Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 201/2005

M. Of. nr. 1191 din 29 decembrie 2005

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

O R D O N A N Ţ Ă D E U R G E N Ţ Ă

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor

 

Unul din angajamentele asumate de România în cadrul procesului de negociere a Capitolului 3 – Libera circulaţie a serviciilor – este modificarea şi completarea Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor. 

Acest angajament este cuprins şi în Programul de guvernare pe perioada 2005–2008, fiind inclus în Planul de măsuri prioritare pentru integrare europeană 2005–2006, monitorizat bilunar. 

Totodată, sunt preluate prevederile directivelor europene în domeniul intermedierii în asigurări, controlului la sediu şi inopinat, managementului riscului, urmând a se adopta în continuare normele în aplicarea Legii nr. 32/2000, pentru armonizarea completă a acestui domeniu. 

De asemenea, legislaţia secundară este condiţionată de apariţia actului normativ de modificare a Legii nr. 32/2000. 

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. 

Art. I. – Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 10 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul legii va avea următorul cuprins:

„L E G E

privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor“

2. La articolul 2, punctul 11 va avea următorul cuprins:

„11. persoane semnificative – membrii consiliului de administraţie şi/sau ai consiliului director şi/sau ai consiliului de supraveghere, conducerea executivă, conducătorii activităţilor de asigurări de viaţă şi de asigurări generale, în cazul asigurătorilor cu activitate compozită, persoanele desemnate în funcţii de conducere specifice domeniului asigurărilor, care vor fi stabilite prin norme emise în aplicarea prezentei legi, după caz, precum şi conducerea executivă a intermediarului în asigurări şi/sau în reasigurări, consiliul director/conducerea executivă a Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România şi conducătorul compartimentului specializat al administratorului Fondului de compensare;“. 

3. La articolul 2, după punctul 11 se introduc două noi puncte, punctele 11¹ şi 11², cu următorul cuprins:

„11¹. conducerea executivă a asigurătorului/reasigurătorului – persoanele fizice, cel puţin două, dintre care una, potrivit actelor constitutive şi/sau hotărârilor organelor statutare ale asigurătorului sau reasigurătorului, este înlocuitoarea de drept a persoanei împuternicite să conducă şi să coordoneze activitatea zilnică, precum şi învestite cu competenţa de a angaja răspunderea asigurătorului sau reasigurătorului; nu intră în această categorie persoanele care asigură conducerea nemijlocită a compartimentelor din cadrul asigurătorului sau reasigurătorului, precum şi cele care conduc sucursale sau alte sedii secundare. În cazul sucursalelor asigurătorilor sau reasigurătorilor din statele membre, care desfăşoară activitate pe teritoriul României, în baza dreptului de stabilire, conducerea executivă este reprezentată de persoanele împuternicite de aceştia să conducă activitatea sucursalei şi să angajeze legal în România asigurătorul sau reasigurătorul;

11². conducerea executivă a intermediarului în asigurări şi/sau în reasigurări – persoana sau, în cazul intermediarilor care au formă juridică de societate pe acţiuni, persoanele fizice, cel puţin două, dintre care una, potrivit actelor constitutive şi/sau hotărârilor organelor statutare ale intermediarului în asigurări şi/sau în reasigurări, este înlocuitoarea de drept a persoanei împuternicite să conducă şi să coordoneze activitatea zilnică, precum şi învestite cu competenţa de a angaja răspunderea intermediarului în asigurări şi/sau în reasigurări; nu intră în această categorie persoanele care asigură conducerea nemijlocită a compartimentelor din cadrul intermediarului în asigurări şi/sau în reasigurări, a sucursalelor şi a altor sedii secundare. În cazul sucursalelor intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări din statele membre, care desfăşoară activitate pe teritoriul României, în baza dreptului de stabilire, conducerea executivă este reprezentată de persoana/persoanele împuternicite de aceştia să conducă activitatea sucursalei şi să angajeze legal în România intermediarul în asigurări şi/sau în reasigurări;“. 

4. La articolul 2, punctul 30 va avea următorul cuprins:

„30. interes de participare – drepturile în capitalul altor entităţi, reprezentate sau nu prin certificate, care, prin crearea unei legături durabile cu aceste entităţi, sunt destinate să contribuie la activităţile entităţii. Deţinerea de către o entitate a unui procent de cel mult 20% din capitalul altei entităţi se prezumă că reprezintă un interes de participare;“. 

5. La articolul 2, după punctul 47 se introduce un nou punct, punctul 47¹, cu următorul cuprins:

„47¹. actuar – persoana fizică înregistrată în Registrul actuarilor, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi a normelor emise în aplicarea acesteia;“. 

6. La articolul 2, după punctul 54 se introduce un nou punct, punctul 54¹, cu următorul cuprins:

„54¹. asigurător cu activitate compozită – asigurător autorizat să desfăşoare simultan activitate de asigurări de viaţă şi activitate de asigurări generale;“. 

7. La articolul 2, punctul 55 va avea următorul cuprins:

„55. intermediarii în asigurări – persoane fizice sau juridice care desfăşoară activitate de intermediere în asigurări în schimbul unei remuneraţii, autorizate sau înregistrate în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de normele emise în aplicarea acesteia, precum şi intermediarii din statele membre, care desfăşoară pe teritoriul României activitate de intermediere în asigurări, conform dreptului de stabilire şi libertăţii de a presta servicii, după caz;“. 

8. La articolul 2, punctul 56 va avea următorul cuprins:

„56. intermediar în reasigurări – persoana fizică şi juridică română autorizată în condiţiile prezentei legi, care intermediază, în schimbul unei remuneraţii, în principal activitatea de reasigurare, precum şi intermediarii din statele membre, care desfăşoară pe teritoriul României activitate de intermediere în reasigurări, conform dreptului de stabilire şi libertăţii de a presta servicii, după caz;“. 

9. La articolul 2 punctul 57, litera a) va avea următorul cuprins:

„a) persoana juridică română, autorizată în condiţiile prezentei legi, care negociază pentru clienţii săi, persoane fizice sau juridice, asiguraţi ori potenţiali asiguraţi, încheierea contractelor de asigurare sau de reasigurare şi acordă asistenţă înainte şi pe durata derulării contractelor ori în legătură cu regularizarea daunelor, după caz;“. 

10. La articolul 2, după punctul 57 se introduc două noi puncte, punctele 57¹ şi 57², cu următorul cuprins:

„57¹. asistenţi în brokeraj – persoane fizice sau juridice care în baza unui contract cu un broker de asigurare şi/sau de reasigurare primesc o împuternicire în legătură cu un mandat de brokeraj al acestuia şi, sub acoperirea contractului de răspundere profesională a brokerului în cauză, trebuie să întreprindă anumite activităţi necesare pentru ducerea la îndeplinire a mandatului de brokeraj;

57². mandat de brokeraj – contractul dintre un asigurat sau un potenţial asigurat, în calitatea de mandant, şi brokerul de asigurare şi/sau de reasigurare, în calitate de mandatar, prin care se încredinţează mandatarului negocierea sau încheierea contractelor de asigurare sau de reasigurare, acordarea de asistenţă înainte şi pe durata derulării contractelor ori în legătură cu regularizarea daunelor, după caz;“. 

11. La articolul 2, după punctul 58 se introduc două noi puncte, punctele 58¹ şi 58², cu următorul cuprins:

„58¹. subagenţi – persoane fizice, altele decât conducătorul agentului de asigurare persoană juridică, care au calitatea de angajaţi cu contract de muncă cu persoana juridică şi care acţionează în numele acesteia;

58². agent de asigurare subordonat – persoana fizică sau juridică care desfăşoară activitate de intermediere în asigurări în numele şi în contul unuia sau mai multor asigurători, caz în care produsele de asigurare intermediate nu trebuie să fie concurente, aceştia acţionând sub răspunderea totală a acestor asigurători, corespunzător produselor intermediate. Este considerată agent de asigurare subordonat persoana fizică sau juridică care desfăşoară activitate de intermediere de asigurări pe lângă activitatea sa profesională principală, dacă produsele de asigurare intermediate sunt complementare bunurilor sau serviciilor furnizate de către instituţiile de credit;“. 

12. La articolul 2, după punctul 63 se introduce un nou punct, punctul 64, cu următorul cuprins:

„64. bancassurance – activitatea de distribuţie a produselor de asigurări complementare la produsele instituţiilor de credit, desfăşurată prin reţeaua instituţiilor de credit şi/sau ofertarea produselor de asigurări şi a produselor instituţiilor de credit prin canale de distribuţie comune, cu respectarea prevederilor prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia.“

13. La articolul 3, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins:

„(2¹) De la prevederile alin. (2) fac excepţie asigurătorii cu activitate compozită, autorizaţi până la data de 31 decembrie 2005, precum şi asigurătorii autorizaţi să desfăşoare activitatea de asigurare în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (11), fără ca aceştia din urmă să fie consideraţi ca desfăşurând activitate compozită.“

14. Alineatul (5) al articolului 4 va avea următorul cuprins:

„(5) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor este condusă de un consiliu format din 5 membri, dintre care un preşedinte şi un vicepreşedinte.“

15. La articolul 4, alineatul (17), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) la expirarea termenului pentru care a fost numit, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (13);“. 

16. Alineatul (21) al articolului 4 va avea următorul cuprins:

„(21) Dacă atât preşedintele, cât şi vicepreşedintele se află în imposibilitate de exercitare a prerogativelor, reprezentarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor va fi asigurată de decanul de vârstă dintre ceilalţi 3 membri.“

17. Alineatele (25) şi (25¹) ale articolului 4 vor avea următorul cuprins:

„(25) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor efectuează schimburi de informaţii cu autorităţile competente din statele membre, în vederea îmbunătăţirii activităţii de supraveghere, în condiţiile în care informaţiile vor fi supuse condiţiilor de confidenţialitate stabilite în normele emise în aplicarea prezentei legi. 

(25¹) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor încheie memorandumuri de colaborare cu autorităţi similare privind schimbul informaţiilor confidenţiale, necesare activităţii de supraveghere, memorandumuri care să stipuleze că divulgarea acelor informaţii publicului se face doar cu acordul explicit al acelor autorităţi sau, în cazurile specificate, doar pentru scopurile pentru care autorităţile respective şi-au dat acordul.“

18. Alineatul (26) al articolului 4 va avea următorul cuprins:

„(26) Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 5, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor adoptă avize, norme, decizii şi circulare, sub semnătura preşedintelui, după deliberare în şedinţe, ţinute conform dispoziţiilor alin. (22)–(24), cu respectarea prevederilor alin. (28);“. 

19. La articolul 5, literele a), b), d), e) şi g) vor avea următorul cuprins:

„a) elaborează şi/sau avizează proiectele de acte normative care privesc domeniul asigurărilor sau care au implicaţii asupra acestui domeniu, inclusiv reglementările contabile specifice domeniului asigurărilor, după consultarea cu asociaţiile profesionale ale operatorilor din asigurări, iar în ceea ce priveşte reglementările contabile, şi după avizul/informarea, după caz, potrivit legii, a Ministerului Finanţelor Publice; de asemenea, avizează obligatoriu toate actele administrative individuale care au legătură cu activitatea de asigurare;

b) autorizează asigurătorii, reasigurătorii şi brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare să desfăşoare activitate de asigurare, reasigurare, respectiv intermediere în asigurări şi/sau în reasigurări, după caz, şi aprobă orice modificare a documentelor sau condiţiilor pe baza cărora s-a acordat această autorizare; prin documente se înţelege statutul şi/sau actul constitutiv al societăţii, studiul de fezabilitate şi, numai în cazul persoanelor semnificative, organigrama şi/sau regulamentul de organizare şi funcţionare, precum şi orice alte acte stabilite prin normele de autorizare, emise în aplicarea prezentei legi. Aprobarea modificărilor, inclusiv în cazul persoanelor menţionate la lit. d), se solicită în cel mult 10 zile calendaristice de la adoptarea hotărârii, după caz, de către adunarea generală ordinară sau extraordinară a acţionarilor, privind modificarea documentelor sau a condiţiilor;

......................................................................................... 

d) aprobă şi, după caz, retrage aprobarea, în condiţiile legislaţiei în vigoare şi ale normelor emise în aplicarea acesteia, pentru persoanele semnificative ale asigurătorilor, reasigurătorilor, brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România şi ale Fondului de compensare;

e) aprobă divizarea sau fuzionarea unui asigurător/reasigurător/broker de asigurare şi/sau de reasigurare autorizat în România, în condiţiile prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia. Aprobarea se dă, de la data depunerii documentaţiei complete, în termen de 90 de zile pentru asigurători/reasigurători şi în termen de 45 de zile pentru brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare;

......................................................................................... 

g) aprobă, la cererea asigurătorilor, reasigurătorilor şi brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, limitarea, suspendarea sau, după caz, încetarea activităţii, după verificarea situaţiei financiare a acestora;“. 

20. La articolul 5, litera h) va avea următorul cuprins:

„h) supraveghează situaţia financiară a asigurătorilor/ reasigurătorilor/brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi activitatea altor intermediari în asigurări şi/sau în reasigurări, persoane fizice sau juridice, conform prevederilor prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia, inclusiv a sucursalelor acestora stabilite pe teritoriul altor state membre, în conformitate cu dreptul de stabilire, după consultarea autorităţii competente a statului membru al sucursalei;“. 

21. La articolul 5, după litera h) se introduc trei noi litere, literele h¹), h²) şi h³), cu următorul cuprins:

„h¹) în vederea aplicării principiilor de supraveghere prudenţială şi preventivă, exercită un control permanent asupra activităţii asigurătorilor, reasigurătorilor şi a brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare prin analiza şi evaluarea, prin direcţiile de specialitate la sediul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, a informaţiilor cuprinse în rapoartele, informările şi documentele transmise acesteia în conformitate cu prevederile prezentei legi, ale normelor emise în aplicarea acesteia, precum şi în conformitate cu avizele şi deciziile emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;

h²) în vederea protejării intereselor asiguraţilor şi a potenţialilor asiguraţi, efectuează controale periodice sau inopinate la sediile asigurătorilor, reasigurătorilor şi ale intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, persoane juridice, face investigaţii detaliate privind condiţiile de desfăşurare a activităţii de către aceştia, între altele prin colectarea de informaţii şi solicitarea de documente privind activitatea lor;

h³) în vederea asigurării unei pregătiri profesionale unitare a persoanelor care lucrează în domeniul asigurărilor, aprobă, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia şi prin hotărâri adoptate de Consiliul Comisei de Supraveghere a Asigurărilor, programa cursurilor şi tematica examenelor de absolvire pentru entităţile care organizează astfel de cursuri de calificare, pregătire şi perfecţionare profesională, postliceală sau postuniversitară, inclusiv pentru profesia de actuar, cu excepţia instituţiilor de învăţământ superior acreditate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, precum şi cerinţele minime de abilitare a lectorilor pentru aceste cursuri;“. 

22. La articolul 5, literele j), n) şi p) vor avea următorul cuprins:

„j) solicită prezentarea de informaţii şi documente, inclusiv cu caracter statistic, referitoare la activitatea de asigurare, managementul acestei activităţi şi conducerea executivă a acesteia, atât de la asigurători, reasigurători, intermediari în asigurări şi/sau în reasigurări, cât şi de la oricare altă persoană, fizică sau juridică, care are legătură directă ori indirectă cu activitatea acestora, inclusiv informaţii referitoare la bazele tehnice utilizate pentru calculul primelor de asigurare şi al rezervelor tehnice;

......................................................................................... 

n) primeşte şi răspunde la toate sesizările şi reclamaţiile privind activitatea asigurătorilor, reasigurătorilor şi intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări;

......................................................................................... 

p) participă, în calitate de membru, la comitetele sau organismele specifice domeniului asigurărilor de pe lângă Comisia Europeană, la asociaţiile internaţionale ale autorităţilor de supraveghere în asigurări şi reprezintă România la conferinţe şi întâlniri internaţionale;“. 

23. La articolul 6 alineatul (2), litera d) va avea următorul cuprins:

„d) în baza schimbului de informaţii, a memorandumurilor de colaborare sau a acordurilor de cooperare, conform condiţiilor stabilite la art. 4 alin. (25), (25¹) şi (25²).“

24. La articolul 8 alineatul (2), partea introductivă şi literele c), e), f) şi g) vor avea următorul cuprins:

„(2) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor emite decizii sau, după caz, circulare, prin care:

c) aprobă divizarea sau fuzionarea asigurătorilor/ reasigurătorilor/brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare;

......................................................................................... 

e) înregistrează şi aprobă actuarii;

f) avizează acţionarii semnificativi direcţi sau indirecţi, persoane fizice ori juridice, şi aprobă persoanele semnificative ale asigurătorilor, reasigurătorilor, brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, în conformitate cu criteriile stabilite prin norme emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;

g) aprobă criteriile şi condiţiile de înscriere în Corpul experţilor în asigurări, care funcţionează pe lângă ea, precum şi statutul acestuia;“. 

25. La articolul 8 alineatul (2), după litera h) se introduc două noi litere, literele h¹) şi h²), cu următorul cuprins:

„h¹) actualizează nivelul taxei de autorizare pentru asigurători sau reasigurători;

h²) stabileşte/precizează alte probleme de interes privind activitatea asigurătorilor, reasigurătorilor, a intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări şi a Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România;“. 

26. La articolul 8 alineatul (2), litera i) va avea următorul cuprins:

„i) exercită de la sediul său, prin direcţiile de specialitate, un control permanent, prin analizarea datelor şi informaţiilor cuprinse în rapoartele şi informările periodice şi anuale, precum şi a documentelor prin care se solicită aprobarea prealabilă a modificărilor la condiţiile iniţiale de autorizare, asupra activităţii asigurătorilor, reasigurătorilor şi intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, şi dispune efectuarea acţiunilor de control periodic sau inopinat la sediile acestora;“. 

27. La articolul 8 alineatul (2), litera k) va avea următorul cuprins:

„k) constată şi aplică sancţiuni, ca urmare a controlului permanent, periodic sau inopinat, asigurătorilor, reasigurătorilor şi intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, acţionarilor semnificativi sau persoanelor semnificative ale acestora, consiliului director/conducerii executive a Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România sau conducătorului compartimentului specializat al administratorului Fondului de compensare, pentru încălcarea prevederilor prezentei legi, a normelor, deciziilor şi avizelor emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;“. 

28. La articolul 8 alineatul (2), după litera k) se introduce o nouă literă, litera k¹), cu următorul cuprins:

„k¹) toate deciziile de sancţionare vor cuprinde justificarea legală a aplicării acestora şi vor fi comunicate persoanelor fizice sau juridice împotriva cărora s-a dispus sancţiunea. În deciziile de sancţionare se vor menţiona şi dreptul de contestare de către persoanele în cauză a măsurilor sancţionatorii dispuse, termenul până la care se poate depune contestaţia, precum şi autoritatea sau instanţa către care trebuie adresată contestaţia;“. 

29. La articolul 8, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor face precizări sau clarificări la probleme de interes comun pentru toţi asigurătorii, reasigurătorii sau intermediarii în asigurări şi/sau în reasigurări, prin emiterea unor circulare. Circularele nu instituie obligaţii şi în baza lor nu se pot constata sau aplica sancţiuni.“

30. Alineatul (2) al articolului 9 va avea următorul cuprins:

„(2) Deciziile, avizele şi circularele nu sunt supuse publicării, cu excepţia celor prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. a), c), d) şi h¹), care vor intra în vigoare de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.“

31. După alineatul (2) al articolului 10 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Disponibilităţile Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pot fi plasate în instrumente purtătoare de dobândă la Trezoreria Statului şi la instituţii de credit, în instrumente ale pieţei monetare, în titluri de stat sau titluri ale administraţiei publice locale, precum şi în alte plasamente sau alocări stabilite prin legislaţia în vigoare.“

32. La articolul 11 alineatul (1), literele b) şi c) vor avea următorul cuprins:

„b) asigurători sau reasigurători autorizaţi în statele membre, care desfăşoară activitate de asigurare sau de reasigurare pe teritoriul României în conformitate cu dreptul de stabilire şi libertatea de a presta servicii;

c) sucursale aparţinând unor societăţi mamă guvernate de legi dintr-un stat terţ, autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, potrivit procedurii prevăzute la art. 12 şi cu respectarea condiţiilor stabilite potrivit art. 15²⁰ şi 15²¹;“. 

33. La articolul 11 alineatul (1), după litera c) se introduc două noi litere, literele d) şi e), cu următorul cuprins:

„d) filiale ale unor asigurători sau reasigurători din state terţe, autorizaţi de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, potrivit procedurii reglementate la art. 12;

e) asigurători sau reasigurători care adoptă forma de companie europeană pe acţiuni (SE – Societas Europaea).“

34. La articolul 12 alineatul (4), partea introductivă şi litera a) vor avea următorul cuprins:

„(4) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate acorda autorizaţia menţionată la alin. (3) în cazul îndeplinirii cumulative a următoarelor condiţii:

a) întocmirea pentru toate riscurile dintr-o clasă, iar în situaţia în care asigurătorul doreşte să acopere numai anumite riscuri incluse în acea clasă, doar pentru acele riscuri, a unui studiu de fezabilitate care va cuprinde cel puţin următoarele informaţii şi documente:

1. natura angajamentelor sau a riscurilor pe care asigurătorul îşi propune să le acopere;

2. metodele actuariale de calcul folosite pentru stabilirea rezervelor tehnice;

3. principiile programului de reasigurare şi lista cu reasigurătorii, în conformitate cu normele emise în aplicarea prezentei legi;

4. componentele fondului de siguranţă, în conformitate cu normele emise în aplicarea prezentei legi;

5. resursele financiare pentru acoperirea cheltuielilor şi, în cazul asigurării prevăzute în anexa nr. 1 lit. B clasa nr. 18, resursele de care dispune asigurătorul pentru acordarea asistenţei;

6. primele trei exerciţii financiare, studiul de fezabilitate care va cuprinde şi:

a) estimarea cheltuielilor aferente conducerii executive şi a celor aferente funcţiilor de conducere specifice domeniului asigurărilor;

b) estimarea primelor şi a daunelor;

c) bugetul de venituri şi cheltuieli;

d) estimarea resurselor financiare necesare constituirii rezervelor tehnice şi a marjei de solvabilitate;

7. un sistem de tehnologie a informaţiei adecvat derulării optime a activităţii de asigurare pe care îşi propune să o practice, conform celor solicitate la pct. 1, în conformitate cu normele privind autorizarea asigurătorilor, emise în aplicarea prezentei legi;“. 

35. La articolul 12 alineatul (4), litera i) se abrogă. 

36. La articolul 12, după alineatul (4) se introduc şase noi alineate, alineatele (4¹), (4²), (4³), (4⁴), (4⁵) şi (4⁶), cu următorul cuprins:

„(4¹) Condiţiile generale şi specifice ale poliţelor de asigurare, valoarea primelor de asigurare, modul de calcul al primelor sau formularele şi alte documente pe care un asigurător intenţionează să le utilizeze în relaţiile sale cu asiguraţii nu sunt supuse aprobării prealabile sau informărilor sistematice. 

(4²) Având în vedere principiile de supraveghere prudenţială, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate solicita, cu respectarea prevederilor alin. (4¹), informaţii privind bazele tehnice ale calculelor privind primele şi rezervele tehnice, în vederea verificării conformării acestora cu principiile actuariale. 

(4³) Autorităţile competente ale altor state membre vor fi consultate de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor înainte de a emite o autorizaţie de funcţionare pentru un asigurător care se află în una dintre următoarele situaţii:

a) este o filială a unui asigurător autorizat într-un alt stat membru; sau

b) este o filială a unei companii de asigurare mamă a unui asigurător autorizat într-un alt stat membru; sau

c) este controlat de aceeaşi persoană, fizică sau juridică, ce controlează un asigurător autorizat într-un alt stat membru. 

(4⁴) Autorităţile competente care supraveghează instituţiile de credit sau societăţile de servicii şi investiţii financiare dintr-un stat membru vor fi consultate de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor înainte de a emite o autorizaţie de funcţionare pentru un asigurător care se află în una dintre următoarele situaţii:

a) este o filială a unei instituţii de credit sau a unei societăţi de servicii şi investiţii financiare autorizate în Uniunea Europeană; sau

b) este o filială a unei companii de asigurare mamă a unei instituţii de credit sau a unei societăţi de servicii şi investiţii financiare autorizate în Uniunea Europeană; sau

c) este controlat de aceeaşi persoană, fizică sau juridică, ce controlează o instituţie de credit sau o societate de servicii şi investiţii financiare autorizată în Uniunea Europeană. 

(4⁵) Autorităţile competente menţionate la alin. (4³) şi (4⁴) vor fi consultate atât pentru evaluarea acţionarilor, cât şi a reputaţiei şi a experienţei persoanelor semnificative implicate în conducerea unei alte entităţi din cadrul aceluiaşi grup. 

(4⁶) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va putea solicita autorităţilor competente în cauză orice informaţii considerate relevante despre acţionariatul unui asigurător sau despre reputaţia şi experienţa persoanelor semnificative ale acestuia, atât în vederea emiterii unei autorizaţii de funcţionare, cât şi în ceea ce priveşte evaluarea permanentă a modului de desfăşurare a activităţii acelui asigurător în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.“

37. Alineatul (5) al articolului 12 va avea următorul cuprins:

„(5) Pentru asigurătorii din statele terţe se adaugă următoarele cerinţe:

a) sucursalele aparţinând societăţilor de asigurare, societăţilor de reasigurare, precum şi societăţilor mutuale cu sediul social în state terţe deţin pe teritoriul României active în valoare de cel puţin jumătate din fondul de siguranţă prevăzut la data autorizării pentru asigurătorii sau reasigurătorii persoane juridice române;

b) sucursalele aparţinând societăţilor de asigurare, societăţilor de reasigurare, precum şi societăţilor mutuale cu sediul social în state terţe constituie pe teritoriul României un depozit iniţial drept garanţie la o instituţie de credit autorizată de Banca Naţională a României, în valoare de o pătrime din fondul de siguranţă prevăzut la data autorizării pentru asigurătorii sau reasigurătorii persoane juridice române.“

38. Alineatul (7) al articolului 12 va avea următorul cuprins:

„(7) Autorizaţia se acordă pentru toate riscurile dintr-o clasă de asigurare, exceptând situaţia în care asigurătorul doreşte să acopere numai anumite riscuri incluse în clasa respectivă.“

39. La articolul 12, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (7¹), cu următorul cuprins:

„(7¹) Asigurătorul care solicită autorizaţie pentru o nouă clasă de asigurări sau extinderea la unele ori la toate riscurile acoperite de aceeaşi clasă de asigurări trebuie să prezinte pentru aceste situaţii studiul de fezabilitate prevăzut la art. 12 alin. (4) lit. a)–c) şi, după caz, numele persoanelor prevăzute la lit. h), precum şi alte documente şi informaţii, în conformitate cu prevederile normelor emise în aplicarea prezentei legi.“

40. Alineatul (10) al articolului 12 se abrogă. 

41. La articolul 12 alineatul (12) litera b), punctul 2 va avea următorul cuprins:

„2. acţionarii şi persoanele semnificative nu îndeplinesc condiţiile şi criteriile prevăzute de legislaţia în vigoare;“. 

42. La articolul 12 alineatul (12), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

„e) sistemul de tehnologie a informaţiei de care dispune nu este adecvat derulării optime a activităţii de asigurare pe care îşi propune să o practice.“

43. La articolul 12, după alineatul (15) se introduc patru noi alineate, alineatele (16), (17), (18) şi (19), cu următorul cuprins:

„(16) Asigurătorii şi reasigurătorii autorizaţi în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia sunt obligaţi să includă în toate documentele emise, inclusiv în corespondenţa cu terţii, codul unic alocat prin registrul prevăzut la art. 5 lit. r), precum şi următorul înscris: «Autorizat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor». 

(17) Toate rapoartele, informările, documentele şi solicitările asigurătorilor sau reasigurătorilor, precum şi corespondenţa de orice fel a acestora cu Comisia de Supraveghere a Asigurărilor vor fi semnate, după caz, numai de conducerea executivă, de conducătorul activităţii de asigurări de viaţă şi, respectiv, al activităţii de asigurări generale, în cazul asigurătorilor cu activitate compozită, sau de persoanele care ocupă funcţiile de conducere specifice domeniului asigurărilor. 

(18) Orice împuternicire dată unei alte persoane, emisă inclusiv de acţionarii semnificativi, direcţi ori indirecţi, de membrii consiliului de administraţie şi/sau ai consiliului director şi/sau ai consiliului de supraveghere, după caz, al asigurătorului sau reasigurătorului, este nulă de drept. 

(19) Asigurătorii şi reasigurătorii autorizaţi în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia sunt obligaţi să afişeze la toate sediile, principale şi secundare, la loc vizibil, copii după certificatul de înmatriculare emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor după înregistrarea în registrul prevăzut la art. 5 lit. r).“

44. După articolul 12 se introduc două noi articole, articolele 12¹ şi 12², cu următorul cuprins:

„Art. 12¹. – (1) În vederea obţinerii autorizării de funcţionare, precum şi oricând pe perioada derulării activităţii, un asigurător sau reasigurător trebuie să fie în relaţii de muncă cu cel puţin un actuar, iar în cazul în care volumul de activitate necesită angajarea a 2 sau mai mulţi actuari, pentru aceştia se aplică, de asemenea, prevederile prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia. 

(2) Obligaţiile actuarului sunt următoarele:

a) determinarea valorii rezervelor tehnice;

b) controlul activelor admise să acopere rezervele tehnice;

c) calculul primelor de asigurare;

d) calculul marjei de solvabilitate minime;

e) calculul marjei de solvabilitate de care dispune asigurătorul;

f) calculul beneficiilor obţinute din fructificarea activelor admise să acopere rezervele tehnice pentru asigurările de viaţă;

g) elaborarea, certificarea şi transmiterea către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a raportului actuarial anual, ale cărui conţinut şi formă sunt stabilite prin normele emise în aplicarea prezentei legi;

h) certificarea tuturor rapoartelor transmise către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor care conţin calculele prevăzute la lit. a)–f);

i) notificarea, conform prevederilor alin. (3) şi (4), a oricăror nereguli constatate sau a unor situaţii care indică sau conduc la încălcarea prevederilor prezentei legi şi a normelor emise în aplicarea acesteia. 

(3) Actuarul trebuie să aducă la cunoştinţă, în scris, în cel mult două zile lucrătoare de la data constatării, consiliului de administraţie şi/sau consiliului director şi/sau consiliului de supraveghere, după caz, precum şi conducerii executive a asigurătorului sau reasigurătorului, pe perioada îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (2), despre orice situaţie care indică comiterea unei încălcări a prevederilor prezentei legi şi a normelor emise în aplicarea acesteia. 

(4) În termen de 30 de zile calendaristice de la data notificării persoanelor menţionate la alin. (3), actuarul va informa Comisia de Supraveghere a Asigurărilor atât despre conţinutul notificării, cât şi despre măsurile luate de asigurător în vederea remedierii situaţiei. 

(5) Actuarul are obligaţia de a informa Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi în cazul în care, în termen de 10 zile calendaristice de la data notificării prevăzută la alin. (3), asigurătorul nu a întreprins nici o acţiune sau nu a iniţiat nici o măsură de remediere a situaţiei. 

(6) Persoanele menţionate la alin. (3) nu pot iniţia nici o măsură sancţionatorie la adresa unui actuar care, în exercitarea obligaţiilor sale, se conformează prevederilor alin. (4). 

(7) Actuarul poate fi numit sau revocat numai de către consiliul de administraţie şi/sau consiliul director şi/sau consiliul de supraveghere, după caz, al asigurătorului sau reasigurătorului, iar dacă actuarul este un membru al unui astfel de consiliu, de către adunarea generală extraordinară a acţionarilor. 

(8) Numirea sau, după caz, revocarea actuarului se aduce la cunoştinţă Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în termen de maximum 3 zile de la data la care s-a adoptat hotărârea de către organul competent să ia această decizie, însoţită, în cazul revocării, de motivarea acesteia. 

(9) Organul competent, dintre cele menţionate la alin. (6), este obligat să numească un nou actuar în termen de maximum 20 de zile calendaristice de la data revocării actuarului precedent. 

(10) În cazul în care organul competent încalcă obligaţia prevăzută la alin. (8), Comisia de Supraveghere a Asigurărilor numeşte, în termen de 10 zile calendaristice de la expirarea termenului prevăzut la acelaşi alineat, un actuar pentru o perioadă de maximum 6 luni. 

(11) Alte prevederi vor fi stabilite prin norme emise în aplicarea prezentei legi. 

Art. 12². – (1) Registrul actuarilor se deschide şi se menţine de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în sistem computerizat şi pe suport hârtie, datele înscrise în acesta fiind permanent accesibile publicului la sediul central al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Persoanele înscrise în registru vor constitui Corpul actuarilor, ale cărui statut şi regulament de organizare şi funcţionare se aprobă prin hotărâre a Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. 

(2) Poate fi înregistrată în Registrul actuarilor orice persoană fizică care îndeplineşte cumulativ următoarele:

a) este licenţiată cu diplomă de studii superioare de lungă durată;

b) a absolvit cu diplomă, în ţară, studii actuariale la instituţii de învăţământ superior sau alte forme de pregătire postuniversitară, cu condiţia ca cel puţin un membru al comisiei de examinare să deţină calificarea de actuar, sau a absolvit, cu diplomă sau prin certificarea unui examen, cursurile unor instituţii recunoscute pe plan internaţional în pregătirea şi calificarea în profesia de actuar;

c) a lucrat o perioadă de cel puţin 3 ani în domeniul asigurărilor, matematicilor financiare sau statisticilor, activitatea desfăşurată necesitând cunoştinţe actuariale;

d) nu are cazier judiciar sau fiscal. 

(3) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va face înregistrarea în Registrul actuarilor la cererea scrisă a persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2). 

(4) Actuarii sunt obligaţi să anunţe, în cel mult 7 zile calendaristice, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor despre orice modificare a datelor care fac subiectul înregistrării în Registrul actuarilor. 

(5) Cetăţenii străini sunt exceptaţi de la îndeplinirea cerinţei privind studiile actuariale, dacă dovedesc prin acte oficiale recunoaşterea ca actuar obţinută în ţara de origine. 

(6) Sancţionarea unui actuar de trei ori de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi şi a normelor emise în aplicarea acesteia sau condamnarea printr-o sentinţă definitivă duce la radierea obligatorie din Registrul actuarilor. 

(7) Alte prevederi referitoare la Registrul actuarilor vor fi stabilite prin norme emise în aplicarea prezentei legi.“

45. La articolul 13, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3¹), cu următorul cuprins:

„(3¹) După data aderării României la Uniunea Europeană, taxa de funcţionare prevăzută la alin. (3) se poate majora până la maximum 0,5% din primele brute încasate în perioada pentru care sunt datorate, în raport cu obligaţiile ce revin Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, după dobândirea statutului de stat membru al Uniunii Europene.“

46. Alineatul (6) al articolului 13 va avea următorul cuprins:

„(6) Prin plata taxei de autorizare, prevăzută la alin. (1), asigurătorul primeşte autorizarea doar pentru o anumită clasă, exceptând situaţia în care asigurătorul doreşte să acopere numai anumite riscuri incluse în clasa respectivă, aşa cum sunt prevăzute în anexa nr. 1, iar pentru fiecare clasă sau, după caz, numai pentru anumite riscuri dintr-o clasă, va achita taxele prevăzute la alin. (7).“

47. Alineatul (9) al articolului 13 va avea următorul cuprins:

„(9) Un asigurător, reasigurător sau un broker de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, care solicită aprobarea pentru modificări la condiţiile şi documentele în baza cărora s-a acordat autorizaţia/avizul, precum şi orice informaţii sau certificări din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru a-i servi în relaţiile cu terţii, va achita, pentru fiecare modificare, informaţie sau certificare, o taxă de aprobare, avizare sau de certificare, după caz, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 35 euro, la cursul comunicat de Banca Naţională a României din data plăţii.“

48. La articolul 13, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu următorul cuprins:

„(10) Pentru toate autorizaţiile emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, distruse, pierdute sau furate, se vor elibera duplicate, la cererea persoanelor îndreptăţite, în condiţiile prevăzute în normele emise în aplicarea prezentei legi, contra unei taxe reprezentând 25% din sumele prevăzute la alin. (1) şi la art. 36 alin. (1).“

49. Articolul 15¹⁰ va avea următorul cuprins:

„Art. 15¹⁰. – (1) Oricare asigurător care desfăşoară activitate de asigurare, în baza dreptului de stabilire sau în baza libertăţii de a presta servicii, şi nu respectă prevederile legale în vigoare va transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor toate documentele legale solicitate de către aceasta privind desfăşurarea activităţii, pe care şi asigurătorii cu sediul social în România au obligaţia să le transmită. 

(2) Sucursalele şi agenţiile asigurătorilor şi reasigurătorilor autorizaţi de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor care desfăşoară activitate de asigurare sau de reasigurare pe teritoriul altor state membre, în baza dreptului de stabilire, sunt obligate să aibă o marjă de solvabilitate conţinând active negrevate de orice sarcini sau datorii, din care se scad activele necorporale. Marja de solvabilitate va fi calculată în conformitate cu prevederile normelor emise în aplicarea prezentei legi. 

(3) În scopul calculării marjei de solvabilitate, se va ţine seama numai de primele şi de daunele aferente activităţii desfăşurate de sucursala sau agenţia în cauză.“

50. La articolul 15¹¹, alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Înainte ca sucursala unui asigurător să îşi înceapă activitatea, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în decurs de două luni de la primirea documentaţiei cu privire la intenţia asigurătorului de a-şi începe activitatea pe teritoriul României, va informa autorităţile competente din statul membru despre condiţiile în care trebuie să se desfăşoare activitatea de asigurare în România.“

51. La articolul 15¹³, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, după ce a fost informată de către autorităţile competente din statul membru de origine al asigurătorului care, în baza dreptului de stabilire, îşi desfăşoară activitatea printr-o sucursală pe teritoriul României despre intenţia de a efectua, prin personal propriu sau prin persoane desemnate special, un control inopinat, în vederea obţinerii de informaţii necesare supravegherii financiare a asigurătorului, va permite efectuarea acestui control. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate participa la acest control.“

52. La articolul 16 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) capitalul social vărsat sau, după data aderării României la Uniunea Europeană, fondul de siguranţă ori, în cazul unei societăţi mutuale, fondul de rezervă liberă vărsat;“. 

53. La articolul 16 alineatul (1), litera c) se abrogă. 

54. Alineatul (6) al articolului 16 va avea următorul cuprins:

„(6) O treime din marja de solvabilitate minimă, prevăzută la alin. (1) lit. b), trebuie să constituie fondul de siguranţă. Elementele care constituie fondul de siguranţă se vor stabili prin norme emise în aplicarea prezentei legi. Mărimea fondului de siguranţă nu poate fi mai mică decât cea prevăzută în legislaţia europeană din domeniul asigurărilor şi va fi actualizată prin norme emise în concordanţă cu prevederile acestei legislaţii. În funcţie de clasele de riscuri subscrise, valoarea minimă a fondului de siguranţă se stabileşte prin norme emise în aplicarea prezentei legi. În cazul societăţilor mutuale, fondul de siguranţă reprezintă cel puţin trei pătrimi din valoarea minimă a fondului de siguranţă stabilită pentru asigurători.“

55. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 18 vor avea următorul cuprins:

„Art. 18. – (1) Activele unui asigurător admise să reprezinte rezervele tehnice trebuie să fie localizate în România sau într-un alt stat membru, pentru riscurile subscrise în România, iar după data aderării la Uniunea Europeană, pentru riscurile subscrise în România sau în alt stat membru. 

(2) Activele fiecărui asigurător admise să reprezinte rezervele tehnice nu pot fi grevate de sarcini şi nu pot face obiectul unor garanţii de orice fel, în favoarea terţilor.“

56. La articolul 20 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) încadrarea unui număr suficient de persoane care îndeplinesc condiţiile de calificare, pregătire şi de competenţă profesională, în conformitate cu normele emise în aplicarea prezentei legi.“

57. La articolul 20 alineatul (3), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) să supravegheze activitatea personalului propriu, a unităţilor din subordine şi a agenţilor, subagenţilor şi agenţilor subordonaţi şi să instituie proceduri antifraudă, astfel încât să nu fie periclitată activitatea de asigurare desfăşurată de asigurător;“. 

58. La articolul 20 alineatul (3), litera c) va avea următorul cuprins:

„c) să îşi organizeze procedurile de control intern, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu normele emise în aplicarea prezentei legi.“

59. La articolul 20 alineatul (3), după litera c) se introduc cinci noi litere, literele c¹), c²), c³) c⁴) şi c⁵), cu următorul cuprins:

„c¹) să transmită bugetul de venituri şi cheltuieli, în fiecare an, în termen de 10 zile calendaristice de la data aprobării acestuia; orice rectificare a acestuia va fi transmisă Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în acelaşi termen;

c²) să îşi organizeze un sistem intern de management al riscului, în conformitate cu normele emise în aplicarea prezentei legi;

c³) asigurătorii cu activitate compozită au obligaţia să organizeze şi să conducă evidenţa contabilă separat pentru cele două activităţi de asigurare;

c⁴) să întocmească rapoarte privind activitatea de reasigurare proprie, precum şi programele de reasigurare, ale căror periodicitate, conţinut şi formă vor fi stabilite prin norme emise în aplicarea prezentei legi;

c⁵) să instituie proceduri şi să întreprindă măsuri de pregătire a personalului propriu pentru respectarea legislaţiei în vigoare şi a normelor emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor privind combaterea terorismului şi prevenirea spălării banilor prin intermediul activităţii de asigurare;“. 

60. La articolul 20 alineatul (3), literele d), e) şi f) vor avea următorul cuprins:

„d) să întocmească şi să prezinte situaţii financiare individuale şi, după caz, consolidate, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor conform legislaţiei în vigoare;

e) să transmită orice alte raportări financiare, precum şi alte rapoarte, situaţii sau analize solicitate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor ori stabilite prin norme emise în aplicarea prezentei legi, avize sau decizii;

f) să ţină un registru special al activelor admise să acopere rezervele tehnice constituite pentru asigurări generale şi un registru special al activelor admise să acopere rezervele tehnice constituite pentru asigurările de viaţă, în conformitate cu prevederile anexei nr. 2 şi ale normelor emise în aplicarea prezentei legi;“. 

61. La articolul 20 alineatul (3), după litera f) se introduc două noi litere, literele f¹) şi f²), cu următorul cuprins:

„f¹) să instituie proceduri de avizare, constatare şi soluţionare a daunelor în conformitate cu normele emise în aplicarea prezentei legi;

f²) să instituie proceduri de primire şi soluţionare a reclamaţiilor, inclusiv pe cale amiabilă, să deschidă şi să menţină un registru de reclamaţii şi sesizări şi să trimită raportări către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în conformitate cu normele emise în aplicarea prezentei legi;“. 

62. La articolul 20 alineatul (3), litera g) va avea următorul cuprins:

„g) să asigure auditarea situaţiilor financiare anuale şi, după caz, consolidate, de către un auditor financiar persoană juridică, autorizat de Camera Auditorilor Financiari din România, aprobat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în conformitate cu normele emise în aplicarea prezentei legi. Din echipa desemnată de auditor cel puţin o persoană trebuie să deţină calitatea de actuar, aşa cum este definită în prezenta lege, sau să dovedească această calificare prin acte oficiale emise de autorităţi sau asociaţii profesionale din alte state;“. 

63. La articolul 20 alineatul (3), după litera g) se introduc două noi litere, literele h) şi i), cu următorul cuprins:

„h) să publice anual un raport care va conţine cel puţin informaţiile prevăzute în norme emise în aplicarea prezentei legi;

i) să prezinte direcţiilor de specialitate şi echipelor de control ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor toate raportările, documentele, situaţiile şi informaţiile solicitate de acestea.“

64. Articolul 20¹ va avea următorul cuprins:

„Art. 20¹. – (1) Auditorul financiar va întocmi un raport anual, însoţit de opinia sa, din care să rezulte dacă situaţiile financiare prezintă o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţei financiare, a fluxurilor de trezorerie şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată, conform standardelor profesionale publicate de Camera Auditorilor Financiari din România. 

(2) De asemenea, auditorul financiar va analiza practicile şi procedurile controlului şi auditului intern şi, dacă consideră că acestea nu sunt corespunzătoare, va face recomandări asigurătorului pentru remedierea lor şi va furniza, la solicitarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, orice detalii, clarificări, explicaţii referitoare la datele cuprinse în situaţiile financiare ale asigurătorului. 

(3) Auditorul financiar al unui asigurător trebuie să informeze Comisia de Supraveghere a Asigurărilor de îndată ce, în exercitarea atribuţiilor sale, a luat cunoştinţă despre orice act sau fapt, în legătură cu asigurătorul ori cu entităţile care intră în perimetrul de consolidare, care:

a) constituie o încălcare a legii şi/sau a reglementărilor ori a actelor emise în aplicarea acesteia, prin care sunt stabilite condiţiile de autorizare şi de desfăşurare a activităţii asigurătorului;

b) este de natură să afecteze situaţia patrimonială a asigurătorului sau buna sa funcţionare;

c) poate conduce la un refuz din partea auditorului de a-şi exprima opinia asupra situaţiilor financiare ale asigurătorului sau la exprimarea de către acesta a unei opinii cu rezerve. 

(4) Transmiterea către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a informaţiilor prevăzute la alin. (3) nu constituie o încălcare a oricărei restricţii privind divulgarea de informaţii şi nu va atrage nici un fel de răspundere asupra persoanei în cauză. 

(5) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor informează Camera Auditorilor Financiari din România privind orice încălcare a prevederilor alin. (1)–(3), în vederea luării de către aceasta a măsurilor necesare pentru remedierea acestor încălcări.“

65. Articolul 24 se abrogă. 

66. La articolul 25, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3¹), cu următorul cuprins:

„(3¹) Asigurătorii care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule (RCA) se vor afilia, până cel târziu la data de 31 ianuarie 2006, la Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România. Organizarea şi activitatea Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România sunt reglementate şi controlate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, prin norme emise în aplicarea prezentei legi.“

67. Alineatul (4) al articolului 25 va avea următorul cuprins:

„(4) Asigurătorii care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule (RCA) pe teritoriul României şi în afara lui au obligaţia de a constitui Fondul de compensare. Prin norme emise în aplicarea prezentei legi se vor stabili persoanele îndreptăţite a fi despăgubite, contribuţia asigurătorilor la fond, precum şi modul de organizare şi funcţionare a acestui fond.“

68. Titlul capitolului V va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL V

Separarea conducerii asigurărilor de viaţă şi asigurărilor generale pentru asigurătorii cu activitate compozită“

 69. Articolul 26 va avea următorul cuprins:

„Art. 26. – Asigurătorii care până la 31 decembrie 2005 au fost autorizaţi să desfăşoare activitate compozită pot desfăşura în continuare activităţile de asigurări de viaţă şi generale numai în condiţiile separării managementului celor două activităţi în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia.“

 70. După articolul 26 se introduc şapte noi articole, articolele 26¹–26⁷, cu următorul cuprins:

„Art. 26¹. – (1) Managementul separat al celor două activităţi, menţionat la art. 26, trebuie să fie organizat astfel încât să se asigure o separare clară între aceste activităţi, pentru a se respecta următoarele obiective:

a) interesele deţinătorilor de poliţe de viaţă şi, respectiv, de poliţe de asigurări generale nu trebuie în nici un fel prejudiciate şi, în special, profitul înregistrat de una din cele două activităţi să nu fie folosit în scopul îmbunătăţirii celeilalte activităţi, situaţia aceasta putând fi realizată numai în cazuri excepţionale şi cu aprobarea expresă dată de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în condiţiile prevăzute pentru astfel de situaţii prin norme emise în aplicarea prezentei legi;

b) minimul obligaţiilor financiare, în special marjele de solvabilitate, stabilite în conformitate cu prevederile legii şi ale normelor emise în aplicarea acesteia pentru fiecare dintre cele două activităţi sunt îndeplinite în mod independent, fără un transfer de active de la o activitate către alta. 

(2) În cazul în care, prin respectarea prevederilor alin. (1) lit. b), rezultă că mai sunt active disponibile la una dintre cele două activităţi, evidenţiate în mod distinct, acestea pot fi folosite pentru cealaltă activitate, dar numai cu aprobarea prealabilă a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. 

(3) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va analiza periodic rezultatele celor două activităţi, pentru a asigura aplicarea prevederilor acestui articol. 

Art. 26². – (1) Asigurătorii cu activitate compozită au obligaţia să organizeze şi să conducă evidenţa contabilă separat pentru cele două activităţi de asigurare. 

(2) În acest scop, veniturile, în special primele încasate, plăţile de la reasigurători şi cele din investirea activelor, şi cheltuielile, în special cele privind plata daunelor, sumele suplimentare pentru provizioanele tehnice, primele de reasigurare, cheltuielile operaţionale pentru activitatea respectivă, trebuie să fie defalcate în conformitate cu natura lor. 

(3) Cheltuielile operaţionale comune celor două categorii de asigurări vor fi alocate fiecărei activităţi conform unei chei de repartizare, cheie care va fi menţinută cel puţin pe parcursul unui exerciţiu financiar. 

(4) Utilizarea acestei chei de repartizare se face numai cu aprobarea prealabilă a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. 

Art. 26³. – Asigurătorii cu activitate compozită trebuie să calculeze marja de solvabilitate disponibilă separat, în conformitate cu metoda stabilită prin normele emise în aplicarea prezentei legi, pentru fiecare dintre cele două activităţi şi să întocmească un raport prin care să identifice în mod clar activele şi obligaţiile care sunt folosite pentru calcularea fiecărei marje. 

Art. 26⁴. – (1) În cazul în care una dintre cele două marje de solvabilitate este insuficientă, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va aplica pentru activitatea la care se înregistrează deficienţe măsuri de redresare specifice, în conformitate cu prevederile legii şi ale normelor emise în aplicarea prezentei legi. 

(2) Transferul între cele două activităţi, în cazul înregistrării unei situaţii precum cea prevăzută în alin. (1), se va face doar în cazuri excepţionale şi numai în condiţiile stabilite şi aprobate în prealabil de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia. 

Art. 26⁵. – În vederea asigurării unei conduceri prudenţiale pentru fiecare dintre cele două activităţi desfăşurate de asigurătorii cu activitate compozită, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor confirmă sau nu, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia, conducătorii departamentelor de asigurări de viaţă şi de asigurări generale, precum şi persoanele care vor ocupa funcţii de conducere specifice în cadrul acestor departamente. 

Art. 26⁶. – Asigurătorii cu activitate compozită au obligaţia să ţină pentru fiecare dintre cele două activităţi câte un registru special al activelor, în conformitate cu prevederile anexei nr. 2. 

Art. 26⁷. – Asigurătorii cu activitate compozită sunt obligaţi să trimită către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor toate informaţiile, documentele şi raportările ale căror formă, conţinut, informaţii, detalii şi certificări sunt stabilite prin normele emise în aplicarea prezentei legi pentru fiecare activitate.“

71. După articolul 26⁷ se introduce un nou capitol, capitolul V¹, cu următorul titlu:

„CAPITOLUL V¹

Activitatea de asigurare de viaţă“

 72. După articolul 28 se introduce un nou capitol, capitolul VI, cu următorul titlu:

„CAPITOLUL VI

Măsuri prudenţiale privind reconstituirea rezervelor“

73. După articolul 28 se introduce un nou articol, articolul 28¹, cu următorul cuprins:

„Art. 28¹. – (1) Dacă un asigurător nu se conformează, după caz, prevederilor art. 21 alin. (1) sau art. 27 alin. (2), Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va interzice acestuia să dispună liber asupra activelor sale, după comunicarea prealabilă a deciziei sale autorităţilor competente din statele membre în care sunt situate riscurile. 

(2) În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor constată că situaţia financiară a asigurătorului se deteriorează în continuare, aceasta poate să limiteze sau să interzică libera alocare a activelor asigurătorului. În consecinţă, va informa autorităţile competente ale altor state membre pe teritoriile cărora asigurătorul îşi desfăşoară activitatea asupra tuturor măsurilor luate şi, la cererea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, acestea vor lua aceleaşi măsuri. 

(3) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate, de asemenea, să limiteze sau să interzică libera alocare a activelor asigurătorului şi va informa autorităţile competente ale altor state membre pe teritoriile cărora asigurătorul îşi desfăşoară activitatea asupra măsurilor luate şi, la cererea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, acestea vor lua acelaşi măsuri. 

(4) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate să ia toate măsurile considerate necesare şi asigurătorii în vederea protejării intereselor asiguraţilor în situaţiile descrise în alin. (1), (2) şi (3). 

(5) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în conformitate cu prevederile prezentei legi, la cererea autorităţilor din statul membru de origine, va interzice libera alocare a activelor din România unui asigurător/ reasigurător, care în baza libertăţii de stabilire prestează activitatea de asigurare/reasigurare pe teritoriul României.“

74. Alineatul (1) al articolului 33 va avea următorul cuprins:

„Art. 33. – (1) Intermediarii în asigurări şi în reasigurări sunt, după caz, înregistraţi la sau autorizaţi de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în conformitate cu normele emise în aplicarea prezentei legi, sau la autoritatea competentă din statul membru de origine.“

75. Alineatul (3) al articolului 33 va avea următorul cuprins:

„(3) Intermediarii în asigurări şi/sau în reasigurări sunt obligaţi să pună la dispoziţia clienţilor, în scris, înainte de încheierea, modificarea ori reînnoirea contractului de asigurare sau de reasigurare, cel puţin următoarele informaţii referitoare la: denumirea (numele) intermediarului; sediul (adresa) şi registrul în care a fost înscris, precum şi modalităţile prin care se poate verifica înscrierea; deţinerea a minimum 10% din drepturile de vot sau din capitalul unui asigurător, respectiv reasigurător, deţinerea de către o societate de asigurare sau o societate mamă a unei anumite societăţi de asigurare a minimum 10% din drepturile de vot sau din capitalul intermediarului în asigurări/reasigurări; procedurile de soluţionare amiabile sau pe cale judecătorească a eventualelor neînţelegeri sau litigii dintre clienţi şi intermediar, precum şi orice alte informaţii în conformitate cu prevederile normelor emise în aplicarea prezentei legi.“

76. La articolul 33, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4¹), cu următorul cuprins:

„(4¹) Încasările şi plăţile făcute în numele sau în contul asiguraţilor sau reasiguraţilor, reprezentând prime de asigurare sau de reasigurare ori despăgubiri, de către intermediarii în asigurări şi/sau în reasigurări se derulează prin conturi deschise la instituţiile de credit, altele decât conturile prin care îşi derulează activitatea curentă.“

77. Alineatul (5) al articolului 33 va avea următorul cuprins:

„(5) În caz de faliment al intermediarului în asigurări şi/sau în reasigurări, sumele consemnate în conturile prin care se derulează încasările şi plăţile făcute în numele sau în contul asiguraţilor ori reasiguraţilor nu pot fi utilizate la îndestularea altor creditori decât cei menţionaţi de la alin. (4).“

78. Alineatul (6) al articolului 33 va avea următorul cuprins:

„(6) Calitatea de agent de asigurare sau agent de reasigurare ori agent de asigurare subordonat, persoană fizică sau juridică, precum şi cea de subagent este incompatibilă cu cea de broker de asigurare şi/sau de reasigurare ori de asistent în brokeraj.“

79. La articolul 33, după alineatul (6) se introduc opt noi alineate, alineatele (7)–(14), cu următorul cuprins:

„(7) Activitatea de bancassurance se desfăşoară prin agenţi de asigurare subordonaţi în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia. 

(8) Prin derogare de la prevederile prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia, intermediarii în asigurări şi/sau în reasigurări care au formă juridică de societate pe acţiuni trebuie să deţină capitalul social minim vărsat în conformitate cu Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi au obligaţia de a numi în conducerea executivă cel puţin două persoane fizice. 

(9) Intermediarii în asigurări şi/sau în reasigurări care au formă juridică de societate cu răspundere limitată pot opta pentru numirea în conducerea executivă a cel puţin două persoane fizice. 

(10) Toate persoanele numite în conducerea executivă trebuie să îndeplinească criteriile şi condiţiile pentru aprobarea persoanelor semnificative ale intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, stabilite prin norme emise în aplicarea prezentei legi. 

(11) Orice intermediar în asigurări şi/sau în reasigurări, care nu a depus la asigurător sau reasigurător sumele încasate cu titlu de prime de asigurare sau de reasigurare, după 30 de zile de la scadenţa prevăzută în contract, este prezumat a fi în insolvenţă din cauza încetării plăţilor faţă de acesta. 

(12) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va putea introduce cerere împotriva intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări menţionaţi la alin. (11), pentru pornirea procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 

(13) Orice intermediar în asigurări, persoană fizică, care nu a depus la asigurător sumele încasate cu titlu de prime de asigurare, după 30 de zile de la scadenţa prevăzută în contract, va fi de îndată executat silit de către asigurător asupra garanţiei constituite potrivit art. 34 alin. (2) lit. d), iar dacă garanţia constituită nu acoperă prejudiciul, va fi urmărit potrivit legii asupra oricăror bunuri aparţinând acestuia. 

(14) Intermediarii în asigurări şi/sau în reasigurări, persoane juridice, autorizaţi ori înregistraţi, după caz, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia, sunt obligaţi să afişeze la toate sediile, principal şi secundare, la loc vizibil, copii după certificatul de înmatriculare emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, pentru brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare, ori după certificatul de înregistrare emis de asigurători sau reasigurători, pentru agenţii de asigurare sau de reasigurare, persoane juridice, după înregistrarea în registrul prevăzut la art. 34 alin. (4).“

80. La articolul 34 alineatul (3), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă, a cărui valoare să reprezinte 75% din cea prevăzută la art. 35 alin. (5) lit. c);“. 

81. Alineatul (4) al articolului 34 va avea următorul cuprins:

„(4) Asigurătorii sunt obligaţi să deschidă şi să menţină un registru, denumit Registrul agenţilor de asigurare, în sistem computerizat şi cu arhivarea obligatorie a tuturor modificărilor, care face parte din Registrul asigurătorilor, reasigurătorilor şi intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, prevăzut la art. 5 lit. r). Forma şi conţinutul acestui registru se vor stabili prin norme emise în aplicarea prezentei legi.“

82. La articolul 34, după alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alineatele (4¹), (4²) şi (4³), cu următorul cuprins:

„(4¹) După înregistrare asigurătorii sunt obligaţi să elibereze intermediarilor în asigurări, persoane juridice, un certificat de înregistrare, iar intermediarilor în asigurări, persoane fizice, o legitimaţie. Datele şi informaţiile care se vor trece în aceste documente se vor stabili prin norme emise în aplicarea prezentei legi. 

(4²) Anual acest registru va fi trecut pe suport hârtie, care va fi certificat pentru conformitate de conducerea executivă a asigurătorului sau reasigurătorului. 

(4³) Asigurătorii sunt obligaţi să înregistreze în registrul prevăzut la alin. (4), în conformitate cu condiţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) şi cu cele stabilite prin norme emise în aplicarea prezentei legi, atât agenţii de asigurare, persoane fizice şi juridice, cu care au încheiat contracte de agent, cât şi subagenţii şi agenţii de asigurare subordonaţi; asigurătorii vor actualiza periodic toate datele din acest registru, conform prevederilor normelor menţionate în acest alineat.“

83. La articolul 34, după alineatul (9) se introduc trei noi alineate, alineatele (10), (11) şi (12), cu următorul cuprins:

„(10) Agenţii de asigurare, persoane fizice şi juridice, şi subagenţii înregistraţi în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia sunt obligaţi să includă în toate documentele emise, altele decât cele ale asigurătorilor de la care au mandat, inclusiv în corespondenţa proprie cu terţii, codul unic alocat prin registrul prevăzut la art. 5 lit. r), precum şi următorul înscris: «Înregistrat la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor». 

(11) Agenţii de asigurare şi agenţii de asigurare subordonaţi, persoane fizice şi juridice, precum şi subagenţii sunt obligaţi să scrie pe toate documentele primite de la asigurătorii de la care au mandat codul unic alocat prin registrul prevăzut la art. 5 lit. r). 

(12) De la data aderării agenţii de asigurare sau de reasigurare, persoane fizice ori juridice, care doresc să desfăşoare activitatea de intermediere în asigurări sau în reasigurări pe teritoriul altor state membre trebuie să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă valabil pe întreg teritoriul Uniunii Europene şi al statelor aparţinând Spaţiului Economic European, de aceeaşi valoare cu cea prevăzută pentru brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare.“

 84. Alineatele (1), (2) şi (3) ale articolului 35 vor avea următorul cuprins:

„Art. 35. – (1) O persoană juridică poate desfăşura activitate de intermediere în asigurări şi/sau în reasigurări, în calitate de broker de asigurare şi/sau de reasigurare, dacă are o autorizaţie din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. 

(2) În vederea obţinerii autorizaţiei, solicitantul va prezenta Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor documente din care să rezulte că va respecta prevederile alin. (5) lit. a)–d) şi h) şi alin. (112). 

(3) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va decide asupra acordării autorizaţiei necesare desfăşurării activităţii în calitate de broker de asigurare şi/sau de reasigurare ori asupra respingerii cererii de autorizare, în termen de 60 de zile de la data depunerii documentaţiei complete.“

 85. La articolul 35, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (4¹) şi (4²), cu următorul cuprins:

„(4¹) Brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare autorizaţi în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia sunt obligaţi să includă în toate documentele emise, inclusiv în corespondenţa cu terţii, codul unic alocat prin registrul prevăzut la art. 5 lit. r), precum şi următorul înscris: «Autorizat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor». 

(4²) Brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare sunt obligaţi să scrie pe toate documentele primite de la asigurători sau reasigurători codul unic alocat prin registrul prevăzut la art. 5 lit. r).“

86. La articolul 35 alineatul (5), literele a) şi c) vor avea următorul cuprins:

„a) să fie persoană juridică, în a cărei denumire să fie cuprinsă obligatoriu sintagma broker de asigurare, broker de asigurare-reasigurare sau broker de reasigurare, după caz, sau într-un limbaj uzual pentru activitatea de asigurare;

......................................................................................... 

„c) să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă, a cărui valoare trebuie să fie în concordanţă cu prevederile normelor emise în aplicarea prezentei legi, care, după data dobândirii de către România a statutului de stat membru, să fie valabil pe întreg teritoriul Uniunii Europene şi al statelor aparţinând Spaţiului Economic European;“. 

87. La articolul 35 alineatul (5), după litera c) se introduce o nouă literă, litera c¹), cu următorul cuprins:

„c¹) valoarea contractului de asigurare de răspundere civilă, prevăzut la lit. c), va fi actualizată periodic, prin norme emise în aplicarea prezentei legi şi în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei europene în materie.“

88. La articolul 35 alineatul (5), după litera g) se introduc două noi litere, literele h) şi i), cu următorul cuprins:

„h) să aibă personal angajat care să corespundă criteriilor de calificare şi pregătire profesională conform normelor privind cerinţele profesionale pentru intermediarii în asigurări şi/sau în reasigurări;

i) să deschidă şi să menţină Jurnalul asistenţilor în brokeraj, ale cărui regim, formă şi conţinut vor fi stabilite prin norme emise în aplicarea prezentei legi.“

89. La articolul 35 alineatul (6), partea introductivă şi litera a) vor avea următorul cuprins:

„(6) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor refuză o cerere de autorizare pentru un broker de asigurare şi/sau de reasigurare în una dintre următoarele situaţii:

a) asociaţii sau acţionarii persoane fizice, precum şi persoanele semnificative, după caz, au cazier judiciar pentru infracţiuni contra patrimoniului sau infracţiuni prevăzute în legislaţia financiar-fiscală;“. 

90. La articolul 35 alineatul (7), partea introductivă va avea următorul cuprins:

„(7) Autorizaţia acordată unui broker de asigurare şi/sau de reasigurare poate fi retrasă de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în cazul în care:“. 

91. La articolul 35 alineatul (7), după litera b) se introduc patru noi litere, literele c), d), e) şi f), cu următorul cuprins:

„c) nu a început să desfăşoare activitatea de broker de asigurare şi/sau de reasigurare în termen de 6 luni de la data eliberării autorizaţiei;

d) într-o perioadă de 4 luni nu a trimis nici o raportare către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;

e) renunţă la activitatea de broker de asigurare şi/sau de reasigurare şi solicită în mod expres retragerea autorizaţiei;

f) încalcă în mod repetat dispoziţiile prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia.“

92. Alineatul (9) al articolului 35 va avea următorul cuprins:

„(9) Un broker de asigurare şi/sau de reasigurare nu poate fi acţionar, direct sau indirect, ori administrator la un asigurător, reasigurător, agent de asigurare sau de reasigurare ori la un agent de asigurare subordonat.“

93. La articolul 35, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (9¹), cu următorul cuprins:

„(9¹) Un asigurător, reasigurător, agent de asigurare sau de reasigurare, persoană fizică ori juridică, sau un agent de asigurare subordonat, persoană fizică ori juridică, nu poate fi acţionar, direct sau indirect, ori administrator al unui broker de asigurare şi/sau de reasigurare.“

94. Alineatul (11) al articolului 35 va avea următorul cuprins:

„(11) Brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare nu îşi pot desfăşura activitatea prin agenţi de asigurare, persoane fizice sau juridice, subagenţi ori agenţi de asigurare subordonaţi, ci numai prin personal propriu şi/sau prin asistenţi în brokeraj.“

95. La articolul 35, după alineatul (11) se introduc şase noi alineate, alineatele (11¹), (11²), (11³), (11⁴), (11⁵) şi (11⁶), cu următorul cuprins:

„(11¹) Mandatul în brokeraj nu poate fi îndeplinit prin intermediul unui agent de asigurare sau de reasigurare, persoană fizică ori juridică, sau printr-un subagent ori agent de asigurare subordonat. 

(11²) Înainte de a încheia mandatul de brokeraj cu clientul, brokerul trebuie să îi solicite un înscris din care să rezulte că acesta nu a semnat cu unul sau mai mulţi brokeri un mandat cu acelaşi obiect. 

(11³) În cazul în care clientul se consideră prejudiciat de modul cum se îndeplineşte mandatul de brokeraj are dreptul de a solicita modificarea prin înţelegere amiabilă sau în cazul în care nu se ajunge la nici un acord are dreptul să revoce mandatul. În toate cazurile de mai sus clientul trebuie să-şi argumenteze solicitarea în scris, printr-un preaviz trimis cu cel puţin:

1. 10 zile calendaristice înaintea datei de solicitare a înţelegerii amiabile; sau

2. 30 de zile calendaristice înaintea datei de revocare a mandatului. 

(11⁴) În cazul în care nu se respectă prevederile alin. (11²) şi alin. (11³) pct. 1 şi 2, brokerul în cauză este îndreptăţit să ceară rambursarea cheltuielilor efectuate până la data la care ia cunoştinţă despre faptele descrise în prevederile menţionate mai sus sau, după caz, să solicite daune materiale. 

(11⁵) Personalul propriu al brokerului de asigurare şi/sau de reasigurare, care are ca principală atribuţie de serviciu intermedierea contractelor de asigurare şi/sau de reasigurare, va fi înscris în registrul prevăzut la art. 5 lit. r), în condiţiile prevăzute prin norme emise în aplicarea prezentei legi. 

(11⁶) Asistenţii în brokeraj vor fi înscrişi în Jurnalul asistenţilor în brokeraj.“

96. La articolul 35, după alineatul (13) se introduce un nou alineat, alineatul (13¹), cu următorul cuprins:

„(13¹) Brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare le este interzis să facă reclamă ori publicitate remunerată pentru produsele, activitatea sau acţiunile de orice fel ale asigurătorilor ori reasigurătorilor.“

97. Alineatul (14) al articolului 35 va avea următorul cuprins:

„(14) În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor constată că activitatea de publicitate a intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări care au sediul social ori domiciliul, după caz, în România nu respectă aceste reguli, aplică sancţiunile prevăzute la art. 39 alin. (3) lit. d) sau e).“

98. La articolul 35, după alineatul (1) se introduc patru noi alineate, alineatele (15), (16), (17) şi (18), cu următorul cuprins:

„(15) Toate rapoartele, documentele şi solicitările brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi corespondenţa de orice fel a acestora cu Comisia de Supraveghere a Asigurărilor vor fi semnate, după caz, numai de persoanele semnificative. 

(16) Orice împuternicire dată unei alte persoane, emisă inclusiv de administratori sau de administratorul unic, în cazul în care acesta din urmă nu face parte din conducerea executivă, este nulă de drept. 

(17) Prin derogare de la prevederile alin. (16), când conducerea este asigurată de o singură persoană, în cazuri bine justificate, persoanele menţionate la alin. (16) pot împuternici o altă persoană din cadrul brokerului de asigurare şi/sau de reasigurare, pentru a duce la îndeplinire obligaţiile prevăzute la alin. (15). 

(18) Împuternicirea, care trebuie să indice perioada pentru care se acordă, va fi trimisă în cel mult două zile calendaristice de la emiterea ei, spre înştiinţare, la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.“

99. După articolul 35 se introduc două noi articole, articolele 35¹ şi 35², cu următorul cuprins:

„Art. 35¹. – Brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare sunt obligaţi să prezinte Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor situaţiile financiare anuale, precum şi alte documente, rapoarte ori informaţii cerute de aceasta, la termenele şi în formele stabilite prin norme emise în aplicarea prezentei legi sau prin avize, decizii ori circulare. 

Art. 35². – (1) Brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare pot fructifica ori investi capitalul social, veniturile realizate din activitatea de intermediere în asigurări sau în reasigurări, precum şi rezervele de capital în bunuri mobiliare ori imobiliare (depozite bancare, acţiuni, obligaţiuni, alte titluri de valori mobiliare, imobile destinate activităţii proprii sau închirierii). 

(2) Veniturile din activitatea de închiriere a imobilelor pot reprezenta maximum 15% din veniturile aferente activităţii de intermediere în asigurări.“

100. La articolul 36, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3¹), cu următorul cuprins:

„(3¹) După data aderării României la Uniunea Europeană, taxa de funcţionare prevăzută la alin. (3) se poate majora până la maximum 0,5% din veniturile din activitatea de brokeraj aferente perioadei pentru care sunt datorate, în raport cu obligaţiile ce revin Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, după dobândirea statutului de stat membru al Uniunii Europene.“

101. Articolul 36⁵ va avea următorul cuprins:

„Art. 36⁵. – În cazul retragerii autorizaţiei sau, după caz, al radierii din registrul agenţilor de asigurare a unui intermediar în asigurări şi/sau în reasigurări, care are sediul social ori domiciliul pe teritoriul României, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va informa toate autorităţile competente pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea acel intermediar în baza dreptului de stabilire sau a libertăţii de a presta servicii.“

102. După articolul 36⁶ se introduce un nou articol, articolul 36⁷, cu următorul cuprins:

„Art. 36⁷. – Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va lua măsurile necesare pentru a asigura publicarea corespunzătoare a condiţiilor în care trebuie să se desfăşoare activitatea de asigurare pe teritoriul României.“

103. Alineatul (2) al articolului 38 va avea următorul cuprins:

„(2) În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor constată că activitatea de publicitate a asigurătorilor sau reasigurătorilor cu sediul social în România nu respectă aceste reguli, aplică sancţiunile prevăzute la art. 39 alin. (3) lit. d) sau e).“

104. Titlul capitolului VIII va avea următorul cuprins:

„Activitatea de control şi sancţiuni“

105. După articolul 38 se introduce un nou articol, articolul 38¹, cu următorul cuprins:

„Art. 38¹. – (1) Încălcarea prevederilor prezentei legi, a normelor adoptate în aplicarea acesteia, precum şi a avizelor, deciziilor sau solicitărilor de informaţii, documente şi rapoarte se constată de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, prin exercitarea unui control permanent, periodic sau inopinat al activităţii asigurătorilor, reasigurătorilor, intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România sau Fondului de compensare. 

(2) Efectuarea unui control periodic sau inopinat se hotărăşte prin decizie a Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. 

(3) Sancţiunile se stabilesc de către Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în baza referatelor de constatare întocmite de către direcţiile de specialitate care efectuează controlul permanent la sediul autorităţii de supraveghere ori a proceselor-verbale încheiate ca urmare a controalelor periodice sau inopinate efectuate de echipele de control desemnate în acest scop, la sediul asigurătorului, reasigurătorului ori intermediarului în asigurări şi/sau în reasigurări, Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România sau Fondului de compensare. 

(4) Urmărirea aplicării sancţiunilor se face de către direcţiile de specialitate care au întocmit referatele ori de către direcţia de control, pentru controalele periodice sau inopinate. 

(5) Controlul permanent se efectuează la sediul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor de către direcţiile sale de specialitate, asupra:

a) datelor din rapoartele şi informările, periodice sau anuale, stabilite prin prezenta lege şi prin normele emise în aplicarea acesteia;

b) documentelor şi informaţiilor solicitate prin avize sau decizii de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în vederea exercitării unei supravegheri de tip prudenţial;

c) documentelor şi informaţiilor care necesită aprobarea prealabilă a modificărilor hotărâte de către asigurători, reasigurători şi brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare;

d) respectării termenelor de prezentare a rapoartelor, informărilor, documentelor şi informaţiilor prevăzute la lit. a), b) şi c). 

(6) Direcţiile de specialitate din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor care efectuează controlul permanent în conformitate cu prevederile alin. (5) vor notifica, prin scrisoare cu confirmare de primire, persoanelor semnificative ale asigurătorilor, reasigurătorilor, intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, ale Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România sau conducătorului compartimentului specializat al administratorului Fondului de compensare despre încălcarea prevederilor prezentei legi şi ale normelor emise în aplicarea acesteia şi vor solicita acestora ca, în termen de 7 zile calendaristice de la primirea notificării, să remită un răspuns prin care să explice motivul încălcării. 

(7) În termen de 3 zile lucrătoare de la primirea răspunsului la notificarea prevăzută la alin. (6), direcţia de specialitate în cauză va propune, printr-un referat de constatare, Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor măsurile sancţionatorii, la care se anexează răspunsul primit. 

(8) Referatul de constatare se va întocmi şi se va prezenta Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în acelaşi termen ca cel prevăzut la alin. (7), şi în cazul lipsei unui răspuns la notificarea prevăzută la alin. (6). 

(9) Termenele prevăzute la alin. (6) şi, respectiv, alin. (7) decurg de la data de înregistrare a notificării de către asigurători, reasigurători, intermediarii în asigurări şi/sau în reasigurări, Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România sau Fondul de compensare, după caz, şi, respectiv, de la data de înregistrare a răspunsului la notificare de către direcţia de specialitate emitentă a notificării. 

(10) În funcţie de natura, gravitatea şi frecvenţa abaterilor Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor poate hotărî atât aplicarea unei sancţiuni, în conformitate cu prevederile prezentei legi, cât şi efectuarea unui control inopinat la sediul asigurătorului, reasigurătorului şi intermediarului în asigurări şi/sau în reasigurări sau, în cazul în care este în desfăşurare un control periodic, va dispune extinderea acestuia şi asupra aspectelor negative sesizate. 

(11) Controalele periodice şi tematica acestora vor fi notificate către asigurători, reasigurători şi brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare sau, dacă este cazul, Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, agenţilor de asigurare sau de reasigurare şi agenţilor de asigurare subordonaţi, persoane juridice, cu 30 de zile înainte de data de începere. 

(12) Asigurătorii, reasigurătorii şi brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România au obligaţia de a pune la dispoziţia echipelor de control periodic sau inopinat un spaţiu adecvat, care pe perioada desfăşurării controlului să fie folosit numai de către membrii echipei. 

(13) Controalele inopinate vor viza numai aspecte punctuale, rezultate din analiza rapoartelor şi informărilor, periodice sau anuale, ori a reclamaţiilor şi sesizărilor înregistrate la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, privind activitatea asigurătorilor, reasigurătorilor, intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, a Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România sau a Fondului de compensare, după caz, şi nu pot dura mai mult de 3 zile lucrătoare consecutive. 

(14) Nici un asigurător, reasigurător şi intermediar în asigurări şi/sau în reasigurări, Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România sau Fondul de compensare nu poate refuza efectuarea unui control inopinat.“

106. Alineatul (1) al articolului 39 se abrogă. 

107. La articolul 39 alineatul (2), literele a), b), c) şi d) vor avea următorul cuprins:

„a) nerespectarea, în orice mod, a normelor adoptate conform art. 8 alin. (1), precum şi a deciziilor sau avizelor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emise potrivit art. 4 alin. (26) şi art. 8 alin. (2);

b) înmatricularea asigurătorilor sau reasigurătorilor la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului fără autorizaţia emisă de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;

c) încălcarea, în orice mod, a dispoziţiilor art. 5 lit. b), c), d), e), f), g), h), h¹), h²), h³), i), j), l), m) şi ale art. 18;

d) nerespectarea prevederilor art. 12 alin. (16), (17) şi (18), art. 12¹, 12², 20, 20¹, art. 33 alin. (7), art. 34 alin. (4¹), (4²) şi (4³), art. 38¹ alin. (6), (12) şi (14), precum şi ale cap. V, după caz;“. 

108. La articolul 39 alineatul (2), literele g) şi i) vor avea următorul cuprins:

„g) încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 16 şi 35 şi a normelor emise în aplicarea prezentei legi cu privire la menţinerea limitei minime a capitalului social şi, după caz, a fondului de rezervă liberă vărsat, a marjei de solvabilitate şi, după data aderării României la Uniunea Europeană, a fondului de siguranţă;

......................................................................................... 

i) nerespectarea prevederilor art. 23, art. 42 alin. (2) şi ale normelor emise în aplicarea prezentei legi privind transferul de portofoliu;“. 

109. La articolul 39 alineatul (2), literele j) şi k) vor avea următorul cuprins:

„j) neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor prevăzute la art. 27, 28 şi 28¹;

k) nerespectarea prevederilor art. 33 alin. (3), (41), (6), (7) şi (14), art. 34, art. 38¹ alin. (6), (12) şi (14) şi a normelor privind desfăşurarea activităţii agenţilor de asigurare, ale subagenţilor şi agenţilor de asigurare subordonaţi;“. 

110. La articolul 39 alineatul (2), litera m) va avea următorul cuprins:

„m) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 35 alin. (13), (13¹) şi (14) şi la art. 38 alin. (2) privind activitatea de publicitate şi de reclamă;“. 

111. La articolul 39 alineatul (2), după litera m) se introduc patru noi litere, literele m¹), m²), m³) şi m⁴), cu următorul cuprins:

„m¹) nerespectarea prevederilor art. 12 alin. (16), (17) şi (18);

m²) nerespectarea obligaţiilor brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, prevăzute la art. 33 alin. (3), (4¹), (6), (7) şi (14), art. 35, 36, art. 38¹ alin. (6), (12) şi (14) şi în normele emise în aplicare;

m³) nerespectarea de către asigurători, reasigurătorii şi brokerii de asigurare şi/sau de reasigurare, Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, precum şi de către administratorul Fondului de compensare a termenelor de transmitere sau trimiterea cu date incomplete şi eronate a rapoartelor, raportărilor, analizelor, documentelor şi informaţiilor prevăzute de prezenta lege, de normele emise în aplicarea ei sau prin decizii ori avize;

m⁴) nerespectarea prevederilor art. 25 alin. (3), (3¹) şi (4) şi ale normelor emise în aplicarea acestuia de către Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România sau administratorul Fondului de compensare;“. 

112. La articolul 39 alineatul (2), literele n) şi o) vor avea următorul cuprins:

„n) desfăşurarea de către asigurători sau reasigurători a activităţii de asigurare, de reasigurare sau de bancassurance prin intermediari neautorizaţi şi/sau neînregistraţi potrivit legii sau fără calificarea şi pregătirea profesională corespunzătoare;

o) neîndeplinirea ori îndeplinirea în mod defectuos a obligaţiei de ţinere a registrului agenţilor de asigurare sau a jurnalului asistenţilor în brokeraj, după caz, potrivit legii şi normelor emise în aplicarea acesteia;“. 

113. La articolul 39 alineatul (3), literele c) şi e) vor avea următorul cuprins:

„c) amendă aplicabilă: asigurătorilor sau reasigurătorilor, de la 0,5% până la 1% din capitalul social; intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, cu forma juridică de societate pe acţiuni, de la 3% la 6%; brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, cu forma juridică de societate cu răspundere limitată, de la 10% până la 20% din capitalul social; agenţilor de asigurare persoane juridice, cu forma juridică de societate cu răspundere limitată, de la 1.000 lei (RON) la 5.000 lei (RON); agenţilor de asigurare persoane fizice, subagenţilor şi agenţilor de asigurare subordonaţi, persoane fizice, de la 500 lei (RON) la 1.000 lei (RON); persoanelor nominalizate la art. 5 lit. d) pct. 2, între 5.000 lei (RON) şi 10.000 lei (RON); persoanelor nominalizate la art. 5 lit. d) pct. 3, 4, 5 şi 6, precum şi conducătorului sau, după caz, conducerii executive a agenţilor de asigurare persoane juridice, respectiv a consiliului director/conducerii executive a Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, a administratorului Fondului de compensare, după caz, între 1–6 salarii nete ale persoanelor respective din luna precedentă celei în care a fost constatată contravenţia. În cazul în care prin aplicarea acestor amenzi se depăşeşte limita maximă prevăzută pentru amenzi în legea-cadru care reglementează regimul juridic al contravenţiilor, se va aplica aceasta;

......................................................................................... 

e) retragerea autorizaţiei asigurătorilor, reasigurătorilor sau brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, revocarea administratorului Fondului de compensare şi, după caz, retragerea avizului acordat potrivit art. 25, precum şi dispunerea către asigurători/reasigurători şi brokeri de asigurare/reasigurare a radierii agenţilor de asigurare, persoane fizice sau juridice, a subagenţilor, a agenţilor de asigurare subordonaţi sau a asistenţilor în brokeraj, din registrele speciale în care aceştia au fost înregistraţi.“

114. La articolul 39 alineatul (3), după litera c) se introduce o nouă literă, litera c¹) cu următorul cuprins:

„c¹) suspendarea temporară a dreptului de vot al acţionarilor semnificativi;“. 

115. Alineatul (8) al articolului 39 va avea următorul cuprins:

„(8) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă penală de la 20.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON) fapta oricărei persoane constând în desfăşurarea activităţii de asigurare în/din România fără autorizarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, precum şi desfăşurarea activităţii fără înscrierea în Registrul asigurătorilor, reasigurătorilor şi intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări.“

116. La articolul 39, după alineatul (8) se introduc trei noi alineate, alineatele (8¹), (8²) şi (8³), cu următorul cuprins:

„(8¹) Se interzice oricărei persoane care nu are autorizaţie emisă sau nu este înregistrată la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor să utilizeze denumirile de asigurător, reasigurător, broker de asigurare şi/sau de reasigurare, agent de asigurare sau de reasigurare, subagent sau agent de asigurare subordonat sau derivatele acestora, în legătură cu o activitate, un produs sau un serviciu, cu excepţia cazului în care această utilizare este stabilită sau recunoscută prin lege sau printr-un acord internaţional, sau când, din contextul în care sunt folosite aceste cuvinte, rezultă neîndoielnic că nu este vorba de activităţi de asigurare, de reasigurare sau de intermediere în asigurări şi/sau în reasigurări. 

(8²) În orice formă de publicitate, acte oficiale, contracte ori alte asemenea documente, iniţialele, sigla, emblema sau alte elemente de identificare a unui asigurător, reasigurător sau intermediar în asigurări şi/sau în reasigurări care funcţionează în România ori care sugerează o legătură cu aceasta pot fi utilizate numai de către şi în legătură cu o subunitate a acelei entităţi, inclusiv în denumirea acesteia. 

(8³) În scopul exercitării activităţilor specifice, entităţile străine pot utiliza pe teritoriul României denumirea pe care o utilizează şi în ţara de origine. În situaţia în care există posibilitatea unor confuzii, în scopul asigurării unei clarificări corespunzătoare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate să solicite ca numele asigurătorului, reasigurătorului sau intermediarului în asigurări şi/sau în reasigurări respectiv să fie însoţit de o menţiune explicativă în limba română.“

117. La articolul 39, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alineatul (12), cu următorul cuprins:

„(12) În vederea asigurării transparenţei şi aplicării unitare a măsurilor sancţionatorii prevăzute la acest articol, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va emite norme în aplicarea prezentei legi privind gradualizarea măsurilor sancţionatorii. Măsurile sancţionatorii trebuie să fie proporţionale cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în referatul de constatare/procesul-verbal.“

118. Articolul 41¹ va avea următorul cuprins:

„Art. 41¹ – (1) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va emite norme privind rezolvarea corespunzătoare a reclamaţiilor şi, pe cale amiabilă, a disputelor dintre intermediarii în asigurări şi/sau în reasigurări şi asiguraţi. 

(2) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va sprijini asociaţiile profesionale ale asigurătorilor şi intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări să coopereze în vederea rezolvării disputelor transfrontaliere.“

119. La articolul 42¹, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor nu are calitate procesuală şi nu poate fi chemată în judecată în procesele declanşate împotriva asigurătorilor/reasigurătorilor/ intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, chiar dacă aceştia se află în procedură de redresare financiară sau de faliment, şi nici în procesele împotriva Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România sau administratorului Fondului de compensare, după caz, pentru a răspunde de neîndeplinirea obligaţiilor asumate de aceştia potrivit legii şi/sau convenţiilor internaţionale.“

120. La articolul 43, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins:

„(2¹) Oficiul Naţional al Registrului Comerţului este obligat să permită accesul gratuit al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor la informaţiile din registrul comerţului central, ţinut în sistem computerizat, referitoare la asigurătorii şi brokerii de asigurare din România, autorizaţi în conformitate cu prevederile prezentei legi, la agenţii de asigurare persoane fizice şi juridice, precum şi la alte persoane fizice sau juridice care sunt sau solicită aprobarea pentru a deveni acţionari semnificativi direcţi sau indirecţi ai unui asigurător sau broker; de asemenea, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului este obligat să furnizeze la solicitarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor informaţii economico-financiare raportate de asigurători, reasigurători, agenţi de asigurare, persoane juridice şi brokeri de asigurare şi/sau de reasigurare în situaţiile financiare anuale.“

121. Alineatul (2) al articolului 44 va avea următorul cuprins:

„(2) Asigurătorii care îşi încetează activitatea sau, în cazul asigurătorilor cu activitate compozită, solicită renunţarea la una dintre activităţi sunt obligaţi să procedeze la efectuarea transferului de portofoliu în condiţiile prevăzute în art. 23 şi în normele emise în aplicarea prezentei legi.“

122. La articolul 47 punctul 2, litera g) se abrogă. 123. Titlul anexei nr. 2 va avea următorul cuprins:

„REGISTRUL SPECIAL

al activelor admise să acopere rezervele tehnice“

124. La anexa nr. 3, punctul 3 va avea următorul cuprins:

„3. Directiva 2002/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind asigurarea de viaţă (Jurnalul Oficial L 345, 19/12/2002, p. 0001): 

– expunere de motive (18), art. 1, art. 2, art. 4, art. 5, art. 6 alin. (5), art. 7, art. 8, art. 9, art. 10, art. 11, art. 13, art. 14, art. 15, art. 17, art. 18, art. 19, art. 20, art. 24, art. 27, art. 28, art. 29, art. 30, art. 31, art. 34, art. 37, art. 39, art. 40, art. 41, art. 42, art. 43, art. 44, art. 45, art. 46, art. 47, art. 48, art. 49, art. 51, art. 53, art. 54, art. 55, art. 61, art. 62, art. 67, art. 69, anexa, anexa 2.“

125. La anexa nr. 3, punctul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„5. Directiva 2002/92/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 decembrie 2002 privind intermedierea în asigurări (Jurnalul Oficial L 009, 15/01/2003, p. 0003): 

– art. 1, art. 1(2), art. 2, art. 3, art. 4, art. 6, art. 7, art. 7(3), art. 9, art. 11, art. 12, art. 14.“

126. La anexa nr. 3, după punctul 10, se introduc trei noi puncte, punctele 11, 12 şi 13, cu următorul cuprins:

„11. Directiva a patra a Consiliului privind conturile anuale ale anumitor tipuri de societăţi comerciale (78/660/EEC), publicată în Jurnalul Oficial nr. L 222, 14/08/1978: 

– Art. 17

12. Regulamentul Consiliului (EC) 2001/2157 privind statutul unei companii europene, publicat în Jurnalul Oficial nr. L 294, 10/11/2001: 

– Art. 1 alin. 1

13. Directiva 77/91 publicată în Jurnalul Oficial nr. L 026, 31/01/1977: 

– art. 6 alin. 1.“

Art. II. – (1) Orice dispoziţii legale referitoare la asigurări şi/sau reasigurări, privind fondul de siguranţă, se vor aplica începând cu data aderării României la Uniunea Europeană. 

(2) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va emite norme în aplicarea Legii nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ. 

(3) În termen de patru luni de la data aderării României la Uniunea Europeană, asigurătorii sau reasigurătorii autorizaţi în conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale normelor emise în aplicarea acesteia sunt obligaţi să se conformeze prevederilor art. 12¹ alin. (1) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare. 

(4) Registrul actuarilor se va deschide de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor de la data aderării României la Uniunea Europeană. 

(5) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va remite Registrul actuarilor către Corpul actuarilor, în termen de 4 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană. De la data preluării Registrului actuarilor, Corpul actuarilor primeşte statut de asociaţie profesională independentă cu rol de autoreglementare a acestei profesii. 

Art. III. – Alineatul (2) al articolului III din Legea nr. 403/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 25 octombrie 2004, se abrogă. 

Art. IV. – Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 10 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare. 

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucureşti, 22 decembrie 2005. 

Nr. 201.