Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 44/2008
M. Of. nr. 328 din 25 aprilie 2008
GUVERNUL ROMÂNIEI
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
privind desfășurarea
activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale
și întreprinderile familiale
Având în vedere că Legea nr.
300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale
care desfășoară activități economice în mod independent, cu modificările și
completările ulterioare, a condus la disfuncționalități în activitatea de autorizare,
prevederile sale fiind interpretate în mod diferit de autoritățile publice
locale desemnate cu aplicarea lor, pașii care trebuie parcurși de către
solicitanți diferind de la o primărie la alta,
luând în
considerare că Legea nr. 300/2004, cu modificările și completările ulterioare,
prevede obligativitatea parcurgerii unei proceduri de înregistrare în registrul
comerțului, în procedura emiterii autorizației de către autoritățile publice
locale, prezentul act normativ conduce la reducerea birocrației, combaterea
corupției și la scurtarea termenelor de eliberare a autorizațiilor, întrucât cuprinde
dispoziții care conduc la simplificarea procesului de autorizare și
înregistrare a celor care doresc să desfășoare o activitate economică în una dintre
cele mai simple forme ale acesteia, fiind stabilite criterii care nu lasă loc
interpretării arbitrare și fiind mutată procedura de autorizare și înregistrare
în întregime la registrul comerțului, ceea ce scurtează etapele pe care trebuie
să le parcurgă un solicitant și vine în întâmpinarea acestuia cu personal
calificat și cu o procedură care deja și-a dovedit eficiența în cazul societăților
comerciale.
În condițiile în
care absența unor măsuri active de stimulare a mediului de afaceri, inclusiv
prin reducerea procedurilor administrative, și de creare a noi locuri de muncă
conduce la prejudicierea dezvoltării durabile și sustenabile a României și la încetinirea
ritmului de creștere economică,
ținând cont de
faptul că autorizațiile care intră în acest moment sub incidența dispozițiilor
Legii nr. 300/2004, cu modificările și completările ulterioare, acoperă domenii
de o deosebită importanță socială și economică, menținerea dificultăților
actuale de aplicare a procedurii de autorizare putând genera grave disfuncționalități
în desfășurarea normală a respectivelor activități,
în temeiul art. 115
alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul
României adoptă prezenta
ordonanță de urgență.
CAPITOLUL I
Dispoziții
generale
Art. 1. (1)
Prezenta ordonanță de urgență reglementează accesul la activitatea economică,
procedura de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării
și regimul juridic al persoanelor fizice autorizate să desfășoare activități economice,
precum și al întreprinderilor individuale și familiale.
(2) Prezenta
ordonanță de urgență nu se aplică profesiilor liberale, precum și acelor
activități economice a căror desfășurare este organizată și reglementată prin
legi speciale.
(3) Prezenta
ordonanță de urgență nu se aplică acelor activități economice pentru care legea
a instituit un regim juridic special, anumite restricții de desfășurare sau
alte interdicții.
(4) Activitățile de
formare profesională prin ucenicie la locul de muncă se autorizează în condițiile
legii speciale.
(5) Prezenta
ordonanță de urgență nu se aplică în cazul serviciilor prestate în contextul
libertății de prestare transfrontalieră a serviciilor, astfel cum este ea
prevăzută la art. 49 din Tratatul de instituire a Comunității Europene[1].
Art. 2. În
sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au
următoarele semnificații:
a) activitate
economică activitatea agricolă, industrială, comercială, desfășurată
pentru obținerea unor bunuri sau servicii a căror valoare poate fi exprimată în
bani și care sunt destinate vânzării ori schimbului pe piețele organizate sau
unor beneficiari determinați ori determinabili, în scopul obținerii unui profit;
b) Codul CAEN Clasificarea
activităților din economia națională, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.
656/1997 privind aprobarea Clasificării activităților din economia națională CAEN,
cu modificările ulterioare;
c) dreptul de
stabilire prerogativa unui cetățean al unui stat membru al
Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European de a desfășura activități
economice pe teritoriul unui alt stat membru prin intermediul unui sediu
permanent, în condiții de egalitate de tratament cu cetățenii statului gazdă;
d) familia soțul,
soția, copiii acestora care au împlinit vârsta de 16 ani la data autorizării
întreprinderii familiale, rudele și afinii până la gradul al patrulea inclusiv;
e) întreprinzător persoana
fizică care organizează o întreprindere economică;
f) întreprindere
economică activitatea economică desfășurată în mod organizat,
permanent și sistematic, combinând resurse financiare, forță de muncă atrasă,
materii prime, mijloace logistice și informație, pe riscul întreprinzătorului, în
cazurile și în condițiile prevăzute de lege;
g) întreprindere
individuală întreprinderea economică, fără personalitate
juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică;
h) întreprindere
familială întreprinderea economică, fără personalitate
juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică împreună cu familia
sa;
i) persoană
fizică autorizată persoana fizică autorizată să desfășoare
orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forța
sa de muncă;
j) patrimoniul
de afectațiune totalitatea bunurilor, drepturilor și obligațiilor
persoanei fizice autorizate, titularului întreprinderii individuale sau
membrilor întreprinderii familiale, afectate scopului exercitării unei activități
economice, constituite ca o fracțiune distinctă a patrimoniului persoanei
fizice autorizate, titularului întreprinderii individuale sau membrilor întreprinderii
familiale, separată de gajul general al creditorilor personali ai acestora;
k) puncte de
lucru locațiile în care își desfășoară activitatea persoanele
fizice autorizate, întreprinderile individuale sau familiale, în cazul în care
aceasta nu se desfășoară exclusiv la sediul profesional, cu excepția cazului în
care se desfășoară comerț ambulant, astfel cum este reglementat de Ordonanța
Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață,
republicată.
Art. 3. (1)
În temeiul dreptului la liberă inițiativă, al dreptului la liberă asociere și
al dreptului de stabilire, orice persoană fizică, cetățean român sau cetățean
al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spațiului Economic European,
poate desfășura activități economice pe teritoriul României, în condițiile
prevăzute de lege.
(2) Activitățile
economice pot fi desfășurate în toate domeniile, meseriile, ocupațiile sau
profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres pentru libera inițiativă.
(3) Prezenta
ordonanță de urgență se aplică pentru activitățile prevăzute de Codul CAEN a
căror desfășurare în una dintre formele prevăzute de art. 4 nu este
reglementată exclusiv potrivit unei legi speciale.
Art. 4. Persoanele
fizice prevăzute la art. 3 alin. (1) pot desfășura activitățile economice după
cum urmează:
a) individual și
independent, ca persoane fizice autorizate;
b) ca
întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale;
c) ca membri ai
unei întreprinderi familiale.
Art. 5. Persoanele
fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale
trebuie să aibă un sediu profesional pe teritoriul României, în condițiile
prevăzute de lege.
Art. 6. (1)
Orice activitate economică desfășurată permanent, ocazional sau temporar în
România de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile
familiale trebuie să fie înregistrată și autorizată, în condițiile prezentei
ordonanțe de urgență.
(2) Autorizarea
funcționării, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, nu exonerează
persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile
familiale de obligația de a obține, înainte de începerea activității, autorizațiile,
avizele, licențele și altele asemenea, prevăzute în legi speciale, pentru desfășurarea
anumitor activități economice.
CAPITOLUL II
Înregistrarea și
autorizarea funcționării
Art. 7. (1)
Persoanele fizice prevăzute la art. 4 lit. a) și b) au obligația să solicite
înregistrarea în registrul comerțului și autorizarea funcționării, înainte de
începerea activității economice, ca persoane fizice autorizate, denumite în continuare
PFA, respectiv întreprinzători persoane fizice titulari ai unei
întreprinderi individuale.
(2) Reprezentantul
întreprinderii familiale are obligația să solicite înregistrarea în registrul
comerțului și autorizarea funcționării, înainte de începerea activității
economice. În cazul în care acesta nu formulează cererea în termen de 7 zile de
la încheierea acordului de constituire prevăzut la art. 29 alin. (1), oricare
membru al întreprinderii familiale poate să solicite înregistrarea în registrul
comerțului și autorizarea funcționării.
(3) În toate
cazurile, cererea de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a
funcționării trebuie formulată în termen de 15 zile de la încheierea acordului
de constituire prevăzut la art. 29 alin. (1).
(4) În caz de
nerespectare a termenului prevăzut la alin. (3), este necesară încheierea unui
nou acord de constituire.
Art. 8. (1)
Pot desfășura activități economice în una dintre formele prevăzute la art. 4
persoanele fizice care:
a) au împlinit
vârsta de 18 ani, în cazul persoanelor fizice care solicită autorizarea pentru
desfășurarea de activități economice conform art. 4 lit. a) și b) și al
reprezentantului întreprinderii familiale, respectiv vârsta de 16 ani, în cazul
membrilor întreprinderii familiale;
b) nu au săvârșit
fapte sancționate de legile financiare, vamale și cele care privesc disciplina
financiar-fiscală, de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal;
c) au un sediu
profesional declarat conform art. 9 alin. (2);
d) declară pe
propria răspundere că îndeplinesc condițiile de funcționare prevăzute de
legislația specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecției
mediului și al protecției muncii.
(2) Îndeplinirea
condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. d) se face potrivit art. 5, 15 și
următoarele din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la
înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor
familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și
la autorizarea funcționării persoanelor juridice, cu modificările și
completările ulterioare, atât pentru sediul profesional, pentru fiecare punct
de lucru, cât și pentru activitățile desfășurate în afara sediului profesional
sau a punctelor de lucru.
(3) În cazul în
care, potrivit unor prevederi legale speciale, pentru anumite activități
economice este necesară îndeplinirea unor condiții de pregătire profesională și/sau
de atestare a pregătirii profesionale, persoanele prevăzute la art. 4 trebuie
să facă dovada îndeplinirii acestora.
Art. 9. (1)
PFA, întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale și
întreprinderea familială au sediul profesional declarat prin cererea de
înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării.
(2) Pentru
stabilirea sediului profesional este necesar ca PFA, titularul întreprinderii
individuale sau oricare membru al întreprinderii familiale, de la caz la caz,
să dețină un drept de folosință asupra imobilului la adresa căruia acesta este
declarat.
(3) Desfășurarea
activităților economice prin intermediul unui sediu permanent de către cetățenii
altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European se realizează
cu respectarea reglementărilor în vigoare privind sediul permanent.
Art. 10. (1)
Cererea de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării
se depune la registrul comerțului de pe lângă tribunalul din județul în care
solicitantul își stabilește sediul profesional.
(2) Cererea de
înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării va fi însoțită
de documentația prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță
de urgență.
Art. 11. (1)
Înregistrarea în registrul comerțului a persoanei fizice autorizate, a
întreprinderii individuale și a întreprinderii familiale se face în baza rezoluției
motivate a directorului oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal.
(2) Dacă socotește
îndeplinite condițiile prevăzute de art. 8 și 9, directorul oficiului
registrului comerțului de pe lângă tribunal va dispune înregistrarea în
registrul comerțului și autorizarea funcționării persoanei fizice autorizate, a
întreprinderii individuale și a întreprinderii familiale. Prin aceeași rezoluție
va dispune și înregistrarea în registrul comerțului a declarației-tip pe
propria răspundere date conform prevederilor Legii nr. 359/2004, cu
modificările și completările ulterioare. Dispozițiile art. 17 2 din Legea nr.
359/2004, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la
transmiterea declarațiilor-tip către autoritățile publice competente, se aplică
în mod corespunzător.
(3) Dacă
documentele depuse în susținerea cererii sunt incomplete, directorul oficiului
registrului comerțului de pe lângă tribunal va dispune prin rezoluție motivată
acordarea unui termen de maximum 15 zile pentru completarea acestora. Termenul
va fi comunicat solicitantului fie pe loc, dacă este prezent, fie prin
scrisoare recomandată cu confirmare de primire. În toate cazurile se vor indica
documentele care urmează să fie depuse până la termenul acordat. La cererea motivată
a solicitantului, termenul de 15 zile poate fi prelungit.
(4) În cazul în
care nu sunt îndeplinite condițiile legale, directorul oficiului registrului
comerțului de pe lângă tribunal va dispune prin rezoluție motivată respingerea
cererii de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării
pentru persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală sau întreprinderea
familială solicitantă, precum și a înregistrării declarației-tip pe propria
răspundere date conform Legii nr. 359/2004, cu modificările și completările
ulterioare.
(5) Rezoluțiile
directorului oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal cu privire
la înmatriculare și orice alte înregistrări în registrul comerțului, conform
prezentei ordonanțe de urgență, se execută de îndată, în baza lor efectuându-se
înregistrările dispuse prin acestea, fără nicio altă formalitate.
Art. 12. (1)
Împotriva rezoluției directorului oficiului registrului comerțului de pe lângă
tribunal se poate formula plângere în termen de 15 zile de la pronunțare sau de
la comunicare, după caz. Plângerea se depune la judecătoria în a cărei rază
teritorială se află sediul profesional al solicitantului și se judecă în condițiile
dreptului comun. Dispozițiile art. 7 din Legea nr. 26/1990 privind registrul
comerțului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică
în mod corespunzător.
(2) Aplicarea
rezoluțiilor directorului oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal
cu privire la înmatriculare și orice alte înregistrări în registrul comerțului,
conform prezentei ordonanțe de urgență, nu se suspendă în cursul judecății.
(3) Cererile
adresate instanțelor judecătorești conform prezentei ordonanțe de urgență sunt
scutite de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
Art. 13. (1)
În cazul prevăzut la art. 11 alin. (2) sau în cazul unei hotărâri judecătorești
irevocabile care dispune astfel, oficiul registrului comerțului de pe lângă
tribunal va elibera certificatul de înregistrare, conținând codul unic de
înregistrare, certificatul constatator emis în baza declarației pe propria
răspundere, precum și alte acte prevăzute de lege, după caz.
(2) Termenul de
eliberare a certificatului de înregistrare și, după caz, a certificatului de
înscriere de mențiuni este de 3 zile lucrătoare, respectiv 5 zile lucrătoare,
calculat de la data înregistrării cererii sau, după caz, de la data completării
cererii cu documentele solicitate.
(3) Certificatul de
înregistrare, conținând codul unic de înregistrare, este documentul care atestă
înregistrarea în registrul comerțului, autorizarea funcționării, precum și
luarea în evidență de către autoritatea fiscală competentă.
(4) Dispozițiile
art. 11 și 13 din Legea nr. 359/2004, cu modificările și completările
ulterioare, referitoare la atribuirea și utilizarea codului unic de
înregistrare, se aplică în mod corespunzător.
Art. 14. (1)
Fără a aduce atingere dispozițiilor art. 28 alin. (2), o persoană poate avea
câte un singur certificat de înregistrare pentru statutul juridic, respectiv
cel de PFA, titular de întreprindere individuală sau membru al unei
întreprinderi familiale pentru care a fost autorizată.
(2) Schimbarea
sediului profesional și a obiectului principal de activitate se înregistrează
în registrul comerțului, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor prezentului
capitol.
(3) Punctele de
lucru se înregistrează în registrul comerțului, cu respectarea dispozițiilor
privind sediul profesional și cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor
prezentului capitol.
(4) Pentru desfășurarea
unei activități pentru care nu s-a cerut înregistrarea în registrul comerțului și
autorizarea funcționării este necesară obținerea acestora potrivit prezentului capitol.
(5) Cererea pentru
efectuarea modificărilor prevăzute la alin. (2)(4) se depune la registrul
comerțului în care este înregistrată PFA, întreprinderea individuală sau
întreprinderea familială, însoțită de declarația pe propria răspundere,
prevăzută la pct. 1.3, 2.3 sau 3.3 din anexă, după caz.
(6) Oficiul
registrului comerțului de pe lângă tribunal va elibera un nou certificat de
înregistrare în cazul prevăzut la alin. (2) și, în toate cazurile, certificatul
de înscriere de mențiuni și certificatul constatator emis în baza declarației
pe propria răspundere, precum și alte acte prevăzute de lege.
(7) Modificarea
acordului de constituire a întreprinderii familiale se declară, în termen de 15
zile de la încheierea actului adițional, la registrul comerțului în care este
înregistrată întreprinderea familială. Oficiul registrului comerțului de pe
lângă tribunal va înregistra modificările și va elibera certificatul de înscriere
de mențiuni, cu respectarea prevederilor legale aplicabile.
Art. 15. Persoana
fizică autorizată, titularul întreprinderii individuale și reprezentantul
întreprinderii familiale vor ține contabilitatea în partidă simplă, potrivit
reglementărilor privind organizarea și conducerea evidenței contabile în
partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările și completările ulterioare.
CAPITOLUL III
Regimul
juridic al PFA, al întreprinzătorilor titulari ai întreprinderilor individuale și
al întreprinderilor familiale
SECȚIUNEA 1
Regimul
juridic al PFA
Art. 16. În
scopul exercitării activității pentru care a fost autorizată, PFA poate
colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA, întreprinzători persoane
fizice titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentanți ai unor
întreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea
unei activități economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic
dobândit potrivit prezentei secțiuni.
Art. 17. (1)
PFA nu poate angaja cu contract de muncă terțe persoane pentru desfășurarea
activității pentru care a fost autorizată și nici nu va fi considerată un
angajat al unor terțe persoane cu care colaborează potrivit art. 16, chiar dacă
colaborarea este exclusivă.
(2) Cu toate
acestea, o persoană poate cumula calitatea de persoană fizică autorizată cu cea
de salariat al unei terțe persoane care funcționează atât în același domeniu,
cât și într-un alt domeniu de activitate economică decât cel pentru care PFA
este autorizată.
Art. 18. PFA
este asigurată în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări
sociale și are dreptul de a fi asigurată în sistemul asigurărilor sociale de
sănătate și al asigurărilor pentru șomaj, în condițiile prevăzute de lege.
Art. 19. (1)
PFA își desfășoară activitatea folosind în principal forța de muncă și
aptitudinile sale profesionale. Ea nu poate cumula și calitatea de
întreprinzător persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale.
(2) PFA poate cere
ulterior schimbarea statutului juridic dobândit și autorizarea ca
întreprinzător persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale, cu
respectarea dispozițiilor cap. II și ale art. 21.
Art. 20. (1)
PFA răspunde pentru obligațiile sale cu patrimoniul de afectațiune, dacă acesta
a fost constituit, și, în completare, cu întreg patrimoniul său, iar în caz de
insolvență, va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, cu modificările ulterioare, dacă are calitatea
de comerciant, potrivit art. 7 din Codul comercial.
(2) Creditorii își
vor executa creanțele potrivit dreptului comun, în cazul în care PFA nu are
calitatea de comerciant.
(3) Orice persoană
interesată poate face dovada calității de comerciant în cadrul procedurii
insolvenței sau separat, prin acțiune în constatare, dacă justifică un interes
legitim.
Art. 21. (1)
PFA își încetează activitatea și este radiată din registrul comerțului în
următoarele cazuri:
a) prin deces;
b) prin voința
acesteia;
c) în condițiile
art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
(2) Cererea de
radiere, însoțită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a
actelor doveditoare, după caz, se depune la oficiul registrului comerțului de
pe lângă tribunalul unde își are sediul profesional, de către orice persoană interesată.
(3) Dispozițiile
art. 1113 se aplică în mod corespunzător.
SECȚIUNEA a
2-a
Regimul
juridic al întreprinzătorului persoană fizică titular al întreprinderii
individuale
Art. 22. Întreprinderea individuală nu dobândește
personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerțului.
Art. 23. Întreprinzătorul
persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană
fizică de la data înregistrării sale în registrul comerțului.
Art. 24. Pentru
organizarea și exploatarea întreprinderii sale, întreprinzătorul persoană
fizică, în calitate de angajator persoană fizică, poate angaja terțe persoane
cu contract individual de muncă, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă,
potrivit legii, și poate colabora cu alte PFA, cu alți întreprinzători persoane
fizice titulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentanți ai unor
întreprinderi familiale ori cu alte persoane juridice, pentru efectuarea unei
activități economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit
potrivit prezentei secțiuni.
Art. 25. (1)
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale nu
va fi considerat un angajat al unor terțe persoane cu care colaborează potrivit
art. 24, chiar dacă colaborarea este exclusivă.
(2)
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale
poate cumula și calitatea de salariat al unei terțe persoane care funcționează
atât în același domeniu, cât și într-un alt domeniu de activitate economică
decât cel în care și-a organizat întreprinderea individuală.
(3)
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale este
asigurat în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și
are dreptul de a fi asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și al
asigurărilor pentru șomaj, în condițiile prevăzute de lege.
Art. 26. Persoana
fizică titulară a întreprinderii individuale răspunde pentru obligațiile sale
cu patrimoniul de afectațiune, dacă acesta a fost constituit, și, în
completare, cu întreg patrimoniul, iar în caz de insolvență, va fi supusă
procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2006, cu modificările ulterioare.
Art. 27. (1)
Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale își
încetează activitatea și este radiat din registrul comerțului în următoarele
cazuri:
a) prin deces;
b) prin voința
acestuia;
c) în condițiile
art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
(2) Cererea de
radiere, însoțită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a
actelor doveditoare, după caz, se depune la oficiul registrului comerțului de
pe lângă tribunalul unde își are sediul profesional, de către orice persoană interesată.
(3) În cazul
prevăzut la alin. (1) lit. a) moștenitorii pot continua întreprinderea, dacă își
manifestă voința, printr-o declarație autentică, în termen de 6 luni de la data
dezbaterii succesiunii. Când sunt mai mulți moștenitori, aceștia își vor
desemna un reprezentant, în vederea continuării activității economice ca întreprindere
familială.
(4) Dispozițiile
art. 1113 se aplică în mod corespunzător. Activitatea va putea fi continuată
sub aceeași firmă, cu obligația de menționare în cuprinsul acelei firme a
calității de succesor.
SECȚIUNEA a
3-a
Regimul
juridic al întreprinderii familiale
Art. 28. (1)
Întreprinderea familială este constituită din 2 sau mai mulți membri ai unei
familii.
(2) Membrii unei
întreprinderi familiale pot fi simultan PFA sau titulari ai unor întreprinderi
individuale. De asemenea, aceștia pot cumula și calitatea de salariat al unei
terțe persoane care funcționează atât în același domeniu, cât și într-un alt domeniu
de activitate economică decât cel în care și-au organizat întreprinderea
familială.
(3) Membrii unei
întreprinderi familiale sunt asigurați în sistemul public de pensii și alte
drepturi de asigurări sociale și au dreptul de a fi asigurați în sistemul
asigurărilor sociale de sănătate și al asigurărilor pentru șomaj, în condițiile
prevăzute de lege.
(4) Întreprinderea
familială nu poate angaja terțe persoane cu contract de muncă.
Art. 29. (1)
Întreprinderea familială se constituie printr-un acord de constituire, încheiat
de membrii familiei în formă scrisă, ca o condiție de validitate. Acordul de
constituire va stipula numele și prenumele membrilor, reprezentantul, data
întocmirii, participarea fiecărui membru la întreprindere, condițiile participării,
cotele procentuale în care vor împărți veniturile nete ale întreprinderii,
raporturile dintre membrii întreprinderii familiale și condițiile de retragere,
sub sancțiunea nulității absolute.
(2) Reprezentantul
desemnat prin acordul de constituire va gestiona interesele întreprinderii familiale
în temeiul unei procuri speciale, sub forma unui înscris sub semnătură privată.
Procura specială se semnează de către toți membrii întreprinderii care au
capacitate de exercițiu și reprezentanții legali ai celor cu capacitate de
exercițiu restrânsă.
(3) În scopul
exercitării activității pentru care a fost autorizată, întreprinderea
familială, prin reprezentantul său, poate colabora cu alte persoane fizice
autorizate ca PFA, întreprinzători persoane fizice titulari ai unor
întreprinderi individuale sau reprezentanți ai unor întreprinderi familiale ori
cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activități
economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei
secțiuni.
Art. 30. (1)
Întreprinderea familială nu are patrimoniu propriu și nu dobândește
personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerțului.
(2) Prin acordul de
constituire a întreprinderii familiale, membrii acesteia pot stipula
constituirea unui patrimoniu de afectațiune.
(3) În cazul
prevăzut la alin. (2), prin acordul de constituire sau printr-un act adițional
la acesta se vor stabili cotele de participare a membrilor la constituirea
patrimoniului de afectațiune. Dacă membrii întreprinderii convin în
unanimitate, cotele de participare pot fi diferite de cele prevăzute pentru participarea
la veniturile nete sau pierderile întreprinderii.
Art. 31. Membrii
întreprinderii familiale sunt comercianți persoane fizice de la data
înregistrării acesteia în registrul comerțului și răspund solidar și
indivizibil pentru datoriile contractate de reprezentant în exploatarea
întreprinderii cu patrimoniul de afectațiune, dacă acesta a fost constituit, și,
în completare, cu întreg patrimoniul, corespunzător cotelor de participare
prevăzute la art. 29 alin. (1).
Art. 32. (1)
Deciziile privind gestiunea curentă a întreprinderii familiale se iau de către
reprezentantul desemnat în condițiile art. 29 alin. (2).
(2) Actele de
dispoziție asupra bunurilor afectate activității întreprinderii familiale se
vor lua cu acceptul majorității simple a membrilor întreprinderii, cu condiția
ca această majoritate să includă și acordul proprietarului bunului care va face
obiectul actului.
(3) Actele prin
care se dobândesc bunuri pentru activitatea întreprinderii familiale se încheie
de reprezentant fără autorizarea prealabilă a membrilor, dacă valoarea bunului
cu privire la care se încheie actul nu depășește 50% din valoarea bunurilor
care au fost afectate întreprinderii potrivit art. 30 alin. (2) și a sumelor de
bani aflate la dispoziția întreprinderii la data actului. Bunurile dobândite
sunt coproprietatea membrilor în cotele prevăzute la art. 29 alin. (1) sau la
art. 30 alin. (3), după caz.
Art. 33. (1)
Întreprinderea familială își încetează activitatea și este radiată din
registrul comerțului în următoarele cazuri:
a) mai mult de
jumătate dintre membrii acesteia au decedat;
b) mai mult de
jumătate dintre membrii întreprinderii cer încetarea acesteia sau se retrag din
întreprindere;
c) în condițiile art.
25 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
(2) Cererea de
radiere, însoțită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a
actelor doveditoare, după caz, se depune la oficiul registrului comerțului de pe
lângă tribunalul unde își are sediul profesional, de către orice persoană interesată.
(3) Dispozițiile
art. 1113 se aplică în mod corespunzător.
Art. 34. (1)
În cazul în care membrii întreprinderii familiale au constituit un patrimoniu
de afectațiune potrivit art. 30 alin. (2) sau au dobândit bunuri potrivit art.
32 alin. (3), bunurile se împart conform cotelor prevăzute la art. 30 alin.
(3).
(2) În cazul în
care nu a fost constituit un patrimoniu de afectațiune, bunurile dobândite
potrivit art. 32 alin. (3) se împart conform cotelor prevăzute la art. 29 alin.
(1).
CAPITOLUL IV
Dispoziții
finale
Art. 35. (1)
Primăriile pot să își constituie birouri de asistență și reprezentare a
persoanelor fizice prevăzute la art. 4, prin reorganizarea activității desfășurate
în temeiul dispozițiilor Legii nr. 300/2004, cu modificările și completările
ulterioare.
(2) Persoanele
fizice pot opta să efectueze formalitățile prevăzute la cap. II și prin
intermediul birourilor de asistență și reprezentare.
(3) Birourile de
asistență și reprezentare pot să reprezinte persoana fizică solicitantă în
cadrul procedurilor de obținere a autorizației și înregistrării în registrul
comerțului, în temeiul unei cereri de reprezentare.
(4) Birourile de
asistență și reprezentare au următoarele competențe:
a) primesc și
ordonează documentația pentru înregistrare și autorizare;
b) remit cererea de
înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării, însoțită
de documentația de susținere, la registrul comerțului competent, efectuează
corespondență cu acesta în scopul obținerii înregistrării și autorizării,
precum și pentru primirea certificatului de înregistrare și a celorlalte acte, în
original;
c) remit
solicitantului actele în original primite de la registrul comerțului, prin
scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 5 zile lucrătoare
de la data primirii din partea acestuia; actele se socotesc comunicate
solicitantului la data la care acestea devin disponibile destinatarului pe
suport hârtie;
d) acordă solicitanților
asistență privind operațiunea de înregistrare în registrul comerțului și de
autorizare a funcționării.
(5) Pentru
serviciile prestate primăriile vor putea percepe taxe pe care le pot stabili
autonom, în temeiul principiului autonomiei locale.
(6) Primăriile vor
pune la dispoziția publicului un formular standard al cererii de reprezentare
prevăzute la alin. (3). Cererea de reprezentare, cererea de înregistrare în
registrul comerțului și de autorizare a funcționării și documentația de susținere
pot fi remise la registrul comerțului competent în format electronic, utilizând
Sistemul de autorizare și înregistrare online și/sau pe suport hârtie, prin poștă,
cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire cu conținut declarat, ori direct
la registrul comerțului.
(7) În scopul
liberului acces al cetățenilor la servicii publice administrative de calitate,
birourile de asistență și reprezentare pot primi cereri de reprezentare și pot
presta servicii de asistență, indiferent de sediul profesional al
solicitantului și de registrul comerțului căruia i se adresează acesta.
Art. 36. Acolo
unde prezenta ordonanță de urgență nu dispune, prevederile Legii nr. 26/1990,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele ale Legii
nr. 359/2004, cu modificările și completările ulterioare, se vor aplica
corespunzător, în măsura în care nu contravin dispozițiilor prezentei ordonanțe
de urgență.
Art. 37. (1)
Persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (1), care desfășoară o activitate
economică autorizată și recunoscută într-un alt stat membru al Uniunii Europene
sau al Spațiului Economic European, în forme similare cu cele prevăzute de
prezenta ordonanță de urgență, pot fi autorizate să desfășoare pe teritoriul
României aceleași tipuri de activități pentru care au fost autorizate în acel
alt stat, cu respectarea dispozițiilor art. 1 și 3.
(2) În cazul
prevăzut la alin. (1), cererea de înregistrare în registrul comerțului și de
autorizare a funcționării este de competența directorului oficiului registrului
comerțului de pe lângă tribunalul în raza căruia a fost ales și declarat sediul
profesional.
(3) Cererea va fi
însoțită de următoarele acte:
a) carte de
identitate sau pașaport al solicitantului fotocopie și traducere în
limba română, certificate olograf;
b) documentația
care atestă funcționarea legală, obținută în celalalt stat al Uniunii Europene
sau al Spațiului Economic European fotocopie și traducere în limba
română, certificate olograf.
(4) În funcție de
forma de organizare pentru care se solicită autorizarea, se vor aplica
corespunzător prevederile cap. II.
Art. 38. Persoanele
prevăzute la art. 4 sunt plătitoare de impozit pe venit în condițiile prevăzute
de Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 39. (1)
Procedurile desfășurate potrivit Legii nr. 300/2004, cu modificările și
completările ulterioare, se vor finaliza potrivit prevederilor legii aplicabile
la data inițierii acestora.
(2) Persoanele
fizice și asociațiile familiale autorizate și înregistrate în registrul comerțului
în temeiul unor acte normative anterioare prezentei ordonanțe de urgență pot
funcționa în baza certificatului de înregistrare, emis de oficiul registrului
comerțului de pe lângă tribunal, un an de la data intrării în vigoare a prezentei
ordonanțe de urgență.
(3) Până la
împlinirea termenului de un an, persoanele prevăzute la alin. (2) vor opta
pentru desfășurarea activității în una dintre formele prevăzute de prezenta
ordonanță de urgență. Dispozițiile cap. II se aplică în mod corespunzător.
(4) Persoanele
prevăzute la alin. (2) care nu și-au exercitat dreptul de opțiune își încetează
activitatea și vor fi radiate din registrul comerțului, din oficiu, fără nicio
altă formalitate.
(5) Rezoluția prin
care directorul oficiului registrului comerțului de pe lângă tribunal dispune
radierea se publică pe pagina de internet a Oficiului Național al Registrului
Comerțului și se afișează, sub formă tabelară, la sediul oficiului registrului comerțului
unde s-a dispus radierea. Împotriva rezoluției se poate formula plângere, în
condițiile art. 12, care se aplică în mod corespunzător.
Art. 40. (1)
În situația în care autoritățile publice competente constată că nu mai sunt
îndeplinite condițiile de desfășurare a activității care au stat la baza
autorizării funcționării și aplică sancțiuni contravenționale complementare, notifică
oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunalul din județul unde este
declarat sediul profesional al persoanei fizice autorizate, întreprinderii
individuale sau întreprinderii familiale sancționate.
(2) Notificarea se
comunică în termen de 3 zile de la data expirării termenului de contestare sau
de la data primirii hotărârii judecătorești definitive și irevocabile prin care
s-a soluționat plângerea împotriva sancțiunii dispuse.
(3) Oficiul
registrului comerțului de pe lângă tribunal va înregistra din oficiu această
notificare, fără plata taxelor prevăzute de lege.
(4) Dispozițiile
alin. (1)(3) se aplică în mod corespunzător și în situația ridicării sancțiunii.
Art. 41. (1)
Orice referire conținută în alte acte normative la sintagma persoană fizică
autorizată și/sau asociație familială va fi considerată ca fiind făcută la
sintagma persoană fizică autorizată, întreprindere individuală și/sau
întreprindere familială, după caz.
(2) Structura
denumirii întreprinderii individuale este aceeași ca și cea a persoanei fizice
autorizate.
(3) Dispozițiile
art. 30 și 31 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
Art. 42. La
Ordonanța Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea și funcționarea cazierului
fiscal, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 23
iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, articolul 8 alineatul
(11) se modifică și va avea următorul cuprins:
(11)
Obligația prevăzută la alin. (1) este îndeplinită în situațiile prevăzute la
lit. a), c), d) și e) prin transmiterea, în format electronic, a informațiilor
din cazierul fiscal al contribuabililor de Agenția Națională de Administrare
Fiscală Oficiului Național al Registrului Comerțului, la solicitarea acestuia,
în termen de 8 ore. Solicitarea cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele
informații: numele și prenumele/ denumirea și codul de identificare fiscală.
Art. 43. La
Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în
registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și
persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la
autorizarea funcționării persoanelor juridice, publicată în Monitorul Oficial
al României Partea I, nr. 839 din 13 septembrie 2004, cu modificările și completările
ulterioare, articolul 3 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Art. 3. (1)
Înmatricularea persoanelor fizice autorizate, a întreprinderilor individuale și
a întreprinderilor familiale în registrul comerțului și înregistrarea fiscală a
acestora se fac pe baza rezoluției directorului oficiului registrului comerțului
de pe lângă tribunal, potrivit legii speciale, fără a fi necesară pronunțarea
de către judecătorul delegat a încheierii prevăzute la art. 6 alin. (1) din
Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și
completările ulterioare.
Art. 44. La
data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă:
a) Legea nr.
300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale
care desfășoară activități economice în mod independent, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificările și
completările ulterioare;
b) Hotărârea
Guvernului nr. 1.766/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor
familiale care desfășoară activități economice în mod independent, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.048 din 12 noiembrie 2004;
c) art. 17 lit. a)
din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările și
completările ulterioare;
d) orice alte
dispoziții contrare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
p.
Ministrul pentru întreprinderi mici și mijlocii, comerț,
turism
și profesii liberale,
Ștefan
Imre,
secretar
de stat
Ministrul
economiei și finanțelor,
Varujan Vosganian
Ministrul internelor și reformei administrative,
Cristian David
Departamentul pentru Afaceri Europene,
Adrian Ciocănea,
secretar
de stat
p.
Ministrul justiției,
Katalin-Barbara Kibedi,
secretar
de stat
Ministrul
comunicațiilor și tehnologiei informației,
Károly Borbély
București, 16 aprilie 2008.
Nr. 44.
[1] Articolul 49. În conformitate cu
dispozițiile ce urmează, se elimină treptat în cursul perioadei de tranziție
restricțiile privind libertatea de a presta servicii în cadrul Comunității cu
privire la resortisanții statelor membre stabiliți într-un alt stat al
Comunității decât cel al beneficiarului serviciilor.
Consiliul,
hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate extinde dispozițiile
prezentului capitol la prestatorii de servicii care sunt resortisanți ai unui
stat terț și sunt stabiliți în Comunitate.