Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002
M. Of. nr. 965 din 28 decembrie 2002
GUVERNUL ROMÂNIEI
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ
privind gospodărirea integrată a zonei
costiere
În
temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţie,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
CAPITOLUL
I
Dispoziţii generale
Art. 1. − (1) Gospodărirea, protecţia, punerea
în valoare, dezvoltarea durabilă a zonei costiere şi, unde este posibil,
restaurarea acesteia reprezintă acţiuni de interes general, având în vedere
varietatea resurselor naturale, comerciale, ecologice, industriale şi estetice,
de valoare imediată şi potenţială pentru bunăstarea prezentă şi viitoare a naţiunii,
pe care aceasta le deţine.
(2) Gospodărirea
integrată a zonei costiere se supune dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă,
precum şi prevederilor din convenţiile internaţionale la care România este parte.
(3) Sunt,
de asemenea, supuse dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi
altor reglementări specifice amenajările care au legătură cu zona costieră şi
care, direct sau indirect, produc modificări temporare ori definitive asupra
calităţii mediului costier.
Art. 2. − Prezenta
ordonanţă de urgenţă are ca scop:
a) stabilirea
zonei costiere şi a măsurilor ce se impun pentru asigurarea integrităţii
acesteia;
b) garantarea
utilizării publice a zonei costiere româneşti, cu excepţia situaţiilor privind
siguranţa naţională;
c) reglementarea
utilizării durabile a zonei costiere pe baza principiilor care asigură protecţia
mediului, peisajului, moştenirii culturale, istorice şi arheologice;
d) reconstrucţia
şi conservarea zonei costiere prin adoptarea de măsuri adecvate;
e) integrarea
în cadrul zonei costiere a politicilor de mediu în politicile sectoriale
privind agricultura şi silvicultura, energia, resursele minerale, industria,
turismul, pescuitul şi acvacultura marină, transporturile şi dezvoltarea
zonelor locuite, precum şi a politicilor de gospodărire a apelor;
f) asigurarea
accesului publicului la informaţie şi a participării acestuia la luarea
deciziilor în domeniul gospodăririi integrate a zonei costiere româneşti.
Art. 3. − Protecţia
zonei costiere presupune apărarea integrităţii şi a scopurilor generale de
utilizare ale acesteia, conservarea trăsăturilor şi elementelor sale naturale şi
prevenirea efectelor negative generate de lucrările şi instalaţiile existente
sau care urmează a fi executate.
Art. 4. − Termenii
folosiţi în prezenta ordonanţă de urgenţă au semnificaţia stabilită în anexa nr. 1.
Art. 5. − (1) Gospodărirea
integrată a zonei costiere şi dezvoltarea sa durabilă se bazează pe respectarea
principiilor generale şi specifice.
(2) Principiile
generale sunt următoarele:
a) principiul
dezvoltării durabile: gospodărirea integrată a zonei costiere trebuie realizată
astfel încât să satisfacă atât necesităţile generaţiilor prezente, cât şi ale
celor viitoare, toate cu garantarea menţinerii caracteristicilor ecologice esenţiale
şi a diversităţii biologice, peisagistice şi culturale;
b) principiul
prevenirii: activităţile economice din zona costieră se vor desfăşura numai în
baza unui act tehnico-juridic emis de autorităţile competente, în condiţiile
prezentei ordonanţe de urgenţă, în scopul împiedicării degradării condiţiilor
ambientale, bunurilor naturale, a ecosistemelor acvatice şi a condiţiilor de
viaţă a locuitorilor;
c) principiul
precauţiei: în lipsa certitudinilor ştiinţifice autorităţile competente vor
interzice sau vor autoriza temporar, până la întocmirea studiilor, activităţile
ce ar putea avea drept consecinţă producerea de pagube majore sau ireversibile
în zonele de coastă;
d) principiul
previziunii: previziunea trebuie făcută avându-se în vedere în special schimbările
şi tendinţele pe termen scurt şi lung în materie de meteorologie şi
oceanografie;
e) principiul
restaurării: bunurile naturale degradate vor face obiectul unei restabiliri şi
restaurări în vederea regenerării ecosistemelor naturale;
f) principiul
„poluatorul plăteşte”: degradările mediului din zona costieră fac obiectul unei
remedieri din partea celor care le-au cauzat;
g) principiul
utilizării celor mai bune tehnici disponibile şi a celor mai bune practici în
domeniul mediului pentru atingerea unui nivel general ridicat de protecţie a
mediului din zona costieră;
h) principiul
asigurării accesului publicului la informaţia de mediu şi a participării la
luarea deciziilor;
i) principiul
cooperării internaţionale pentru a asigura gestionarea şi protecţia zonei
costiere.
(3) Principiile
specifice sunt următoarele:
a) resursele
minerale şi biologice marine şi terestre din zona costieră vor fi utilizate
durabil şi gestionate ţinându-se cont de fragilitatea ecosistemelor;
b) amenajarea
în profunzime a teritoriului, ceea ce presupune favorizarea prin programele de
amenajare şi dezvoltare a amenajărilor din spatele zonei costiere, atât pentru
construcţii, cât şi pentru infrastructuri − transporturi, circulaţie
−, în vederea evitării concentrării de activităţi pe fâşia de teritoriu
din vecinătatea imediată a mării;
c) protecţia
ariilor fragile ale ecosistemelor, habitatelor şi speciilor protejate şi
periclitate;
d) compatibilitatea
dintre diverşi utilizatori din zona costieră, ceea ce se realizează printr-o
zonare adecvată în planurile de amenajare, care să permită exercitarea de activităţi
compatibile sau separarea celor care sunt incompatibile;
e) acordarea
de priorităţi activităţilor care depind de zona costieră, în special
turismului;
f) asigurarea
accesului liber la mare.
(4) Principiile
generale şi specifice enunţate vor fi avute în vedere atât în momentul elaborării
planurilor şi programelor de acţiune, cât şi cu ocazia adoptării de decizii de orice
natură în domeniul care face obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. 6. − (1) Litoralul
şi aria maximă costieră aparţin domeniului public al statului şi includ:
a) zona
dintre limita minimă şi maximă de înaintare a valurilor în cazul celor mai
puternice furtuni înregistrate.
Această
zonă include toate porţiunile de ţărm inundate periodic prin acţiunea
valurilor;
b) zona
de depozite neconsolidate, formate din nisip, pietriş şi roci, incluzând şi
dunele, indiferent dacă sunt sau nu acoperite cu vegetaţie, formate prin acţiunea
mării, vânturilor dinspre mare sau altor cauze naturale sau artificiale.
(2) De
asemenea, aparţin domeniului public al statului:
a) depozitele
sedimentare la linia ţărmului sau formate prin retragerea mării, indiferent de
cauze;
b) avansarea
uscatului, cauzată direct sau indirect de orice fel de lucrare costieră;
c) uscatul
invadat de mare, din orice cauză, devenind o parte a fundului mării;
d) falezele
care sunt în contact cu marea sau cu proprietatea publică a statului până la 10
m în spatele crestei falezei;
e) uscatul,
delimitat la punctele anterioare, care din orice cauză a pierdut calitatea sa
de plajă sau faleză;
f) insulele
formate în marea interioară/teritorială;
g) lucrările
şi instalaţiile situate în zona costieră, care constituie asemenea bunuri;
h) lucrările
şi instalaţiile de semnalizare ce constituie bunuri aparţinând proprietăţii
publice a statului, precum şi uscatul aferent funcţionării acestora;
i) incintele
portuare şi lucrările de protecţie a acestora.
(3) Marea
teritorială, resursele naturale ale zonei economice exclusive şi ale platoului
continental aparţin proprietăţii publice a statului, iar gospodărirea acestora
se integrează în gospodărirea de ansamblu a zonei costiere.
Art. 7. − (1) Pe
domeniul public al statului din zona costieră se recunoaşte numai dreptul de
exploatare sau utilizare. Nici un drept privat nu se poate opune proprietăţii
publice din zona costieră.
(2) Guvernul
este împuternicit să verifice, prin autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului şi gospodărirea apelor, statutul legal al proprietăţii în zona costieră
şi să acţioneze în consecinţă pentru respectarea dreptului proprietăţii publice.
(3) Orice
hotărâre sau decizie a autorităţilor publice locale care încalcă prevederile
alin. (1) şi (2) este nulă de drept.
Art. 8. − (1) Stabilirea
regimului de folosire a zonei costiere este un drept exclusiv al Guvernului şi
se exercită prin autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea
apelor, care va elabora norme şi metodologii specifice. Zonele portuare,
zonele militare şi de securitate sunt supuse atât prevederilor prezentei
ordonanţe de urgenţă, cât şi celor specifice.
(2) Desfăşurarea
în zona costieră a activităţilor cu impact asupra mediului se va face în baza
actelor tehnico-juridice emise conform legii. La elaborarea
avizelor/acordurilor şi autorizaţiilor pentru evacuarea în mediul marin de deşeuri
conţinând substanţe şi materiale din grupa celor precizate în anexa nr. 2
se va ţine cont de factorii menţionaţi în anexa nr. 3.
(3) Evacuarea
substanţelor şi materialelor precizate în anexa nr. 2 se restricţionează ţinându-se
cont de:
a) concentraţia
limită admisă a substanţelor şi materialelor avută la evacuare;
b) cantitatea
maximă admisă, ţinând cont de încărcare şi debit, a substanţelor şi
materialelor pe o perioadă de un an sau o perioadă de timp limitată.
Art. 9. − (1) Delimitarea
domeniului public al statului definit la art. 6 se va realiza în baza
metodologiei elaborate de autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului şi gospodărirea apelor şi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în
termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de
urgenţă.
(2) La
delimitarea domeniului public în zona costieră, atât în zona marină, cât şi în
cea terestră, se va ţine cont de asigurarea echilibrului mediului, de necesităţile
locale specifice, de natura economică a colectivităţilor locale, precum şi de
statutul Deltei Dunării ca rezervaţie a biosferei.
(3) Pentru
delimitarea domeniului public în zona costieră, Guvernul, prin autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor poate să
execute sau să autorizeze, inclusiv pe proprietatea privată, lucrări pentru
colectarea datelor necesare delimitării pe uscat a proprietăţii publice în zona
costieră, în condiţiile legii.
(4) În
cazul în care prin exercitarea acţiunilor prevăzute la alin. (3) proprietatea
privată este afectată, deţinătorul proprietăţii acesteia are dreptul la despăgubiri
potrivit legii. Fondurile pentru aceste despăgubiri se asigură din alocaţii
bugetare.
(5) Dacă
configuraţia proprietăţii publice în zona costieră se va modifica ulterior,
indiferent din ce cauză, noile delimitări vor fi stabilite conform prevederilor
alin. (1)−(3).
(6) În
scopul delimitării zonei costiere şi stabilirii măsurilor pentru protecţia
mediului zonei costiere, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului
şi gospodărirea apelor şi autoritatea publică centrală pentru agricultură,
alimentaţie şi păduri, cu consultarea autorităţilor administraţiei publice
locale şi a Statului Major al Forţelor Navale, vor clasifica zona costieră în
zone funcţionale, pe baza unor criterii omogene de utilizare şi de gestiune a
spaţiului.
(7) Delimitarea
zonei costiere se va realiza potrivit planurilor de amenajare a teritoriului şi
de urbanism, prin grija autorităţilor publice locale.
(8) Autorităţile
administraţiei publice locale şi administratorul proprietăţii publice a
statului din zona costieră pot executa lucrări pentru a preveni/repara pagubele
cauzate de acţiunea mării.
Art. 10. − Autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, cu sprijinul
autorităţilor publice locale, va efectua o inventariere a componentelor mediului
în zona costieră. Datele şi informaţiile obţinute vor fi actualizate anual
şi vor fi ţinute la dispoziţia publicului, în condiţiile legii.
CAPITOLUL
II
Regimul de folosire a zonei costiere proprietate publică
SECŢIUNEA 1
Regimul de folosire liberă, de servituţi şi de
expropriere
Art. 11. − (1) Utilizarea
zonei costiere aflate în proprietatea publică a statului se va face în mod
liber pentru îmbăiere şi plajă, plimbare, sporturi nautice, pescuit sportiv şi
recreativ, navigaţie, în cazurile în care acestea nu necesită lucrări şi/sau
instalaţii de orice fel.
(2) Utilizările
zonei costiere pentru activităţi care implică pericole, obţinerea de profit sau
care necesită lucrări şi instalaţii sunt permise numai în limitele prezentei
ordonanţe de urgenţă sau ale unor legi speciale.
(3) Administraţia
publică locală şi autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi
gospodărirea apelor pot limita sau interzice circulaţia publicului în zona
costieră, în anumite perioade sau în anumite zone vulnerabile din punct de
vedere al protecţiei mediului.
Art. 12. − Pentru
protecţia unor zone de mare valoare ecologică sau peisagistică ori a zonelor de
habitat al speciilor protejate, precum şi pentru asigurarea accesului liber la ţărm
pot fi expropriate cu justă şi prealabilă despăgubire terenuri şi clădiri, în
condiţiile legii.
Art. 13. − (1) Autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor poate
administra terenurile proprietate publică a statului situate în zona costieră, plajele,
cheiurile şi zonele de îmbăiere, în condiţiile legii.
(2) Autoritatea
publică centrală pentru lucrări publice, transporturi şi locuinţă poate
administra zonele libere, în condiţiile legii.
(3) Autoritatea
publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi păduri poate concesiona
terenurile proprietate publică şi privată a statului şi fondul forestier
proprietate publică a statului, aflate în administrarea sa, situate în zona
costieră, în condiţiile legii.
(4) Fac
excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2) bunurile aparţinând
domeniului public, aflate în porturi delimitate în conformitate cu legislaţia
în vigoare.
(5) Acordarea
concesiunilor se va putea face numai în cazul în care nu sunt afectate
interesele apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale sau
drepturile existente.
Acordarea
concesiunilor pentru interesul apărării naţionale, protecţiei ţărmului sau
pentru alte cazuri bine justificate care afectează terţi se va face prin plata
unei juste despăgubiri în condiţiile legii.
(6) Concesionarul
plajelor utilizate în scop turistic şi al zonelor de îmbăiere se poate asocia
cu agenţi economici având ca profil de activitate agrementul sau alimentaţia publică,
pentru desfăşurarea unor activităţi sezoniere pe plajă sau în zona de îmbăiere,
cu acordul concedentului zonelor costiere şi cu avizul autorităţii publice
centrale pentru turism. Aceşti agenţi economici pot ocupa zona costieră proprietate
publică cu instalaţii demontabile care:
a) necesită
fundaţii punctuale şi nu depăşesc nivelul solului;
b) sunt
constituite din prefabricate, module şi nu necesită turnarea de betoane sau de
materiale de construcţie similare;
c) sunt
asamblate şi dezasamblate în mod secvenţial, fără a necesita demolări.
(7) Valabilitatea
actului tehnico-juridic emis pentru astfel de instalaţii nu va putea depăşi un
an. După expirarea acestui termen deţinătorul actului tehnico-juridic are
dreptul şi obligaţia de a solicita un nou act tehnico-juridic. În cazul în
care cererea sa este respinsă motivat sau nu depune cerere, deţinătorul are
obligaţia de a demonta instalaţiile în termenul prevăzut în actul respectiv şi
de a reface caracteristica arealului.
(8) Când
utilizarea zonei costiere aflate în proprietate publică poate afecta sănătatea
populaţiei sau proprietatea privată, concedentul are dreptul să ceară
utilizatorilor garanţii financiare, în scopul prevenirii aspectelor negative şi
al acordării de compensaţii băneşti în beneficiul celor afectaţi. Modul de
stabilire a cuantumului garanţiilor financiare va fi stabilit prin hotărâre a
Guvernului.
(9) Cei
îndreptăţiţi prin autorizare/concesionare să desfăşoare activităţi în zona
costieră proprietate publică sunt obligaţi să informeze concedentul asupra oricărui
incident ce poate afecta în sens negativ proprietatea publică.
(10) În
cazul furtunilor, prăbuşirii falezelor, altor dezastre naturale sau al altor
situaţii de forţă majoră, autorităţile administraţiei publice locale şi
concesionarul vor lua măsurile necesare pentru evitarea prejudiciilor, fără a
se considera o încălcare a drepturilor proprietăţii publice.
Art. 14. − (1) Agenţii
economici care desfăşoară activităţi sezoniere pe plajă vor putea funcţiona
numai după obţinerea actelor tehnico-juridice prevăzute de lege, iar în cazul
agenţilor economici de turism, după obţinerea clasificării acestora potrivit
prevederilor legale.
(2) Construcţiile
pentru asigurarea serviciilor de plajă vor fi dispuse, de regulă, în afara
limitelor plajei. Acolo unde acest lucru nu este posibil, ocuparea plajei
cu instalaţii de orice fel, inclusiv cele privind serviciile sezoniere, nu va putea
depăşi o pătrime din lăţimea plajei în secţiunea de amplasare, iar acestea vor
fi distribuite în mod raţional.
(3) Pe
plajă se vor autoriza numai construcţiile prevăzute în normele emise de
autoritatea publică centrală pentru turism.
(4) Agenţii
economici care desfăşoară activităţi de pescuit marin vor fi autorizaţi să desfăşoare
activităţi specifice pe plajă de autoritatea publică centrală pentru agricultură,
alimentaţie şi păduri, cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului şi gospodărirea apelor.
Art. 15. − (1) Accesul
pietonilor şi al vehiculelor speciale pentru persoane cu handicap va fi
asigurat pe o fâşie de circa 6 m lăţime. Această fâşie va fi în permanenţă
liberă de orice fel de construcţie sau instalaţie.
(2) Lăţimea
fâşiei de acces poate fi extinsă până la 20 m în cazul necesităţii asigurării
protecţiei utilizatorilor ei.
(3) Fâşia
de acces poate fi ocupată temporar, în cazuri de excepţie, pentru lucrări în
legătură cu zona costieră proprietate publică. În acest caz se va stabili
o altă cale de acces.
(4) Accesul
la mare al persoanelor fizice va fi asigurat prin teritoriul adiacent zonei
costiere proprietate publică pe o lungime şi o lăţime corespunzătoare vocaţiei
zonei şi gradului său de utilizare pentru turism, sporturi nautice, pescuit
sportiv.
(5) Lucrările
şi instalaţiile care împiedică accesul la mare fără a oferi soluţii alternative
garantate şi viabile sunt interzise.
Art. 16. − (1) În
scopul conservării condiţiilor ambientale şi valorii patrimoniale şi
peisagistice din zonele situate în apropierea ţărmului, se delimitează pe toată
lungimea litoralului o fâşie de teren lată de 100−300 m măsuraţi de la
linia cea mai înaintată a mării, în funcţie de lăţimea zonei costiere, în care
sunt interzise orice fel de construcţii definitive. Această interdicţie se
aplică, de asemenea, construcţiilor provizorii sau transportabile, cu excepţia
celor pescăreşti, precum şi caravanelor sau structurilor de primire turistice
cu funcţiuni de cazare.
(2) Construcţiile
indispensabile securităţii sau serviciilor publice pot face excepţie de la
prevederile alin. (1), în baza unui studiu de impact. Realizarea de
construcţii noi pe fâşia de teren delimitată conform prevederilor alin. (1) se
va face numai cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale pentru
turism, al autorităţii publice centrale pentru lucrări publice, transporturi şi
locuinţă şi al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea
apelor.
(3) Responsabilităţile,
criteriile şi modul de delimitare a fâşiei stabilite în alin. (1) se
vor reglementa prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice
centrale pentru lucrări publice, transporturi şi locuinţă şi al autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor.
Art. 17. − (1) În
planurile de amenajare a teritoriului se vor prevedea căi de acces, locuri de
parcare, cu luarea în considerare a arealelor special protejate.
(2) Terenul
necesar pentru realizarea lucrărilor prevăzute la alin. (1), dacă nu aparţine
proprietăţii publice a statului, va fi declarat de interes public în scopul
exproprierii pentru cauză de utilitate publică sau impunerii dreptului de acces.
(3) Autorităţile
administraţiei publice locale au obligaţia să marcheze în planurile de
amenajare a teritoriului şi de urbanism suprafaţa neconstruibilă de pe coasta mării.
(4) Fac
excepţie de la prevederile alin. (2) terenurile aflate în
administrarea Ministerului Apărării Naţionale şi a Ministerului de Interne.
SECŢIUNEA a
2-a
Regimul activităţilor agricole
Art. 18. − Autoritatea
publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi păduri, precum şi autorităţile
administraţiei publice locale vor promova dezvoltarea în zona costieră numai a
activităţilor agricole care respectă normele de protecţie a mediului.
Art. 19. − Apele
subterane pot fi utilizate pentru irigaţii prin picurare, în condiţiile legii. Limita
dinspre uscat a zonei costiere este cumpăna apelor bazinului hidrografic al
litoralului, cod cadastral XV.
Art. 20. − (1) Pe
suprafeţele de teren din zona costieră este permisă utilizarea îngrăşămintelor
naturale sau a tratamentelor fitosanitare, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) aplicarea
îngrăşămintelor pe un teren acoperit de zăpadă este interzisă;
b) dejecţiile
lichide se vor aplica numai prin injectare directă sau cu un alt echipament
eficient;
c) gunoiul
de grajd se va încorpora în sol după aplicare.
(2) Gunoiul
de grajd şi dejecţiile lichide vor fi stocate în incinte corespunzătoare,
impermeabilizate.
Art. 21. − (1) În
zona costieră, de-a lungul cursurilor de apă sau al Mării Negre, pentru a se
evita spălarea nutrienţilor, se instituie zone de protecţie necultivate,
potrivit legii.
(2) În
zonele de protecţie necultivate se pot planta numai arbori, arbuşti, gazon şi
flori.
(3) În
zonele supuse eroziunii este obligatorie înfiinţarea de perdele de protecţie
din arbori sau arbuşti, în funcţie de condiţiile locale.
SECŢIUNEA a
3-a
Activităţile militare
Art. 22. − (1) În
timp de pace activităţile militare desfăşurate în zona costieră se supun
reglementărilor civile privind protecţia mediului, unităţile militare
respective având responsabilitatea eventualelor poluări şi a altor pagube pe care
le pot cauza aceste activităţi mediului.
(2) Ministerul
Apărării Naţionale are următoarele responsabilităţi:
a) să
asigure reconstrucţia ecologică necesară în cazul dezafectării de baze, unităţi
şi/sau poligoane militare sau închiderii acestora;
b) să
depoziteze reziduurile provenite din activităţi militare în mediul costier în
astfel de condiţii încât să nu afecteze mediul;
c) să
reducă la minimum efectele negative asupra naturii sau zonelor de importanţă
pentru specii în pericol sau rare, în cazul manevrelor şi exerciţiilor militare
desfăşurate în zonele şi habitatele protejate, în parcurile naturale terestre sau
maritime;
d) să
elaboreze instrucţiuni/recomandări pentru exploatarea obiectivelor militare în
astfel de condiţii încât să reducă la minimum pagubele aduse mediului.
(3) Durata,
amploarea şi perioada din an în care se vor desfăşura manevre şi exerciţii
militare în zonele şi habitatele protejate, în parcurile naturale terestre sau
maritime vor fi stabilite împreună cu autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului şi gospodărirea apelor.
(4) Prevederile
alin. (1) şi (3) se aplică şi formaţiunilor militare străine ce
sunt temporar dislocate în zona costieră română.
SECŢIUNEA a
4-a
Producerea de energie electrică şi exploatarea
resurselor naturale
Art. 23. − (1) Construcţia
şi punerea în funcţiune de instalaţii de producere a energiei electrice se vor
face numai în condiţiile legii, cu utilizarea tehnologiilor nepoluante sau a
celor care respectă normele legale de emisie a oxizilor de azot (NOx), oxizilor de sulf (SO2), bioxidului de carbon (CO2) şi a metanului (CH4).
(2) Cercetarea
şi exploatarea zăcămintelor de gaze naturale şi de petrol din zonele marine se
vor face în condiţiile legii şi numai după evaluarea impactului asupra mediului.
(3) În
scopul menţinerii integrităţii zonei de coastă şi al protecţiei calităţii apei
marine, sunt interzise extragerea de nisip, pietriş şi roci din zona costieră
sau zona-tampon.
(4) Săpăturile
şi prospecţiunile submarine în scopuri miniere sau arheologice, care au ca
efect extragerea de nisip sau pietriş din zona costieră, se pot face numai pe baza
unui act tehnico-juridic acordat în prealabil în baza studiului de impact
asupra mediului.
SECŢIUNEA a
5-a
Activităţi de pescuit şi acvacultură marină
Art. 24. − (1) Pescuitul
comercial în mediul marin se efectuează numai în condiţiile legii.
(2) Autorizaţiile
pentru pescuitul în scop comercial se eliberează de autoritatea publică centrală
pentru agricultură, alimentaţie şi păduri, în condiţiile legii.
(3) Metodele
de pescuit care deteriorează sau degradează ecosistemul costier şi marin sunt
interzise.
Art. 25. − (1) Activităţile
de acvacultură marină se pot desfăşura numai în zone limitate şi cu respectarea
următoarelor condiţii:
a) obţinerea
unei autorizaţii eliberate de autoritatea publică centrală pentru agricultură,
alimentaţie şi păduri, în condiţiile legii;
b) autorizarea
activităţilor de acvacultură marină în baza reglementărilor de protecţie a
mediului şi a celor sanitar-veterinare;
c) evitarea
degradării calităţii apei marine şi a biodiversităţii.
(2) Unităţile
de acvacultură se amplasează în mod obligatoriu la o distanţă corespunzătoare
de alte habitate sensibile, de zonele de agrement şi de pescuit. Instalaţiile
logistice, de tratament şi de ambalare se vor amplasa pe sol, pe cât posibil în
zonele industriale existente.
(3) Pentru
înlăturarea riscurilor epidemiilor agenţii economici cu activităţi de
acvacultură marină au obligaţia de a întocmi un plan de urgenţă specific pentru
fiecare zonă, pentru a limita consecinţele evadării peştilor din zona crescătoriei
şi ale introducerii de specii străine, exotice.
(4) Planul
de urgenţă prevăzut la alin. (3) va fi vizat de autoritatea publică
centrală pentru agricultură, alimentaţie şi păduri.
(5) Utilizarea
produselor chimice toxice în unităţile de acvacultură marină este interzisă.
(6) Introducerea
de specii exotice se va face numai cu avizul autorităţii publice centrale
pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor.
SECŢIUNEA a
6-a
Activităţile silvice
Art. 26 − (1) Vegetaţia
forestieră din zona costieră se gospodăreşte în conformitate cu reglementările
emise de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
(2) Pădurea
din zona costieră va fi încadrată în grupa I funcţională−păduri cu funcţii
speciale de protecţie. Autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului şi gospodărirea apelor şi autoritatea publică centrală care răspunde
de silvicultură vor stabili de comun acord pădurile din zona costieră.
(3) Zonele
de vegetaţie forestieră din zona costieră vor fi cuprinse în planurile de
urbanism şi vor fi protejate printr-un regim restrictiv al amplasării construcţiilor.
(4) Deţinătorii
cu orice titluri de păduri în zona costieră sunt obligaţi să le gospodărească
conform funcţiilor atribuite şi normelor regimului silvic.
(5) Utilizarea
pesticidelor şi a îngrăşămintelor pe bază de azotaţi în pădurile din zona
costieră este interzisă.
(6) Desecarea
zonelor umede cuprinse în zona costieră, pentru înfiinţarea de plantaţii
forestiere, este interzisă.
SECŢIUNEA a
7-a
Activităţile industriale
Art. 27. − (1) Promovarea
de noi investiţii industriale în zona costieră va fi limitată pe cât posibil şi
se va face în condiţii stricte, impuse în scopul asigurării protecţiei
mediului, reducerii riscului, conservării habitatului costier şi menţinerii
zonelor umede.
(2) Stabilirea
investiţiilor industriale care vor fi dezvoltate în zona industrială se va face
prin planurile de gospodărire integrată a zonei costiere, avizate de Comitetul
naţional al zonei costiere.
(3) Emiterea
de acte tehnico-juridice pentru depozitarea pe zona uscată sau în mediul
acvatic din zona costieră a substanţelor şi materialelor periculoase prevăzute
în anexa nr. 2 este interzisă.
(4) Autorităţile
pentru protecţia mediului vor analiza, în termen de un an de la data intrării
în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, actele tehnico-juridice existente şi
vor stabili măsurile necesare conform legii.
SECŢIUNEA a
8-a
Activităţile de turism
Art. 28. − (1) Pentru
localităţile riverane Mării Negre planurile de amenajare a teritoriului şi de
urbanism, precum şi activităţile de turism se avizează de autoritatea publică centrală
pentru turism.
(2) Actele
tehnico-juridice pentru construirea de structuri de primire turistice cu funcţiuni
de cazare, ansambluri de locuinţe, case şi alte folosinţe utilizatoare de apă
se emit numai dacă se prevede conectarea lor la o reţea de canalizare existentă,
dotată cu staţie de epurare având o capacitate corespunzătoare.
(3) Utilizarea
în zona costieră a materialelor de construcţii neecologice şi a adezivilor
toxici este interzisă.
(4) Arhitectura
noilor construcţii din zona costieră trebuie să se încadreze în arhitectura
locală şi să nu afecteze peisajul.
(5) Instalaţiile
edilitare din zona costieră se vor proiecta şi se vor realiza astfel încât să
nu afecteze deplasarea sedimentelor, geomorfologia terenului, linia ţărmului
sau calitatea apelor.
Art. 29. − Camparea
se va face numai în structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare
clasificate.
Art. 30. − Actele
tehnico-juridice pentru construirea de terenuri de sport, inclusiv de golf, vor
fi emise numai în condiţiile în care nu se afectează vegetaţia naturală,
speciile sălbatice şi relieful.
Art. 31. − (1) Zonele
de navigaţie pentru bărci cu motor şi jet-skiuri vor fi strict delimitate şi
amenajate în zone unde nu este afectat habitatul marin şi securitatea turiştilor. Aceste
zone vor fi identificate în mod corespunzător în planurile de gospodărire
integrată a zonei costiere.
(2) Autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor împreună cu
autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi şi locuinţă şi
cu autoritatea publică centrală pentru turism vor elabora regulamente speciale
privind utilizarea diverselor construcţii de pe plajă specifice navigaţiei şi a
bărcilor cu motor. Aceste regulamente vor fi aprobate prin ordin comun al conducătorilor
celor 3 autorităţi.
Art. 32. − Porturile
destinate navigaţiei de agrement şi activităţile conexe trebuie să se realizeze
astfel încât să se integreze în mediul natural şi să se asigure reconstrucţia elementelor
specifice zonei litorale.
Art. 33. − Utilizarea
zonelor umede ca zone de ancorare se poate face numai cu avizul autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor şi cu plata
unei redevenţe stabilite prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de
la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, la propunerea
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor.
Art. 34. − Sezonul
turistic pe litoralul românesc al Mării Negre începe la data de 1 mai şi se
încheie la data de 30 septembrie a fiecărui an.
SECŢIUNEA a
9-a
Activităţile de transport
Art. 35. − (1) Autorizarea
de construire de noi şosele în banda litorală − de 100−300
m − paralelă cu linia ţărmului sau în zonele protejate este
interzisă.
(2) Circulaţia
şi staţionarea în afara spaţiilor special amenajate a vehiculelor cu motor,
inclusiv a motocicletelor şi a motoretelor, pe dune şi plaje şi în zona
habitatelor sensibile este interzisă.
(3) Fac
excepţie de la prevederile alin. (2) autovehiculele pentru
aprovizionare şi intervenţie.
Art. 36. − Realizarea
sau amenajarea de noi construcţii şi instalaţii portuare de agrement se va face
numai dacă cele deja existente nu mai pot fi utilizate şi numai în zone deja
degradate, clasificate ca atare şi care nu mai pot face obiectul unei
reconstrucţii.
SECŢIUNEA a
10-a
Gospodărirea apelor
Art. 37. − (1) Deţinătorii
cu orice titlu ai reţelelor de distribuţie a apei potabile sunt obligaţi să ia
toate măsurile pentru reducerea pierderilor în reţelele de distribuţie şi la beneficiari.
(2) Sistemele
de canalizare, staţiile de epurare şi modalităţile de evacuare a apelor uzate,
existente sau propuse a se construi, vor avea la bază tehnologii care să
asigure o epurare corespunzătoare a acestor ape.
(3) Orice
fel de deversare în apele litorale a apelor neepurate sau a apelor uzate care
prin epurare nu ajung la calitatea cerută în conformitate cu standardele şi
normativele în vigoare este interzisă.
(4) Autorităţile
administraţiei publice locale sunt obligate să construiască sau să extindă
sisteme de canalizare şi staţii de epurare sau alte variante ecologice locale
în toate localităţile zonei costiere, pentru a stopa impurificarea apelor subterane
şi a apei mării.
Art. 38. − Exploatarea
apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate se
face în baza instrucţiunilor elaborate de autoritatea publică centrală pentru gospodărirea
apelor şi protecţia mediului, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
SECŢIUNEA a
11-a
Gestionarea deşeurilor
Art. 39. − (1) Autorităţile
administraţiei publice locale şi agenţii economici din cuprinsul zonei costiere
au obligaţia colectării selective şi a tratării deşeurilor şi substanţelor periculoase
în vederea reciclării sau neutralizării acestora în instalaţii corespunzătoare,
potrivit legii.
(2) Deversarea,
depozitarea sau aruncarea deşeurilor în mare poate fi autorizată numai în condiţiile
prevăzute de lege.
CAPITOLUL
III
Interdicţii şi restricţii
Art. 40. − În zonele delimitate în planurile de
amenajare a teritoriului ca zone de risc natural la alunecări de teren, inundaţii
şi eroziuni datorate mării sau cursurilor de apă, se interzice executarea de
orice fel de construcţii, cu excepţia celor pentru protejarea zonei în scopul
îndepărtării riscului natural.
Art. 41. − Pentru
protecţia zonei costiere, a habitatelor specifice, a zonelor umede, mlaştinilor
sărate şi siturilor arheologice, prin planurile de gospodărire a zonei costiere
se pot impune măsuri şi restricţii în folosirea terenurilor, indiferent de
forma de proprietate, în condiţiile legii.
Art. 42. − Autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor va elabora
reglementări generale şi specifice în scopul protecţiei şi utilizării durabile a
zonei costiere proprietate publică. Aceste reglementări vor viza în
principal următoarele aspecte:
a) încadrarea
părţii de uscat în diferite tipuri de utilizare;
b) executarea
proiectelor privind protecţia, utilizarea, îmbunătăţirea facilităţilor şi
conservarea zonei costiere;
c) stabilirea
priorităţilor pentru a îndeplini cerinţele de utilizare, existente şi viitoare,
în special privind serviciile de plajă şi depozitarea deşeurilor solide;
d) localizarea
pe proprietatea publică a infrastructurii şi instalaţiilor, inclusiv a celor
referitoare la eliminarea deşeurilor solide şi a deversărilor de ape uzate;
e) acordul
pentru concesiuni.
Art. 43. − (1) În
scopul menţinerii integrităţii zonei costiere şi protecţiei calităţii apei mării,
se interzic:
a) autorizarea
executării oricăror lucrări pe zona costieră, care afectează sau duc la
modificarea ecosistemului acesteia;
b) extragerea
de nisip, pietriş şi roci din zona costieră sau zona-tampon;
c) evacuările
în mare, din surse situate pe uscat, la bordul navelor, aeronavelor,
platformelor şi instalaţiilor marine, a substanţelor şi materialelor prevăzute
în anexa nr. 2, care duc la depăşirea indicatorilor prevăzuţi în
standardele pentru apa de mare, precum şi a deşeurilor, în mod special a celor
petroliere.
(2) Se
exceptează de la prevederile alin. (1) lit. c) evacuarea în
mare a pământurilor dragate, dacă acestea conţin urme ale substanţelor prevăzute
în anexa nr. 2 sub limitele de concentraţie maximă admisă.
(3) Prevederile
alin. (1) lit. c) nu se aplică în cazul descărcărilor de la
bordul navelor, aeronavelor sau al platformei maritime, dacă acestea sunt
ameninţate de distrugere completă ori pierdere totală sau în orice altă situaţie
când există pericol pentru viaţa umană.
(4) Lucrările
de redistribuire a nisipului acumulat în unele porţiuni, indiferent de cauze,
se vor aproba pe baza unor studii de specialitate, elaborate de instituţii
abilitate.
(5) Fac
excepţie lucrările de dragaj pentru asigurarea şi menţinerea adâncimilor de
navigaţie şi de operare în porturi, căi şi canale navigabile.
Art. 44. − (1) În
scopul prevenirii, reducerii şi controlului poluării mediului marin al Mării
Negre din surse de pe uscat, evacuările în mediul marin ale compuşilor
organohalogenaţi sunt interzise.
(2) Evacuarea
în mare a substanţelor şi materialelor prevăzute în anexa nr. 2 se va face
în baza actelor tehnico juridice eliberate conform prevederilor legale şi având
în vedere factorii prevăzuţi în anexa nr. 3.
(3) Autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor va elabora
normative privind obiectivele de referinţă în efluenţi ale substanţelor şi
materialelor prevăzute în anexa nr. 2, care se vor aproba prin hotărâre a
Guvernului.
Art. 45. − (1) Evacuarea
în mediul marin a apei uzate epurate se va putea face numai în baza actelor tehnico-juridice
emise pentru protecţia calităţii apei de mare şi în condiţiile stabilite prin
studii de specialitate.
(2) Autorităţile
administraţiei publice locale, în colaborare cu direcţiile de sănătate publică
judeţene şi cele de gospodărire a apelor, vor lua măsuri pentru reamplasarea punctelor
existente de evacuare a apelor uzate la distanţe suficient de mari faţă de
zonele de îmbăiere şi la izobate corespunzătoare, astfel încât prin procesele
de diluţie, dispersie difuzie şi degradare să se asigure respectarea normelor de
calitate impuse pentru apa de mare.
(3) Pentru
evitarea poluării apelor subterane, realizarea caselor de vacanţă în zona
costieră este permisă numai dacă acestea sunt prevăzute cu fose septice sau cu instalaţii
individuale de epurare ori sunt conectate la un sistem de canalizare.
Art. 46. − (1) Guvernul,
prin autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea
apelor, se va preocupa de refacerea zonelor afectate de eroziune sau inundaţii şi
de amenajarea plajelor în locuri în care acestea nu au existat anterior.
(2) Proprietarii
cu orice titlu ai terenurilor ameninţate de invazia mării ca urmare a unor
cauze naturale/artificiale pot să construiască lucrări de apărare, după obţinerea
actelor tehnico-juridice prevăzute de lege, în condiţiile în care aceste lucrări
nu produc efecte negative asupra zonelor limitrofe.
Art. 47. − (1) Exploatarea
apelor subterane se va realiza în baza actelor tehnico-juridice eliberate
conform legislaţiei în vigoare.
(2) Pentru
prevenirea intruziunii apei mării, supraexploatarea apelor subterane este
interzisă.
Art. 48. − (1) În
vederea menţinerii stării naturale a ţărmului mării, îndiguirile, excavările
sau desecările sunt permise numai în situaţiile reclamate de apărarea militară,
protecţia împotriva valurilor sau de realizarea de lucrări de importanţă
deosebită, pentru interesul general.
(2) Autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, împreună cu
administraţia publică locală, va lua măsuri pentru încadrarea în zone
vulnerabile a părţilor din zona costieră supuse eroziunii. În aceste zone
critice este permisă numai construcţia de lucrări de apărare.
(3) Executarea
de construcţii de orice alt tip, amenajări de recreere, drumuri, precum şi
parcarea autovehiculelor sunt interzise.
Art. 49. − Desfăşurarea
de activităţi sau servicii publice care sunt dependente de mare ori necesită o
apropiere imediată de mare poate avea prioritate faţă de alte activităţi. Aceste
activităţi sau servicii publice pot beneficia de derogări individuale, prin
ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului, şi de la măsurile de interdicţie,
dacă sunt justificate printr-un important interes public şi pe baza studiului de
impact asupra mediului.
Art. 50. − Transportul
pe mare al deşeurilor radioactive şi al combustibilului nuclear uzat este
permis numai cu respectarea prevederilor conţinute în acorduri şi convenţii internaţionale
la care România este parte.
CAPITOLUL
IV
Gospodărirea integrată a zonei costiere
Art. 51. − În zona costieră autorităţile administraţiei
publice locale şi concesionarul falezei şi plajei mării sunt obligaţi să ia măsurile
ce se impun pentru conservarea:
a) vieţii
sălbatice;
b) structurilor
geologice şi geomorfologice de interes special;
c) construcţiilor,
siturilor şi obiectivelor de interes arheologic, arhitectural şi istoric;
d) zonelor
umede.
SECŢIUNEA 1
Parcuri şi rezervaţii din zona costieră
Art. 52. − (1) În
scopul asigurării protecţiei durabile a zonei costiere, a diversităţii
biologice şi peisagistice, a productivităţii speciilor şi a habitatului marin şi
terestru se instituie rezervaţii sau parcuri costiere ori marine, în condiţiile
legii.
(2) Studiile
de impact al lucrărilor prevăzute în interiorul perimetrului parcului sau
rezervaţiei ori la exteriorul acestora, care sunt susceptibile de a afecta
direct sau indirect obiectivele protejate prin actele care au instituit parcul
sau rezervaţia, vor fi elaborate cu consultarea obligatorie a administraţiei
parcului sau rezervaţiei.
SECŢIUNEA a
2-a
Protecţia zonelor umede
Art. 53. − (1) Zonele
umede, declarate arii protejate, nu pot face obiectul vreunei schimbări de
destinaţie care se întreprinde pentru îmbunătăţirea calităţii mediului.
(2) Zonele
umede care prezintă interes deosebit din punct de vedere al mediului vor face
obiectul încadrării în rezervaţii naturale, pe baza unui studiu de specialitate,
la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea
apelor, cu avizul Academiei Române.
(3) Autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor va lua măsuri
pentru încadrarea dunelor în zone vulnerabile sau rezervaţii naturale, după caz.
(4) În
funcţie de situaţia locală, autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului şi gospodărirea apelor împreună cu administraţia locală vor lua măsuri
de interzicere a accesului în anumite zone şi vor întreprinde acţiuni specifice
de stabilizare a solului prin metode biologice şi de menţinere a vegetaţiei
forestiere şi erbacee.
SECŢIUNEA a
3-a
Supraveghere şi control
Art. 54. − (1) Autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor va organiza
sistemul de control integrat şi supraveghere a mediului zonei costiere.
(2) Datele
şi informaţiile obţinute se constituie în Fondul naţional de date privind
mediul zonei costiere, gestionat de autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului şi gospodărirea apelor.
(3) Modul
de organizare şi ţinere la zi a fondului de date prevăzut la alin. (2) se
realizează în baza unei metodologii elaborate de autoritatea publică centrală
pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor.
Art. 55. − Concesionarul
plajei va organiza şi va asigura serviciul de salubrizare a plajei şi a
celorlalte instalaţii corespunzătoare.
SECŢIUNEA a
4-a
Planul de gospodărire integrată a zonei
costiere
Art. 56. − (1) În
baza principiilor enunţate la art. 5, pentru protecţia zonei costiere şi
aplicarea strategiei de dezvoltare a acesteia, autoritatea publică centrală
pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, în colaborare cu administraţia
publică locală, autoritatea publică centrală pentru lucrări publice,
transporturi şi locuinţă, autoritatea publică centrală pentru turism,
autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi păduri şi cu
Statul Major al Forţelor Navale, vor elabora planul de gospodărire integrată a
zonei costiere, care va stabili:
a) orientările
de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a diverselor activităţi economice şi
a infrastructurii, astfel cum sunt prevăzute în planurile de amenajare a
teritoriului şi de urbanism;
b) priorităţile
şi obiectivele în acord cu potenţialul de suportabilitate a mediului din zona
costieră;
c) strategia
de protecţie împotriva degradării prin eroziune marină şi de reabilitare
ambientală a zonei de coastă;
d) zonele
protejate din punct de vedere al protecţiei mediului;
e) zonele
necesare pentru securitatea zonei costiere.
(2) Planul
de gospodărire integrată a zonei costiere, prevăzut la alin. (1), se va
detalia prin planuri locale, elaborate de autorităţile publice teritoriale
pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, în colaborare cu administraţia
publică locală. Planurile locale de gospodărire integrată a zonelor
costiere pun în aplicare şi precizează orientările planificării integrate,
determină destinaţia diverselor zone omogene de utilizare şi gestiune a spaţiului,
conform principiilor prevăzute la art. 5, delimitează aceste zone şi
reglează modul de utilizare a zonelor naturale.
(3) Pe
baza planului de gospodărire integrată a zonei costiere vor fi reactualizate
planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Programele şi
deciziile administrative pentru zona costieră trebuie să fie în concordanţă cu
prevederile planurilor aprobate.
(4) La
elaborarea documentaţiilor tehnice pentru investiţiile ce urmează a fi
promovate în zona costieră se va ţine seama de prevederile planului de gospodărire
integrată a zonei costiere.
(5) Planul
de gospodărire integrată a zonei costiere se aprobă prin hotărâre a Guvernului,
la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea
apelor, iar planurile locale, prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, la propunerea
autorităţilor locale pentru protecţia mediului.
(6) Activităţile
social-economice, protecţia mediului şi amenajarea teritoriului se vor realiza
în strictă corelare cu prevederile planurilor menţionate la alin. (1) şi
(2).
Art. 57. − Planul
de gospodărire integrată a zonei costiere va cuprinde un capitol special
referitor la tratamentul deşeurilor solide, cu menţionarea măsurilor necesare
gestionării deşeurilor abandonate, în special a celor din plastic.
Art. 58. − (1) Pentru
situaţii de urgenţă, în vederea combaterii poluării mediului marin cu petrol şi
alte substanţe nocive, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi
gospodărirea apelor, în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru lucrări
publice, transporturi şi locuinţă, va elabora Planul naţional de intervenţie în
caz de poluare marină cu hidrocarburi, care se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
(2) Planul
menţionat la alin. (1) va prevedea:
a) înfiinţarea
unui centru de transmitere şi primire a rapoartelor privind incidentele ce au
avut sau ar putea avea ca rezultat o deversare de petrol sau alte substanţe nocive;
b) modalităţile
de coordonare a acţiunilor de intervenţie;
c) locurile
de depozitare a produselor retur pentru a nu perturba mediul.
(3) Cheltuielile
de finanţare a centrului prevăzut la alin. (2) lit. a) vor
fi suportate de la bugetul de stat, având în vedere caracterul de serviciu public
al intervenţiei în caz de poluare marină cu hidrocarburi.
Art. 59. − (1) Evaluarea
impactului este obligatorie pentru orice lucrare nou-propusă în zona costieră,
precum şi pentru cele existente, în vederea determinării tuturor efectelor
posibile asupra mediului şi stabilirii măsurilor ce se impun.
(2) Bilanţurile
de mediu pentru lucrările existente se vor efectua cu ocazia reînnoirii
autorizaţiilor de mediu, în condiţiile legii.
(3) Planul
de gospodărire integrată a zonei costiere va avea la bază analize privind
efectul cumulativ asupra mediului al amenajărilor din zona costieră.
SECŢIUNEA a
5-a
Planuri de amenajare a teritoriului şi de
urbanism
Art. 60. − (1) La
elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se va ţine
seama de resursele de apă, de habitatul costier şi marin, de posibilităţile
reale de reciclare şi depozitare a deşeurilor, de protecţia zonelor vulnerabile
şi de protecţia falezelor împotriva eroziunii. În planurile de amenajare a
teritoriului şi de urbanism se prevăd căile de acces în zona costieră, de
preferinţă pietonale sau pentru biciclete.
(2) Autorizaţiile
de construcţie se vor acorda numai pentru exteriorul benzii litorale (de 100−300
m), care va fi stabilită în funcţie de geomorfologia terenului.
(3) Amplasarea
oricăror construcţii pe terenuri acoperite de dune, terenuri mlăştinoase,
grote, faleze, terenuri cu păduri cu funcţii speciale de protecţie, a altor
habitate naturale în apropierea monumentelor culturale sau acolo unde afectează
securitatea mediului este interzisă.
CAPITOLUL
V
Mecanisme financiare şi economice pentru gestiunea zonelor costiere
Art. 61. − (1) Finanţarea investiţiilor privind
lucrările declarate de utilitate publică, necesare pentru protecţia zonei
costiere împotriva eroziunii datorate valurilor şi pentru refacerea/protecţia
zonelor umede, se asigură astfel:
a) din
bugetul de stat;
b) din
credite interne şi/sau externe sau prin lansarea de obligaţiuni garantate de
Guvern;
c) din
Fondul pentru mediu constituit potrivit legii;
d) din
alte surse: fonduri nerambursabile, donaţii, sponsorizări şi altele asemenea.
(2) Finanţarea
sistemului de control integrat şi de supraveghere a mediului zonei costiere,
prevăzut la art. 54 alin. (1), se va realiza din Fondul pentru mediu,
constituit conform legii.
(3) În
scopul urmăririi evoluţiei în timp a modului de dezvoltare a zonei costiere,
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor,
prin institutele specializate aflate în coordonarea sa, va efectua cercetări şi
studii ce vor fi finanţate de la bugetul de stat. Pe baza acestora, anual,
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor
va prezenta un raport asupra stării zonelor costiere şi asupra măsurilor ce se
impun.
CAPITOLUL
VI
Atribuţii şi răspunderi
SECŢIUNEA 1
Atribuţii şi răspunderi ale autorităţilor
pentru protecţia mediului
Art. 62. − Autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor are următoarele
atribuţii şi răspunderi:
a) elaborează,
împreună cu instituţiile prevăzute la art. 56, şi promovează strategia naţională
pentru gospodărirea integrată a zonei costiere şi planurile de acţiune pentru
aplicarea acesteia;
b) iniţiază
crearea cadrului instituţional-administrativ pentru parcurile şi rezervaţiile
din zona costieră;
c) aprobă
planuri de acţiune în scopul limitării emisiilor poluante emanate de surse
difuze;
d) coordonează
şi controlează activitatea de gospodărire integrată a zonei costiere.
Art. 63. − Autorităţile
publice teritoriale pentru protecţia mediului şi autorităţile locale pentru
gospodărirea apelor au următoarele atribuţii:
a) organizează
sistemul de supraveghere integrată a mediului zonei costiere;
b) elaborează
planuri locale de acţiune pentru gospodărirea integrată a zonei costiere şi urmăreşte
aplicarea acestora.
Art. 64. − Prin
grija autorităţii centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor se
va elabora un inventar la nivel naţional cuprinzând informaţii privind
elementele din patrimoniul natural al ecosistemelor de coastă, din patrimoniul cultural
şi arhelologic, precum şi lista centrelor naţionale şi locale de informaţii
asupra zonei costiere şi a mediului.
Art. 65. − Autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor va organiza,
prin autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului, acţiuni de
informare şi educaţie asupra gospodăririi integrate a zonelor costiere. Fondurile
necesare pentru aceste acţiuni vor fi asigurate anual prin bugetul autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, precum şi
din sponsorizări.
SECŢIUNEA a
2-a
Atribuţiile şi răspunderile organelor
administraţiei publice locale
Art. 66. − În
domeniul de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă administraţia publică
locală are următoarele atribuţii şi răspunderi:
a) asigură
înscrierea în planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului a zonelor
vulnerabile şi a celorlalte zone menţionate în prezenta ordonanţă de urgenţă;
b) asigură
întreţinerea falezei pe sectorul amenajat.
SECŢIUNEA a
3-a
Atribuţiile altor autorităţi ale administraţiei
publice centrale
Art. 67. − (1) Ministerul
Apărării Naţionale va elabora normele de protecţie a mediului pentru activităţile
militare desfăşurate în zonele costiere, avizate de autoritatea publică centrală
pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor.
(2) Autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, în
colaborare cu autoritatea publică centrală pentru sănătate, va elabora normele şi
regulile de igienă şi sănătate privind gestiunea deşeurilor provenite ca urmare
a navigaţiei de agrement. Autoritatea publică centrală pentru sănătate va
elabora normele de calitate a apelor din zonele amenajate pentru îmbăiere şi
normele de igienă pentru încadrarea plajelor, în scopul protecţiei sănătăţii
publicului. Aceste norme vor fi avizate de autoritatea publică centrală
pentru turism.
(3) Autoritatea
publică centrală pentru lucrări publice, transporturi şi locuinţă va asigura
elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, cu includerea
prescripţiilor de gestiune a zonei costiere în regulamentele aferente.
(4) Autoritatea
publică centrală pentru lucrări publice, transporturi şi locuinţă va stabili
nominal şi pe porţiuni apele navigabile şi traseele vapoarelor, astfel încât să
se evite orice risc inutil şi să se protejeze ecosistemul zonei costiere.
(5) Autoritatea
publică centrală pentru turism va elabora sisteme de norme privind autorizarea,
clasificarea, avizarea şi controlul activităţilor de turism în zona costieră.
(6) Autoritatea
publică centrală pentru turism împreună cu autoritatea publică centrală pentru
sănătate vor stabili coduri pentru notarea zonelor de îmbăiere, în scopul informării
consumatorilor de servicii turistice asupra calităţii acestora.
(7) Autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, împreună cu
autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi şi locuinţă,
autoritatea publică centrală pentru sănătate şi cu autoritatea publică centrală
pentru turism, va elabora coduri de bună conduită pentru activităţile de
recreere în zonele costiere.
(8) Autoritatea
publică centrală pentru agricultură, alimentaţie şi păduri va elabora un cod de
conduită pentru un pescuit responsabil.
(9) Normele
prevăzute la alin. (2) vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
SECŢIUNEA a
4-a
Comitetul naţional al zonei costiere
Art. 68. − (1) În
scopul asigurării gospodăririi integrate a zonei costiere, pe lângă autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor se organizează
Comitetul naţional al zonei costiere, denumit în continuare Comitet.
(2) Comitetul prevăzut la alin. (1) este format din următorii
membri:
a) doi
reprezentanţi ai autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
gospodărirea apelor;
b) câte
un reprezentant al autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului
din judeţele pe teritoriul cărora se află zona costieră;
c) un
reprezentant al Direcţiei Apelor Dobrogea − Litoral;
d) un
reprezentant al Academiei Române;
e) doi
reprezentanţi ai autorităţii publice centrale pentru transporturi, dintre care
unul al Inspectoratului Navigaţiei Civile;
f) un
reprezentant al autorităţii publice centrale pentru lucrări publice;
g) un
reprezentant al autorităţii publice centrale pentru industrie;
h) doi
reprezentanţi ai autorităţii publice centrale pentru sănătate;
i) câte
un reprezentant al consiliilor judeţene Constanţa şi Tulcea;
j) un
reprezentant al autorităţii publice centrale pentru cercetare;
k) un
reprezentant al autorităţii publice centrale pentru turism;
l) un
reprezentant al autorităţii publice centrale pentru cultură;
m) doi
reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, dintre care un reprezentant
al Statului Major al Forţelor Navale;
n) doi
reprezentanţi ai Ministerului de Interne, dintre care un reprezentant al Poliţiei
de Frontieră Române;
o) doi
reprezentaţi ai autorităţii publice centrale pentru agricultură, alimentaţie şi
păduri − din domeniul pescuitului şi, respectiv, al
silviculturii, precum şi câte un reprezentant al autorităţii publice
teritoriale pentru regim silvic şi cinegetic din judeţele pe teritoriul cărora
se află zona costieră;
p) prefecţii
judeţelor pe teritoriul cărora se află zona costieră;
r) primarii
localităţilor amplasate de-a lungul ţărmului Mării Negre;
s) doi
reprezentanţi desemnaţi de organizaţiile neguvernamentale, cu sediul în judeţele
aferente zonei costiere, care au ca obiect de activitate protecţia mediului;
t) un
reprezentant al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”;
u) trei
reprezentanţi desemnaţi de organizaţiile neguvernamentale cu sediul în judeţele
aferente zonei costiere, care au ca obiect de activitate agricultura, pescuitul
şi acvacultura;
v) preşedintele
Comitetului de bazin Dobrogea−Litoral, înfiinţat conform legii;
x) un
reprezentant al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore
Antipa” Constanţa.
(3) Secretariatul
tehnic permanent al Comitetului se asigură de către autoritatea publică centrală
pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor prin Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare
Marină „Grigore Antipa” Constanţa.
(4) Comitetul
are ca responsabilităţi:
a) avizarea
planurilor de gospodărire integrată a zonelor costiere şi a planurilor de
urbanism locale şi zonale;
b) avizarea
studiilor de impact pentru activităţile cu impact semnificativ ce urmează a se
desfăşura în zona costieră, precum şi a bilanţurilor de mediu ale lucrărilor existente;
c) avizarea
proiectelor de creare de parcuri şi rezervaţii naturale.
(5) Pentru
îndeplinirea mandatului său Comitetul are acces la informaţiile şi resursele
oricărei instituţii publice, potrivit legii.
(6) Regulamentul
de organizare şi funcţionare a Comitetului se aprobă prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului şi gospodărirea apelor.
CAPITOLUL
VII
Participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la informaţie
Art. 69. − (1) Pentru protecţia zonei costiere,
precum şi pentru asigurarea liberului acces, autoritatea publică centrală
pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor şi autorităţile administraţiei
publice locale pot lua măsuri care afectează interesele utilizatorilor,
riveranilor sau publicului, numai după consultarea acestora, cu excepţia unor
situaţii de forţă majoră, cum ar fi furtunile, inundaţiile sau altele asemenea.
(2) În
vederea realizării consultării prevăzute la alin. (1), autoritatea publică
centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor şi, după caz, autorităţile
administraţiei publice locale şi autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului
vor informa publicul cu privire la măsurile propuse, cu cel puţin 30 de zile
înainte de punerea lor în aplicare.
(3) Măsurile
propuse, precum şi orice documentaţie de fundamentare a acestora vor fi puse la
dispoziţie publicului de către autorităţile prevăzute la alin. (2), la
cererea acestuia.
(4) Comentariile,
observaţiile sau propunerile scrise asupra măsurilor propuse se vor transmite
celui care a făcut informarea, în termen de cel mult 30 de zile de la data publicării
acesteia.
(5) În
cazul propunerii unei măsuri speciale, importante sau controversate, emitentul
informării va organiza o dezbatere publică a acesteia, în cel mult 45 de zile de
la publicare.
Art. 70. − Autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor va elabora şi
va aproba, prin ordin al conducătorului acesteia, metodologia privind accesul
publicului la Fondul naţional de date privind mediul zonei costiere.
Art. 71. − (1) Deţinătorii
de informaţii referitoare la mediul zonei costiere pot refuza o solicitare de
furnizare a unor informaţii dacă:
a) nu
deţin informaţiile solicitate;
b) cererea
este vizibil nerezolvabilă sau formulată într-o manieră prea generală;
c) cererea
se referă la informaţii cuprinse în rapoarte în curs de elaborare;
d) priveşte
sistemul de comunicaţii intern al acestor informaţii, luându-se în considerare
interesul public în cazul unei asemenea dezvăluiri.
(2) Se
poate refuza motivat şi furnizarea de informaţii privind mediul zonei costiere,
în cazul în care dezvăluirea acestora ar afecta în mod negativ:
a) confidenţialitatea
procedurii de elaborare a unui act tehnico-juridic ce ţine de siguranţa naţională
sau securitatea publică;
b) relaţiile
internaţionale, siguranţa naţională sau securitatea publică;
c) desfăşurarea
unor acţiuni în curs de urmărire penală sau de judecată;
d) confidenţialitatea
industrială şi comercială. Prin aceasta se înţeleg situaţiile în care se dezvăluie
şi se folosesc secrete de comerţ, într-o manieră contrară practicilor comerciale
loiale.
Art. 72. − După
ce a fost luată o decizie referitoare la zona costieră, aceasta va fi adusă la
cunoştinţă publicului prin intermediul mass-media. În termen de 30 de zile
de la data publicării acesteia orice persoană fizică sau juridică interesată
poate contesta decizia printr-o acţiune în contencios administrativ. În
cazul contestării unui proiect referitor la zona costieră, procedurile speciale
de mediere, arbitraj sau conciliere, elaborate de autoritatea publică centrală pentru
protecţia mediului şi gospodărirea apelor, pot fi aplicate înainte de luarea
deciziei finale.
CAPITOLUL
VIII
Controlul activităţii de gospodărire integrată a zonei costiere
Art. 73. − (1) Activitatea de gospodărire
integrată a zonei costiere şi respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de
urgenţă sunt supuse controlului de specialitate.
(2) În
scopul îndeplinirii atribuţiilor de control personalul împuternicit cu drept de
control potrivit prevederilor legale specifice, după declinarea identităţii şi
calităţii, are dreptul:
a) de
acces la ape, în zonele din lungul apelor, precum şi în orice alt loc, unitate
sau instalaţie, indiferent de deţinătorul sau proprietarul acestora, pentru a
face constatări privind respectarea reglementărilor şi aplicarea măsurilor de
gospodărire integrată a zonelor costiere;
b) de
a controla lucrările, construcţiile, instalaţiile sau activităţile care au legătură
cu mediul zonelor costiere şi de a verifica dacă acestea sunt realizate şi
exploatate în conformitate cu prevederile legale specifice şi cu respectarea actelor
tehnico-juridice, după caz;
c) de
a verifica instalaţiile de măsurare a debitelor, de a recolta probe de apă,
aer, sol, floră şi faună şi de a examina, în condiţiile legii, orice date sau
documente necesare controlului;
d) de
a constata faptele care constituie contravenţii sau infracţiuni în domeniul de
aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi de a încheia documentele, potrivit
legii.
(3) Împuterniciţii
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor îşi
vor exercita atribuţiile de control în incinta unităţilor militare, numai cu aprobarea
ministerelor care coordonează unităţile respective şi în prezenţa responsabilului
militar cu activitatea de protecţie a mediului. Autoritatea publică
centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor va întocmi lista personalului
împuternicit să efectueze activităţi de control în incinta unităţilor militare,
care va fi transmisă spre avizare Ministerului de Interne şi Ministerului Apărării
Naţionale.
(4) Pe
căile navigabile, pe mare şi în porturi atribuţiile de cercetare, constatare,
control şi sancţionare privind respectarea reglementărilor în domeniul de
aplicare al prezentei ordonanţe de urgenţă revin personalului împuternicit de
autoritatea publică centrală pentru lucrări publice, transporturi şi locuinţă,
personalului împuternicit de autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului şi gospodărirea apelor şi personalului anume desemnat din Poliţia de Frontieră
Română.
(5) Controlul
utilizării turistice a plajei litoralului Mării Negre revine împuterniciţilor
autorităţii publice centrale pentru turism.
(6) În
fondul forestier şi în vegetaţia forestieră supusă regimului silvic din zona
costieră, controlul, constatarea şi sancţionarea în domeniul de aplicare a
prezentei ordonanţe de urgenţă revin personalului împuternicit de autoritatea publică
centrală care răspunde de silvilcultură şi personalului împuternicit de
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor.
Art. 74. − Autorităţile
administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate să asigure sprijinul
împuterniciţilor cu efectuarea acţiunilor de control în domeniul de aplicare a prezentei
ordonanţe de urgenţă şi să asigure în perioadele critice, cum ar fi ape mari,
inundaţii sau fenomene meteorologice periculoase, sprijinul pentru efectuarea
continuă a observaţiilor, măsurătorilor şi transmiterea informaţiilor.
Art. 75. − (1) Autorităţile
teritoriale pentru protecţia mediului din zona costieră vor prezenta autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor, rapoarte
periodice asupra stării mediului, cu evaluarea impactului asupra mediului al
proiectelor avizate.
(2) Pe
baza rapoartelor prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală
pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor poate decide revizuirea
actului tehnico-juridic iniţial, acordat unei lucrări sau activităţi, sau alte
măsuri potrivit legii.
CAPITOLUL
IX
Contravenţii şi infracţiuni
Art. 76. − Încălcarea dispoziţiilor prezentei
ordonanţe de urgenţă atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă,
contravenţională sau penală, după caz.
Art. 77. − Următoarele
fapte constituie contravenţii în domeniul gospodăririi integrate a zonei
costiere şi se sancţionează după cum urmează:
1. cu
amendă de la 50.000.000 lei la 75.000.000 lei pentru persoane juridice şi de la
8.000.000 lei la 10.000.000 lei pentru persoane fizice:
a) executarea
de lucrări şi activităţi fără respectarea actelor tehnico-juridice prevăzute de
lege, precum şi a clauzelor şi resticţiilor din contractul de concesiune;
b) redistribuirea
nisipului acumulat fără documentaţia de specialitate;
c) desfăşurarea
de activităţi sezoniere în zona plajelor şi a zonelor de îmbăiere fără autorizaţie
sau cu nerespectarea clauzelor acesteia;
d) neîntreţinerea
corespunzătoare a plajelor, malurilor, falezelor de către cei cărora li s-a
recunoscut un drept de folosinţă în zonă sau de către deţinătorii de lucrări;
e) nerespectarea
de către persoanele fizice/juridice a regimului impus în zonele de protecţie;
f) nerespectarea
de către concesionarii terenurilor şi a activităţilor din zona costieră a
obligaţiilor legale ce le revin privind întreţinerea şi repararea instalaţiilor
proprii pentru a nu afecta ecosistemul din zonă;
g) folosirea,
transportul, manipularea de reziduuri sau de substanţe chimice fără asigurarea
condiţiilor de evitare a poluării directe sau indirecte a zonelor costiere sau
a zonelor de protecţie;
h) depozitarea
pe faleze, plaje, maluri, diguri şi în zonele de protecţie a acestora a
materialelor şi deşeurilor de orice fel;
i) nerespectarea
de către persoanele fizice sau juridice a reglementărilor legale în vigoare în
cazul poluării apelor naţionale navigabile de către nave sau instalaţii
plutitoare, sub orice pavilion;
j) inexistenţa
la utilizatorii proprietăţii publice în zona costieră, potenţial poluatori, a
planurilor proprii de prevenire a poluărilor accidentale sau neaplicarea
acestora;
k) neluarea
de măsuri operative de către persoana fizică sau juridică care a produs
poluarea accidentală, pentru înlăturarea cauzelor şi efectelor acesteia;
l) instalarea
de conducte, cabluri, linii aeriene în zona costieră şi zona-tampon fără actele
tehnico-juridice necesare sau cu nerespectarea prevederilor acestora;
m) efectuarea
de săpături pe maluri, faleze şi plaje fără avizul de gospodărire a apelor;
n) refuzul
persoanelor fizice şi juridice de a prezenta acordurile de concesiune, actele
tehnico-juridice sau orice alte documente necesare pentru efectuarea
controlului, inclusiv de a participa la controlul efectuat de reprezentanţii organelor
de specialitate;
o) refuzul
de a permite personalului cu atribuţii de serviciu şi celui cu drept de control
accesul în zonă, pe terenurile şi incintele utilizatorilor spaţiilor din zona
costieră proprietate publică sau ale deţinătorilor de lucrări, precum şi în
orice alt loc unde este necesar, pentru a efectua constatări, a monta aparatura
şi a întreţine aparatura de măsură şi control, a preleva probe sau a interveni
în aplicarea prevederilor legii;
p) realizarea
de case de vacanţă fără execuţia de fose septice sau sisteme individuale de
epurare ori fără conectarea la un sistem de canalizare;
r) acordarea
de acte tehnico-juridice pentru construirea de noi structuri de primire
turistice cu funcţiuni de cazare, locuinţe şi altele asemenea, fără racordarea
acestora la o reţea de canalizare existentă, dotată cu staţie de epurare de
capacitate corespunzătoare;
2. cu
amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru persoane juridice şi de la
5.000.000 lei la 10.000.000 lei pentru persoane fizice:
a) ocuparea
proprietăţii publice din zona costieră fără contractul de concesiune;
b) executarea
în zona costieră a lucrărilor care nu respectă prevederile din planurile de
gospodărire a zonelor costiere şi restricţiile prevăzute în acestea sau a unor lucrări
care pot prezenta pericol pentru public;
c) deversarea
de ape uzate şi de reziduuri de orice fel, precum şi depozitarea materialelor
în zona costieră, fără respectarea prevederilor legale în domeniu;
d) neanunţarea
unităţilor administraţiei publice locale, a autorităţilor teritoriale pentru
protecţia mediului şi a celor pentru gospodărirea apelor cu privire la
producerea unei poluări accidentale, de către cei care au produs-o;
e) proiectarea
instalaţiilor edilitare şi a altor lucrări în zona costieră, a căror realizare
conduce la afectarea deplasării sedimentelor, geomorfologiei liniei ţărmului
sau calităţii apelor;
f) întreţinerea
necorespunzătoare a lucrărilor de protecţie a malurilor, plajelor, falezelor şi
a celor de prevenire şi combatere a acţiunii distructive a apelor;
g) acordarea
de acte tehnico-juridice pentru construirea de terenuri de golf, cu afectarea
vegetaţiei naturale, a speciilor sălbatice şi a reliefului;
3. cu
amendă de la 10.000.000 lei la 25.000.000 lei pentru persoane juridice şi de la
2.000.000 lei la 4.000.000 lei pentru persoane fizice:
a) obturarea
sau blocarea, sub orice formă, a accesului în zona costieră şi în zonele
protejate;
b) circulaţia
sau staţionarea vehiculelor pe plaje, diguri şi faleze, cu excepţia locurilor
anume destinate în acest scop sau pentru intervenţii operative;
c) camparea
în structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare ce nu au fost
clasificate;
d) autorizarea
efectuării oricăror lucrări fără a fi îndeplinite condiţiile pentru prevenirea
poluării plajelor, falezelor, apelor mării sau a zonei de protecţie ori
retragerea nejustificată a actului tehnico-juridic;
e) neaducerea
la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum şi
a solicitărilor legale ale autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului şi gospodărirea apelor, ale autorităţilor teritoriale pentru protecţia
mediului, ale autorităţilor publice locale şi ale concesionarului domeniului
public;
f) inexistenţa
instalaţiilor de stocare, epurare şi a racordurilor de evacuare în instalaţii
de mal sau plutitoare a apelor impurificate, de pe nave sau instalaţii
plutitoare, sub orice pavilion;
g) supraexploatarea
apelor subterane şi utilizarea apelor de mare adâncime pentru irigaţii;
h) aplicarea
pesticidelor din avion;
i) aplicarea
îngrăşămintelor pe teren îngheţat, sărăturat sau acoperit cu zăpadă;
j) utilizarea,
pentru aplicarea dejecţiilor lichide culturilor în creştere, a altor metode
decât injectarea directă;
k) neîncorporarea
bălegarului în sol după aplicare;
l) amplasarea
zonelor de navigaţie pentru bărci cu motor în zone în care perturbă activitatea
turistică;
m) amplasarea
zonelor de navigaţie pentru bărci cu sau fără motor, jet-skiuri şi pentru
hidrobiciclete în zone unde este afectat mediul marin.
Art. 78. − Constatarea
contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 77 se fac de către:
a) inspectorii
din cadrul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea
apelor, precum şi de salariaţii împuterniciţi ai acestora;
b) personalul
administraţiei publice locale împuternicit de autoritatea publică centrală
pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor;
c) inspectorii
din cadrul autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului;
d) alte
persoane împuternicite de autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului şi gospodărirea apelor nominalizate de către concesionarul domeniului
public al apelor şi de către conducătorii unităţilor de gospodărire comunală;
e) inspectorii
pe probleme de mediu din Inspectoratul Ministerului Apărării Naţionale şi
Statul Major al Forţelor Navale;
f) inspectorii
din cadrul autorităţii publice centrale pentru agricultură, alimentaţie şi păduri,
precum şi inspectorii din cadrul structurilor de control al regimului silvic şi
cinegetic, centrale şi locale;
g) inspectorii
din cadrul instituţiilor teritoriale aflate în subordinea autorităţii publice
centrale pentru agricultură, alimentaţie şi păduri;
h) personalul
anume desemnat din cadrul Poliţiei Române şi al Poliţiei de Frontieră Române;
i) personalul
de specialitate al autorităţii publice centrale pentru turism.
Art. 79. − Prevederile
prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu prevederile Ordonanţei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată
şi modificată prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările
ulterioare.
Art. 80. − Constituie
infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani următoarele
fapte:
a) evacuarea,
aruncarea sau injectarea în zona costieră şi zona de protecţie sau în apele mării
teritoriale a apelor uzate, deşeurilor, reziduurilor sau produselor de orice
fel, care conţin substanţe în stare solidă, lichidă sau gazoasă, bacterii ori
microbi în cantităţi sau concentraţii care pot schimba caracteristicile zonei,
făcând-o astfel dăunătoare pentru sănătatea persoanelor, viaţa animalelor şi
mediul înconjurător ori pentru fondul piscicol;
b) poluarea
în orice mod a zonei costiere proprietate publică, dacă are un caracter
sistematic şi produce daune utilizării publice a mării şi ţărmului.
Art. 81. − Constituie
infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă
de la 80.000.000 lei la 100.000.000 lei următoarele fapte:
a) exploatarea
de agregate minerale în zona costieră şi în zonele de protecţie;
b) tăierea
ori distrugerea arborilor, arbuştilor, tufelor şi a culturilor perene din zona
costieră;
c) continuarea
activităţilor după încetarea drepturilor obţinute în baza prezentei ordonanţe
de urgenţă;
d) utilizarea
produselor chimice toxice în exploatările piscicole situate în zona costieră;
e) introducerea
în unităţile de acvacultură de specii exotice, fără avizul autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor;
f) utilizarea
metodelor de pescuit care deteriorează sau degradează ecosistemul costier şi
marin;
g) utilizarea
pesticidelor şi îngrăşămintelor pe bază de azotaţi pentru îngrijirea pădurilor
din zona costieră;
h) desecarea
zonelor umede din zona costieră pentru înfiinţarea de plantaţii;
i) acordarea
de acte tehnico-juridice pentru depozitarea, evacuarea sau introducerea în
mediul din zona costieră a substanţelor prevăzute în anexa nr. 2;
j) utilizarea
în zona costieră a materialelor de construcţii neecologice, precum şi a
adezivilor toxici;
k) accesul
tuturor tipurilor de autovehicule, cu excepţia celor pentru aprovizionare şi
întreţinere, în zona dunelor, plajelor şi a habitatelor vulnerabile;
l) construcţia
şi ocuparea de terenuri în zonele delimitate în planurile de amenajare a
teritoriului ca zone cu risc natural de inundaţii şi eroziuni;
m) transportul
pe mare al materialelor şi al deşeurilor radioactive, fără obţinerea actelor de
însoţire, conform legii.
Art. 82. − Infracţiunile
prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se constată de către organele
abilitate, precum şi de către personalul prevăzut la art. 78, care
înaintează actul de constatare la organul competent de cercetare penală.
CAPITOLUL
X
Dispoziţii finale
Art. 83. − Autoritatea publică centrală pentru
protecţia mediului şi gospodărirea apelor, autoritatea publică centrală pentru
lucrări publice, transporturi şi locuinţă, autoritatea publică centrală pentru
agricultură, alimentaţie şi păduri şi autoritatea publică centrală pentru
turism sunt în drept să emită norme, normative şi ordine cu caracter
obligatoriu în domeniul de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. 84. − În
termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă
autorităţile publice centrale implicate vor elabora reglementările specifice prevăzute
în aceasta, cu excepţia celor pentru care au fost stabilite alte termene în
cuprinsul ordonanţei de urgenţă.
Art. 85. − Zonele
costiere care sunt calificate în mod expres ca fiind de interes pentru
securitatea şi apărarea naţională, precum şi zonele portuare se supun atât
prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, cât şi legislaţiei specifice.
Art. 86. − Anexele
nr. 1−3 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. 87. − Prezenta
ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul apelor şi protecţiei mediului,
Petru Lificiu
Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucureşti, 18 decembrie 2002.
Nr. 202.
ANEXA Nr. 1
DEFINIŢIILE
termenilor
folosiţi în cuprinsul ordonanţei de urgenţă
1. Ape interioare − ape situate între linia de bază a mării
teritoriale şi ţărm.
2. Ape
costiere − apele situate în partea dinspre uscat a unei
linii al cărei fiecare punct este la o distanţă de 1 milă marină, în partea
dinspre mare, de la cel mai apropiat punct al liniei de bază de la care se măsoară
întinderea apelor teritoriale, cu extindere, unde este posibil, până la limita
exterioară a apelor tranzitorii.
3. Ape
tranzitorii − ape de suprafaţă situate în vecinătatea
gurilor de vărsare ale râurilor, care sunt parţial saline, ca rezultat al
apropierii de apele costiere, dar care sunt puternic influenţate de cursurile
de apă dulce.
4. Bioacumulare − procesul
prin care un produs este preluat de către un organism viu, atât în apă, cât şi
prin hrană.
5. Cod
de bună conduită − principii directoare sau norme pentru
desfăşurarea unor activităţi cu impact asupra mediului astfel încât să se reducă
la minimum riscul de poluare.
6. Eroziuni
ale zonei costiere − mutarea, în detrimentul uscatului, a
liniei de coastă.
7. Gospodărirea
integrată − amenajarea şi utilizarea durabilă a zonei
costiere luând în considerare dezvoltarea economică şi socială în strânsă
interdependenţă cu marea, în vederea menţinerii, pentru generaţiile prezente şi
viitoare, a echilibrului biologic şi ecologic fragil al zonei de coastă şi a
peisajului.
8. Habitat − locul
sau tipul de loc în care un organism sau o populaţie există în mod natural.
9. Scufundare:
a) orice deversare deliberată de deşeuri sau alte materiale de
pe nave, aeronave sau alte lucrări plasate pe mare;
b) orice
sabordare pe ape a unor nave, aeronave, platforme sau alte lucrări.
Termenul
de scufundare nu vizează:
a) evacuarea
de deşeuri sau alte materiale care rezultă în mod direct sau indirect din
exploatarea normală a navelor, aeronavelor, platformelor şi a altor lucrări
plasate pe mare, precum şi a echipamentului acestora, cu excepţia deşeurilor
sau altor materiale transportate de mare sau transbordate pe nave sau aeronave,
platforme sau alte lucrări plasate pe mare care sunt folosite în scopul deversării
unor asemenea materiale sau derivate din tratarea unor asemenea deşeuri sau
altor materiale la bordul acestor nave, aeronave, platforme sau lucrări;
b) orice
depozitare de materiale pentru un alt scop decât simpla lor eliminare, cu condiţia
ca această depozitare să nu fie contrară scopurilor acestei legi.
10. Incident − un
eveniment care implică evacuarea efectivă sau probabilă în mare a unei substanţe
nocive sau efluenţi conţinând o astfel de substanţă.
11. Instalaţii
plutitoare − construcţiile plutitoare care în mod normal nu
sunt destinate deplasării sau efectuării lucrărilor speciale pe căile
navigabile, cum ar fi docuri, debarcadere, pontoane, hangare pentru nave şi altele
asemenea.
12. Nava − mijlocul
de navigaţie utilizat pentru realizarea activităţii de transport şi a altor
servicii pe apă. Acest termen include navele maritime, fluviale şi alte
nave de navigaţie interioară, inclusiv ambarcaţiunile mici, precum şi echipamente
plutitoare, cum ar fi drage, elevatoare, macarale plutitoare şi altele
asemenea, cu sau fără propulsie.
13. Mediu:
a) resursele naturale abiotice şi biotice cum sunt aerul, apele
subterane şi de suprafaţă, solul, clima, fauna şi flora şi habitatul acestora;
b) bunurile
care fac parte din mediul construit şi din patrimoniul cultural;
c) aspectele
caracteristice ale peisajului;
d) calitatea
vieţii şi a mediului de viaţă, în măsura în care au sau pot avea influenţă
asupra bunăstării şi sănătăţii omului;
e) interacţiunea
factorilor de la lit. a)−d).
14. Act
tehnico-juridic − act prevăzut în legislaţia specifică
domeniilor protecţiei mediului şi gospodăririi apelor care reglementează
amplasamentele provizorii pe plajă, emisiile/deversările.
15. Persistenţă − procesul
care nu este supus descompunerii, degradării, transferării, volatilizării,
hidrolizei sau fotolizei.
16. Poluarea
apei − orice alterare fizică, chimică, biologică sau
bacteriologică a apei, peste o limită admisibilă stabilită, inclusiv depăşirea
nivelului natural de radioactivitate produsă direct sau indirect de activităţi
umane, care o fac improprie pentru o folosire normală în scopurile în care această
folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea.
17. Poluarea
mediului marin − introducerea de către om, direct sau
indirect, de substanţe sau energie în mediul marin, inclusiv în estuare, care
are sau poate avea ca rezultate efecte dăunătoare cum sunt vătămarea resurselor
vii şi a ecosistemului acvatic, pericole pentru sănătatea omului, obstacole
pentru activităţile pe mare, inclusiv pescuitul şi alte folosinţe legitime ale
mării, degradarea calităţii de folosinţă a apei mării şi deteriorarea condiţiilor
de agrement.
18. Public − una
sau mai multe persoane fizice sau juridice, sau asociaţiile acestora,
recunoscute legal.
19. Substanţe
periculoase − substanţele sau grupurile de substanţe care
sunt toxice, persistente şi supuse bioacumulării sau alte substanţe sau grupuri
de substanţe care conduc la un nivel echivalent ridicat de interes.
20. Substanţe
prioritare − substanţe care prezintă un risc important
direct asupra mediului acvatic sau indirect, prin acesta, pe baza riscului
asupra mediului acvatic sau prin intermediul acestuia.
21. Zonă
costieră − spaţiul geografic situat la contactul mării cu
uscatul, incluzând apele de coastă de suprafaţă şi subterane şi terenurile
adiacente, inclusiv apele de suprafaţă şi subterane aferente acestora, puternic
intercondiţionate şi în imediata apropiere a liniei ţărmului, insule şi lacuri
sărate, zone umede în contact cu marea, plaja şi faleza.
22. Zone
umede − întinderi de bălţi, mlaştini, turbării, de ape
naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare
sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată.
23. Zone
degradate − terenuri afectate de eroziuni, soluri poluate
sau zone care şi-au pierdut însuşirile naturale.
24. Habitate
sensibile − zone în care viaţa plantelor sau a animalelor
sau a habitatelor lor sunt fie rare sau foarte valoroase.
25. Supraexploatarea
apelor subterane − extragerea din subteran a unor cantităţi
de apă care depăşesc rata medie anuală, pe termen lung, de realimentare a
acviferului respectiv.
26. Ape
subterane de mare adâncime − ape subterane cantonate în
acviferul Jurasic superior−Cretacic inferior al Dobrogei de Sus.
ANEXA Nr. 2
SUBSTANŢE ŞI MATERIALE
prioritare/periculoase
pentru mediul marin
Următoarele substanţe sau grupuri de substanţe sau materiale nu sunt
trecute în ordinea priorităţii, fiind selectate, în principal, pe baza toxicităţii
lor şi a caracteristicilor de persistenţă şi bioacumulare:
1. alaclor
2. antracen
3. atrazin
4. benzen
5. difenileteri
bromuraţi
6. cadmiu
şi compuşi
7. cloralcani
C10−C13
8. clorfenvinfos
9. clorpirifos
10. 1,2−dicloretan
11. diclormetan
12. 2-etilhexil-diftalat
13. diuron
14. endosulfan
(alfa)
15. hexaclorbenzen
16. hexaclorbutadienă
17. hexaclorciclohexan
(gama)
18. isoproturon
19. plumb
şi compuşi
20. mercur
şi compuşi
21. naftalină
22. nichel
şi compuşi
23. nonil-fenoli
(4-para-nonil-fenol)
24. octil-fenoli
(para-terţ-octilfenol)
25. pentaclorbenzen
26. pentaclorfenol
27. hidrocarburi
poliaromatice:
−
benz-a-piren
−
benz-b-fluorantren
−
benz-g,h,i-perilen
−
benz-k-fluorantren
−
fluorantren
−
indeno-1,2,3-cd-piren
28. simazin
29. compuşi
tributilstanici:
−
cation tributilstaniu
30. triclorbenzeni:
−
1,2 4-triclorbenzen
31. triclormetan
(cloroform)
32. trifluralin
33. DDT(pp-DDT)
34. PCB-uri
(28,52,101,118,138,153,180)
35. drinuri:
−
aldrin
−
dieldrin
−
endrin
−
isodrin
36. substanţe
radioactive
37. cianuri
38. fluoruri
39. microorganisme
şi bacterii patogene
40. descărcări
termice
41. metale
şi compuşi ai acestora:
−
zinc
−
cupru
−
nichel
−
crom
−
seleniu
−
arseniu
−
antimoniu
−
molibden
−
titan
−
staniu
−
bariu
−
beriliu
−
bor
−
uraniu
−
vanadiu
−
cobalt
−
taliu
−
telur
42. ţiţei
brut şi hidrocarburi petroliere
43. nămoluri
de la staţii de epurare
44. materiale
sintetice care pot flota, se pot scufunda sau pot rămâne în suspensie
45. substanţe
active din detergenţi (surfactanţi)
46. substanţe
de condiţionare (aditivi)
ANEXA Nr. 3
FACTORI
de
care se va ţine seama la eliberarea actelor tehnico-juridice pentru evacuarea
din surse de pe uscat a deşeurilor/apelor uzate care conţin substanţe şi
materiale aparţinând categoriilor incluse în anexa nr. 2
1. Caracteristicile şi compoziţia deşeurilor:
a) tipul
şi mărimea sursei de deşeuri − de exemplu, proces industrial;
b) tipul
deşeului − origine, compoziţie medie;
c) starea
deşeului − solidă, lichidă, nămol, noroi;
d) cantitatea
totală − volum descărcat ex. pe an;
e) modul
de evacuare − continuu, intermitent, sezonier, variabil;
f) concentraţiile,
avându-se în vedere majoritatea constituenţilor, substanţelor prevăzute în
anexa nr. 2 şi ale altor substanţe periculoase;
g) proprietăţile
fizice, chimice şi biochimice ale deşeurilor.
2. Caracteristicile
constituenţilor deşeurilor referitoare la caracterul periculos al acestora:
a) persistenţa
fizică, chimică, biochimică în mediul marin;
b) toxicitatea
şi alte efecte periculoase;
c) acumularea
în materiale biologice şi în sedimente;
d) transformări
biochimice producătoare de compuşi periculoşi;
e) efecte
negative asupra conţinutului şi bilanţului oxigenului;
f) susceptibilitatea
la schimbări fizice, chimice şi biochimice şi interacţiunea în mediul marin cu
alţi constituenţi ai apei de mare, care pot produce efecte biologice
periculoase sau alte efecte asupra oricăror utilizări prezentate la pct. 5.
3. Caracteristicile
locului de evacuare şi ale mediului marin receptor:
a) caracteristicile
hidrografice, meteorologice, geologice şi topografice ale zonei costiere;
b) locul
şi tipul evacuării (gura de scurgere, canal, evacuare) şi relaţia acestuia
cu celelalte zone − zone de agrement, locuri de depunere a
icrelor, pepiniere, zone de pescuit, crescătorii de scoici − şi
alte evacuări;
c) diluţia
iniţială realizată la punctul de evacuare în mediul marin receptor;
d) caracteristicile
dispersiei, cum sunt: efectul curenţilor, mareelor şi vântului, transportul
orizontal şi amestecarea verticală;
e) caracteristicile
apelor receptoare referitoare la condiţiile fizice, chimice, biologice şi
ecologice în zona de evacuare;
f) capacitatea
mediului marin receptor de a primi deşeurile evacuate fără efecte nedorite.
4. Posibilităţile
tehnologiilor de reducere a deşeurilor
Metodele
de reducere a deşeurilor şi a evacuării atât a efluenţilor industriali, cât şi
a celor orăşeneşti trebuie selectate avându-se în vedere posibilitatea de obţinere
şi fezabilitatea unor:
a) procese
de epurare alternative;
b) metode
de reciclare, reutilizare sau eliminare;
c) metode
alternative de dispunere pe câmp;
d) tehnologii
curate − puţin poluante.
5. Potenţialul
de deteriorare a ecosistemului marin şi a utilizărilor apei de mare:
a) efectele
activităţii antropice prin impactul poluării asupra organismelor marine şi a
apelor pentru îmbăiere, precum şi efectul estetic; evacuările de deşeuri conţinând
substanţele prevăzute în anexa nr. 2 vor fi urmărite prin sistemul de
supraveghere şi control al autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului şi gospodărirea apelor;
b) efectele
asupra ecosistemelor marine, în mod deosebit asupra resurselor vii, speciilor
în primejdie şi habitatelor vulnerabile;
c) efectele
asupra altor utilizări legitime ale mării.