Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 192/2008

M. Of. nr. 815 din 4 decembrie 2008

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind aprobarea unor măsuri de relaxare fiscală în vederea creşterii economice şi a numărului locurilor de muncă

 

Având în vedere necesitatea realizării în cât mai bune condiţii a veniturilor bugetare, prin accelerarea încasărilor, necesitatea fluidizării activităţilor economico-financiare a operatorilor economici, care, deşi sunt viabili din punct de vedere economic, întâmpină dificultăţi în achitarea obligaţiilor fiscale din lipsă de lichidităţi ca urmare a crizei economice internaţionale, necesitatea luării unor măsuri de ordin legislativ în vederea creşterii numărului locurilor de muncă, necesitatea corelării unor prevederi legale în materia cesiunii creanţelor fiscale, precum şi faptul că este posibil ca până la finele anului 2008 să nu fie aprobată de către Parlament Legea bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2009,

întrucât aceste împrejurări vizează interesul public şi constituie elementele unei situaţii extraordinare ce nu suferă amânare, se impune adoptarea de măsuri imediate pentru relaxare fiscală în vederea creşterii economice şi a numărului locurilor de muncă. 

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. 

Art. I. – Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 114, după alineatul (7) se introduc nouă noi alineate, alineatele (8)–(16), cu următorul cuprins:

„(8) Pentru plata cu cel puţin 10 zile înainte de termenul de plată stabilit conform art. 111 a tuturor obligaţiilor fiscale datorate bugetelor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, contribuabilii beneficiază de o bonificaţie de 5% din valoarea obligaţiilor datorate. 

(9) Bonificaţia prevăzută la alin. (8) nu se aplică în următoarele cazuri:

a) pentru obligaţiile fiscale reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă;

b) pentru obligaţiile fiscale reprezentând accize;

c) contribuabililor care au obligaţii fiscale restante şi pentru care nu a fost suspendată executarea actului prin care s-au stabilit obligaţiile fiscale, în condiţiile legii;

d) contribuabililor care nu depun declaraţiile fiscale la termenele stabilite de lege. 

(10) Bonificaţiile prevăzute la alin. (8) se calculează lunar de contribuabil, iar plata anticipată va fi diminuată cu valoarea bonificaţiei. Veniturile astfel constituite se utilizează ca surse proprii de finanţare. 

(11) În cazul în care, ca urmare a inspecţiei fiscale, se constată diferenţe ale obligaţiilor de plată ca urmare a declarării unor sume mai mici decât cele datorate, organul de control va obliga contribuabilul la plata diferenţelor, a bonificaţiei de 5% acordate în condiţiile alin. (8), precum şi a majorărilor de întârziere aferente. 

(12) În cazul în care, ulterior declarării obligaţiilor de plată, contribuabilul corectează din proprie iniţiativă obligaţia de plată, în sensul majorării acesteia, este obligat la plata diferenţelor, a bonificaţiei de 5% acordate în condiţiile alin. (8), precum şi a majorărilor de întârziere aferente. 

(13) Declaraţiile de impozite, taxe şi contribuţii cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă pot fi corectate de către contribuabili până la data depunerii situaţiei financiare anuale pentru anul de raportare sau până la data de 30 iunie a anului următor celui de raportare, în cazul entităţilor care nu au obligaţia depunerii situaţiei financiare anuale. 

(14) Declaraţiile de venit pot fi corectate de către contribuabili până la data comunicării deciziei de impunere anuală emise pentru anul de raportare. 

(15) Declaraţiile anuale privind impozitul pe profit şi declaraţiile anuale informative pot fi corectate de către contribuabili până la data de 30 iunie a anului următor celui în care există obligaţia depunerii acestor declaraţii, cu excepţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare. 

(16) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (8)–(15) se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.”

2. La articolul 175¹, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(1) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală poate cesiona creanţele pe care le administrează, astfel cum acestea sunt individualizate prin titluri executorii şi confirmate prin certificate de atestare fiscală. 

................................................................................................................................................................ 

(3) Cesionarul creanţei fiscale preia ca urmare a cesiunii de creanţă toate drepturile cedentului, inclusiv garanţiile acestuia. Contractul de cesiune de creanţe încheiat în aplicarea prezentului articol constituie titlu executoriu, fără a fi necesară transmiterea titlurilor de creanţă şi a titlurilor executorii.”

3. La articolul 219 alineatul (1), după litera b¹) se introduc două noi litere, literele b²) şi b³), cu următorul cuprins:

„b²) corectarea declaraţiilor fiscale depuse la 3 termene de declarare din cadrul unui an fiscal sau consecutive, în sensul majorării obligaţiilor de plată datorate;

b³) declararea, din eroare, de sume de plată, reprezentând obligaţii fiscale la bugetele administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, mai mici decât cele datorate şi care astfel ar intra sub incidenţa prevederilor art. 114 alin. (8) privind acordarea bonificaţiei;”. 

4. La articolul 219 alineatul (2), după litera d) se introduc două noi litere, literele d¹) şi d²), cu următorul cuprins:

„d¹) cu amendă între 4% şi 5% din sumele reprezentând diferenţe declarate în plus, în cazul săvârşirii faptelor prevăzute la alin. (1) lit. b²);

d²) cu amendă între 4% şi 5% din sumele reprezentând diferenţele constatate ca urmare a efectuării inspecţiei fiscale, în cazul săvârşirii faptelor prevăzute la alin. (1) lit. b³);”. 

Art. II. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, cotele de contribuţii aferente lunii decembrie 2008 prevăzute la art. 16–18 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 nr. 387/2007, cu modificările ulterioare, se aplică până la intrarea în vigoare a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009. 

(2) Începând cu data de 1 decembrie 2009, cotele de contribuţie de asigurări sociale se stabilesc după cum urmează:

a) pentru condiţii normale de muncă – 27,5%;

b) pentru condiţii deosebite de muncă – 31%;

c) pentru condiţii speciale de muncă – 37%. 

Art. III. – Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După articolul 84² se introduce un nou articol, articolul 84³, cu următorul cuprins:

„Art. 84³. – (1) Angajatorii care creează noi locuri de muncă şi care încadrează în muncă, pe locurile de muncă nou-create, şomeri aflaţi în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă pentru o perioadă de cel puţin 3 luni consecutive de la data înregistrării în evidenţa acestor agenţii beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o sumă egală cu de 8 ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării în muncă, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 3 ani. 

(2) Angajatorii care încetează raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor prevăzute la alin. (1) anterior termenului de 3 ani sunt obligaţi să restituie în totalitate agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă sumele încasate pentru fiecare persoană încadrată în condiţiile alin. (1), plus dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României în vigoare la data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu, dacă încetarea acestora a avut loc din motivele prevăzute la art. 83 alin. (2). 

(3) Nu beneficiază de măsura de stimulare prevăzută la alin. (1) angajatorii care într-o perioadă de un an anterioară datei încadrării în muncă în condiţiile alin. (1) au fost în raporturi de muncă sau de serviciu cu persoanele angajate din categoria prevăzută la respectivul alineat.”

2. Articolul 85¹ se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 85¹. – (1) Angajatorii care încadrează în muncă persoane care îndeplinesc condiţiile pentru acordarea măsurilor de stimulare prevăzute la art. 80, 84³ şi 85 din lege pot beneficia pentru persoanele respective, opţional, numai de una dintre măsurile de stimulare prevăzute la art. 80, 84³ sau 85. 

(2) Angajatorii care beneficiază de subvenţionarea locurilor de muncă în condiţiile art. 80, 84³ sau art. 85 alin. (1) şi (2) şi care încetează raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor încadrate pe aceste locuri de muncă, din motivele prevăzute la art. 83 alin. (2), anterior termenelor prevăzute de lege, nu mai pot beneficia de o nouă subvenţie din bugetul asigurărilor pentru şomaj pe o perioadă de 2 ani de la data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu.”

Art. IV. – Prin derogare de la prevederile art. 80 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea punctului de pensie, stabilită potrivit prevederilor art. 80 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2009 este de 763,7 lei şi se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2009. 

Art. V. – Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 259, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Contribuţia pentru veniturile din pensii aflate sub limita sumei neimpozabile din pensii prevăzute de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se datorează şi se calculează începând cu data de 1 ianuarie 2010.”

2. La articolul 260 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) de către bugetul de stat, pentru persoanele prevăzute la art. 213 alin. (2) lit. a), c), d), f) şi i), iar pentru persoanele prevăzute la art. 213 alin. (2) lit. h), începând cu 1 ianuarie 2010;”. 

Art. VI. – Prevederile art. I pct. 1 şi cele ale art. III se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2009. 

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei şi finanţelor,

Eugen Teodorovici,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse,

Mariana Câmpeanu

Ministrul sănătăţii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucureşti, 25 noiembrie 2008. 

Nr. 192.