. 15. − Autoritatea de reglementare va notifica Comisiei Europene operatorii desemnaţi ca având putere semnificativă pe piaţă şi obligaţiile impuse acestora, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe, precum şi, în cel mai scurt timp, orice modificare în ceea ce priveşte obligaţiile sau operatorii cărora li se aplică aceste obligaţii.“

16. La articolul 18 alineatul (1), litera l) şi alineatul (1¹) se abrogă.

17. Alineatul (2) al articolului 18 va avea următorul cuprins:

„(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează astfel:

a) cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei, pentru faptele prevăzute la lit. a) şi b);

b) cu amendă de la 5.000 lei la 100.000 lei, iar pentru furnizorii sau operatorii cu o cifră de afaceri de peste 2.000.000 lei, cu amendă în sumă de până la 5% din cifra de afaceri, pentru faptele prevăzute la lit. c)−k).“

18. Alineatul (3) al articolului 20 va avea următorul cuprins:

„(3) Sancţiunile pentru faptele prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. c)−k) şi amenzile administrative prevăzute la art. 19 se aplică prin decizie a preşedintelui autorităţii de reglementare.“

19. După alineatul (6) al articolului 20 se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

„(7) Regimul sancţionator instituit prin prezentul capitol se completează în mod corespunzător cu prevederile art. 59 şi 59¹ din Ordonanţa-cadru.“

20. După articolul 23 se introduce menţiunea privind transpunerea normelor comunitare, cu următorul cuprins:

„Prezenta ordonanţă transpune Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la reţelele de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora (Directiva privind accesul), publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 108 din 24 aprilie 2002.“

21. Litera C din anexă va avea următorul cuprins:

„C. Sisteme informaţionale Condiţii de acces la anumite sisteme ale operatorului: sisteme de asistenţă operaţională, sisteme informaţionale sau baze de date pentru pregătirea comenzilor, aprovizionare, comandă, întreţinere, solicitări de reparaţii şi facturare.“

Art. III. − Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 27 iunie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (1), litera e) va avea următorul cuprins:

„e) perturbaţie prejudiciabilă − o perturbaţie care periclitează funcţionarea unui serviciu de radionavigaţie sau a altor servicii de radiocomunicaţii destinate siguranţei vieţii sau care, în orice mod, afectează grav, obstrucţionează ori întrerupe repetat un serviciu de radiocomunicaţii, care operează în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;“.

2. La articolul 2 alineatul (1), după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

„f) piaţă transnaţională − piaţă identificată de Comisia Europeană, care acoperă teritoriul Comunităţii Europene sau o parte substanţială a acestuia.“

3. Alineatul (2) al articolului 2 va avea următorul cuprins:

„(2) În cuprinsul prezentei ordonanţe de urgenţă sunt, de asemenea, aplicabile definiţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la reţelele publice de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 527/2002, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa privind accesul, la art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poştale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 642/2002, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa privind serviciile poştale, şi la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 304/2003 pentru serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, denumită în continuare Legea serviciului universal.“

4. După articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 3¹, cu următorul cuprins:

„Art. 3¹. − Prin hotărâre a Guvernului se pot stabili măsuri specifice privind implementarea anumitor tehnologii de comunicaţii electronice.“

5. Alineatele (2), (4) şi (6) ale articolului 4 vor avea următorul cuprins:

„(2) În scopul realizării unei evidenţe oficiale a furnizorilor, orice persoană care intenţionează să furnizeze reţele sau servicii de comunicaţii electronice transmite ANRC o notificare, în forma prevăzută la alin. (3).

.............................................................................................................................................................

(4) Persoana care a realizat notificarea în condiţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) este autorizată să furnizeze tipurile de reţele şi de servicii pe care le-a indicat în notificare, având drepturile şi obligaţiile corespunzătoare prevăzute în autorizaţia generală.

..............................................................................................................................................................

(6) Persoanelor cărora li s-a retras dreptul de a furniza reţele sau servicii de comunicaţii electronice li se retrag licenţa de utilizare a frecvenţelor radioelectrice şi licenţa de utilizare a resurselor de numerotaţie, acolo unde este cazul, şi nu mai pot beneficia de autorizaţia generală pe o perioadă de 3 ani de la retragerea dreptului.“

6. După articolul 13 se introduce un nou articol, articolul 13¹, cu următorul cuprins:

„Art. 13¹. − (1) Personalul de operare al staţiilor din componenţa reţelelor de comunicaţii electronice care utilizează spectrul de frecvenţe radioelectrice trebuie să posede nivelul de cunoştinţe necesar operării respectivelor staţii.

(2) IGCTI asigură certificarea personalului prevăzut la alin. (1) în termenii şi condiţiile stabilite prin regulament aprobat prin decizie a preşedintelui IGCTI.“

7. Articolul 32 va avea următorul cuprins:

„Art. 32. − (1) ANRC identifică, ţinând seama în cel mai înalt grad de recomandarea Comisiei Europene privind pieţele de produse şi de servicii din sectorul comunicaţiilor electronice ale căror caracteristici pot justifica impunerea unor obligaţii specifice în sarcina furnizorilor de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice cu putere semnificativă pe piaţă prevăzută la art. 15 alin. (1) din Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul comun de reglementare pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, denumită în continuare Directiva-cadru, şi de instrucţiunile Comisiei Europene pentru efectuarea analizelor de piaţă şi determinarea puterii semnificative pe piaţă, prevăzute la art. 15 alin. (2) din Directiva-cadru, pieţele relevante din sectorul comunicaţiilor electronice corespunzătoare circumstanţelor naţionale, în special pieţele geografice relevante de pe teritoriul naţional.

(2) ANRC poate identifica pieţe relevante din sectorul comunicaţiilor electronice diferite de cele cuprinse în recomandarea prevăzută la alin. (1), dar numai în urma parcurgerii procedurilor prevăzute la art. 34¹ şi 50.

(3) Pe pieţele relevante identificate în conformitate cu prevederile alin. (1) sau (2), ANRC, în conformitate cu instrucţiunile prevăzute la alin. (1), efectuează periodic analize de piaţă, în scopul determinării situaţiei concurenţiale pe aceste pieţe şi al impunerii, menţinerii, modificării ori retragerii obligaţiilor specifice prevăzute în cuprinsul cap. II din Ordonanţa privind accesul sau al cap. III din Legea serviciului universal.

(4) Identificarea pieţelor relevante din sectorul comunicaţiilor electronice şi realizarea analizelor de piaţă pe pieţele identificate se realizează cu respectarea principiilor instituite prin Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările ulterioare, şi prin regulamentele emise în aplicarea acesteia. Acolo unde este cazul, ANRC va solicita colaborarea Consiliului Concurenţei.“

8. Alineatul (4) al articolului 33 se abrogă.

9. Articolul 34 va avea următorul cuprins:

„Art. 34. − (1) Dacă în urma unei analize de piaţă ANRC stabileşte că pe o piaţă relevantă din sectorul comunicaţiilor electronice există concurenţă efectivă, nu va impune niciuna dintre obligaţiile specifice prevăzute la art. 32 alin. (3) sau le va retrage în cazul în care acestea există. Decizia preşedintelui ANRC prin care se retrag obligaţii impuse unui furnizor de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice va stabili un termen corespunzător de la care încetează obligaţiile respective, pentru a permite persoanelor care sunt afectate prin luarea acestei măsuri să se adapteze la noile condiţii.

(2) Dacă în urma unei analize de piaţă ANRC stabileşte că pe o piaţă relevantă din sectorul comunicaţiilor electronice nu există concurenţă efectivă, va identifica furnizorii de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice care au, potrivit art. 33, putere semnificativă pe piaţă şi va impune acestora, în mod corespunzător, una ori mai multe dintre obligaţiile prevăzute la art. 32 alin. (3) sau va menţine ori va modifica aceste obligaţii, acolo unde acestea există deja.

(3) În cazul în care o piaţă transnaţională identificată de Comisia Europeană, în conformitate cu art. 15 alin. (4) din Directiva-cadru, acoperă parţial sau total teritoriul României, ANRC, împreună cu celelalte autorităţi naţionale de reglementare implicate, va realiza analizele de piaţă, va identifica furnizorii cu putere semnificativă pe piaţă şi va decide în mod concertat cu aceste autorităţi asupra impunerii, menţinerii, modificării sau retragerii obligaţiilor specifice prevăzute la art. 32 alin. (3).

(4) Măsurile prevăzute la alin. (1)−(3) pot fi luate numai în urma parcurgerii procedurilor prevăzute la art. 34¹ şi 50.“

10. După articolul 34 se introduce un nou articol, articolul 34¹, cu următorul cuprins:

„Art. 34¹. − (1) Suplimentar faţă de parcurgerea procedurii prevăzute la art. 50, dacă ANRC intenţionează să ia o măsură dintre cele prevăzute la art. 32 sau 34 din prezenta ordonanţă de urgenţă, la art. 5 ori 8 din Ordonanţa privind accesul sau la art. 15−18 din Legea serviciului universal, care ar afecta comerţul între statele membre ale Uniunii Europene, va notifica în acelaşi timp Comisiei Europene şi autorităţilor naţionale de reglementare din celelalte state membre ale Uniunii Europene proiectul acestei măsuri, împreună cu motivele care stau la baza adoptării acesteia. Dispoziţiile art. 52 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.

(2) Comisia Europeană şi celelalte autorităţi naţionale de reglementare vor putea transmite comentarii şi observaţii cu privire la măsura propusă de ANRC în termen de o lună de la data notificării sau în cadrul perioadei de consultare publică prevăzută la art. 50, dacă această perioadă este mai lungă. Termenul de o lună nu poate fi prelungit.

(3) În cazul în care măsura prevăzută la alin. (1) are ca obiect identificarea unei pieţe relevante diferite de cele identificate în recomandarea Comisiei Europene prevăzută la art. 15 alin. (1) din Directiva-cadru sau determinarea situaţiei concurenţiale pe o piaţă relevantă, în sensul existenţei sau nu a unor furnizori de reţele ori de servicii de comunicaţii electronice cu putere semnificativă pe piaţă, şi această măsură ar afecta comerţul între statele membre ale Uniunii Europene, iar comentariile şi observaţiile Comisiei Europene transmise ANRC potrivit alin. (2) indică faptul că această măsură ar crea o barieră pentru piaţa unică sau existenţa unor rezerve serioase în ceea ce priveşte compatibilitatea acestei măsuri cu dreptul comunitar şi în special cu obiectivele prevăzute la art. 45, ANRC nu va putea adopta măsura propusă pentru o perioadă de două luni.

(4) În perioada prevăzută la alin. (3), Comisia Europeană poate adopta o decizie prin care să solicite ANRC retragerea măsurii propuse. Decizia va fi însoţită de o analiză detaliată şi obiectivă a motivelor pentru care Comisia Europeană consideră că măsura propusă nu ar trebui adoptată, precum şi de propuneri concrete de modificare a măsurii propuse.

(5) Cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (4), ANRC poate adopta măsura propusă, având în vedere comentariile şi observaţiile primite din partea Comisiei Europene şi autorităţilor naţionale de reglementare. Măsura adoptată va fi comunicată de către ANRC Comisiei Europene.

(6) În cazul prevăzut la alin. (4), ANRC va putea adopta măsura propusă numai cu respectarea procedurilor prevăzute la alin. (1) şi (2) şi la art. 50, avându-se în vedere propunerile de modificare transmise de Comisia Europeană.

(7) În situaţii excepţionale, prin derogare de la prevederile alin. (1)−(6), atunci când este necesară intervenţia urgentă, în vederea protejării concurenţei şi a intereselor utilizatorilor finali, ANRC poate lua măsuri temporare, cu respectarea principiului proporţionalităţii, comunicând în cel mai scurt timp aceste măsuri, împreună cu motivele care au stat la baza adoptării acestora, Comisiei Europene şi autorităţilor naţionale de reglementare din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

(8) Prelungirea aplicării măsurilor prevăzute la alin. (7) sau aplicarea definitivă a acestora nu poate fi realizată decât în urma parcurgerii procedurii prevăzute la alin. (1)−(6).“

11. Alineatele (1) şi (3) ale articolului 36 vor avea următorul cuprins:

„Art. 36. − (1) În situaţia apariţiei unui litigiu între furnizori de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice în legătură cu obligaţiile impuse acestora prin dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau ale legislaţiei speciale în domeniul comunicaţiilor electronice sau de către ANRC în conformitate cu aceste dispoziţii, partea interesată poate sesiza ANRC în vederea soluţionării litigiului sau poate introduce o cerere de chemare în judecată la instanţa competentă. ANRC soluţionează litigiul în termen de 4 luni de la data sesizării, în afara situaţiilor excepţionale, în care un termen mai lung este necesar pentru buna soluţionare a cazului.

............................................................................................................................................................

(3) În situaţia apariţiei unui litigiu între furnizori de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice care provin din România şi dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, partea interesată se poate adresa oricăreia dintre autorităţile naţionale de reglementare competente, în vederea soluţionării litigiului. Dacă ANRC este sesizată, litigiul va fi soluţionat cu luarea în considerare a punctelor de vedere exprimate de celelalte autorităţi naţionale de reglementare.“

12. La articolul 44, litera i) va avea următorul cuprins:

„i) de organ de decizie în soluţionarea litigiilor dintre furnizorii de reţele şi de servicii în domeniul comunicaţiilor electronice, în scopul asigurării liberei concurenţe şi al protecţiei intereselor utilizatorilor finali.“

13. La articolul 44 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) În îndeplinirea rolului şi atribuţiilor sale legale, ANRC va colabora cu Consiliul Concurenţei, inclusiv prin furnizarea reciprocă de informaţii necesare aplicării atât a prevederilor legislaţiei concurenţei, cât şi a prevederilor legislaţiei din domeniul comunicaţiilor electronice şi al serviciilor poştale.“

14. Articolul 45 va avea următorul cuprins:

„Art. 45. − (1) În îndeplinirea atribuţiilor sale, ANRC va urmări atingerea obiectivelor prevăzute la alin. (2)−(4), luând în acest sens măsuri rezonabile, cu respectarea principiului proporţionalităţii.

(2) ANRC promovează concurenţa în sectorul comunicaţiilor electronice şi al serviciilor poştale, acţionând în special în următoarele direcţii:

a) luarea tuturor măsurilor necesare pentru ca utilizatorii, inclusiv cei cu handicap sau cu nevoi sociale speciale, să obţină un maxim de beneficii în condiţiile unei pieţe concurenţiale, în ceea ce priveşte diversitatea ofertei, tarifele şi calitatea serviciilor;

b) prevenirea acţiunilor ce au ca obiect sau pot avea ca efect distorsionarea ori restrângerea concurenţei în sectorul comunicaţiilor electronice şi al serviciilor poştale;

c) încurajarea investiţiilor eficiente în infrastructură şi promovarea inovaţiei;

d) încurajarea utilizării eficiente şi asigurarea administrării eficiente a resurselor de numerotaţie.

(3) ANRC contribuie la dezvoltarea pieţei interne a Comunităţii Europene, în special prin:

a) înlăturarea barierelor în calea furnizării la nivel european a reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice, a infrastructurii asociate şi a serviciilor poştale;

b) încurajarea stabilirii şi dezvoltării de reţele transeuropene, a interoperabilităţii serviciilor paneuropene şi a conectivităţii între utilizatorii finali;

c) respectarea principiului nediscriminării în ceea ce priveşte tratamentul aplicat furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice sau furnizorilor de servicii poştale aflaţi în situaţii similare;

d) cooperarea într-o manieră transparentă cu autorităţile naţionale de reglementare cu atribuţii similare din străinătate, precum şi cu Comisia Europeană, în vederea dezvoltării unei practici de reglementare coerente şi a aplicării concertate a legislaţiei naţionale armonizate cu normele adoptate la nivelul Uniunii Europene.

(4) ANRC promovează interesele utilizatorilor finali din Uniunea Europeană, în special prin:

a) asigurarea condiţiilor de exercitare a dreptului de acces la serviciul universal, astfel cum acesta este prevăzut de Legea serviciului universal şi de Ordonanţa privind serviciile poştale;

b) asigurarea unui nivel înalt de protecţie a utilizatorilor finali în relaţiile acestora cu furnizorii;

c) implicarea în asigurarea unui nivel înalt de protecţie a drepturilor persoanelor, în special a dreptului la viaţă privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal;

d) promovarea furnizării de informaţii clare, în special în ceea ce priveşte transparenţa tarifelor şi a condiţiilor de utilizare a serviciilor de comunicaţii electronice destinate publicului;

e) promovarea intereselor specifice ale utilizatorilor cu handicap şi ale celor cu nevoi sociale speciale;

f) asigurarea protejării integrităţii şi securităţii reţelelor publice de comunicaţii electronice.

(5) În activitatea sa ANRC are în vedere respectarea principiului neutralităţii tehnologice, prin prisma fenomenului convergenţei tehnologiilor, şi contribuie, în limitele competenţelor sale, la asigurarea implementării politicilor care urmăresc promovarea diversităţii culturale şi lingvistice, precum şi a pluralismului media.“

15. La articolul 46 alineatul (1), punctele 8, 11, 14 şi 22 vor avea următorul cuprins:

„8. identificarea pieţelor relevante din sectorul comunicaţiilor electronice;

...............................................................................................................................................................

11. impunerea în sarcina furnizorilor de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice cu putere semnificativă pe piaţă a obligaţiilor prevăzute la art. 9−13 din Ordonanţa privind accesul sau la art. 15−18 din Legea serviciului universal;

...............................................................................................................................................................

14. atribuţiile stabilite prin Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, cu completările ulterioare;

...............................................................................................................................................................

22. iniţierea, în colaborare cu ministerul de specialitate, de proiecte de acte normative în vederea perfecţionării cadrului legislativ în domeniul comunicaţiilor electronice şi al serviciilor poştale;“.

16. După articolul 46 se introduc două noi articole, articolele 46¹ şi 46², cu următorul cuprins:

„Art. 46¹. − (1) ANRC va încuraja utilizarea standardelor sau specificaţiilor tehnice pentru furnizarea serviciilor, interfeţelor tehnice şi funcţiilor reţelelor, publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, în măsura strict necesară asigurării interoperabilităţii serviciilor şi îmbunătăţirii posibilităţilor de alegere pentru utilizatori, cu excepţia cazului în care utilizarea unor standarde sau specificaţii a fost declarată obligatorie de Comisia Europeană.

(2) Până la publicarea standardelor şi specificaţiilor prevăzute la alin. (1), ANRC va încuraja implementarea standardelor şi specificaţiilor adoptate de organizaţiile europene de standardizare sau, în lipsa acestora, a standardelor şi recomandărilor adoptate de Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor, de Organizaţia Internaţională de Standardizare sau de Comisia Electrotehnică Internaţională.

(3) Prezentul articol nu se aplică în cazul cerinţelor esenţiale, specificaţiilor interfeţelor şi standardelor armonizate prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 88/2003 privind echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea mutuală a conformităţii acestora, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 46². − (1) În cazul în care Comisia Europeană adoptă recomandări în vederea asigurării aplicării armonizate a normelor comunitare în domeniul comunicaţiilor electronice, ANRC va ţine seama în cel mai înalt grad de aceste recomandări în exercitarea atribuţiilor sale.

(2) Dacă ANRC optează să nu aplice o recomandare, va transmite o informare motivată Comisiei Europene.“

17. La capitolul VIII1 „Tariful de monitorizare“, articolele 48¹− 485 vor avea următorul cuprins:

„Art. 48¹. − (1) Orice persoană care are calitatea de furnizor de reţele publice de comunicaţii electronice, furnizor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau furnizor de servicii poştale are obligaţia de a plăti către ANRC un tarif de monitorizare anual, în condiţiile prevăzute de prezentul capitol, din momentul dobândirii calităţii de furnizor şi până la încetarea acestei calităţi.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) care au avut calitatea de furnizor pe parcursul unui an calendaristic întreg sunt obligate la plata către ANRC a unui tarif de monitorizare anual pentru anul următor, calculat ca un procent din cifra de afaceri a fiecărui furnizor din anul anterior celui pentru care se datorează tariful de monitorizare.

(3) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1) care nu au avut calitatea de furnizor pe parcursul unui an calendaristic întreg, tariful de monitorizare se calculează ca un procent din cifra de afaceri înregistrată în lunile anului anterior celui pentru care se datorează tariful, în care acestea au avut calitatea de furnizor.

(4) Procentul prevăzut la alin. (2) şi (3) se determină anual, fără a depăşi 0,5%, ca raport între:

a) cheltuielile prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat potrivit art. 42, din care se scad veniturile din alte surse; şi

b) cifra de afaceri cumulată a persoanelor prevăzute la alin. (2) şi (3).

(5) Cifra de afaceri a persoanelor prevăzute la alin. (2) este cea prevăzută în situaţiile financiare anuale întocmite pentru anul anterior celui pentru care se datorează tariful de monitorizare.

(6) Cifra de afaceri a persoanelor prevăzute la alin. (3) se determină prin cumularea veniturilor realizate în lunile din anul anterior celui pentru care se datorează tariful de monitorizare, în care acestea au avut calitatea de furnizor, luându-se în considerare inclusiv luna în care au dobândit această calitate şi exclusiv luna în care aceasta a încetat.

(7) Pentru persoanele fizice sau asociaţiile familiale autorizate în condiţiile legii să desfăşoare activităţi economice în mod independent, cifrei de afaceri îi corespunde totalitatea veniturilor brute realizate în anul anterior celui pentru care se datorează tariful de monitorizare, respectiv totalitatea veniturilor brute realizate în lunile din anul anterior celui pentru care se datorează tariful de monitorizare, în care au avut calitatea de furnizor.

(8) Prin derogare de la prevederile alin. (1), anual, se poate stabili prin decizie a preşedintelui ANRC, cu respectarea principiilor obiectivităţii, transparenţei şi proporţionalităţii, în scopul minimizării costurilor de administrare, ca în sarcina furnizorilor care înregistrează o cifră de afaceri sub un anumit plafon să nu fie stabilită obligaţia de plată a tarifului de monitorizare.

Art. 48². − (1) Cuantumul tarifului de monitorizare anual datorat de fiecare furnizor se stabileşte prin aplicarea procentului prevăzut la art. 48¹ alin. (4) la cifra de afaceri prevăzută la art. 48¹ alin. (5) şi (6), după caz.

(2) Cuantumul tarifului de monitorizare prevăzut la alin. (1) se stabileşte la data determinării cifrei de afaceri cumulate prevăzute la art. 48¹ alin. (4) lit. b), dar nu mai târziu de data de 15 septembrie a anului respectiv, prin decizie a preşedintelui ANRC, care se comunică fiecărui furnizor.

(3) Tariful de monitorizare şi tariful de utilizare a resurselor de numerotaţie se administrează de ANRC, fiind aplicabile în mod corespunzător dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia cazului în care prin lege specială se dispune altfel.

Art. 48³. − (1) La încetarea calităţii de furnizor, indiferent de forma acesteia, orice furnizor are obligaţia de a achita un tarif de monitorizare stabilit astfel:

a) în cazul în care încetarea calităţii de furnizor are loc înainte de determinarea tarifului de monitorizare anual potrivit art. 48² alin. (2), furnizorul datorează un tarif de monitorizare ce reprezintă produsul dintre procentul stabilit de ANRC în condiţiile art. 48¹ alin. (4) pentru anul anterior şi cifra de afaceri realizată în anul anterior sau în lunile din anul anterior în care acesta a avut calitatea de furnizor, cumulată cu cifra de afaceri realizată în lunile în care a avut această calitate din anul în cursul căruia are loc încetarea;

b) în cazul în care încetarea calităţii de furnizor are loc după determinarea tarifului de monitorizare anual potrivit art. 48² alin. (2), pe lângă acest tarif, furnizorul datorează şi un tarif suplimentar, calculat ca produs între procentul stabilit de ANRC în condiţiile art. 48¹ alin. (4) pentru anul în curs şi cifra de afaceri realizată în lunile în care a avut această calitate din anul în cursul căruia are loc încetarea.

(2) Persoanele care datorează tariful de monitorizare prevăzut la alin. (1) au obligaţia de a transmite ANRC, odată cu încetarea calităţii de furnizor, o situaţie privind cifra de afaceri realizată în anul anterior sau în lunile din anul anterior în care a avut calitatea de furnizor, cumulată cu cifra de afaceri realizată în lunile în care a avut această calitate din anul în cursul căruia are loc încetarea sau, respectiv, privind cifra de afaceri realizată în lunile în care a avut această calitate din anul în cursul căruia are loc încetarea, în condiţiile stabilite de ANRC.

(3) În cazul în care persoanele prevăzute la alin. (1) nu comunică ANRC, odată cu încetarea calităţii de furnizor, documentele prevăzute la alin. (2), până la data transmiterii acestora, ANRC va stabili în sarcina acestor persoane obligaţia de plată a tarifului de monitorizare anual, ca şi cum nu ar fi încetat calitatea de furnizor.

(4) Tariful de monitorizare datorat potrivit prevederilor alin. (1) lit. a) se stabileşte prin decizie a preşedintelui ANRC, în termen de 7 zile de la data primirii documentelor prevăzute la alin. (2), iar diferenţa dintre acesta şi plăţile anticipate stabilite în condiţiile art. 48⁴ alin. (1) se achită în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei sau, după caz, se restituie în condiţiile Codului de procedură fiscală.

(5) Tariful de monitorizare datorat potrivit prevederilor alin. (1) lit. b) se stabileşte prin decizie a preşedintelui ANRC, în termen de 7 zile de la data primirii documentelor prevăzute la alin. (2), şi se achită în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei.

(6) Persoanele care au dobândit calitatea de furnizor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice ori furnizor de servicii poştale în acelaşi an în care încetează această calitate datorează un tarif de monitorizare ce reprezintă produsul dintre procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) sau, după caz, la alin. (1) lit. b) şi cifra de afaceri realizată în lunile în care a avut această calitate.

(7) Persoanelor prevăzute la alin. (6) li se aplică în mod corespunzător prevederile alin. (2)−(5).

Art. 48⁴. − (1) Persoanele prevăzute la art. 48¹ alin. (1) au obligaţia de a efectua în contul tarifului de monitorizare anual plăţi anticipate după cum urmează:

a) până la data de 15 martie a anului, 30% din tariful de monitorizare datorat pentru anul precedent;

b) până la data de 15 iunie a anului, 30% din tariful de monitorizare datorat pentru anul precedent.

(2) Cuantumul plăţilor anticipate prevăzute la alin. (1) se stabileşte până la data de 15 februarie prin decizie a preşedintelui ANRC.

(3) Tariful de monitorizare datorat pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile anticipate, este tariful de monitorizare stabilit prin decizie a preşedintelui ANRC, fără a lua în calcul plăţile anticipate efectuate în acel an.

(4) Diferenţa dintre tariful de monitorizare anual stabilit prin decizie a preşedintelui ANRC şi plăţile anticipate stabilite în condiţiile alin. (1) se achită în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei preşedintelui ANRC prevăzute la art. 48² alin. (2) sau, după caz, se restituie în condiţiile Codului de procedură fiscală.

Art. 48⁵. − (1) Persoanele prevăzute la art. 48¹ şi la art. 48³ alin. (1) şi (6) pot solicita, în vederea determinării tarifului, luarea în considerare a veniturilor rezultate din furnizarea de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice ori din furnizarea de servicii poştale, în locul cifrei de afaceri, prevederile art. 48¹−48⁴ aplicându-se în mod corespunzător.

(2) În vederea aplicării prevederilor alin. (1), furnizorii sunt obligaţi să ţină contabilitatea în mod distinct în ceea ce priveşte veniturile obţinute din activităţile de furnizare de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice ori, după caz, de furnizare de servicii poştale. Certificarea acestor venituri se va realiza de un auditor independent autorizat potrivit legii, în condiţiile stabilite de ANRC.“

18. La capitolul VIII1, după articolul 48⁵ se introduc două noi articole, articolele 48⁶ şi 48⁷, cu următorul cuprins:

„Art. 48⁶. − (1) Persoanele juridice care au calitatea de comerciant, prevăzute la art. 48¹ alin. (2) şi (3), au obligaţia de a transmite ANRC situaţiile financiare anuale, conţinând cifrele de afaceri înscrise în contul de profit şi pierdere, necesare pentru determinarea tarifului de monitorizare, în termen de 5 zile de la expirarea termenului legal de depunere a acestora la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice.

(2) Persoanele fizice şi asociaţiile familiale care datorează tariful de monitorizare prevăzut la art. 48¹ au obligaţia de a transmite ANRC declaraţiile financiare anuale privind veniturile brute realizate, necesare pentru determinarea tarifului de monitorizare, în termen de 5 zile de la expirarea termenului legal de depunere a acestora la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice.

(3) Pentru alte categorii de persoane decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2), care au calitatea de furnizor, documentele necesare în vederea stabilirii tarifului de monitorizare şi termenele de transmitere a acestora către ANRC se stabilesc prin decizie a preşedintelui ANRC.

(4) Persoanele prevăzute la art. 48¹ alin. (3) au obligaţia de a transmite ANRC, în termenul prevăzut la alin. (2), situaţia privind cifra de afaceri realizată în lunile din anul anterior în care acestea au avut calitatea de furnizor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice ori de furnizor de servicii poştale.

(5) Netransmiterea în termenele şi în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale a documentelor necesare în vederea determinării tarifului de monitorizare are ca efect determinarea acestuia în funcţie de cifra de afaceri prevăzută la art. 48¹ alin. (5).

Art. 48⁷. − Procedura de aplicare a prevederilor art. 48¹−48⁶ se stabileşte prin decizie a preşedintelui ANRC.“

19. La articolul 49 alineatul (1), după litera h) se introduc patru noi litere, literele h¹)−h⁴), cu următorul cuprins:

„h¹) obligaţiile impuse de ANRC în conformitate cu Ordonanţa privind accesul;

h²) procedura de autorizare generală şi procedura de solicitare şi emitere a licenţelor de utilizare a resurselor de numerotaţie;

h³) drepturile şi obligaţiile furnizorilor de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice, autorizaţi în condiţiile art. 4;

h⁴) drepturile şi obligaţiile titularilor de licenţe de utilizare a resurselor de numerotaţie;“.

20. După articolul 49 se introduce un nou articol, articolul 49¹, cu următorul cuprins:

„Art. 49¹. − (1) ANRC va comunica Comisiei Europene prevederile adoptate în legislaţia naţională în domeniul de reglementare al Directivei-cadru, al Directivei 2002/20/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice, al Directivei 2002/19/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la reţelele de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora şi al Directivei 2002/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, precum şi orice modificări sau completări ale acestor prevederi.

(2) ANRC va transmite Comisiei Europene o copie de pe informaţiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. h¹).“

21. Alineatul (1) al articolului 50 va avea următorul cuprins:

„Art. 50. − (1) Cu excepţia măsurilor adoptate potrivit prevederilor art. 34¹ alin. (7) sau art. 36, ANRC are obligaţia de a respecta procedura de consultare stabilită prin prezentul articol ori de câte ori intenţionează să adopte măsuri de natură să producă un impact semnificativ pe piaţa relevantă, în aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă ori a legislaţiei speciale în domeniul comunicaţiilor electronice sau al serviciilor poştale.“

22. La articolul 51, litera h) a alineatului (2) şi alineatul (3) vor avea următorul cuprins:

„h) soluţionarea litigiilor dintre furnizorii de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice şi dintre utilizatorii finali şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice;

...............................................................................................................................................................

(3) În exercitarea atribuţiilor sale, IGCTI are dreptul să solicite furnizorilor de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice informaţiile necesare în vederea verificării respectării obligaţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, de legislaţia specială din domeniul comunicaţiilor electronice sau de licenţele de utilizare a frecvenţelor radioelectrice ori impuse de IGCTI în conformitate cu aceste dispoziţii.“

23. La articolul 52 se introduc opt noi alineate, alineatele (2)−(9), cu următorul cuprins:

„(2) ANRC va transmite autorităţilor naţionale de reglementare din alte state membre ale Uniunii Europene informaţiile solicitate motivat de acestea, în vederea îndeplinirii atribuţiilor acestora prevăzute în legislaţia comunitară.

(3) ANRC va furniza Comisiei Europene, la cererea motivată a acesteia, toate informaţiile necesare în vederea exercitării atribuţiilor sale. Natura şi cantitatea informaţiilor vor fi proporţionale cu scopul pentru care au fost solicitate.

(4) Dacă informaţiile solicitate de Comisia Europeană au fost transmise în prealabil de furnizorii de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice, în conformitate cu dispoziţiile art. 51, ANRC va informa furnizorii respectivi cu privire la transmiterea informaţiilor.

(5) În măsura în care este necesar, Comisia Europeană poate pune la dispoziţia autorităţilor naţionale de reglementare din alte state membre ale Uniunii Europene informaţiile transmise în conformitate cu prevederile alin. (3), cu excepţia cazului în care ANRC a solicitat, în mod expres şi motivat, contrariul.

(6) Dacă informaţiile transmise în conformitate cu prevederile alin. (2), (3) sau (5) sunt considerate de ANRC confidenţiale, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, Comisia Europeană şi autorităţile naţionale de reglementare vor respecta caracterul confidenţial al informaţiilor.

(7) ANRC poate solicita autorităţilor naţionale de reglementare din alte state membre ale Uniunii Europene informaţiile necesare în vederea exercitării atribuţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă sau de legislaţia specială din domeniul comunicaţiilor electronice ori al serviciilor poştale, respectând, acolo unde este cazul, caracterul confidenţial al informaţiilor primite.

(8) În vederea revizuirii periodice a legislaţiei comunitare din domeniul comunicaţiilor electronice, ANRC va furniza Comisiei Europene toate informaţiile solicitate.

(9) ANRC va publica informaţiile care ar putea contribui la dezvoltarea unei pieţe deschise şi concurenţiale, cu respectarea principiului confidenţialităţii şi a prevederilor legale privind liberul acces la informaţiile de interes public, precizând şi condiţiile şi procedura de acces al persoanelor interesate la aceste informaţii.“

24. La articolul 55 alineatul (1), litera h¹) va avea următorul cuprins:

„h¹) nedepunerea situaţiilor financiare anuale sau, în cazul persoanelor fizice ori al asociaţiilor familiale, a declaraţiilor financiare anuale privind veniturile realizate în termenul şi în condiţiile prevăzute la art. 48⁶ alin. (1) şi (2);“.

25. Articolul 57 va avea următorul cuprins:

„Art. 57. − Dacă în termen de 90 de zile de la data scadenţei furnizorul nu achită tariful de monitorizare, tariful de utilizare a spectrului sau tariful de utilizare a resurselor de numerotaţie, precum şi accesoriile acestora, ANRC sau IGCTI, după caz, îi poate suspenda sau retrage dreptul de a mai furniza reţele ori servicii de comunicaţii electronice pe baza regimului de autorizare generală sau licenţa de utilizare a frecvenţelor radioelectrice ori a resurselor de numerotaţie.“

26. După alineatul (6) al articolului 58 se introduce un nou alineat, alineatul (6¹), cu următorul cuprins:

„(6¹) Odată cu aplicarea amenzilor prevăzute la art. 55 alin. (2) se poate dispune confiscarea bunurilor destinate, rezultate sau folosite la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 55 alin. (1).“

27. Alineatul (1) al articolului 59 va avea următorul cuprins:

„Art. 59. − (1) În cazul descoperirii nerespectării de către un furnizor de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice a unei obligaţii prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, în legislaţia specială în domeniul comunicaţiilor electronice sau în actele normative ori individuale emise în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă sau al legislaţiei speciale în domeniul comunicaţiilor electronice, ANRC ori IGCTI, după caz, va transmite furnizorului în cauză o notificare prin care îi va aduce la cunoştinţă intenţia aplicării sancţiunii prevăzute de lege şi îi va acorda un termen de cel puţin 30 de zile pentru a justifica sau remedia încălcarea săvârşită.“

28. La articolul 59 alineatul (2), litera c) se abrogă.

29. După alineatul (3) al articolului 59 se introduce un nou alineat, alineatul (3¹), cu următorul cuprins:

„(3¹) Măsurile prevăzute la alin. (3) vor fi dispuse prin actul prin care se aplică sancţiunea, emis de preşedintele ANRC sau de preşedintele IGCTI, după caz. Transmiterea actului prin care se aplică sancţiunea şi se dispun măsuri în vederea asigurării respectării obligaţiei încălcate se realizează într-un termen de 7 zile de la emiterea acestuia.“

30. Alineatul (5) al articolului 59 va avea următorul cuprins:

„(5) În cazul în care nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) prezintă un pericol grav şi iminent pentru siguranţa naţională, ordinea publică sau sănătatea publică ori poate crea probleme grave de natură economică sau operaţională altor furnizori de reţele ori servicii de comunicaţii electronice sau utilizatorilor, ANRC ori IGCTI, după caz, poate lua măsuri urgente cu caracter provizoriu pentru remedierea situaţiei, care pot fi ulterior confirmate. Persoanei în cauză trebuie să i se acorde posibilitatea de a-şi prezenta punctul de vedere, în condiţii rezonabile, şi de a propune soluţii pentru remedierea definitivă a situaţiei create.“

31. După articolul 59 se introduce un nou articol, articolul 59¹, cu următorul cuprins:

„Art. 59¹. − Procedura prealabilă prevăzută la art. 59 nu se aplică:

a) în cazul nerespectării deciziilor preşedintelui ANRC emise în temeiul art. 36;

b) în cazul nerespectării obligaţiei de a transmite informaţiile solicitate de ANRC sau IGCTI, după caz, în temeiul art. 51 alin. (2) lit. a), respectiv al art. 51 alin. (3);

c) în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a), c), d) şi h¹);

d) în cazul nerespectării obligaţiilor de transparenţă impuse de ANRC în conformitate cu prevederile art. 9 din Ordonanţa privind accesul.“

32. După articolul 67 se introduce menţiunea privind transpunerea normelor comunitare, cu următorul cuprins:

„Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice (Directiva privind autorizarea), publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 108 din 24 aprilie 2002, şi Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul comun de reglementare pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice (Directiva-cadru), publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 108 din 24 aprilie 2002.“

33. În tot cuprinsul ordonanţei de urgenţă, sintagma „interferenţă perturbatoare“ se înlocuieşte cu sintagma „perturbaţie prejudiciabilă“.

Art. IV. − Legea nr. 304/2003 pentru serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 31 iulie 2003, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:

„c) serviciu de telefonie destinat publicului − serviciul destinat publicului care permite iniţierea şi primirea apelurilor naţionale şi internaţionale şi accesul la serviciile de urgenţă, prin utilizarea unui număr sau unor numere din Planul naţional de numerotaţie ori dintr-un plan internaţional de numerotaţie. De asemenea, acesta poate include, după caz, unul sau mai multe dintre următoarele servicii: serviciul de relaţii cu clienţii, serviciul de informaţii privind abonaţii, registrele abonaţilor, telefoane publice cu plată, servicii furnizate în condiţii speciale, facilităţi pentru persoanele cu handicap sau cu nevoi speciale ori servicii nongeografice;“.

2. Alineatul (2) al articolului 2 va avea următorul cuprins:

„(2) În cuprinsul prezentei legi sunt, de asemenea, aplicabile definiţiile relevante prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2002 privind funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 398/2002, cu modificările ulterioare, la art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la reţelele publice de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 527/2002, denumită în continuare Ordonanţa privind accesul, şi la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa-cadru, şi la art. 2 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, cu completările ulterioare.“

3. Alineatele (2) şi (4) ale articolului 4 vor avea următorul cuprins:

„(2) În stabilirea politicii şi strategiei, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei va urmări reducerea la minimum a posibilelor efecte negative asupra concurenţei, determinate în special de furnizarea serviciilor la tarife sau în condiţii diferite de cele practicate în condiţii comerciale normale, protejând în acelaşi timp interesul public.

.............................................................................................................................................................

(4) Condiţiile şi procedura de desemnare a furnizorilor de serviciu universal se stabilesc de către ANRC, cu respectarea principiilor eficienţei, obiectivităţii, transparenţei şi nediscriminării, niciun furnizor de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice nefiind a priori exclus.“

4. Alineatele (3) şi (4) ale articolului 6 vor avea următorul cuprins:

„(3) Registrul abonaţilor prevăzut la alin. (1) şi serviciul de informaţii privind abonaţii prevăzut la alin. (2) vor conţine informaţii cu privire la numerele de telefon şi datele cu caracter personal ale tuturor abonaţilor serviciilor de telefonie destinate publicului, cu respectarea prevederilor art. 11 din Legea nr. 506/2004, cu completările ulterioare.

(4) Furnizorii de serviciu universal care pun la dispoziţie utilizatorilor finali registrele abonaţilor sau serviciile de informaţii privind abonaţii, în condiţiile alin. (1)−(3), au obligaţia să aplice principiul nediscriminării în tratamentul informaţiilor care le-au fost puse la dispoziţie de către furnizorii de servicii de telefonie destinate publicului sau de către alte persoane care deţin asemenea date.“

5. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

„Art. 8. − (1) ANRC va lua măsuri specifice, acolo unde este cazul, pentru a asigura accesul şi posibilitatea utilizatorilor finali cu handicap de a beneficia de serviciile de telefonie destinate publicului, inclusiv la serviciile de urgenţă, la serviciile de informaţii privind abonaţii şi la registrele abonaţilor, în condiţii echivalente celor de care beneficiază ceilalţi utilizatori finali.

(2) ANRC poate lua măsuri specifice pentru a asigura că utilizatorii finali cu handicap pot beneficia de aceeaşi ofertă de servicii disponibilă pentru majoritatea utilizatorilor finali.“

6. Alineatul (3) al articolului 9 va avea următorul cuprins:

„(3) ANRC poate obliga furnizorii de serviciu universal să ofere consumatorilor anumite opţiuni tarifare sau pachete tarifare diferite de cele practicate în condiţii comerciale normale, în special pentru a asigura posibilitatea persoanelor cu venituri reduse sau cu nevoi speciale de a avea acces la serviciile de telefonie destinate publicului şi de a utiliza aceste servicii. Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei poate stabili categoriile de persoane care beneficiază de opţiunile tarifare sau pachetele tarifare oferite.“

7. Alineatele (1) şi (3)−(5) ale articolului 10 vor avea următorul cuprins:

„Art. 10. − (1) Prestarea de către furnizorii de serviciu universal a serviciilor în condiţiile prevăzute la art. 5−8 sau art. 9 alin. (3) nu poate fi condiţionată de oferirea unor facilităţi sau servicii suplimentare ce nu sunt necesare pentru furnizarea serviciului solicitat.

................................................................................................................................................................

(3) Furnizorii de serviciu universal sunt obligaţi să asigure următoarele facilităţi, astfel încât abonaţii să-şi poată monitoriza şi controla cheltuielile şi să evite deconectarea nejustificată:

a) facturarea detaliată;

b) la cerere, restricţionarea selectivă, gratuită, a originării de apeluri de un anumit tip sau către anumite tipuri de numere;

c) modalităţi de plată în avans;

d) plata eşalonată a tarifelor de conectare la reţeaua publică de telefonie;

e) măsuri specifice aplicabile în caz de neplată a facturilor.

(4) ANRC poate stabili, cu respectarea prevederilor art. 6 din Legea nr. 506/2004, cu completările ulterioare, informaţiile minime pe care trebuie să le conţină factura detaliată care va fi emisă de către furnizorii de serviciu universal în mod gratuit, astfel încât abonaţii:

a) să poată verifica şi controla tarifele de utilizare a reţelei publice de telefonie şi a serviciilor de telefonie destinate publicului furnizate;

b) să poată monitoriza în mod adecvat utilizarea şi cheltuielile, asigurându-se un control rezonabil asupra sumelor datorate.

(5) Acolo unde este cazul, abonaţilor le pot fi oferite informaţii suplimentare faţă de cele stabilite potrivit alin. (4), în mod gratuit sau la un tarif rezonabil, aprobat în prealabil de ANRC.

Apelurile gratuite iniţiate de abonat, inclusiv apelurile de urgenţă, nu vor fi cuprinse în factura detaliată.“

8. Alineatul (11) al articolului 10 va avea următorul cuprins:

„(11) În toate cazurile, suspendarea furnizării, la un punct fix, a serviciului de telefonie destinat publicului sau deconectarea de la reţeaua publică de telefonie, în caz de neplată a facturii telefonice, se va realiza doar în urma notificării abonatului de către furnizor.“

9. Alineatele (12) şi (13) ale articolului 10 vor avea următorul cuprins:

„(12) ANRC poate impune tuturor furnizorilor de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice obligaţia de a lua măsurile prevăzute la alin. (8) sau (11) în ceea ce priveşte deconectarea.

(13) ANRC poate retrage obligaţiile prevăzute la alin. (3) sau (10) pe întregul teritoriu naţional sau pe o parte a acestuia, în cazul în care aceste facilităţi sunt larg accesibile.“

10. Alineatul (1) al articolului 14 va avea următorul cuprins:

„Art. 14. − (1) ANRC va face public şi va comunica Comisiei Europene mecanismul de compensare a costului net stabilit în conformitate cu prevederile art. 13.“

11. Alineatul (1) al articolului 15 va avea următorul cuprins:

„Art. 15. − (1) Dacă în urma unei analize de piaţă realizate în conformitate cu prevederile cap. V din Ordonanţa-cadru ANRC stabileşte că pe o anumită piaţă la nivelul furnizării serviciilor cu amănuntul nu există concurenţă efectivă, iar obligaţiile impuse în conformitate cu prevederile art. 8 din Ordonanţa privind accesul sau ale art. 18 din prezenta lege nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor prevăzute la art. 45 din Ordonanţa-cadru, ANRC poate impune furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice cu putere semnificativă pe piaţa respectivă, în mod corespunzător, una sau mai multe dintre obligaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3), în scopul protejării intereselor utilizatorilor finali şi al promovării unei concurenţe efective.“

12. La articolul 15 alineatul (2), partea introductivă şi litera b) vor avea următorul cuprins:

„(2) Obligaţiile impuse de ANRC pot include:

.............................................................................................................................................................

b) interzicerea practicării unor preţuri de ruinare, având ca efect limitarea intrării pe piaţă sau restrângerea concurenţei;“.

13. La articolul 15 alineatul (3), partea introductivă şi litera a) vor avea următorul cuprins:

„(3) De asemenea, ANRC poate impune:

a) plafoane tarifare sau formule de control al creşterii tarifelor la furnizarea serviciilor cu amănuntul;“.

14. După alineatul (7) al articolului 15 se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:

„(8) La cererea Comisiei Europene, ANRC va transmite informaţii privind obligaţiile impuse în conformitate cu prevederile alin. (1)−(4), precum şi, dacă este cazul, sistemele de evidenţiere contabilă a costurilor utilizate de furnizorii cu putere semnificativă pe piaţă.“

15. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 16 vor avea următorul cuprins:

„Art. 16. − (1) Acolo unde, pe baza unei analize de piaţă realizate în conformitate cu prevederile cap. V din Ordonanţa-cadru, ANRC stabileşte că, în ceea ce priveşte furnizarea unei părţi sau a întregului set minim de linii închiriate, astfel cum acesta este identificat în lista de standarde publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene în conformitate cu prevederile art. 17 din Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul comun de reglementare pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, nu există concurenţă efectivă, va desemna furnizorii cu putere semnificativă şi le va impune acestora obligaţii de nediscriminare, fundamentare a tarifelor în funcţie de costuri şi transparenţă, în conformitate cu prevederile alin. (2)−(8).

(2) ANRC va impune furnizorilor desemnaţi ca având putere semnificativă pe piaţă, potrivit alin. (1), să aplice condiţii similare în situaţii similare pentru furnizorii care prestează servicii similare şi să furnizeze linii închiriate către terţi în aceleaşi condiţii şi la aceeaşi calitate cu cele folosite pentru furnizarea propriilor servicii sau ale filialelor ori ale altor societăţi din acelaşi grup, dacă este cazul.“

16. Alineatul (3) al articolului 16 va avea următorul cuprins:

„(3) Acolo unde este cazul, ANRC va impune furnizorilor identificaţi ca având putere semnificativă pe piaţă, potrivit alin. (1), obligaţia de a implementa un sistem adecvat de evidenţiere contabilă a costurilor. ANRC va avea disponibile informaţii detaliate privind sistemul contabil utilizat, pe baza informaţiilor transmise de furnizorii cu putere semnificativă pe piaţă, pe care le va transmite, la cerere, Comisiei Europene.“

17. La articolul 16 alineatul (4), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) tarifele practicate, incluzând tarifele iniţiale de conectare, tarifele de utilizare şi alte tarife, precizându-se, dacă este cazul, dacă tarifele sunt diferenţiate;“.

18. La articolul 16 alineatul (5), litera d) va avea următorul cuprins:

„d) termenul obişnuit de efectuare a reparaţiilor, care reprezintă perioada în care 80% din defecţiunile apărute la liniile închiriate de acelaşi tip au fost remediate, calculată de la momentul în care defecţiunea a fost notificată departamentului responsabil cu remedierea defecţiunilor până la momentul în care defecţiunea a fost remediată şi, acolo unde este cazul, a fost transmisă o notificare către utilizator privind remedierea defecţiunii. În cazurile în care pentru acelaşi tip de linii închiriate sunt oferite servicii de reparaţii diferite, termenele diferite de efectuare a reparaţiilor vor fi publicate;“.

19. Alineatele (6) şi (7) ale articolului 16 vor avea următorul cuprins:

„(6) Termenul obişnuit de livrare, prevăzut la alin. (5) lit. b), se va stabili luându-se în considerare duratele în care liniile închiriate au fost puse la dispoziţie utilizatorilor, pe parcursul unui interval de timp de durată rezonabilă, apropiat de momentul la care se efectuează această determinare. La stabilirea termenului obişnuit de livrare nu se vor lua în calcul cazurile în care utilizatorii au solicitat livrarea într-un termen mai lung.

(7) Dacă, într-un caz concret, un furnizor identificat ca având putere semnificativă pe piaţă, potrivit alin. (1), consideră că furnizarea unei linii închiriate din setul minim prevăzut la art. 16 alin. (1) la tarifele şi în condiţiile publicate potrivit alin. (4) şi (5) este nerezonabilă, acesta va putea solicita acordul ANRC pentru modificarea tarifelor sau condiţiilor în acel caz.“

20. Articolul 17 va avea următorul cuprins:

„Art. 17. − Dacă, în urma unei analize de piaţă realizate în conformitate cu prevederile cap. V din Ordonanţa-cadru, ANRC stabileşte că pe piaţa furnizării unei părţi sau a întregului set minim de linii închiriate prevăzut la art. 16 alin. (1) există concurenţă efectivă, va retrage obligaţiile impuse potrivit art. 16 alin. (2)−(8).“

21. La articolul 18, alineatul (1) partea introductivă şi alineatul (2) vor avea următorul cuprins:

„Art. 18. − (1) Dacă, în urma unei analize de piaţă realizate în conformitate cu prevederile cap. V din Ordonanţa-cadru, un furnizor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice este desemnat ca având putere semnificativă pe piaţa furnizării conectării la un punct fix la reţelele publice de telefonie şi a utilizării la un punct fix a acestor reţele, ANRC va impune acestuia obligaţia de a oferi abonaţilor săi posibilitatea de a utiliza serviciile oricărui furnizor de servicii de telefonie destinate publicului, cu care este interconectat, în următoarele moduri:

..............................................................................................................................................................

(2) Cererea utilizatorilor ca facilităţile prevăzute la alin. (1) să fie implementate şi pe alte reţele sau în alte moduri va fi evaluată de ANRC în urma unei analize de piaţă realizate în conformitate cu prevederile cap. V din Ordonanţa-cadru, iar obligaţiile necesare pentru satisfacerea acestei cereri vor fi impuse în conformitate cu prevederile art. 12 din Ordonanţa privind accesul.“

22. La articolul 19, alineatul (1) partea introductivă va avea următorul cuprins:

„Art. 19. − (1) Contractele între utilizatorii finali şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului vor conţine următoarele clauze minime privitoare la:“.

23. După alineatul (1) al articolului 19 se introduc două noi alineate, alineatele (1¹) şi (1²), cu următorul cuprins:

„(1¹) Contractele între utilizatorii finali şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, cu excepţia celor privind serviciile furnizate prin intermediul cartelelor preplătite sau al altor mijloace de plată asimilate, vor fi încheiate în scris.

(1²) La momentul achiziţionării serviciilor furnizate prin intermediul cartelelor preplătite sau al altor mijloace de plată asimilate, furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului au obligaţia să pună la dispoziţia utilizatorilor finali condiţiile generale privind furnizarea acestora, care vor conţine informaţiile corespunzătoare clauzelor minime prevăzute la alin. (1).“

24. La articolul 20 alineatul (3), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) descrierea serviciilor oferite, cu precizarea serviciilor incluse în tariful iniţial de conectare şi a celor incluse în tariful periodic de utilizare;“.

25. Alineatul (1) al articolului 22 va avea următorul cuprins:

„Art. 22. − (1) Furnizorii de reţele publice de telefonie şi furnizorii de servicii de telefonie destinate publicului sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru a asigura integritatea reţelei publice de telefonie la puncte fixe şi, în caz de perturbare gravă a funcţionării reţelei sau în caz de forţă majoră, disponibilitatea reţelei publice de telefonie şi a serviciilor de telefonie destinate publicului la puncte fixe.“

26. Alineatul (4) al articolului 23 va avea următorul cuprins:

„(4) Prevederile prezentului articol nu aduc atingere dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 506/2004, cu completările ulterioare.“

27. Articolul 24 va avea următorul cuprins:

„Art. 24. − (1) Utilizatorii finali ai serviciilor de telefonie destinate publicului, inclusiv utilizatorii telefoanelor publice cu plată, au dreptul de a efectua în mod gratuit, indiferent de tipul reţelei sau al echipamentului terminal utilizat, apeluri către numărul unic pentru apeluri de urgenţă 112, în condiţiile stabilite prin reglementări speciale.

(2) Furnizorii de reţele publice de telefonie au obligaţia de a pune la dispoziţia Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă informaţii privind localizarea apelantului, în măsura în care este tehnic posibil, pentru toate apelurile către numărul unic pentru apeluri de urgenţă 112.

(3) ANRC va lua toate măsurile necesare pentru a asigura informarea adecvată a publicului despre existenţa şi modul de utilizare a numărului unic pentru apeluri de urgenţă 112 în reţelele publice de telefonie.“

28. Alineatul (2) al articolului 25 va avea următorul cuprins:

„(2) Furnizorii de reţele publice de telefonie au obligaţia de a transmite la destinaţie toate apelurile efectuate către Spaţiul european de numerotaţie telefonică (ETNS), fără a se aduce atingere dreptului acestora de a recupera costurile determinate de transportul apelurilor prin propriile reţele.“

29. Alineatul (1) al articolului 27 va avea următorul cuprins:

„Art. 27. − (1) ANRC poate impune furnizorilor de reţele publice de telefonie obligaţia de a pune la dispoziţia utilizatorilor finali, acolo unde este tehnic fezabil şi economic viabil:

a) servicii de semnalizare tip multifrecvenţă bitonală (DTMF), potrivit standardelor europene sau standardelor naţionale care implementează în statele membre ale Uniunii Europene acest standard;

b) servicii de identificare a liniei care apelează, în condiţiile prevăzute la art. 7 din Legea nr. 506/2004, cu completările ulterioare.“

30. După alineatul (1) al articolului 27 se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹) În măsura în care este tehnic fezabil, furnizorii de reţele publice de telefonie vor furniza date şi semnale pentru a facilita furnizarea serviciilor prevăzute la alin. (1) între statele membre ale Uniunii Europene.“

31. Articolul 29 se abrogă.

32. La articolul 31 alineatul (1), punctul 31 va avea următorul cuprins:

„31. nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (1) şi (2) şi ale art. 24 alin. (2);“.

33. La articolul 31 alineatul (1), punctul 42 se abrogă.

34. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 33 vor avea următorul cuprins:

„(2) Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la art. 31 alin. (1) pct. 1−27 se aplică prin decizie a preşedintelui ANRC.

(3) Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la art. 31 alin. (1) pct. 28−41 se aplică prin rezoluţie scrisă a preşedintelui ANRC, potrivit dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.“

35. Articolul 34 va avea următorul cuprins:

„Art. 34. − Regimul sancţionator instituit prin prezentul capitol se completează în mod corespunzător cu prevederile art. 59 şi art. 59¹ din Ordonanţa-cadru.“

36. Articolul 36 va avea următorul cuprins:

„Art. 36. − ANRC stabileşte o procedură transparentă, simplă şi necostisitoare, în scopul soluţionării corecte şi prompte a litigiilor nerezolvate pe cale amiabilă dintre utilizatorii finali şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice, ocazionate de aplicarea prezentei legi, cu implicarea organismelor ce reprezintă interesele utilizatorilor finali, precum şi a altor entităţi relevante din domeniul protecţiei consumatorilor, după caz. ANRC poate stabili un sistem de rambursare a cheltuielilor făcute de utilizatorii finali sau de despăgubire pentru prejudiciile suferite de aceştia în raporturile cu furnizorii de servicii de comunicaţii electronice, aplicabil în cazuri întemeiate.“

37. După articolul 36 se introduce un nou articol, articolul 36¹, cu următorul cuprins:

„Art. 36¹. − (1) ANRC va notifica de îndată Comisiei Europene furnizorii de serviciu universal desemnaţi să presteze serviciile prevăzute la art. 3 alin. (2).

(2) ANRC va notifica Comisiei Europene furnizorii de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice desemnaţi ca având putere semnificativă pe pieţele relevante cu amănuntul din sectorul comunicaţiilor electronice şi obligaţiile impuse acestora în conformitate cu prevederile cap. III, precum şi, în cel mai scurt timp, orice modificare a obligaţiilor impuse sau a furnizorilor cărora li se aplică aceste obligaţii.“

38. Articolul 38 va avea următorul cuprins:

„Art. 38. − Până la adoptarea, în temeiul prezentei legi, a unor decizii ale preşedintelui ANRC privind nivelul tarifelor practicate pentru serviciile furnizate pe pieţele relevante cu amănuntul din sectorul comunicaţiilor electronice identificate, Societatea Comercială „Romtelecom“ − S.A. nu va putea majora tarifele serviciilor prevăzute la art. 61 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa-cadru, pentru care a deţinut drepturi exclusive până la data de 31 decembrie 2002, decât cu acordul ANRC.“

39. După articolul 39 se introduce menţiunea privind transpunerea normelor comunitare, cu următorul cuprins:

„Prezenta lege transpune Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice (Directiva privind serviciul universal), publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 108 din 24 aprilie 2002.“

Art. V. − În cazul în care furnizorii de serviciu universal beneficiază de sprijin financiar din partea statului, acesta va fi acordat numai cu respectarea condiţiilor prevăzute în legislaţia aplicabilă în domeniul ajutorului de stat, în vigoare la data acordării acestuia.

Art. VI. − (1) Pentru anul 2006, cuantumul tarifului de monitorizare definitiv se va determina până la data de 30 noiembrie 2006, pe baza cifrelor de afaceri sau a veniturilor realizate din furnizarea de reţele sau servicii de comunicaţii electronice ori din furnizarea de servicii poştale în anul 2005, prin decizie a preşedintelui ANRC.

(2) Diferenţa dintre tariful de monitorizare estimativ pentru anul 2006 şi tariful de monitorizare prevăzut la alin. (1) se achită în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei sau, după caz, se restituie în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Tariful de monitorizare prevăzut la alin. (1) va fi avut în vedere la determinarea cuantumului plăţilor anticipate pe care furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de servicii poştale au obligaţia să le efectueze în contul tarifului de monitorizare pentru anul 2007.

Art. VII. − Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu următoarele excepţii:

a) dispoziţiile art. I pct. 3 în ceea ce priveşte lit. w) a art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002, art. I pct. 13 în ceea ce priveşte art. 14¹ din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 şi art. I pct. 14 şi 15 intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă;

b) dispoziţiile art. III pct. 17, 18 şi 24 intră în vigoare la data de 31 decembrie 2006;

c) dispoziţiile art. I pct. 2, 7−9, 20, art. I pct. 21 în ceea ce priveşte alin. (4)−(6) ale art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002, art. I pct. 23 în ceea ce priveşte alin. (2) al art. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 şi pct. 24, art. II pct. 6 în ceea ce priveşte trimiterea la procedura prevăzută la art. 34¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 din cuprinsul alin. (4) şi (5) ale art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 34/2002, art. II pct. 8 în ceea ce priveşte modificarea alin. (3)−(5) ale art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 34/2002 şi art. II pct. 15, art. III pct. 2, art. III pct. 7−10, art. III pct. 11 în ceea ce priveşte modificarea alin. (3) al art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002, art. III pct. 14, 16, 19, 20, 21 şi 23, art. IV pct. 10, 14, art. IV pct. 15 în ceea ce priveşte modificarea alin. (1) al art. 16 din Legea nr. 304/2003 şi art. IV pct. 16, 28, 30, 31, 33, 37 şi 38 intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.

Art. VIII. − La expirarea termenului prevăzut la art. VII lit. a), licenţele individuale emise în temeiul art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 îşi încetează valabilitatea.

Art. IX. − Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poştale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 642/2002, cu modificările ulterioare, Ordonanţa Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la reţelele publice de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora, aprobată cu modificări şi completări la Legea nr. 527/2002, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 591/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 304/2003 pentru serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, după aprobarea prin lege a acesteia, vor fi republicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei,

Zsolt Nagy

Şeful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

Ministrul integrării europene,

Anca Daniela Boagiu

p. Ministrul finanţelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 13 septembrie 2006.

Nr. 70.