Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006

M. Of. nr. 314 din 7 aprilie 2006

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

O R D O N A N Ț Ă   D E   U R G E N Ț Ă

privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției

 

Având în vedere că asigurarea salarizării adecvate și nediscriminatorii a judecătorilor și procurorilor este prevăzută la cap. VI pct. 3.3 din Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005−2007, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 232/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 1 aprilie 2005, măsură care avea ca termen de finalizare luna decembrie 2005,

luând în considerare faptul că atât judecătorii, cât și procurorii care nu au beneficiat de sporul de 40% pentru judecarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție, criminalitate organizată și terorism au acționat în judecată Ministerul Justiției, iar efortul bugetar pentru punerea în executare a hotărârilor judecătorești prin care s-au admis cererile acestora este de circa 4 ori mai mare decât cel rezultat din aplicarea prezentei ordonanțe de urgență,

ținând seama de Hotărârea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nr. 185 din 22 iulie 2005, prin care s-a constatat existența unei discriminări directe între judecătorii și procurorii care beneficiază de sporul de 40% și cei care nu beneficiază de acest spor, recomandând Ministerului Justiției inițierea unor modificări în sensul eliminării acestei inegalități,

luând în considerare că actuala grilă de salarizare a judecătorilor și procurorilor este întemeiată pe vechea reglementare abrogată prin intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin care au fost aduse modificări substanțiale ale prevederilor referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor cu incidență asupra salarizării,

ținând cont de faptul că prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, au fost aduse modificări în ceea ce privește organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, ca organ cu activitate permanentă,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Art. 1. − (1) Prezenta ordonanță de urgență reglementează salarizarea și alte drepturi ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la curțile de apel, tribunale și judecătorii, ale procurorilor de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, ale magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și salarizarea și unele drepturi ale asistenților judiciari.

(2) Salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor și procurorilor militari se asigură de Ministerul Apărării Naționale, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și reglementărilor referitoare la drepturile materiale și bănești specifice calității de militar activ. Salarizarea și celelalte drepturi ale procurorilor militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție se asigură de aceasta, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și reglementărilor referitoare la drepturile materiale și bănești specifice calității de militar activ.

Art. 2. − Salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor, ale procurorilor, ale personalului asimilat acestora și ale magistraților-asistenți se stabilesc ținându-se seama de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal.

CAPITOLUL II

Salarizarea

Art. 3. − (1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.

(2) Pentru judecătorii și procurorii militari, indemnizația de încadrare brută lunară stabilită potrivit prezentei ordonanțe de urgență reprezintă solda de funcție.

Art. 4. − (1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți beneficiază, în raport cu vechimea numai în funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție sau de personal asimilat judecătorilor și procurorilor, de o majorare a indemnizației stabilite potrivit art. 3 alin. (1), calculată în procente la indemnizația de încadrare brută lunară, după cum urmează:

− de la 3 la 5 ani

− 10%;

− de la 5 la 10 ani

− 15%;

− de la 10 la 15 ani

− 20%;

− de la 15 la 20 de ani

− 25%;

− peste 20 de ani

− 30%.

(2) Indemnizația de încadrare majorată potrivit alin. (1) se acordă de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea numai în funcțiile prevăzute la alin. (1) și constituie indemnizația de încadrare brută lunară.

(3) Indemnizația de încadrare majorată potrivit alin. (1) se ia în calcul la stabilirea pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale, la stabilirea, recalcularea și actualizarea pensiei de serviciu, precum și a oricăror alte drepturi ce se determină pe baza veniturilor salariale.

Art. 5. − Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, precum și personalul de specialitate din cadrul Institutului Național de Criminologie, care posedă titlul științific de doctor sau doctor docent, beneficiază de un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, care se acordă de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a solicitat.

Art. 6. − (1) Judecătorii și procurorii care funcționează la instanțele și parchetele din mediul rural, situate în comune, beneficiază de indemnizații de încadrare brute lunare majorate cu până la 10%. Majorarea se stabilește în funcție de gradul de izolare a localității și de condițiile concrete de viață, prin ordin al ministrului justiției sau, după caz, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Indemnizația de încadrare brută lunară majorată potrivit alin. (1) se ia în calcul la stabilirea pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale, la stabilirea, recalcularea și actualizarea pensiei de serviciu, precum și a oricăror alte drepturi ce se determină pe baza veniturilor salariale.

Art. 7. − (1) Pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și personalului asimilat acestora li se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.

(2) Condițiile de acordare a sporului prevăzut la alin. (1) se aprobă de ordonatorul principal de credite sau, după caz, de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase stabilite potrivit legii.

Art. 8. − (1) Personalul asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și personalul de specialitate juridică din cadrul Școlii Naționale de Grefieri se salarizează în raport cu vechimea în magistratură sau, după caz, în specialitate, potrivit prevederilor lit. B din anexă.

(2) Salarizarea magistraților-asistenți se face potrivit prevederilor lit. A din anexă, în baza coeficienților de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 20, 21 și 22 pentru magistrații-asistenți gradele I, II și III, la nr. crt. 14, 15 și 16 pentru magistrații-asistenți șefi gradele I, II și III și la nr. crt. 14 pentru prim-magistratul-asistent.

(3) Bursele auditorilor de justiție se stabilesc potrivit lit. A din anexă, în baza coeficienților de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 30 și 31, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.

Art. 9. − Indemnizațiile de încadrare brute lunare și celelalte drepturi ale judecătorilor, procurorilor, personalului asimilat acestora și ale magistraților-asistenți se acordă, după caz, de ministrul justiției, de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de președintele Consiliului Superior al Magistraturii sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu excepția cazurilor în care prin lege specială sau prin prezenta ordonanță de urgență se prevede altfel.

Art. 10. − (1) Pe perioada mandatului, președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii primesc o indemnizație brută lunară egală cu cea a președintelui, respectiv a vicepreședintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care desfășoară activitate permanentă, cu excepția celor prevăzuți la alin. (1), primesc lunar pentru activitatea desfășurată o indemnizație brută lunară egală cu cea a unui președinte de secție al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(3) La calculul indemnizației prevăzute la alin. (1) și (2) se includ majorarea prevăzută la art. 4 și celelalte sporuri, care se acordă în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.

(4) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii prevăzuți la alin. (1) și (2) beneficiază și de o indemnizație de membru egală cu 25% din indemnizația brută lunară a judecătorului de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

(5) Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii fără activitate permanentă beneficiază, pe lângă indemnizația brută lunară corespunzătoare funcției avute în cadrul instanței sau parchetului, și de o indemnizație de membru egală cu 50% din indemnizația brută lunară a judecătorului de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

(6) Membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii și reprezentanții societății civile beneficiază de o indemnizație de membru egală cu 50% din indemnizația brută lunară a judecătorului de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

(7) În baza de calcul a indemnizației de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzută la alin. (4),

(5) și (6), nu se includ majorarea prevăzută la art. 4 și nici celelalte sporuri stabilite de prezenta ordonanță de urgență ori de acte normative speciale.

(8) Președintele, vicepreședintele și membrii Consiliului Superior al Magistraturii cu activitate permanentă, dacă nu au domiciliul în municipiul București, beneficiază de dreptul prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. c), în limita a 4 călătorii dus-întors, pe lună, între localitatea de domiciliu și municipiul București, precum și de prevederile art. 22 sau, după caz, ale art. 23.

Art. 11. − (1) Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și cei din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt salarizați potrivit nr. crt. 6−13 de la lit. A din anexă, în raport cu funcțiile pe care le dețin sau cu care sunt asimilați potrivit legii.

(2) Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție beneficiază de toate drepturile stabilite de prezenta ordonanță de urgență, de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările și completările ulterioare, precum și de drepturi stabilite expres pentru aceștia prin alte acte normative. Procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază de toate drepturile stabilite de prezenta ordonanță de urgență, de Legea nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu modificările și completările ulterioare, precum și de drepturi stabilite expres pentru aceștia prin alte acte normative.

(3) Salariul de bază pentru specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se stabilește potrivit nr. crt. 28 de la lit. A din anexă. Specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază și de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru funcționarii publici. Specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază și de prevederile art. 23.

(4) Salariul de bază se stabilește potrivit nr. crt. 31 de la lit. A din anexă pentru agenții de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, nr. crt. 28 pentru ofițerii de poliție judiciară, nr. crt. 27 pentru șefii de birou și nr. crt. 26 pentru șefii de serviciu. Ofițerii și agenții de poliție judiciară din Direcția Națională Anticorupție beneficiază de drepturile prevăzute în anexa nr. 4 la Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare.

(5) Ofițerii și agenții de poliție judiciară, precum și specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază în mod corespunzător de drepturile prevăzute la art. 13.

(6) Indemnizațiile de încadrare brute lunare sau salariile de bază brute, precum și alte drepturi salariale ale personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție se stabilesc de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, potrivit legii.

CAPITOLUL III

Drepturile acordate în cazul delegării și detașării

Art. 12. − (1) Pe perioada delegării și a detașării, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcția în care sunt delegați sau detașați. Dacă indemnizația și celelalte drepturi salariale prevăzute pentru funcția în care sunt delegați sau detașați sunt mai mici, aceștia își păstrează indemnizația de încadrare brută lunară și celelalte drepturi bănești.

(2) Drepturile care se acordă pe timpul detașării se suportă de instituția în care persoana în cauză își desfășoară activitatea.

Art. 13. − (1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care sunt detașați sau delegați în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detașării, de următoarele drepturi:

a) diurnă în cuantum de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară, dar nu mai puțin decât cuantumul prevăzut pentru personalul din unitățile bugetare;

b) decontarea cheltuielilor de cazare la structuri turistice de categoria până la 3 stele inclusiv. În situația în care nu beneficiază de cazare în aceste condiții, au dreptul la o sumă egală cu 0,5% din indemnizația de încadrare brută lunară pentru fiecare noapte, pe toată durata delegării sau detașării în altă localitate;

c) decontarea, în limita a 4 călătorii dus-întors, pe lună, a transportului aerian, naval, auto sau pe calea ferată clasa I, inclusiv vagon de dormit clasa I, ori, după caz, a 7,5 litri carburant la suta de kilometri, în situația în care deplasarea se face cu autoturismul. Decontarea transportului nu se acordă în cazul în care deplasarea se face cu autoturismul ce aparține instituției.

(2) De drepturile prevăzute la alin. (1) beneficiază și cei care se deplasează în altă localitate pentru susținerea examenului de capacitate.

(3) Prevederile alin. (1) și (2) se completează, după caz, cu reglementările aplicabile personalului din instituțiile publice.

Art. 14. − Judecătorii, procurorii și personalul asimilat acestora, detașați în funcții de conducere din Administrația Națională a Penitenciarelor, beneficiază, pe durata detașării, pe lângă indemnizația de încadrare brută lunară a funcției de execuție corespunzătoare nivelului instanței sau al parchetului și vechimii pe care o au la data detașării, și de indemnizația de conducere prevăzută de lege pentru funcția de conducere pe care sunt detașați, precum și de drepturile prevăzute în legile speciale.

Art. 15. − Judecătorii, procurorii și personalul asimilat acestora, numiți temporar într-o funcție de conducere, în cazul în care titularul acesteia lipsește din instituție o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice și nu beneficiază de salariu sau indemnizație pe perioada respectivă, au dreptul la indemnizația de încadrare brută lunară corespunzătoare funcției pe care o preiau.

CAPITOLUL IV

Salarizarea și alte drepturi ale asistenților judiciari

Art. 16. − (1) Asistenții judiciari numiți în condițiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările ulterioare, sunt salarizați cu o indemnizație de încadrare brută lunară potrivit coeficienților de multiplicare prevăzuți, după caz, la lit. A din anexă, nr. crt. 28−31, în raport cu vechimea în funcții juridice.

(2) Asistenții judiciari beneficiază în mod corespunzător de drepturile prevăzute la art. 5, 7, 18, 24 și 25.

(3) Indemnizațiile de încadrare brute lunare și celelalte drepturi ale asistenților judiciari se acordă prin ordin al ministrului justiției.

Art. 17. − În cazul în care asistenții judiciari sunt delegați sau detașați la instanțe care au sediul în alte localități decât cele în care își au domiciliul, aceștia beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport și cazare, precum și de diurnă, potrivit dispozițiilor legale aplicabile personalului din unitățile bugetare.

CAPITOLUL V

Alte drepturi ale judecătorilor, ale procurorilor și ale celuilalt personal

Art. 18. − (1) Pentru activitatea desfășurată personalul prevăzut la art. 1 beneficiază la sfârșitul anului calendaristic de un premiu anual egal cu indemnizația de încadrare brută din ultima lună a anului pentru care se face premierea.

(2) Pentru cei care nu au lucrat tot timpul anului premiul se acordă proporțional cu perioada în care au lucrat, luându-se în calcul indemnizația de încadrare brută din ultima lună de activitate.

(3) Premiile anuale pot fi reduse sau nu se acordă persoanelor care au obținut calificativul „nesatisfăcător“ ori au săvârșit abateri pentru care au fost sancționate disciplinar în anul pentru care se face premierea. Aceste drepturi nu se acordă în cazul persoanelor care au fost suspendate sau înlăturate din funcție pentru fapte imputabile lor.

Art. 19. − (1) În cazul în care ordonatorul principal de credite bugetare realizează economii prin reducerea cheltuielilor cu salariile, acesta poate acorda premii în cursul anului, în limita a 5% din fondul de salarii prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli, personalului care asigură realizarea activității ce revenea posturilor din care au provenit economiile.

(2) În cazul în care procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție realizează economii în bugetul distinct de venituri și cheltuieli prin reducerea cheltuielilor cu salariile, acesta poate acorda premii în cursul anului, în limita a 5% din fondul de salarii, personalului care asigură realizarea activității ce revenea posturilor din care au provenit economiile.

Art. 20. − Ministerul Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție pot constitui un fond de premiere lunar prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra fondului de salarii prevăzut în bugetele de venituri și cheltuieli ale fiecărei unități. Din acest fond sunt acordate premii în cursul anului personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate în activitate apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate pot fi utilizate în lunile următoare în cadrul aceluiași an bugetar.

Art. 21. − Criteriile pentru acordarea premiilor prevăzute la art. 18−20 se aprobă de ordonatorul principal de credite sau, după caz, de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Art. 22. − Judecătorii, procurorii și personalul asimilat acestora, precum și magistrații-asistenți au dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde

își desfășoară activitatea, aceștia, soțul/soția sau copiii aflați în întreținerea lor nu beneficiază de locuință proprietate personală ori nu li s-a atribuit locuință de către autoritățile administrației publice locale.

Art. 23. − (1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, cărora nu li s-a acordat locuință de serviciu de către ordonatorii principali de credite, au dreptul, în condițiile art. 22, la compensarea diferenței dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuință de serviciu, potrivit legii, și chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condițiile legii. Acest drept nu are caracter salarial și nu se impozitează. Compensarea nu se acordă în cazul în care contractul de închiriere este încheiat cu rude de gradul I sau II.

(2) Plafonul anual în limita căruia se poate deconta chiria în condițiile alin. (1) se stabilește prin ordin comun al ministrului justiției, al președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție.

(3) Au dreptul la locuință de serviciu potrivit art. 22 sau, după caz, la compensarea chiriei în condițiile alin. (1) și

(2) și cei delegați, detașați sau transferați în altă localitate decât cea de domiciliu, dacă ei, soțul/soția sau copiii aflați în întreținerea lor nu au în proprietate o locuință în localitatea în care sunt delegați, detașați sau transferați. În acest caz, personalul delegat sau detașat nu mai beneficiază de dreptul prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. b).

(4) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care nu beneficiază de locuință proprietate personală ori cărora nu li s-a acordat locuință de serviciu în condițiile art. 22 sau compensarea chiriei în condițiile alin. (1), în localitatea în care își desfășoară activitatea, au dreptul la decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care își au domiciliul sau reședința și localitatea unde se află sediul unității. În situația în care deplasarea se face cu autoturismul, aceștia beneficiază de decontarea contravalorii a 7,5 litri carburant la suta de kilometri, pentru perioada în care au lucrat efectiv.

(5) Locuințele de serviciu nu pot fi vândute judecătorilor, procurorilor, personalului asimilat acestora și nici altor categorii de personal din sistemul justiției.

(6) Dacă judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, inclusiv soțul/soția acestora sau copiii aflați în întreținerea lor, au înstrăinat o locuință proprietate personală după data numirii în funcție în localitatea în care solicită drepturile prevăzute la alin. (1)−(3) și la art. 22, nu mai beneficiază de aceste drepturi.

(7) În cazul pensionării, titularul contractului de închiriere și soțul ori soția acestuia își păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieții.

Art. 24. − Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, precum și familiile acestora beneficiază, ca măsură de protecție socială, de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului justiției sau al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după caz, cu privire la folosirea caselor de odihnă, a sanatoriilor și a altor amenajări recreative și sportive aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului Justiției și, respectiv, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Art. 25. − (1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, în activitate sau pensionari, precum și soțul sau soția și copiii aflați în întreținerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze, în condițiile respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate.

(2) Condițiile de acordare gratuită a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Aceste drepturi nu au caracter salarial și nu se impozitează.

Art. 26. − (1) Absolvenții, inclusiv cei ai Institutului Național al Magistraturii, în primul an de activitate după terminarea studiilor, numiți ca judecători, procurori sau personal asimilat acestora în unități din altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază de o indemnizație de instalare egală cu indemnizația de încadrare brută lunară corespunzătoare funcției în care urmează să fie încadrați. Această indemnizație se acordă și absolvenților numiți pe funcții de personal asimilat în Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii, Ministerul Public sau Institutul Național de Criminologie.

(2) În cazul în care absolventul este încadrat într-o unitate din mediul rural, indemnizația va fi egală cu două indemnizații de încadrare brute lunare.

(3) Prin ordin al ministrului justiției sau al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după caz, se poate aproba ca pentru absolvenții facultăților de drept să se acorde indemnizația prevăzută la alin. (2) și în cazul încadrării lor în localități în care atragerea juriștilor se face cu mare greutate.

(4) Indemnizațiile prevăzute la alin. (1)−(3) se impozitează potrivit legii, se înscriu în carnetul de muncă și se acordă o singură dată în timpul activității.

(5) Cel care a beneficiat de acordarea indemnizațiilor prevăzute de alin. (1)−(3) este obligat să funcționeze în unitatea în care a fost numit o perioadă de 2 ani de la numirea în funcție. În cazul nerespectării acestei obligații, drepturile acordate potrivit alin. (1)−(3) se restituie și se anulează din carnetul de muncă.

Art. 27. − (1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă, fiind încadrați în gradul I sau II de invaliditate, în urma săvârșirii împotriva lor a unor fapte prevăzute de legea penală, în timpul sau în legătură cu serviciul, vor primi pe perioada invalidității o pensie egală cu indemnizația de încadrare brută lunară avută la data survenirii invalidității și vor beneficia o singură dată de o compensație egală cu de cinci ori aceeași indemnizație brută.

(2) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care și-au pierdut parțial capacitatea de muncă, în condițiile alin. (1), fiind încadrabili în gradul III de invaliditate, și care nu își mai pot exercita în continuare profesia vor beneficia de o pensie egală cu cel puțin jumătate din indemnizația de încadrare brută avută în ultima lună de activitate, de o compensație egală cu de trei ori aceeași indemnizație brută, precum și de dreptul de a cumula, în condițiile legii, pensia cu salariul pe care îl pot primi dintr-o altă activitate desfășurată.

(3) Urmașii celor decedați în condițiile prevăzute la alin. (1): soțul supraviețuitor/soția supraviețuitoare, copiii minori și copiii majori aflați la studii până la împlinirea vârstei de 26 de ani beneficiază, pe perioada cât îndeplinesc condițiile prevăzute de reglementările legale referitoare la pensiile de asigurări sociale din sistemul public, de o sumă unică egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care a avut-o persoana respectivă la data decesului, plătită de angajator.

(4) Partea din pensia de invaliditate prevăzută de prezenta ordonanță de urgență, care depășește nivelul pensiei de invaliditate din sistemul public al asigurărilor sociale, se suportă din bugetul de stat.

Art. 28. − (1) În caz de deces al judecătorului, procurorului, personalului asimilat acestora și magistratului-asistent, membrii familiei care au dreptul, potrivit legii, la pensie de urmaș primesc pe o perioadă de 3 luni echivalentul indemnizației de încadrare brute din ultima lună de activitate a celui decedat. Aceste drepturi se impozitează potrivit legii.

(2) În cazul în care decizia pentru pensia de urmaș nu a fost emisă din vina instituției în termen de 6 luni de la data decesului, aceasta va achita în continuare drepturile prevăzute la alin. (1), până la emiterea deciziei pentru pensia de urmaș.

Art. 29. − (1) Pentru acordarea de ajutoare, recompense și contribuții la acțiuni umanitare se constituie Fondul președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție și al ministrului justiției, cu încadrarea în creditele bugetare aprobate.

(2) Pentru primirea delegațiilor străine și a invitaților din țară și din străinătate se constituie Fondul de protocol al Consiliului Superior al Magistraturii, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al Direcției Naționale Anticorupție, cu încadrarea în creditele bugetare aprobate.

(3) Baremurile de cheltuieli pentru acțiunile prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al conducătorului instituției.

Art. 30. − (1) Judecătorii, procurorii și personalul asimilat acestora, trimiși în străinătate pentru acțiuni în interesul serviciului, au drepturile și obligațiile stabilite prin regulamentul aprobat, după caz, de ministrul justiției, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu excepția situațiilor în care prin lege specială se prevede altfel, cu respectarea dispozițiilor în vigoare referitoare la drepturile și obligațiile personalului trimis în străinătate.

(2) Cheltuielile de deplasare în străinătate − diurnă în valută, cheltuieli de transport și cazare − se aprobă de conducătorul instituției și se acordă potrivit dispozițiilor prevăzute de lege pentru secretarii de stat.

Art. 31. − Parcul auto, consumul de carburanți și modul de utilizare a parcului auto din dotarea instanțelor judecătorești, a parchetelor, a unităților subordonate Ministerului Justiției și a Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, cu excepția situațiilor în care prin lege specială se prevede altfel.

Art. 32. − Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți beneficiază și de drepturile stabilite în mod expres pentru aceștia prin alte acte normative speciale.

CAPITOLUL VI

Dispozițiile tranzitorii și finale

Art. 33. − Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, aflați în activitate la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se consideră că îndeplinesc condițiile legale pentru funcția în care sunt încadrați.

Art. 34. − Statele de personal și statele de funcții se întocmesc în limita numărului de posturi legal aprobat.

Art. 35. − Drepturile de salarizare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență sunt brute și impozabile. Acestea vor fi actualizate prin aplicarea indexărilor acordate în conformitate cu prevederile legale.

Art. 36. − (1) Personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe de urgență, nemulțumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contestație, în termen de 15 zile de la data comunicării, la organele de conducere ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ale Direcției Naționale Anticorupție ori, după caz, la Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestațiile se soluționează în termen de cel mult 30 de zile.

(2) Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, sau, după caz, a Curții de Apel București, pentru celelalte hotărâri. Hotărârile pronunțate sunt irevocabile.

Art. 37. − Coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexă se aplică în mod corespunzător altor categorii de personal care au fost salarizate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 38. − Valoarea de referință sectorială prevăzută în anexă se majorează cu 4% începând cu data de 1 aprilie 2006 și cu 5% începând cu data de 1 septembrie 2006 față de nivelul din luna august 2006.

Art. 39. − Valoarea de referință sectorială prevăzută în anexele nr. 2, 4, 5 și 6 la Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu majorările și indexările ulterioare, se majorează cu 4% începând cu data de 1 aprilie 2006, față de nivelul din luna martie 2006, și cu 5% începând cu data de 1 septembrie 2006, față de nivelul din luna august 2006.

Art. 40. − Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se aplică începând cu luna aprilie 2006.

Art. 41. − La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă:

a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările și completările ulterioare;

b) prevederile referitoare la salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale magistraților-asistenți, cuprinse în Legea nr. 56/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție, ale magistraților-asistenți și ale celorlalte categorii de personal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 4 iulie 1996, cu modificările și completările ulterioare;

c) dispozițiile privind salarizarea președintelui, vicepreședintelui, președinților de secții și judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, cuprinse în Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 16 iulie 1998, cu modificările și completările ulterioare;

d) art. 56 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005;

e) art. 28 alin. (1)−(5), (7) și (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările și completările ulterioare, și art. 24 alin. (1), (3)−(5), (7) și

(8) din Legea nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.089 din 23 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare;

f) orice alte dispoziții contrare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul justiției,

Monica Luisa Macovei

Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei,

Gheorghe Barbu

p. Ministrul finanțelor publice,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

București, 29 martie 2006.

Nr. 27.

 

ANEXĂ *)

 



*) Anexa este reprodusă în facsimil.