Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
27/2006
M. Of. nr.
314 din 7 aprilie 2006
GUVERNUL ROMÂNIEI
O R D O N A N Ț Ă D E
U R G E N Ț Ă
privind salarizarea
și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal
din sistemul justiției
Având în vedere că asigurarea
salarizării adecvate și nediscriminatorii a
judecătorilor și procurorilor este prevăzută la cap. VI pct. 3.3 din Planul de
acțiune pentru implementarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar pe
perioada 2005−2007, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 232/2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 1 aprilie
2005, măsură care avea ca termen de finalizare luna decembrie 2005,
luând în considerare
faptul că atât judecătorii, cât și procurorii care nu au beneficiat de sporul
de 40% pentru judecarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție,
criminalitate organizată și terorism au acționat în judecată Ministerul Justiției, iar efortul bugetar pentru
punerea în executare a hotărârilor judecătorești prin care s-au admis cererile
acestora este de circa 4 ori mai mare decât cel rezultat din aplicarea
prezentei ordonanțe de urgență,
ținând seama de
Hotărârea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nr. 185 din 22
iulie 2005, prin care s-a constatat existența unei discriminări directe între
judecătorii și procurorii care beneficiază de sporul de 40% și cei care nu
beneficiază de acest spor, recomandând Ministerului Justiției inițierea unor
modificări în sensul eliminării acestei inegalități,
luând în
considerare că actuala grilă de salarizare a judecătorilor și procurorilor este
întemeiată pe vechea reglementare abrogată prin intrarea în vigoare a Legii nr.
303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, prin care au fost aduse modificări
substanțiale ale prevederilor referitoare la cariera judecătorilor și
procurorilor cu incidență asupra salarizării,
ținând cont de
faptul că prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și
justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările
ulterioare, au fost aduse modificări în ceea ce privește organizarea și
funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, ca organ cu activitate
permanentă,
în temeiul art. 115
alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul
României adoptă prezenta
ordonanță de urgență.
CAPITOLUL I
Dispoziții
generale
Art. 1. − (1)
Prezenta ordonanță de urgență reglementează salarizarea și alte drepturi ale
membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale judecătorilor de la Înalta
Curte de Casație și Justiție, de la curțile de apel, tribunale și judecătorii,
ale procurorilor de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, ale
magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, ale
personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor,
potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și salarizarea
și unele drepturi ale asistenților judiciari.
(2) Salarizarea și
celelalte drepturi ale judecătorilor și procurorilor militari se asigură de
Ministerul Apărării Naționale, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de
urgență și reglementărilor referitoare la drepturile materiale și bănești
specifice calității de militar activ. Salarizarea și celelalte drepturi ale
procurorilor militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție
se asigură de aceasta, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și
reglementărilor referitoare la drepturile materiale și bănești specifice
calității de militar activ.
Art. 2. − Salarizarea
și celelalte drepturi ale judecătorilor, ale procurorilor, ale personalului
asimilat acestora și ale magistraților-asistenți se stabilesc ținându-se seama
de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea
și riscurile funcției, de incompatibilitățile și
interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal.
CAPITOLUL II
Salarizarea
Art. 3. − (1)
Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți
au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută
lunară stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția
deținută și cu vechimea în magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr.
303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe baza
valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți
în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.
(2) Pentru
judecătorii și procurorii militari, indemnizația de încadrare brută lunară
stabilită potrivit prezentei ordonanțe de urgență reprezintă solda de funcție.
Art. 4. − (1)
Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți
beneficiază, în raport cu vechimea numai în funcțiile de judecător, procuror,
magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție sau de personal
asimilat judecătorilor și procurorilor, de o majorare a indemnizației stabilite
potrivit art. 3 alin. (1), calculată în procente la indemnizația de încadrare
brută lunară, după cum urmează:
− de la 3
la 5 ani |
− 10%; |
− de la 5
la 10 ani |
− 15%; |
− de la 10
la 15 ani |
− 20%; |
− de la 15
la 20 de ani |
− 25%; |
− peste 20
de ani |
− 30%. |
(2) Indemnizația de
încadrare majorată potrivit alin. (1) se acordă de la data de întâi a lunii
următoare celei în care s-a împlinit vechimea numai în funcțiile prevăzute la
alin. (1) și constituie indemnizația de încadrare brută lunară.
(3) Indemnizația de
încadrare majorată potrivit alin. (1) se ia în calcul la stabilirea pensiilor
și a altor drepturi de asigurări sociale, la stabilirea, recalcularea și
actualizarea pensiei de serviciu, precum și a oricăror alte drepturi ce se
determină pe baza veniturilor salariale.
Art. 5. − Judecătorii,
procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, precum și
personalul de specialitate din cadrul Institutului Național de Criminologie,
care posedă titlul științific de doctor sau doctor docent, beneficiază de un
spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, care se acordă de la
data de întâi a lunii următoare celei în care s-a solicitat.
Art. 6. − (1)
Judecătorii și procurorii care funcționează la instanțele și parchetele din
mediul rural, situate în comune, beneficiază de indemnizații de încadrare brute
lunare majorate cu până la 10%. Majorarea se stabilește în funcție de gradul de
izolare a localității și de condițiile concrete de viață, prin ordin al
ministrului justiției sau, după caz, al procurorului general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu avizul Consiliului Superior al
Magistraturii.
(2) Indemnizația de
încadrare brută lunară majorată potrivit alin. (1) se ia în calcul la
stabilirea pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale, la stabilirea,
recalcularea și actualizarea pensiei de serviciu, precum și a oricăror alte
drepturi ce se determină pe baza veniturilor salariale.
Art. 7. − (1)
Pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase,
judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și personalului asimilat
acestora li se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută
lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
(2) Condițiile de
acordare a sporului prevăzut la alin. (1) se aprobă de ordonatorul principal de
credite sau, după caz, de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, în funcție de condițiile deosebite, grele,
vătămătoare sau periculoase stabilite potrivit legii.
Art. 8. − (1)
Personalul asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și personalul de
specialitate juridică din cadrul Școlii Naționale de Grefieri se salarizează în
raport cu vechimea în magistratură sau, după caz, în specialitate, potrivit
prevederilor lit. B din anexă.
(2) Salarizarea
magistraților-asistenți se face potrivit prevederilor lit. A din anexă, în baza
coeficienților de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 20, 21 și 22 pentru
magistrații-asistenți gradele I, II și III, la nr. crt. 14, 15 și 16 pentru
magistrații-asistenți șefi gradele I, II și III și la nr. crt. 14 pentru prim-magistratul-asistent.
(3) Bursele
auditorilor de justiție se stabilesc potrivit lit. A din anexă, în baza
coeficienților de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 30 și 31, în raport cu
vechimea pe care o au ca auditori.
Art. 9. − Indemnizațiile
de încadrare brute lunare și celelalte drepturi ale judecătorilor,
procurorilor, personalului asimilat acestora și ale magistraților-asistenți se
acordă, după caz, de ministrul justiției, de președintele Înaltei Curți de
Casație și Justiție, de președintele Consiliului Superior al Magistraturii sau
de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, cu excepția cazurilor în care prin lege specială sau prin prezenta
ordonanță de urgență se prevede altfel.
Art. 10. − (1)
Pe perioada mandatului, președintele și vicepreședintele Consiliului Superior
al Magistraturii primesc o indemnizație brută lunară egală cu cea a președintelui,
respectiv a vicepreședintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(2) Membrii
Consiliului Superior al Magistraturii care desfășoară activitate permanentă, cu
excepția celor prevăzuți la alin. (1), primesc lunar pentru activitatea
desfășurată o indemnizație brută lunară egală cu cea a unui președinte de
secție al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(3) La calculul
indemnizației prevăzute la alin. (1) și (2) se includ majorarea prevăzută la
art. 4 și celelalte sporuri, care se acordă în condițiile prevăzute de prezenta
ordonanță de urgență.
(4) Membrii
Consiliului Superior al Magistraturii prevăzuți la alin. (1) și (2) beneficiază
și de o indemnizație de membru egală cu 25% din indemnizația brută lunară a
judecătorului de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
(5) Membrii aleși
ai Consiliului Superior al Magistraturii fără activitate permanentă
beneficiază, pe lângă indemnizația brută lunară corespunzătoare funcției avute
în cadrul instanței sau parchetului, și de o indemnizație de membru egală cu
50% din indemnizația brută lunară a judecătorului de la Înalta Curte de Casație
și Justiție.
(6) Membrii de
drept ai Consiliului Superior al Magistraturii și reprezentanții societății
civile beneficiază de o indemnizație de membru egală cu 50% din indemnizația
brută lunară a judecătorului de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
(7) În baza de
calcul a indemnizației de membru al Consiliului Superior al Magistraturii,
prevăzută la alin. (4),
(5) și (6), nu se
includ majorarea prevăzută la art. 4 și nici celelalte sporuri stabilite de
prezenta ordonanță de urgență ori de acte normative speciale.
(8) Președintele,
vicepreședintele și membrii Consiliului Superior al Magistraturii cu activitate
permanentă, dacă nu au domiciliul în municipiul București, beneficiază de
dreptul prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. c), în limita a 4 călătorii
dus-întors, pe lună, între localitatea de domiciliu și municipiul București,
precum și de prevederile art. 22 sau, după caz, ale art. 23.
Art. 11. − (1)
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție
și cei din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism sunt salarizați potrivit nr. crt. 6−13 de la lit.
A din anexă, în raport cu funcțiile pe care le dețin sau cu care sunt asimilați
potrivit legii.
(2) Procurorii din
cadrul Direcției Naționale Anticorupție beneficiază
de toate drepturile stabilite de prezenta ordonanță de urgență, de Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările
și completările ulterioare, precum și de drepturi stabilite expres pentru
aceștia prin alte acte normative. Procurorii din cadrul Direcției de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
beneficiază de toate drepturile stabilite de prezenta ordonanță de urgență, de
Legea nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul
Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de
Criminalitate Organizată și Terorism, cu modificările și completările
ulterioare, precum și de drepturi stabilite expres pentru aceștia prin alte
acte normative.
(3) Salariul de
bază pentru specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție
și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și
Terorism se stabilește potrivit nr. crt. 28 de la lit. A din anexă.
Specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție
și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și
Terorism beneficiază și de celelalte drepturi salariale
prevăzute de lege pentru funcționarii publici. Specialiștii din cadrul
Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
beneficiază și de prevederile art. 23.
(4) Salariul de
bază se stabilește potrivit nr. crt. 31 de la lit. A din anexă pentru agenții
de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție,
nr. crt. 28 pentru ofițerii de poliție judiciară, nr. crt. 27 pentru șefii de
birou și nr. crt. 26 pentru șefii de serviciu. Ofițerii și agenții de poliție
judiciară din Direcția Națională Anticorupție
beneficiază de drepturile prevăzute în anexa nr. 4 la Ordonanța Guvernului nr.
38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare.
(5) Ofițerii și
agenții de poliție judiciară, precum și specialiștii din cadrul Direcției
Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare
a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază în mod
corespunzător de drepturile prevăzute la art. 13.
(6) Indemnizațiile
de încadrare brute lunare sau salariile de bază brute, precum și alte drepturi salariale ale personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție se stabilesc de procurorul șef al Direcției
Naționale Anticorupție, potrivit legii.
CAPITOLUL III
Drepturile
acordate în cazul delegării și detașării
Art. 12. − (1)
Pe perioada delegării și a detașării, judecătorii, procurorii, personalul
asimilat acestora și magistrații-asistenți beneficiază de toate drepturile
prevăzute de lege pentru funcția în care sunt delegați sau detașați. Dacă
indemnizația și celelalte drepturi salariale prevăzute
pentru funcția în care sunt delegați sau detașați sunt mai mici, aceștia își
păstrează indemnizația de încadrare brută lunară și celelalte drepturi bănești.
(2) Drepturile care
se acordă pe timpul detașării se suportă de instituția în care persoana în
cauză își desfășoară activitatea.
Art. 13. − (1)
Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți,
care sunt detașați sau delegați în altă localitate decât cea de domiciliu,
beneficiază, pe toată durata delegării sau detașării, de următoarele drepturi:
a) diurnă în
cuantum de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară, dar nu mai puțin
decât cuantumul prevăzut pentru personalul din unitățile bugetare;
b) decontarea
cheltuielilor de cazare la structuri turistice de categoria până la 3 stele
inclusiv. În situația în care nu beneficiază de cazare în aceste condiții, au
dreptul la o sumă egală cu 0,5% din indemnizația de încadrare brută lunară
pentru fiecare noapte, pe toată durata delegării sau detașării în altă
localitate;
c) decontarea, în
limita a 4 călătorii dus-întors, pe lună, a transportului aerian, naval, auto
sau pe calea ferată clasa I, inclusiv vagon de dormit clasa I, ori, după caz, a
7,5 litri carburant la suta de kilometri, în situația în care deplasarea se face
cu autoturismul. Decontarea transportului nu se acordă în cazul în care
deplasarea se face cu autoturismul ce aparține instituției.
(2) De drepturile
prevăzute la alin. (1) beneficiază și cei care se deplasează în altă localitate
pentru susținerea examenului de capacitate.
(3) Prevederile
alin. (1) și (2) se completează, după caz, cu reglementările aplicabile
personalului din instituțiile publice.
Art. 14. − Judecătorii,
procurorii și personalul asimilat acestora, detașați în funcții de conducere
din Administrația Națională a Penitenciarelor, beneficiază, pe durata
detașării, pe lângă indemnizația de încadrare brută lunară a funcției de
execuție corespunzătoare nivelului instanței sau al parchetului și vechimii pe
care o au la data detașării, și de indemnizația de conducere prevăzută de lege
pentru funcția de conducere pe care sunt detașați, precum și de drepturile
prevăzute în legile speciale.
Art. 15. − Judecătorii,
procurorii și personalul asimilat acestora, numiți temporar într-o funcție de
conducere, în cazul în care titularul acesteia lipsește din instituție o
perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice și nu beneficiază de salariu sau
indemnizație pe perioada respectivă, au dreptul la indemnizația de încadrare
brută lunară corespunzătoare funcției pe care o preiau.
CAPITOLUL IV
Salarizarea și
alte drepturi ale asistenților judiciari
Art. 16. − (1)
Asistenții judiciari numiți în condițiile Legii nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, republicată, cu modificările ulterioare, sunt salarizați
cu o indemnizație de încadrare brută lunară potrivit coeficienților de
multiplicare prevăzuți, după caz, la lit. A din anexă, nr. crt. 28−31, în
raport cu vechimea în funcții juridice.
(2) Asistenții
judiciari beneficiază în mod corespunzător de drepturile prevăzute la art. 5,
7, 18, 24 și 25.
(3) Indemnizațiile
de încadrare brute lunare și celelalte drepturi ale asistenților judiciari se
acordă prin ordin al ministrului justiției.
Art. 17. − În
cazul în care asistenții judiciari sunt delegați sau detașați la instanțe care
au sediul în alte localități decât cele în care își au domiciliul, aceștia
beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport și cazare, precum și de
diurnă, potrivit dispozițiilor legale aplicabile personalului din unitățile bugetare.
CAPITOLUL V
Alte drepturi
ale judecătorilor, ale procurorilor și ale celuilalt personal
Art. 18. − (1)
Pentru activitatea desfășurată personalul prevăzut la art. 1 beneficiază la
sfârșitul anului calendaristic de un premiu anual egal cu indemnizația de
încadrare brută din ultima lună a anului pentru care se face premierea.
(2) Pentru cei care
nu au lucrat tot timpul anului premiul se acordă proporțional cu perioada în
care au lucrat, luându-se în calcul indemnizația de încadrare brută din ultima
lună de activitate.
(3) Premiile anuale
pot fi reduse sau nu se acordă persoanelor care au obținut calificativul nesatisfăcător ori au săvârșit abateri pentru care au fost
sancționate disciplinar în anul pentru care se face premierea. Aceste drepturi
nu se acordă în cazul persoanelor care au fost suspendate sau înlăturate din
funcție pentru fapte imputabile lor.
Art. 19. − (1)
În cazul în care ordonatorul principal de credite bugetare realizează economii
prin reducerea cheltuielilor cu salariile, acesta poate acorda premii în cursul
anului, în limita a 5% din fondul de salarii prevăzut în bugetul de venituri și
cheltuieli, personalului care asigură realizarea activității ce revenea
posturilor din care au provenit economiile.
(2) În cazul în
care procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție
realizează economii în bugetul distinct de venituri și cheltuieli prin
reducerea cheltuielilor cu salariile, acesta poate acorda premii în cursul
anului, în limita a 5% din fondul de salarii, personalului care asigură
realizarea activității ce revenea posturilor din care au provenit economiile.
Art. 20. − Ministerul
Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al
Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și
Direcția Națională Anticorupție pot constitui un fond
de premiere lunar prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra fondului de
salarii prevăzut în bugetele de venituri și cheltuieli ale fiecărei unități.
Din acest fond sunt acordate premii în cursul anului personalului care a
realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate în activitate
apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate pot fi
utilizate în lunile următoare în cadrul aceluiași an bugetar.
Art. 21. − Criteriile
pentru acordarea premiilor prevăzute la art. 18−20 se aprobă de
ordonatorul principal de credite sau, după caz, de procurorul șef al Direcției
Naționale Anticorupție.
Art. 22. − Judecătorii,
procurorii și personalul asimilat acestora, precum și magistrații-asistenți au
dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde
își desfășoară
activitatea, aceștia, soțul/soția sau copiii aflați
în întreținerea lor nu beneficiază de locuință proprietate personală ori nu li
s-a atribuit locuință de către autoritățile administrației publice locale.
Art. 23. − (1)
Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți,
cărora nu li s-a acordat locuință de serviciu de către ordonatorii principali
de credite, au dreptul, în condițiile art. 22, la compensarea diferenței dintre
chiria ce s-ar stabili pentru o locuință de serviciu, potrivit legii, și chiria
plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condițiile legii. Acest
drept nu are caracter salarial și nu se impozitează.
Compensarea nu se acordă în cazul în care contractul de închiriere este
încheiat cu rude de gradul I sau II.
(2) Plafonul anual
în limita căruia se poate deconta chiria în condițiile alin. (1) se stabilește
prin ordin comun al ministrului justiției, al președintelui Consiliului
Superior al Magistraturii, al președintelui Înaltei Curți de Casație și
Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție și al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție.
(3) Au dreptul la locuință
de serviciu potrivit art. 22 sau, după caz, la compensarea chiriei în
condițiile alin. (1) și
(2) și cei
delegați, detașați sau transferați în altă localitate decât cea de domiciliu,
dacă ei, soțul/soția sau copiii aflați în
întreținerea lor nu au în proprietate o locuință în localitatea în care sunt
delegați, detașați sau transferați. În acest caz, personalul delegat sau
detașat nu mai beneficiază de dreptul prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. b).
(4) Judecătorii,
procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care nu
beneficiază de locuință proprietate personală ori cărora nu li s-a acordat
locuință de serviciu în condițiile art. 22 sau compensarea chiriei în
condițiile alin. (1), în localitatea în care își desfășoară activitatea, au
dreptul la decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care își
au domiciliul sau reședința și localitatea unde se află sediul unității. În
situația în care deplasarea se face cu autoturismul, aceștia beneficiază de
decontarea contravalorii a 7,5 litri carburant la suta de kilometri, pentru
perioada în care au lucrat efectiv.
(5) Locuințele de
serviciu nu pot fi vândute judecătorilor, procurorilor, personalului asimilat
acestora și nici altor categorii de personal din sistemul justiției.
(6) Dacă
judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți,
inclusiv soțul/soția acestora sau copiii aflați în
întreținerea lor, au înstrăinat o locuință proprietate personală după data
numirii în funcție în localitatea în care solicită drepturile prevăzute la
alin. (1)−(3) și la art. 22, nu mai beneficiază de aceste drepturi.
(7) În cazul
pensionării, titularul contractului de închiriere și soțul ori soția acestuia
își păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieții.
Art. 24. − Judecătorii,
procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, precum și
familiile acestora beneficiază, ca măsură de protecție socială, de înlesniri
stabilite prin ordin al ministrului justiției sau al procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după caz, cu
privire la folosirea caselor de odihnă, a sanatoriilor și a altor amenajări
recreative și sportive aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului
Justiției și, respectiv, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție.
Art. 25. − (1)
Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți,
în activitate sau pensionari, precum și soțul sau soția și copiii aflați în
întreținerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistență medicală,
medicamente și proteze, în condițiile respectării dispozițiilor legale privind
plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate.
(2) Condițiile de
acordare gratuită a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Aceste drepturi nu au caracter salarial și nu se impozitează.
Art. 26. − (1)
Absolvenții, inclusiv cei ai Institutului Național al Magistraturii, în primul
an de activitate după terminarea studiilor, numiți ca judecători, procurori sau
personal asimilat acestora în unități din altă localitate decât cea de
domiciliu, beneficiază de o indemnizație de instalare egală cu indemnizația de
încadrare brută lunară corespunzătoare funcției în care urmează să fie
încadrați. Această indemnizație se acordă și absolvenților numiți pe funcții de
personal asimilat în Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii,
Institutul Național al Magistraturii, Ministerul Public sau Institutul Național
de Criminologie.
(2) În cazul în
care absolventul este încadrat într-o unitate din mediul rural, indemnizația va
fi egală cu două indemnizații de încadrare brute lunare.
(3) Prin ordin al
ministrului justiției sau al procurorului general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție, după caz, se poate aproba ca pentru
absolvenții facultăților de drept să se acorde indemnizația prevăzută la alin.
(2) și în cazul încadrării lor în localități în care atragerea juriștilor se
face cu mare greutate.
(4) Indemnizațiile
prevăzute la alin. (1)−(3) se impozitează potrivit legii, se înscriu în
carnetul de muncă și se acordă o singură dată în timpul activității.
(5) Cel care a
beneficiat de acordarea indemnizațiilor prevăzute de alin. (1)−(3) este
obligat să funcționeze în unitatea în care a fost numit o perioadă de 2 ani de
la numirea în funcție. În cazul nerespectării acestei
obligații, drepturile acordate potrivit alin. (1)−(3) se restituie și se
anulează din carnetul de muncă.
Art. 27. − (1)
Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți,
care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă, fiind încadrați în
gradul I sau II de invaliditate, în urma săvârșirii împotriva lor a unor fapte
prevăzute de legea penală, în timpul sau în legătură cu serviciul, vor primi pe
perioada invalidității o pensie egală cu indemnizația de încadrare brută lunară
avută la data survenirii invalidității și vor beneficia o singură dată de o
compensație egală cu de cinci ori aceeași indemnizație brută.
(2) Judecătorii,
procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care și-au
pierdut parțial capacitatea de muncă, în condițiile alin. (1), fiind încadrabili în gradul III de invaliditate, și care nu își
mai pot exercita în continuare profesia vor beneficia de o pensie egală cu cel
puțin jumătate din indemnizația de încadrare brută avută în ultima lună de
activitate, de o compensație egală cu de trei ori aceeași indemnizație brută,
precum și de dreptul de a cumula, în condițiile legii, pensia cu salariul pe
care îl pot primi dintr-o altă activitate desfășurată.
(3) Urmașii celor
decedați în condițiile prevăzute la alin. (1): soțul supraviețuitor/soția
supraviețuitoare, copiii minori și copiii majori aflați la studii până la
împlinirea vârstei de 26 de ani beneficiază, pe perioada cât îndeplinesc
condițiile prevăzute de reglementările legale referitoare la pensiile de
asigurări sociale din sistemul public, de o sumă unică egală cu indemnizația de
încadrare brută lunară pe care a avut-o persoana respectivă la data decesului,
plătită de angajator.
(4) Partea din
pensia de invaliditate prevăzută de prezenta ordonanță de urgență, care
depășește nivelul pensiei de invaliditate din sistemul public al asigurărilor
sociale, se suportă din bugetul de stat.
Art. 28. − (1)
În caz de deces al judecătorului, procurorului, personalului asimilat acestora
și magistratului-asistent, membrii familiei care au dreptul, potrivit legii, la
pensie de urmaș primesc pe o perioadă de 3 luni echivalentul indemnizației de
încadrare brute din ultima lună de activitate a celui decedat. Aceste drepturi
se impozitează potrivit legii.
(2) În cazul în
care decizia pentru pensia de urmaș nu a fost emisă din vina instituției în
termen de 6 luni de la data decesului, aceasta va achita în continuare
drepturile prevăzute la alin. (1), până la emiterea deciziei pentru pensia de
urmaș.
Art. 29. − (1)
Pentru acordarea de ajutoare, recompense și contribuții la acțiuni umanitare se
constituie Fondul președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al
președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al procurorului
șef al Direcției Naționale Anticorupție și al
ministrului justiției, cu încadrarea în creditele bugetare aprobate.
(2) Pentru primirea
delegațiilor străine și a invitaților din țară și din străinătate se constituie
Fondul de protocol al Consiliului Superior al Magistraturii, al Înaltei Curți
de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție și al Direcției Naționale Anticorupție, cu
încadrarea în creditele bugetare aprobate.
(3) Baremurile de cheltuieli pentru acțiunile prevăzute la
alin. (1) se stabilesc prin ordin al conducătorului instituției.
Art. 30. − (1)
Judecătorii, procurorii și personalul asimilat acestora, trimiși în străinătate
pentru acțiuni în interesul serviciului, au drepturile și obligațiile stabilite
prin regulamentul aprobat, după caz, de ministrul justiției, Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție,
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, cu excepția situațiilor în care prin lege specială se prevede altfel,
cu respectarea dispozițiilor în vigoare referitoare la drepturile și
obligațiile personalului trimis în străinătate.
(2) Cheltuielile de
deplasare în străinătate − diurnă în valută, cheltuieli de transport și
cazare − se aprobă de conducătorul instituției și se acordă potrivit
dispozițiilor prevăzute de lege pentru secretarii de stat.
Art. 31. − Parcul
auto, consumul de carburanți și modul de utilizare a parcului auto din dotarea
instanțelor judecătorești, a parchetelor, a unităților subordonate Ministerului
Justiției și a Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc prin hotărâre
a Guvernului, cu excepția situațiilor în care prin lege specială se prevede
altfel.
Art. 32. − Judecătorii,
procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți beneficiază
și de drepturile stabilite în mod expres pentru aceștia prin alte acte
normative speciale.
CAPITOLUL VI
Dispozițiile
tranzitorii și finale
Art. 33. − Judecătorii,
procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, aflați în
activitate la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se
consideră că îndeplinesc condițiile legale pentru funcția în care sunt
încadrați.
Art. 34. − Statele
de personal și statele de funcții se întocmesc în limita numărului de posturi
legal aprobat.
Art. 35. − Drepturile
de salarizare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență sunt brute și
impozabile. Acestea vor fi actualizate prin aplicarea indexărilor acordate în
conformitate cu prevederile legale.
Art. 36. − (1)
Personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe de urgență, nemulțumit de
modul de stabilire a drepturilor salariale, poate
face contestație, în termen de 15 zile de la data comunicării, la organele de
conducere ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii,
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ale Direcției
Naționale Anticorupție ori, după caz, la Colegiul de
conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestațiile se
soluționează în termen de cel mult 30 de zile.
(2) Împotriva
hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen
de 30 de zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal
a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru hotărârile Colegiului de
conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, sau, după caz, a Curții de
Apel București, pentru celelalte hotărâri. Hotărârile pronunțate sunt
irevocabile.
Art. 37. − Coeficienții
de multiplicare prevăzuți în anexă se aplică în mod corespunzător altor
categorii de personal care au fost salarizate în baza Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările
și completările ulterioare.
Art. 38. − Valoarea
de referință sectorială prevăzută în anexă se majorează cu 4% începând cu data
de 1 aprilie 2006 și cu 5% începând cu data de 1 septembrie 2006 față de
nivelul din luna august 2006.
Art. 39. − Valoarea
de referință sectorială prevăzută în anexele nr. 2, 4, 5 și 6 la Legea nr.
50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele
autorității judecătorești, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, cu majorările și indexările ulterioare, se majorează cu 4% începând
cu data de 1 aprilie 2006, față de nivelul din luna martie 2006, și cu 5%
începând cu data de 1 septembrie 2006, față de nivelul din luna august 2006.
Art. 40. − Dispozițiile
prezentei ordonanțe de urgență se aplică începând cu luna aprilie 2006.
Art. 41. − La
data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă:
a) Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale
magistraților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924
din 18 decembrie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
347/2003, cu modificările și completările ulterioare;
b) prevederile
referitoare la salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor Înaltei Curți de
Casație și Justiție și ale magistraților-asistenți, cuprinse în Legea nr.
56/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor Curții Supreme
de Justiție, ale magistraților-asistenți și ale celorlalte categorii de
personal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 4
iulie 1996, cu modificările și completările ulterioare;
c) dispozițiile
privind salarizarea președintelui, vicepreședintelui, președinților de secții
și judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, cuprinse în Legea nr.
154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar
și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 16 iulie
1998, cu modificările și completările ulterioare;
d) art. 56 din
Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005;
e) art. 28 alin.
(1)−(5), (7) și (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002
privind Direcția Națională Anticorupție, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată
cu modificări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările și completările
ulterioare, și art. 24 alin. (1), (3)−(5), (7) și
(8) din Legea nr.
508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul
Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de
Criminalitate Organizată și Terorism, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1.089 din 23 noiembrie 2004, cu modificările și
completările ulterioare;
f) orice alte
dispoziții contrare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul
justiției,
Monica Luisa Macovei
Ministrul
muncii, solidarității sociale și familiei,
Gheorghe Barbu
p. Ministrul
finanțelor publice,
Cătălin Doica,
secretar
de stat
București, 29
martie 2006.
Nr. 27.
ANEXĂ *)