Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2007

M. Of. nr. 97 din 8 februarie 2007

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European

 

Având în vedere imperativul asigurării unui proces electoral corect şi transparent şi ţinând cont de termenul foarte scurt rămas până la data desfăşurării alegerilor membrilor din România în Parlamentul European, precum şi de deficienţele constatate în procesul de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, toate acestea vizând interesul public şi constituind o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. 

Art. I. – Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2007, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 9 va avea următorul cuprins:

„Art. 9. – (1) Listele electorale sunt permanente, suplimentare şi speciale. 

(2) Alegătorii resortisanţi sunt înscrişi în listele electorale permanente. Alegătorul resortisant care, în ziua votării, la secţia de votare unde ar trebui să fie arondat, conform domiciliului, constată că este omis de pe copia listei electorale permanente va fi înscris în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în baza documentului de identitate. 

(3) Alegătorii resortisanţi care îşi exercită dreptul de vot la alte secţii de votare decât cea în care sunt arondaţi conform domiciliului se înscriu în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în baza documentului de identitate, dacă în ziua votării se află în altă localitate decât cea de domiciliu sau dacă îşi exercită atribuţiile la secţia de votare respectivă. 

(4) Alegătorii comunitari care, în conformitate cu prevederile prezentei legi, au drept de vot sunt înscrişi la cerere în lista electorală specială de către primarul unităţii administrativ-teritoriale în care au reşedinţa sau domiciliul. Copia listei electorale speciale se transmite de către primar biroului electoral al secţiei de votare la care cetăţeanul comunitar este arondat conform domiciliului sau reşedinţei. 

(5) Alegătorii comunitari îşi pot exercita dreptul de vot în baza unei dovezi eliberate de Autoritatea Electorală Permanentă şi a unui document de identitate. 

(6) În vederea obţinerii dovezii prevăzute la alin. (5) alegătorul comunitar va depune cu cel puţin 60 de zile înaintea zilei de referinţă o cerere la primarul unităţii administrativ-teritoriale în care îşi are domiciliul/reşedinţa, însoţită de o copie a unui document de identitate. Cererea trebuie să cuprindă următoarele:

a) numele şi prenumele, data naşterii, cetăţenia solicitantului şi domiciliul/reşedinţa de pe teritoriul României;

b) localitatea sau circumscripţia electorală, după caz, din statul membru de origine, pe ale cărei liste electorale acesta este înscris;

c) menţiunea că solicitantul îşi exercită dreptul de vot numai pentru România;

d) menţiunea că solicitantul nu este lipsit, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau printr-un alt act prevăzut de legea statului de origine, de dreptul de vot în statul membru de origine. 

(7) În termen de 48 de ore de la înregistrarea cererii prevăzute la alin. (6), primarul unităţii administrativ-teritoriale înaintează cererea, însoţită de o copie a documentului de identitate, Autorităţii Electorale Permanente. 

(8) În termen de 15 zile de la înregistrarea cererii la Autoritatea Electorală Permanentă, aceasta hotărăşte asupra îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege de către alegătorul comunitar privind exercitarea dreptului de a alege membri din România în Parlamentul European. 

(9) În cazul în care alegătorul comunitar îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege, Autoritatea Electorală Permanentă comunică primarului unităţii administrativ-teritoriale o dovadă pe baza căreia solicitantul îşi poate exercita dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European. 

(10) La primirea dovezii, primarul îl înscrie în lista electorală specială. În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta lege, Autoritatea Electorală Permanentă va comunica primarului refuzul eliberării dovezii. În termen de 24 de ore de la primirea dovezii sau a refuzului de eliberare a acesteia, primarul îl înştiinţează în acest sens pe solicitant. 

(11) Refuzul Autorităţii Electorale Permanente de a elibera dovada prevăzută la alin. (5) poate fi contestat de alegătorul comunitar la Tribunalul Bucureşti în termen de 3 zile de la comunicarea de către primar a refuzului. Hotărârea Tribunalului Bucureşti va fi pronunţată în termen de 24 de ore de la înregistrarea contestaţiei. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă. 

(12) În baza dovezii şi a unui document de identitate, alegătorul comunitar îşi va putea exercita dreptul de vot şi la altă secţie de votare decât cea de domiciliu/reşedinţă, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. 

(13) Autoritatea Electorală Permanentă informează instituţiile cu responsabilităţi similare din statul membru al Uniunii Europene al cărui cetăţean este că acestuia i s-a acordat dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European. 

(14) Modelul, denumirea, forma, conţinutul, modul de eliberare şi de utilizare a dovezii eliberate de Autoritatea Electorală Permanentă, precum şi cheltuielile de tipărire şi distribuire a acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă. 

(15) Copiile listelor electorale permanente şi ale listei electorale speciale se predau de către primar, pe bază de proces-verbal, preşedintelui biroului electoral al fiecărei secţii de votare, cu 3 zile înainte de ziua de referinţă. În aceeaşi zi se vor transmite birourilor electorale modele ale listei electorale suplimentare în care urmează să fie înscrişi alegătorii omişi din listele permanente, precum şi cei care votează în altă secţie de votare decât cea în care sunt arondaţi conform domiciliului sau reşedinţei.“

2. După articolul 9 se introduc două noi articole, articolele 9¹ şi 9², cu următorul cuprins:

„Art. 9¹. – Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Autoritatea pentru Străini, selectează şi prelucrează datele din Sistemul naţional de evidenţă a străinilor, întocmeşte, tipăreşte şi pune la dispoziţia Autorităţii Electorale Permanente lista cu cetăţenii Uniunii Europene aflaţi în evidenţe, în vederea stabilirii autenticităţii declaraţiilor persoanelor eligibile comunitar şi cererilor alegătorilor comunitari în ceea ce priveşte numele şi prenumele, data naşterii, cetăţenia şi domiciliul/reşedinţa de pe teritoriul României. 

Art. 9². – (1) Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, împreună cu structurile sale judeţene/a municipiului Bucureşti, selectează şi prelucrează datele din Registrul naţional de evidenţă a persoanelor privind cetăţenii cu drept de vot, tipăreşte şi pune la dispoziţia primarilor listele electorale permanente şi copiile de pe acestea. 

(2) Listele electorale permanente se întocmesc în două exemplare, originale, şi se semnează de primar, şeful serviciului public comunitar judeţean sau, după caz, al sectoarelor municipiului Bucureşti de evidenţă a persoanelor şi şeful structurii judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti subordonate Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor. Un exemplar se predă spre păstrare secretarului unităţii administrativ-teritoriale şi unul se predă judecătoriei în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care a fost întocmit. 

(3) Copiile de pe listele electorale permanente se întocmesc în 3 exemplare şi se semnează de primar, secretarul unităţii administrativ-teritoriale, şeful serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor sau, după caz, al sectoarelor municipiului Bucureşti şi de şeful structurii judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti subordonate Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor. Un exemplar se predă de către primar, pe bază de proces-verbal, preşedintelui biroului electoral al fiecărei secţii de votare. Un exemplar este pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar. 

(4) Actualizarea listelor electorale permanente se face în cel mult 45 de zile de la data publicării hotărârii Guvernului pentru stabilirea zilei de referinţă. În termen de 5 zile de la actualizare, primarii au obligaţia de a pune la dispoziţia partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, la cererea şi pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente.“

3. La articolul 10 alineatul (1), partea introductivă şi litera a) vor avea următorul cuprins:

„Art. 10. – (1) Pentru a-şi exercita dreptul de a fi aleasă ca membru din România în Parlamentul European pe listele unui partid politic, ale unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, unei alianţe politice, alianţe electorale ori ca independent, o persoană eligibilă comunitar este obligată ca, pe lângă actele necesare candidaţilor care sunt cetăţeni români, să prezinte Biroului Electoral Central documente care să ateste identitatea, precum şi o declaraţie pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele precizări:

a) numele şi prenumele, data naşterii, cetăţenia şi domiciliul/reşedinţa de pe teritoriul României;“. 

4. După alineatul (9) al articolului 12 se introduc două noi alineate, alineatele (10) şi (11), cu următorul cuprins:

„(10) Un alegător poate semna pe o singură listă de susţinători. 

(11) Lista susţinătorilor este un act public şi se află sub incidenţa Codului penal. În finalul listei, persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor.“

5. Alineatele (1) şi (5) ale articolului 13 vor avea următorul cuprins:

„Art. 13. – (1) Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţă publică, prin afişare la sediul său şi cu sprijinul prefecţilor şi al primarilor la toate sediile primăriilor, propunerile de candidaţi pe care le-a primit, în termen de 24 de ore de la înregistrare, precum şi prin orice alt mijloc de publicitate. 

............................................................................................ 

(5) În termen de 24 de ore de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (2)–(4), Biroul Electoral Central constată, pe bază de proces-verbal, rămânerea definitivă a candidaturilor şi le face publice în condiţiile prevăzute la alin. (1).“

6. După alineatul (5) al articolului 13 se introduc trei noi alineate, alineatele (6), (7) şi (8), cu următorul cuprins:

„(6) Pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale care au depus liste de candidaţi, precum şi a candidaţilor independenţi, se procedează astfel:

a) în prima etapă, listele partidelor politice parlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale, precum şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele Biroului Electoral Central; lista primului partid, primei alianţe politice, primei alianţe electorale, primei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului extras/extrase din urnă se imprimă în patrulaterul cu numărul de ordine 1; lista celui de-al doilea partid politic, celei de-a doua alianţe politice, celei de-a doua alianţe electorale, celei de-a doua organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului extras/extrase se imprimă în patrulaterul cu numărul de ordine 2. Imprimarea continuă până la epuizarea listelor tuturor partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului;

b) în etapa a doua, listele partidelor politice care nu sunt reprezentate în Parlament, alianţelor politice şi alianţelor electorale, precum şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite se imprimă în următoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultată de tragerea la sorţi efectuată de preşedintele Biroului Electoral Central. 

(7) Tragerea la sorţi prevăzută la alin. (6) se face în prezenţa reprezentanţilor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, precum şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care depun liste de candidaţi. 

(8) Pentru fiecare candidat independent se imprimă un patrulater distinct, în partea finală a buletinului de vot, în ordinea înregistrării candidaturilor la Biroului Electoral Central.“

7. Articolul 14 va avea următorul cuprins:

„Art. 14. – (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale se constituie Biroul Electoral Central. 

(2) Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, 10 reprezentanţi ai partidelor politice şi ai alianţelor acestora, precum şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, care participă la alegeri, precum şi un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. 

(3) Desemnarea celor 5 judecători se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţă publică, în termen de 5 zile de la stabilirea zilei de referinţă, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai Curţii. Data desfăşurării şedinţei publice de tragere la sorţi se anunţă în scris, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu două zile înainte de ziua desfăşurării, partidelor politice parlamentare, precum şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului şi se aduce la cunoştinţă publică prin presa scrisă şi audiovizuală. La organizarea şi desfăşurarea tragerii la sorţi au dreptul să participe câte un reprezentant, desemnat ca atare, al partidelor politice parlamentare, respectiv al organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi consultantul-şef al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Procesul-verbal constituie actul de învestire. 

(4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare, precum şi al organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului şi cu reprezentantul desemnat de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. Completarea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de învestire. În această organizare Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi. 

(5) În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice care nu sunt reprezentate în Parlament, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora care participă la alegeri comunică, în scris, Biroului Electoral Central numele şi prenumele reprezentanţilor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. 

(6) Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale dintre acestea în Biroul Electoral Central se face în termen de 24 de ore de la comunicarea prevăzută la alin. (5), în limita numărului de membri prevăzut la alin. (2), prin tragere la sorţi, de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale în cauză. Procesul-verbal întocmit de preşedinte cu privire la modul de stabilire a reprezentanţilor constituie actul de învestire a calităţii acestora de membri în Biroul Electoral Central. 

(7) Biroul Electoral Central funcţionează la nivelul circumscripţiei electorale naţionale şi foloseşte, ca aparat de lucru, personal de specialitate din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, al Autorităţii Electorale Permanente şi al Institutului Naţional de Statistică. 

(8) Biroul Electoral Central, în componenţa prevăzută la alin. (4), adoptă, în termen de două zile de la constituire, un regulament de organizare şi funcţionare, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi este obligatoriu pentru toate birourile electorale.“

8. După articolul 14 se introduc opt noi articole, articolele 14¹–14⁸, cu următorul cuprins:

„Art. 14¹. – Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii:

a) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei cuprinzând denumirea şi semnele electorale ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite, care au dreptul să participe la alegeri;

b) comunică, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, situaţia generală a candidaturilor admise Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru atribuirea timpilor de antenă, precum şi Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de Radiodifuziune;

c) constată respectarea prevederilor prezentei legi pentru depunerea candidaturilor şi înregistrează candidaturile care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege; în acest scop poate solicita Ministerului Public verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 12 alin. (10) şi (11);

d) comunică birourilor electorale judeţene candidaturile înregistrate şi le face cunoscute prin presă;

e) rezolvă întâmpinările la propria activitate şi contestaţiile trimise de birourile electorale judeţene, în condiţiile prevăzute la art. 41 alin. (1) din Legea nr. 373/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

f) primeşte de la birourile electorale judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, procesele-verbale cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi şi fiecare candidat independent şi constată dacă există partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au întrunit pragul electoral, prevăzut la art. 20 alin. (1), şi candidaţi independenţi care au întrunit coeficientul electoral, prevăzut la art. 20 alin. (2), şi dă publicităţii, în termen de 24 de ore de la constatare, lista partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au întrunit pragul electoral şi candidaţii independenţi care au întrunit coeficientul electoral;

g) verifică şi înregistrează rezultatul alegerilor, însumează pe întreaga ţară voturile valabil exprimate pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală şi organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau candidaţi independenţi care îndeplinesc condiţia prevăzută la lit. f) şi asigură repartizarea mandatelor;

h) anulează alegerile în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraude de natură să modifice atribuirea mandatelor şi dispune repetarea scrutinului;

i) poate dispune renumărarea voturilor într-o secţie de votare sau refacerea centralizării voturilor şi rezultatului alegerilor dintr-un judeţ, în situaţia în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori sau au fost înregistrate neconcordanţe între datele înregistrate în procesele-verbale;

j) transmite Autorităţii Electorale Permanente, după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, materialele necesare redactării Cărţii albe a alegerilor;

k) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege. 

Art. 14². – (1) Biroul electoral judeţean se constituie din 3 judecători şi din cel mult 10 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri. 

(2) Desemnarea judecătorilor se face în şedinţă publică, în termen de 3 zile de la data rămânerii definitive a candidaturilor, de către preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai acestuia. Data şedinţei se aduce la cunoştinţă publică, prin presă, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 24 de ore înainte. Tragerea la sorţi se face pe funcţii: preşedinte şi locţiitor şi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedintele tribunalului, care constituie actul de învestire. Biroul electoral judeţean astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, precum şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri. 

(3) Cel mai târziu cu 15 zile înainte de ziua de referinţă, biroul electoral judeţean se completează cu reprezentanţii partidelor politice parlamentare, precum şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului. Până la această dată partidele politice parlamentare, precum şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului au obligaţia de a transmite biroului electoral judeţean numele şi prenumele reprezentanţilor lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. 

(4) În termen de 5 zile de la data completării biroului electoral judeţean cu reprezentanţii partidelor parlamentare, precum şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, se va proceda la completarea biroului cu reprezentanţi ai partidelor neparlamentare, în limita numărului de membri prevăzut la alin. (1), prin tragere la sorţi de preşedintele biroului, în prezenţa persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale în cauză. Până la această dată partidele politice neparlamentare au obligaţia de a transmite biroului electoral judeţean numele şi prenumele reprezentanţilor lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. 

(5) Dispoziţiile alin. (1)–(4) se aplică şi Biroului Electoral al Municipiului Bucureşti. 

Art. 143. – (1) Birourile electorale judeţene au următoarele atribuţii:

a) rezolvă întâmpinările referitoare la propria activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare; contestaţiile se soluţionează prin hotărâri care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la care se referă, sub sancţiunile prevăzute de prezenta lege;

b) aduc la cunoştinţă publică, prin afişare la sediul lor, data şi ora la care va fi făcută completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare;

c) distribuie, pe bază de proces-verbal, împreună cu primarii, birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea «VOTAT». În procesele-verbale se consemnează orice neconcordanţă între numărul buletinelor de vot, al ştampilelor cu menţiunea «VOTAT» repartizat şi cel efectiv primit;

d) centralizează rezultatul alegerilor pentru judeţ şi înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând aceste rezultate, precum şi întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare. Modelul de proces-verbal se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Institutului Naţional de Statistică, cu avizul consultativ al Ministerului Administraţiei şi Internelor;

e) veghează la organizarea, din timp, a secţiilor de votare, urmăresc şi asigură aplicarea unitară şi respectarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri de către toate autorităţile, instituţiile şi organismele cu responsabilităţi în materie electorală din cadrul judeţului;

f) totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare şi comunică Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi şi candidaţi independenţi. Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti totalizează rezultatul alegerilor transmis de birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi comunică Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi şi candidaţi independenţi;

g) înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor, precum şi întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare;

h) îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit legii. 

(2) Hotărârile biroului electoral judeţean se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică. 

(3) În situaţia în care se constată neconcordanţe între datele cuprinse în procesele-verbale primite de la secţiile de votare, biroul electoral judeţean solicită preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare şi membrilor acestuia care l-au însoţit să facă corecturile necesare, pe care să le ateste prin semnătură şi prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare. 

Art. 14⁴. – (1) Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii:

a) rezolvă întâmpinările referitoare la propria activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare organizate în străinătate; contestaţiile se soluţionează prin hotărâri care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la care se referă, sub sancţiunile prevăzute de prezenta lege;

b) distribuie, pe bază de proces-verbal, prin Ministerul Afacerilor Externe, birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea «VOTAT». De asemenea distribuie, împreună cu primarii sectoarelor municipiului Bucureşti, aceste materiale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. În procesele-verbale se consemnează orice neconcordanţă între numărul buletinelor de vot şi al ştampilelor cu menţiunea «VOTAT» repartizat şi cel efectiv primit;

c) centralizează rezultatul alegerilor pentru secţiile de votare din străinătate şi înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând aceste rezultate, precum şi întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la aceste birouri electorale ale secţiilor de votare;

d) veghează la organizarea, din timp, a secţiilor de votare din străinătate, urmăreşte şi asigură aplicarea unitară şi respectarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri de către toate autorităţile, instituţiile şi organismele cu responsabilităţi în materie electorală pentru organizarea scrutinului în străinătate;

e) totalizează rezultatul alegerilor transmis de birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi de cele din străinătate şi comunică Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi şi candidaţi independenţi. Modelul de proces-verbal se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Institutului Naţional de Statistică, cu avizul consultativ al Ministerului Administraţiei şi Internelor;

f) înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor, precum şi întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi de la birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate;

g) îndeplineşte orice alte atribuţii ce îi revin potrivit legii. 

(2) Hotărârile Biroului Electoral al Municipiului Bucureşti se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică. 

(3) Dacă constată neconcordanţe între datele conţinute de procesele-verbale primite de la secţiile de votare organizate în străinătate, respectiv de la birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti solicită preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, respectiv preşedintelui biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti şi membrilor acestora care i-au însoţit să facă corecturile necesare, pe care să le ateste prin semnătură şi prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare, respectiv a biroului electoral de sector. 

Art. 14⁵. – (1) La nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti se organizează birouri electorale care sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din cel mult 7 membri, reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri. 

(2) Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt magistraţi desemnaţi de preşedintele Tribunalului Bucureşti cu cel mult 15 zile înainte de ziua de referinţă, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai judecătoriei de sector. Tragerea la sorţi se face pe funcţii: preşedinte şi locţiitor şi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedintele tribunalului, care constituie actul de învestire. Data desfăşurării şedinţei publice de tragere la sorţi se anunţă, cu două zile înainte de ziua desfăşurării, de către preşedintele Tribunalului Bucureşti. La organizarea şi desfăşurarea tragerii la sorţi are dreptul să participe câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare. 

(3) În termen de 3 zile de la data desemnării preşedintelui biroului electoral de sector se va proceda la completarea biroului cu reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, precum şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului. În termen de o zi de la data completării biroului electoral de sector cu reprezentanţii partidelor parlamentare, precum şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, se va proceda la completarea biroului cu reprezentanţi ai partidelor neparlamentare, în limita numărului de membri prevăzut la alin. (1), prin tragere la sorţi de preşedintele biroului, în prezenţa persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale în cauză. Până la această dată partidele politice neparlamentare au obligaţia de a transmite Biroului Electoral al Municipiului Bucureşti numele şi prenumele reprezentanţilor lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. 

(4) Birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt asimilate oficiilor electorale prevăzute de Legea nr. 373/2004. 

Art. 14⁶. – (1) Birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii:

a) primesc, pe bază de proces-verbal, buletinele de vot, ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea «VOTAT» de la Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti şi le distribuie, împreună cu primarii de sector, birourilor electorale ale secţiilor de votare din sector. În procesele-verbale se consemnează orice neconcordanţă între numărul buletinelor de vot, al ştampilelor cu menţiunea «VOTAT» repartizat şi cel efectiv primit;

b) totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare şi comunică Biroului Electoral al Municipiului Bucureşti procesul-verbal cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi şi pentru fiecare candidat independent. Modelul de proces-verbal se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Institutului Naţional de Statistică, cu avizul consultativ al Ministerului Administraţiei şi Internelor;

c) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare;

d) aduc la cunoştinţă publică, prin afişare la sediul lor, data şi ora la care va fi făcută completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare;

e) înaintează Biroului Electoral al Municipiului Bucureşti procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor, precum şi întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare;

f) îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit legii. 

(2) Dacă constată neconcordanţe între datele conţinute de procesele-verbale primite de la secţiile de votare, biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti solicită preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare şi membrilor acestuia care l-au însoţit să facă corecturile necesare, pe care să le ateste prin semnătură şi prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare. 

Art. 14⁷. – (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi cel mult 7 membri. 

(2) Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt, de regulă, magistraţi sau alţi jurişti care nu fac parte din niciun partid politic. Preşedintele şi locţiitorul sunt desemnaţi de preşedintele tribunalului, cu cel mult 10 zile înainte de data de referinţă, prin tragere la sorţi. Lista magistraţilor de pe care se face tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a celorlalţi jurişti, de către prefect, împreună cu preşedintele tribunalului şi câte un reprezentant din partea fiecărui partid politic parlamentar. 

(3) În cazul în care numărul juriştilor este insuficient, lista este completată de către prefect cu alte persoane care se bucură de prestigiu în faţa locuitorilor şi care nu fac parte din niciun partid politic. 

(4) Lista propusă de prefect cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar. Persoanele din cuprinsul listei care nu sunt desemnate preşedinţi sau locţiitori ai acestora rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului pentru înlocuirea în cazuri deosebite a titularilor. Lista conţine numele, prenumele, domiciliul, telefoanele şi semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse. 

(5) Gruparea în listă a persoanelor, în vederea tragerii la sorţi, se face avându-se în vedere necesitatea ca locuinţele acestora să fie cât mai aproape de sediul biroului electoral al secţiei de votare. 

(6) Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie pe data desemnării membrilor acestora. 

(7) Cu maximum 5 zile înainte de ziua de referinţă, birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu reprezentanţii partidelor politice parlamentare, precum şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului care participă la alegeri. Dacă numărul partidelor politice parlamentare, respectiv al organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, la respectiva secţie nu va asigura completarea biroului conform alin. (1), se va proceda la completarea biroului cu reprezentanţi ai partidelor neparlamentare sau ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale participante la alegeri, în limita numărului de membri prevăzut la alin. (1), prin tragere la sorţi, de preşedintele biroului, în prezenţa persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale în cauză. Până la această dată partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale participante la alegeri au obligaţia de a transmite biroului electoral al secţiei de votare numele şi prenumele reprezentanţilor lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. 

(8) În vederea desemnării membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, preşedintele biroului electoral judeţean comunică preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora potrivit alin. (2), partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, respectiv organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri. Un partid politic, o alianţă politică sau o alianţă electorală, respectiv o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri poate avea într-un birou electoral de secţie de votare cel mult 3 reprezentanţi. 

(9) În cazul în care partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale, precum şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale nu şi-au desemnat reprezentanţii sau numărul reprezentanţilor este insuficient, completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare se face de preşedintele tribunalului de pe lista prevăzută la alin. (4), prin tragere la sorţi. Dacă este cazul, lista va fi completată cu alte persoane care îndeplinesc cerinţele legii. Dacă biroul nu poate fi completat cu numărul stabilit de lege, acesta poate funcţiona cu numărul de membri desemnaţi, dar nu mai puţin de 3. 

(10) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare se face de preşedintele acestuia, după tragerea la sorţi, prin înscrierea într-un proces-verbal cuprinzând modul de stabilire a reprezentanţilor, care constituie actul de atestare a calităţii acestora de membri în biroul electoral al secţiei de votare. Procesul-verbal va fi semnat de preşedinte, locţiitor şi de reprezentanţii partidelor prezenţi la tragerea la sorţi. 

Art. 14⁸. – Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:

a) primesc, pe bază de proces-verbal, copiile de pe listele electorale permanente comunicate potrivit art. 9 alin. (15), iar de la birourile electorale judeţene buletinele de vot pentru alegătorii care urmează să voteze la secţia de votare, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea «VOTAT». În municipiul Bucureşti buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea «VOTAT» le primesc de la birourile electorale de sector;

b) conduc operaţiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acestuia;

c) asigură desfăşurarea, în condiţii de transparenţă şi în spiritul legii, a operaţiunilor de numărare a buletinelor de vot şi consemnează într-un proces-verbal rezultatele votării. Modelul de proces-verbal se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Institutului Naţional de Statistică, cu avizul consultativ al Ministerului Administraţiei şi Internelor;

d) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;

e) înaintează birourilor electorale judeţene sau, după caz, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti procesele-verbale cuprinzând rezultatul votării, împreună cu contestaţiile depuse şi cu materialele la care acestea se referă;

f) predau, cu proces-verbal, judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi au sediul buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi pe cele anulate, listele electorale utilizate, ştampilele şi celelalte materiale necesare votării, menţionând în procesele-verbale neconcordanţele apărute între numărul primit şi cel efectiv predat;

g) în cazul secţiilor de votare din străinătate, materialele prevăzute la lit. f) se predau misiunii diplomatice din ţara respectivă, care le trimite Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti;

h) îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit legii.“

9. Alineatul (1) al articolului 17 va avea următorul cuprins:

„Art. 17. – (1) Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează câte o secţie de votare pentru alegătorii membri ai reprezentanţei diplomatice şi familiile lor, precum şi pentru cetăţenii români din ţară sau din străinătate şi alegătorii comunitari, aflaţi în ţările respective în ziua de referinţă. Secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României aparţin de Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti.“

10. Alineatul (2) al articolului 18 va avea următorul cuprins:

„(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) sunt realizate de birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului împreună cu reprezentanţii serviciilor publice de radio şi televiziune şi reprezentanţii partidelor, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, care au depus listă de candidaţi la alegeri, având în vedere următoarea pondere din timpii de antenă alocaţi:

a) 4/5 din timpii de antenă se repartizează în mod egal partidelor politice parlamentare, alianţelor politice sau alianţelor electorale dintre acestea, precum şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, care participă la alegerea membrilor din România în Parlamentul European;

b) 1/5 din timpii de antenă se repartizează în mod egal partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice sau alianţelor electorale dintre acestea, care au depus listă completă de candidaţi, precum şi candidaţilor independenţi care participă la alegerea membrilor din România în Parlamentul European.“

11. Alineatul (3) al articolului 18 se abrogă. 

12. Articolul 19 va avea următorul cuprins:

„Art. 19. – Imprimarea buletinelor de vot se asigură de Biroul Electoral Central, prin grija prefecţilor. Prefecţii răspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puţin 15 zile înainte de ziua de referinţă. Primul tiraj al buletinului de vot va fi prezentat de prefect biroului electoral judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, care îl validează, încheind în acest sens un proces-verbal.“

13. Articolul 20 va avea următorul cuprins:

„Art. 20. – (1) Pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale, pragul electoral de atribuire a mandatelor reprezintă partea întreagă din procentul de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, inclusiv cele primite de candidaţii independenţi. 

(2) Candidaţilor independenţi li se pot atribui mandate dacă au obţinut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional. Coeficientul electoral naţional reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul total de voturi valabil exprimate la nivel naţional şi numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României. 

(3) Prin numărul total de voturi valabil exprimate la nivel naţional se înţelege numărul de voturi valabil exprimate primite de la partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi.“

14. Alineatul (1) al articolului 21 va avea următorul cuprins:

„Art. 21. – (1) Atribuirea mandatelor de parlamentar european se face, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 20, de către Biroul Electoral Central, după cum urmează:

a) în prima etapă, Biroul Electoral Central calculează pragul electoral şi coeficientul electoral naţional şi stabileşte, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate, lista partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi candidaţilor independenţi cărora li se pot repartiza mandate;

b) în etapa a doua se repartizează mandatele la nivelul circumscripţiei naţionale pentru listele selectate în condiţiile prevăzute la lit. a) prin metoda d’Hondt. Metoda d’Hondt de repartizare a mandatelor constă în împărţirea voturilor valabil exprimate pentru fiecare listă şi candidat independent, selectate în condiţiile prevăzute la lit. a), la 1, 2, 3, 4 ... până la numărul total de mandate de repartizat, şi ierarhizarea acestor câturi în ordine descrescătoare. Numărul de mandate repartizate fiecărei liste în parte corespunde cu numărul total de câturi aferente fiecărei liste cuprinse în şirul ordonat, până la repartizarea tuturor mandatelor; atribuirea mandatelor se face de către Biroul Electoral Central, în ordinea înscrierii candidaţilor pe listă; dacă nu sunt candidaţi suficienţi în listă, mandatele se vor atribui următorului partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică şi alianţă electorală care a depăşit pragul electoral;

c) candidatului independent căruia i-ar reveni cel puţin un mandat i se repartizează un singur mandat, indiferent de câte mandate au rezultat din calcul. În acest caz, repartizarea celorlalte mandate se face în continuare, pentru liste sau candidaţi independenţi, cu respectarea condiţiilor prevăzute la lit. a) şi b) şi a prevederilor art. 20 alin. (1);

d) în condiţiile în care la ierarhizarea câturilor, conform lit. b), două sau mai multe câturi sunt egale, ierarhizarea se va face după numărul de voturi valabil exprimate; dacă şi în aceste condiţii există egalitate, ordinea de ierarhizare va fi stabilită de ordinea înscrierii pe buletinele de vot.“

15. După articolul 21 se introduc două noi articole, articolele 21¹ şi 21², cu următorul cuprins:

„Art. 21¹. – (1) După închiderea secţiei de votare, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, declanşează operaţiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării, după cum urmează:

(i)	sigilează urna, introduce ştampilele cu menţiunea «VOTAT» într-un plic care se sigilează prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare. Dispariţia uneia sau a mai multor ştampile se consemnează în procesul-verbal ce va însoţi predarea materialelor primite la judecătoria pe a cărei rază teritorială îşi au sediul;
(ii)	anulează buletinele de vot neîntrebuinţate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a menţiunii «ANULAT» şi aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare. Numărul acestor buletine se înscrie la rubrica d) a procesului-verbal prezentat la alin. (2);
(iii)	stabileşte numărul alegătorilor înscrişi în copia listei electorale permanente, respectiv în copia listei electorale speciale primite din partea primarului unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază îşi are sediul secţia de votare. Este interzis, sub sancţiunea legii, ca pe aceste liste să existe ştersături, modificări sau completări.  Rezultatul numărării se va înscrie la pct. a1, respectiv a2, din modelul procesului-verbal prezentat la alin. (2);
(iv)	în secţiile de votare organizate potrivit art. 16 şi 17 nu vor exista liste electorale permanente şi liste electorale speciale. Alegătorii care se prezintă la urne vor fi înscrişi, în ziua de referinţă, în listele electorale suplimentare, conform machetelor primite. La pct. a1 şi a2 ale proceselor-verbale întocmite de birourile electorale din aceste secţii de votare se înscrie cifra «0»;
(v)	stabileşte numărul alegătorilor prezenţi la urne, prin numărarea semnăturilor înscrise pe listele electorale existente în secţia de votare. Rezultatele vor fi consemnate în procesul-verbal la pct. b1, b2, respectiv b3, din modelul prezentat la alin. (2);
(vi)	după desigilarea urnei se vor număra voturile găsite în urnă, evidenţiindu-se separat voturile valabil exprimate, respectiv voturile nule;
(vii)	sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila «VOTAT» sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere. Votul este valabil în cazul în care, deşi ştampila aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă. Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

(2) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va încheia un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:

a) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă şi în copia de pe lista electorală specială (pct. a = pct. a₁ + pct. a₂), din care:

a₁) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă;

a₂) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală specială;

b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale existente la secţia de votare, care s-au prezentat la urne (pct. b = pct. b₁ + pct. b₂ + pct. b₃), din care:

b₁) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă, care s-au prezentat la urne;

b₂) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală specială, care s-au prezentat la urne;

b₃) numărul total al alegătorilor înscrişi în lista electorală suplimentară, care s-au prezentat la urne;

c) numărul buletinelor de vot primite (pct. c ≥ pct. d + pct. e + pct. f);

d) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;

e) numărul voturilor valabil exprimate (pct. e ≤ pct. b – pct. f, pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. g);

f) numărul voturilor nule;

g) numărul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent;

h) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor formulate, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti;

i) starea sigiilor de pe urne la încheierea votării. 

(3) La pct. h) al procesului-verbal se vor menţiona şi situaţiile în care:

a) numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor depuse de către aceştia pe listele electorale (permanente, suplimentare şi speciale), aflate în secţia de votare;

b) numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate diferă de numărul total de buletine de vot primite în secţia de votare respectivă. 

(4) Alegătorii resortisanţi care votează în secţiile de votare organizate potrivit art. 16 şi 17 vor fi înscrişi în liste electorale suplimentare, prin grija preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare. 

(5) Alegătorii comunitari pot să-şi exercite dreptul de vot în baza documentului de identitate şi a dovezii eliberate de Autoritatea Electorală Permanentă la orice secţie de votare, cu menţiunea că preşedintele biroului electoral al secţiei de votare respective trebuie să îi înscrie în lista electorală suplimentară a secţiei, dacă aceasta diferă de cea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa. 

(6) Procesele-verbale se semnează şi de membrii biroului. Un exemplar al procesului-verbal se afişează la loc vizibil, la sediul biroului electoral al secţiei de votare. 

(7) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare li se eliberează, la cerere, o copie certificată de pe procesul-verbal de către toţi cei care au semnat originalul; cererea trebuie formulată înainte de întocmirea procesului-verbal. 

(8) Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului secţiei de votare nu influenţează asupra valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat semnarea. 

(9) Procesul-verbal împreună cu toate contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale secţiei de votare, precum şi cu buletinele de vot nule şi cele contestate vor alcătui un dosar care, sigilat şi ştampilat, va fi înaintat biroului electoral judeţean sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi membrii biroului, cu pază militară, în cel mult 24 de ore. 

(10) În termen de 24 de ore de la primirea dosarului, biroul electoral judeţean sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti va trimite unul dintre exemplarele procesului-verbal la tribunalul în a cărui rază teritorială se află; candidaţii sau partidele şi alianţele politice care i-au propus pot obţine copii legalizate de pe acest exemplar. 

Art. 21². – (1) După primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale secţiilor de votare şi după soluţionarea contestaţiilor şi întâmpinărilor primite, biroul electoral judeţean sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti încheie un proces-verbal centralizator al indicatorilor cuprinşi în procesele-verbale ale secţiilor de votare, după cum urmează:

a) numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente şi în listele electorale speciale (pct. a = pct. a₁ + pct. a₂), din care:

a₁) numărul total al alegătorilor înscrişi şi în copiile de pe listele electorale permanente;

a₂) numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale speciale;

b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale, care s-au prezentat la urne (pct. b = pct. b₁ + pct. b₂ + pct. b₃), din care:

b₁) numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente, care s-au prezentat la urne;

b₂) numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale speciale, care s-au prezentat la urne;

b₃) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale suplimentare, care s-au prezentat la urne;

c) numărul buletinelor de vot primite (pct. c ≥ pct. d + pct. e + pct. f);

d) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;

e) numărul voturilor valabil exprimate (pct. e ≤ pct. b – pct. f, pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. g);

f) numărul voturilor nule;

g) numărul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent;

h) modul de soluţionare a contestaţiilor şi întâmpinărilor primite. 

(2) Prevederile art. 21¹ alin. (4) şi alin. (8)–(10) se aplică corespunzător. 

(3) Procesul-verbal împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, formând un dosar încheiat, sigilat şi semnat de membrii biroului electoral judeţean, se înaintează cu pază militară la Biroul Electoral Central în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal al birourilor electorale ale secţiilor de votare. 

(4) Procesele-verbale întocmite conform alin. (1) de birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale ale birourilor electorale ale secţiilor de votare se vor înainta Biroului Electoral al Municipiului Bucureşti, conform prevederilor alin. (3). 

(5) Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti va centraliza şi va întocmi propriul proces-verbal, conform prevederilor alin. (1), şi îl va înainta Biroului Electoral Central în cel mult 24 de ore de la primirea ultimului proces-verbal al biroului electoral de sector, în conformitate cu prevederile alin. (3).“

16. După articolul 23 se introduc două noi articole, articolele 23¹ şi 23², cu următorul cuprins:

„Art. 23¹. – (1) În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii pentru stabilirea zilei de referinţă, Guvernul aprobă prin hotărâre modelul copiei de pe lista electorală permanentă, modelul listei electorale speciale, modelul copiei de pe lista electorală specială, al listei electorale suplimentare, modelul ştampilelor Biroului Electoral Central, biroului electoral judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, al sectorului municipiului Bucureşti, modelul ştampilei de control al secţiei de votare şi modelul ştampilei cu menţiunea «VOTAT». În acelaşi termen Guvernul va stabili modelul buletinului de vot şi modelul timbrelor autocolante ce vor fi aplicate pe actele de identitate. 

(2) În termenul prevăzut la art. 8 alin. (1) Guvernul stabileşte prin hotărâre unele măsuri ce vor fi adoptate de autorităţile române pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul European, programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea membrilor României în Parlamentul European, precum şi alocarea fondurilor pentru cheltuielile necesare în vederea pregătirii, organizării şi desfăşurării scrutinului. 

Art. 23². – (1) După încheierea votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare efectuează, în prezenţa membrilor biroului, inventarierea ştampilelor cu menţiunea «VOTAT», precum şi numărarea şi anularea buletinelor de vot neîntrebuinţate, verificarea sigiliilor de pe urnele de votare, iar după încheierea acestor operaţiuni, deschiderea urnelor. 

(2) La numărarea voturilor şi consemnarea rezultatelor pot asista, ca delegaţi, reprezentanţi ai tuturor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, precum şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au participat la alegeri, dar care nu au reprezentanţi în biroul electoral al secţiei de votare şi sunt mandataţi în acest sens de conducerile organizaţiilor judeţene ale acestora. Cu privire la operaţiunile prevăzute de prezentul alineat se încheie un proces-verbal. 

(3) După inventariere, ştampilele cu menţiunea «VOTAT» se introduc în plicuri, acestea fiind închise şi sigilate. Acest aspect se consemnează în procesul-verbal. 

(4) În cazul în care există pachete cu buletine de vot intacte, menţiunea «ANULAT» se aplică o singură dată pe pachetul respectiv. 

(5) La deschiderea fiecărui buletin, preşedintele citeşte cu voce tare lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului independent votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi. Buletinele de vot deschise se grupează pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, precum şi pe organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi pe candidaţi independenţi, se numără şi se leagă separat. 

(6) Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila «VOTAT» sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere. Votul este valabil în cazul în care, deşi ştampila aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă. 

(7) Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate. 

(8) Rezultatul votării se consemnează în câte un tabel separat. Tabelele se întocmesc de câte un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte. 

(9) În tabelele prevăzute la alin. (8) se înscriu voturile nule, listele de candidaţi sau prenumele şi numele candidaţilor independenţi şi voturile valabil exprimate pentru fiecare.“

Art. II. – Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007, termenele din calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale încep să curgă cu 90 de zile înainte de ziua de referinţă, indiferent de data la care aceasta a fost adusă la cunoştinţa publică. 

Art. III. – (1) La alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, dreptul de vot al alegătorilor resortisanţi se exercită pe baza următoarelor documente:

a) în ţară, pe baza cărţii de identitate, a cărţii de identitate provizorii sau a buletinului de identitate;

b) în străinătate, pe baza paşaportului diplomatic, de serviciu, simplu, temporar sau a titlului de călătorie ori pe baza cărţii de identitate. 

(2) La alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, dreptul de vot al alegătorilor comunitari se exercită în baza oricărui document de identitate şi a dovezii eliberate de Autoritatea Electorală Permanentă. 

(3) După exercitarea dreptului de vot, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare aplică timbrul autocolant cu menţiunea «VOTAT» şi cu data scrutinului pe documentul de identitate al alegătorului, respectiv va reţine dovada eliberată de Autoritatea Electorală Permanentă alegătorului comunitar, va aplica pe ea ştampila de control a secţiei de votare, urmând ca la încheierea procesului electoral să predea toate aceste dovezi primarului. 

(4) Neaplicarea timbrului autocolant cu menţiunea «VOTAT» şi cu data scrutinului pe documentul de identitate, respectiv nereţinerea dovezii, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 700 lei. Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii se fac potrivit prevederilor art. 99 alin. (1) lit. a) şi e) din Legea nr. 373/2004, cu modificările şi completările ulterioare. 

Art. IV. – Articolul 53 din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 21 iulie 2006, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 53. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia următoarelor dispoziţii, care intră în vigoare la data de 1 iulie 2007, referitoare la:

a) acordarea subvenţiilor de la bugetul de stat;

b) Autoritatea Electorală Permanentă, cu excepţia art. 35 alin. (3)–(8). 

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 43/2003 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 30 ianuarie 2003, cu modificările ulterioare, se abrogă, cu excepţia dispoziţiilor referitoare la acordarea subvenţiilor de la bugetul de stat şi la Curtea de Conturi, care se abrogă la data de 1 iulie 2007.“

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Vasile Blaga

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

p. Ministrul finanţelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 7 februarie 2007. 

Nr. 1.