Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002
M. Of. nr. 942 din 23 decembrie
2002
GUVERNUL ROMÂNIEI
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ
privind operaţiunile
compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională
În temeiul prevederilor
art. 114 alin. (4) din Constituţie,
Guvernul
României adoptă prezenta
ordonanţă de urgenţă.
CAPITOLUL I
Dispoziţii
generale
SECŢIUNEA 1
Scop.
Principii. Obiective
Art. 1. − Prezenta ordonanţă de urgenţă are
drept scop stabilirea principiilor, a cadrului general şi a procedurilor pentru
derularea operaţiunilor compensatorii, constând în compensaţii economice,
stabilite prin contractul de achiziţie ca o condiţie pentru achiziţionarea de
produse, lucrări sau servicii de pe piaţa externă, în domeniul apărării,
ordinii publice şi siguranţei naţionale, cu condiţia ca aceste achiziţii să depăşească
pragul valoric stabilit la art. 5.
Art. 2. − Derularea
operaţiunilor compensatorii se realizează pe bază de acorduri a căror încheiere
este guvernată de următoarele principii:
a) stabilitatea preţului
− obligaţia de a introduce clauza de offset pentru contractele de achiziţie
prevăzute la art. 5 nu trebuie să determine o creştere a preţului de cumpărare;
b) asigurarea unui
beneficiu reciproc − propunerile din cadrul acordurilor trebuie să fie
avantajoase atât pentru contractant, cât şi pentru economia României;
c) noutatea −
toate propunerile acordului trebuie să inducă o creştere a unei afaceri sau a
unei tranzacţii noi;
d) cauzalitatea −
acordurile trebuie să rezulte direct din contractele de achiziţie prevăzute la
art. 5;
e) responsabilitatea −
răspunderea pentru neexecutarea oricăror obligaţii ce izvorăsc din acord îi
revine contractantului, chiar dacă obligaţia offset este îndeplinită de către o
altă persoană fizică sau juridică desemnată de contractant.
Art. 3. − Prin
introducerea şi derularea operaţiunilor compensatorii se urmăresc promovarea
semnificativă a intereselor economice ale României şi crearea unor instrumente eficiente
pentru îmbunătăţirea situaţiei balanţei comerciale prin:
a) recuperarea,
integrală sau parţială, a fondurilor investite în achiziţiile de tehnică
militară;
b) susţinerea
industriei româneşti, în general, şi a celei de apărare, în special, oferind în
acest mod posibilităţi de creştere a volumului afacerilor în România, cu scopul
de a moderniza producţia şi infrastructura tehnologică a ţării;
c) creşterea
aportului de valută atât prin exportul produselor de apărare, cât şi al altor
produse ale industriei româneşti sau prin investiţii de capital străin;
d) obţinerea de
tehnologie modernă care să permită crearea de noi capacităţi de producţie,
precum şi dezvoltarea celor existente şi creşterea numărului locurilor de muncă;
e) crearea de noi
oportunităţi de afaceri şi câştiguri pentru economia românească;
f) creşterea calităţii
şi productivităţii în industrie;
g) creşterea
competitivităţii internaţionale a economiei româneşti.
SECŢIUNEA a
2-a
Definiţii
Art. 4. − În sensul prezentei ordonanţe de
urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:
a) operaţiuni
compensatorii sau offset − un set de compensaţii economice
cerute ca o condiţie pentru achiziţionarea de produse, lucrări sau servicii de
pe piaţa externă, în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) operaţiuni
compensatorii directe sau offset direct − participarea agenţilor
economici români la realizarea de echipamente, tehnică, tehnologie, materiale şi
produse ce fac obiectul contractului de achiziţie sau la prestarea de servicii
care contribuie la implementarea şi exploatarea în bune condiţii a
echipamentelor şi produselor achiziţionate.
Offsetul direct se
poate realiza în următoarele forme:
− producţia sub
licenţă − producţia de echipamente, tehnică, tehnologie, materiale,
produse sau prestarea de servicii bazate pe transferul de informaţie tehnică de
la contractant către agenţi economici români;
−
subcontractarea − producerea de către un agent economic român a unei părţi
sau a unei componente a echipamentului, produsului sau serviciului care face
obiectul contractului de achiziţie, cu sau fără licenţă de producţie acordată
de către contractant;
− cumpărarea de
produse rezultate − forma de compensare prin care contractantul se obligă
ca în contul obligaţiei compensatorii să cumpere de la agenţi economici români
produse sau servicii realizate cu echipamentele, tehnica, tehnologia, produsele
şi materialele livrate;
− transferul de
tehnologie − transferarea de cunoştinţe, asistenţă tehnică sau alte
activităţi de transfer tehnologic care să permită obţinerea de noi capacităţi
sau creşterea competitivităţii pieselor de schimb şi a componentelor;
c) operaţiuni
compensatorii indirecte sau offset indirect − compensaţii
economice care nu sunt legate de echipamentele, tehnica, tehnologia,
materialele, produsele sau serviciile care fac obiectul contractului de achiziţie.
Offsetul indirect se
poate realiza în următoarele forme:
− exportul de
produse, servicii sau lucrări care nu sunt legate de obiectul contractului de
achiziţie;
− schimbul de
produse sau servicii stabilite de contractant şi un agent economic român la o
valoare echivalentă;
− cumpărările
în avans − formă a offsetului indirect prin care contractantul cumpără
produse sau servicii înaintea exportului propriilor produse, servicii sau
lucrări ce fac obiectul contractului de achiziţie, cu scopul de a crea
capacitate de plată în beneficiul autorităţii contractante, asigurându-se
astfel resursele valutare pentru plata avansului la contractul de achiziţie;
− asistenţă în
marketing − activităţi de sprijinire a agenţilor economici români în pătrunderea
pe pieţele externe;
− asistenţă
financiară − activităţi legate de furnizarea sau sprijinirea obţinerii de
fonduri pentru un agent economic român în vederea realizării de exporturi;
− alte activităţi
în domenii care nu sunt legate de produsul, serviciul sau lucrarea achiziţionată
(transferul de tehnologie şi know-how, cooperare în cercetare şi dezvoltare, noi
investiţii, înfiinţarea de companii mixte, asistenţă pentru crearea de noi
locuri de muncă, asistenţă pentru întreprinderi mici şi mijlocii);
d) contract de
achiziţie − contractul de achiziţie în domeniul apărării, ordinii
publice şi siguranţei naţionale, semnat între o autoritate contractantă şi un
contractant şi care depăşeşte pragul valoric prevăzut la art. 5;
e) contractant −
orice ofertant care fie este persoană juridică străină, fie este reprezentant
al unei persoane juridice străine în România, fie este un intermediar pentru produse,
servicii sau lucrări importate şi căruia i se atribuie contractul de achiziţie
în urma aplicării uneia dintre procedurile prevăzute de legislaţia română în
vigoare;
f) autoritate
contractantă − persoană juridică română, autoritate publică sau
instituţie publică, de interes naţional sau local, astfel cum este definită în
legislaţia română în vigoare, cu care contractantul încheie contractul de achiziţie;
g) Agenţia de
offset, denumită în continuare Agenţia − instituţie publică
autonomă, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Ministerului
Industriei şi Resurselor, având drept obiect de activitate punerea în aplicare
a procedurilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă pentru executarea operaţiunilor
offset;
h) entitate
eligibilă − orice persoană juridică română sau străină desemnată de
contractant pentru a îndeplini, în numele acestuia, obligaţia offset;
i) tranzacţie
offset − orice acord încheiat între contractant şi un agent economic
român, avizat de Agenţie pentru executarea obligaţiei offset;
j) obligaţie
offset − obligaţia contractantului de a face compensaţii economice în
proporţie de cel puţin 80% din valoarea contractului de achiziţie;
k) valoarea obligaţiei
offset − valoarea totală a compensaţiei oferite de un contractant
pentru a i se atribui un contract de achiziţie în România; această valoare
rezultă din aplicarea procentului oferit de contractant ca obligaţie offset la
valoarea contractului de achiziţie;
l) valoarea adăugată
local − valoarea totală a exporturilor de produse, servicii sau lucrări
produse, prestate sau executate în România, rezultate în urma derulării operaţiunilor
offset, mai puţin costul tuturor materiilor prime, materialelor şi serviciilor
importate de contractant şi, dacă este cazul, de o parte eligibilă, şi
profiturile şi beneficiile distribuite contractantului şi transferate în afara ţării;
m) valoarea
tranzacţiei offset − valoarea unei tranzacţii individuale de offset,
avizată de Agenţie şi calculată ca valoare adăugată local de o tranzacţie
offset înmulţită cu multiplicatorul offset;
n) multiplicatorul
offset − coeficient maximal utilizat pentru a stimula promovarea unor
domenii considerate de importanţă majoră pentru economia românească, stabilit prin
hotărâre a Guvernului;
o) credit offset −
parte din valoarea obligaţiei offset realizate de contractant la un moment dat,
direct sau indirect;
p) creditarea −
procesul de scădere a valorii creditului offset din valoarea obligaţiei offset,
stabilită prin programul offset;
r) contul
contractantului − înregistrarea făcută de Agenţie a stadiului în care
se află îndeplinirea obligaţiilor offset ale contractantului, prin urmărirea şi
înregistrarea creditului curent.
SECŢIUNEA a
3-a
Domeniul de
aplicare
Art. 5. − Prevederile prezentei ordonanţe
de urgenţă se aplică pentru îndeplinirea obligaţiilor offset rezultate din contractele
de achiziţie din import, de către autoritatea contractantă, de produse,
servicii sau lucrări necesare domeniului apărării, ordinii publice şi siguranţei
naţionale, a căror valoare depăşeşte 5 milioane euro.
Art. 6. − (1)
Valoarea obligaţiei offset trebuie să fie de cel puţin 80% din valoarea
contractului de achiziţie.
(2) Majorarea sau
reducerea valorii contractului de achiziţie atrage revizuirea valorii obligaţiei
offset, modificările apărute urmând a fi consemnate în scris prin acordul părţilor.
(3) Autoritatea
contractantă are obligaţia de a notifica Agenţiei eventualele modificări ale
valorii contractului de achiziţie.
(4) Valoarea obligaţiei
offset se exprimă în moneda stabilită prin contractul de achiziţie.
(5) În situaţii
deosebite, cum ar fi achiziţiile în caz de urgenţă, stări de necesitate,
Guvernul, la propunerea comisiei prevăzute la art. 9 alin. (1), poate aproba
modificarea obligaţiei offset.
Art. 7. − Perioada
în care obligaţia offset trebuie îndeplinită este de maximum 10 ani, în funcţie
de valoarea obligaţiei şi de complexitatea acesteia, dar fără să depăşească cu
mai mult de 2 ani durata de executare a contractului de achiziţie.
CAPITOLUL II
Cadrul instituţional
Art. 8. − (1)
Agenţia este finanţată de la bugetul de stat pe o perioadă de 1 an de la
începerea activităţii. După expirarea acestui termen finanţarea Agenţiei se
asigură din venituri extrabugetare.
(2) Agenţia are următoarele
atribuţii principale:
a) analizarea strategiei
de dezvoltare a României, a strategiilor sectoriale şi a altor documente pe
baza cărora propune domeniile prioritare de dezvoltare a României, care vor fi
sprijinite prin operaţiunile offset;
b) supunerea spre
aprobare comisiei prevăzute la art. 9 alin. (1) a domeniilor prioritare ce
beneficiază de derularea operaţiunilor offset şi a valorilor multiplicatorilor
offset rezultaţi ca urmare a analizei priorităţilor de dezvoltare ale României;
c) colaborarea cu
Ministerul Afacerilor Externe pentru promovarea prevederilor prezentei ordonanţe
de urgenţă în străinătate;
d) urmărirea tranzacţiilor
în care offsetul poate fi luat în considerare;
e) furnizarea de
informaţii contractanţilor cu privire la procedurile legale în vigoare pentru
încheierea acordurilor offset şi executarea obligaţiilor offset;
f) colaborarea cu
autorităţile contractante pentru a asigura o bună corelare între prevederile
contractului de achiziţie şi ale acordurilor offset;
g) analizarea şi
supunerea spre aprobare comisiei prevăzute la art. 9 alin. (1) a procedurii şi documentelor-cadru
(acordul-cadru de offset şi planul de afaceri);
h) asigurarea de
asistenţă potenţialilor contractanţi în identificarea de oportunităţi pentru
executarea obligaţiilor offset;
i) elaborarea, întreţinerea
şi actualizarea permanentă a unei baze de date cu privire la agenţii economici
români, la produsele şi serviciile româneşti care, în conformitate cu domeniile
prioritare de dezvoltare ale României, pot beneficia de programe offset;
j) analizarea
documentelor înaintate de către contractant şi calcularea valorii creditului
curent anual;
k) evaluarea, la sfârşitul
perioadei offset, a stadiului de îndeplinire a obligaţiei offset şi prezentarea
de propuneri comisiei prevăzute la art. 9 alin. (1) în vederea luării unei decizii;
l) notificarea
îndeplinirii obligaţiilor offset de către contractant;
m) analizarea
rapoartelor trimestriale şi anuale depuse de contractanţi, elaborarea de
sinteze şi rapoarte pe baza acestora, prezentarea de recomandări comisiei prevăzute
la art. 9 alin. (1) cu privire la măsurile ce trebuie luate ca urmare a situaţiilor
identificate;
n) elaborarea
strategiei de offset a României, pe care o supune spre aprobare comisiei prevăzute
la art. 9 alin. (1);
o) elaborarea unui
raport anual cu privire la activitatea proprie, incluzând şi căile şi măsurile
de atingere a obiectivelor pe perioade viitoare, raport prezentat spre aprobare
comisiei prevăzute la art. 9 alin. (1).
(3) Organizarea şi
funcţionarea Agenţiei de offset se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 9. − (1)
Comisia Guvernamentală pentru Offset, denumită în continuare Comisia, se
constituie pe lângă Guvernul României, prin decizie a primului-ministru, şi
este alcătuită din: ministrul industriei şi resurselor, în calitate de preşedinte,
ministrul apărării naţionale, ministrul finanţelor publice, ministrul dezvoltării
şi prognozei şi ministrul afacerilor externe, în calitate de membri.
(2) Secretariatul
Comisiei este asigurat de Ministerul Industriei şi Resurselor, prin reprezentanţi
desemnaţi prin ordin al ministrului.
(3) Comisia ia hotărâri
cu votul a cel puţin 4 membri.
(4) Principalele
atribuţii ale Comisiei sunt următoarele:
a) aprobarea
strategiei de offset a României;
b) supunerea spre
aprobare Guvernului a domeniilor prioritare de dezvoltare a României, care vor
fi sprijinite prin operaţiunile offset, şi a multiplicatorilor offset propuşi
de Agenţie;
c) semnarea
acordului-cadru de offset şi aprobarea planului de afaceri;
d) luarea de decizii
cu privire la includerea în programul offset a tranzacţiei offset şi aprobarea
valorii acesteia;
e) certificarea
încheierii tranzacţiilor offset şi, ulterior, a întregului program, în baza
unei evaluări realizate de Agenţie;
f) aprobarea
raportului anual al Agenţiei;
g) elaborarea
raportului anual referitor la îndeplinirea programelor offset şi prezentarea
acestuia spre aprobare Guvernului.
CAPITOLUL III
Procedura de
atribuire a contractului de achiziţie, de semnare a acordului-cadru de offset,
de aprobare a planului de afaceri şi de executare a obligaţiei offset
SECŢIUNEA 1
Procedura de
atribuire a contractului de achiziţie
Art. 10. − În baza strategiei de dezvoltare
economică şi a politicii industriale şi de export a României, Comisia, la
propunerea Agenţiei, stabileşte domeniile care beneficiază prioritar de
derularea operaţiunilor offset.
Art. 11. − (1)
Având în vedere domeniile prioritare aprobate prin hotărâre a Guvernului, Agenţia
propune spre aprobare Comisiei, prin intermediul multiplicatorilor offset, o ierarhizare
a sectoarelor economice ce beneficiază de derularea operaţiunilor offset.
(2) Guvernul, la
propunerea Comisiei, aprobă ierarhia sectoarelor economice prin hotărâre.
Art. 12. − Pentru
contractele de achiziţie prevăzute la art. 5 autoritatea contractantă are
obligaţia ca în anunţul de intenţie pe care îl transmite spre publicare în
Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a − Achiziţii publice, să facă
menţiunea necesităţii obligaţiei introducerii clauzei offset; de asemenea,
notifică Agenţiei intenţia de a realiza achiziţii care intră sub incidenţa
prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. 13. − Pe
perioada derulării procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie
candidaţii sau ofertanţii contactează Agenţia pentru o corectă informare asupra
condiţiilor şi procedurilor necesare pentru semnarea acordurilor offset şi
executarea obligaţiilor offset.
Art. 14. − La
elaborarea caietului de sarcini autoritatea contractantă include şi specificaţii
cu privire la clauza de offset, de care Agenţia va ţine cont cu prioritate la
semnarea acordului-cadru de offset.
Art. 15. − (1)
Autoritatea contractantă notifică participanţilor la procedurile de atribuire a
contractelor de achiziţie, care, conform prezentei ordonanţe de urgenţă, trebuie
să cuprindă o clauză de offset, această obligaţie.
(2) Nici un
contractant căruia i-a fost atribuit un contract de achiziţie prin una dintre
procedurile legale nu poate invoca necunoaşterea obligaţiei de a derula operaţiuni
offset şi nu poate refuza îndeplinirea acestei obligaţii.
Art. 16. − În
contractul de achiziţie se menţionează expres obligaţia contractantului de a
executa operaţiuni offset.
Art. 17. − Ofertele
depuse de participanţii la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie
trebuie să conţină următoarele informaţii cu privire la offset:
a) informaţii cu
privire la experienţa contractantului referitoare la offset;
b) declaraţie privind
acceptarea obligaţiei offset şi a penalităţilor prevăzute de prezenta ordonanţă
de urgenţă în cazul neîndeplinirii obligaţiilor;
c) tipurile de offset
ce vor fi utilizate;
d) alte informaţii pe
care contractantul le consideră utile.
Art. 18. − Obligaţia
offset devine efectivă de la data semnării contractului de achiziţie.
SECŢIUNEA a
2-a
Semnarea
acordului-cadru de offset
Art. 19. − (1) În cel mult 60 de zile de la
semnarea contractului de achiziţie contractantul semnează acordul-cadru de
offset prin care îşi recunoaşte obligaţia de a executa operaţiuni offset şi
prevederile generale ale acestei obligaţii.
(2) Acordul-cadru de
offset se avizează de Agenţie şi se semnează de către contractant şi de
Comisie.
(3) Acordul-cadru de
offset cuprinde în mod obligatoriu clauze referitoare la: valoarea obligaţiei
offset, perioada în care obligaţia offset trebuie îndeplinită, derularea
acesteia pe fiecare an, tipul de offset − direct sau indirect −, domeniile
care vor beneficia de offset, garanţiile bancare de bună execuţie a
contractului, declaraţia privind acceptarea necondiţionată a penalităţilor şi
prevederilor stipulate în prezenta ordonanţă de urgenţă, precum şi alte informaţii
pe care contractantul le consideră utile.
SECŢIUNEA a
3-a
Aprobarea
planului de afaceri
Art. 20. − (1) După semnarea
acordului-cadru de offset contractantul elaborează planul de afaceri având la
bază prevederile acordului-cadru de offset.
(2) Planul de afaceri
este un document cuprinzând detalii cu privire la implementarea şi funcţionarea
efectivă a afacerii în perioada prevăzută pentru îndeplinirea obligaţiei offset.
(3) Planul de afaceri
cuprinde informaţii cu privire la:
a) descrierea
detaliată a afacerii, produselor sau sistemelor implicate;
b) planul de
implementare;
c) planuri de
marketing;
d) situaţiile
financiare previzionate;
e) forţa de muncă
utilizată;
f) alte informaţii
cerute de Agenţie.
(4) Planul de afaceri
trebuie depus la Agenţie în vederea avizării de către aceasta şi aprobării de către
Comisie în termen de 30 de zile de la semnarea acordului-cadru de offset.
Art. 21. − (1)
Agenţia evaluează planul de afaceri şi, dacă îl avizează, îl propune spre
aprobare Comisiei; după decizia luată de către Comisie Agenţia notifică
contractantului dacă planul de afaceri a fost aprobat.
(2) Dacă planul de
afaceri prezentat nu este avizat sau nu este aprobat, contractantul reevaluează
planul de afaceri şi îl supune din nou analizei.
(3) Planul de afaceri
trebuie aprobat de către Comisie în cel mult 60 de zile de la data prezentării
primului plan de afaceri.
(4) Întârzierile în
executarea obligaţiei offset cauzate de propunerea de către contractant a unor
planuri de afaceri neadecvate pot atrage penalităţi pentru neimplicare.
Art. 22. − Prin
regulamente emise de către Agenţie se stabilesc formulare-tip atât pentru
acordul-cadru de offset, cât şi pentru planul de afaceri, care conţin informaţii
minimale pe care contractantul trebuie să le prezinte Agenţiei.
SECŢIUNEA a
4-a
Executarea
obligaţiei offset
Art. 23. − (1) Executarea obligaţiei offset
începe efectiv din momentul semnării de către Comisie a acordului cu contractantul.
(2) Executarea obligaţiei
offset se realizează prin acumularea, în perioada prevăzută în acordul-cadru de
offset, a unui credit curent egal cu valoarea obligaţiei offset.
(3) Contractantul
poate câştiga un credit offset viitor care poate fi utilizat în cazul atragerii
unor obligaţii offset viitoare.
Art. 24. − Executarea
obligaţiei offset se poate realiza şi prin intermediul unei asocieri între
contractant şi o persoană fizică sau juridică română, care vizează una sau mai
multe dintre domeniile în care România promovează offsetul.
Art. 25. − (1)
Anual contractantul prezintă Agenţiei o serie de documente contabile, stabilite
prin regulamente emise de Agenţie, care să reflecte rezultatele asocierii mixte
şi ale propriei activităţi.
(2) Situaţiile
prezentate trebuie să conţină informaţii necesare pentru calcularea valorii adăugate
local.
(3) Contractantul şi
beneficiarul român al operaţiunii compensatorii răspund de veridicitatea
datelor prezentate Agenţiei.
Art. 26. − (1)
Determinarea creditului curent câştigat pentru fiecare an la fiecare tranzacţie
se face prin înmulţirea valorii adăugate local pentru fiecare tranzacţie cu multiplicatorii
offset aferenţi; suma creditelor obţinute pentru fiecare tranzacţie reprezintă
creditul curent anual.
(2) După aprobarea de
către Agenţie creditul calculat conform alin. (1) se trece în contul
contractantului, iar obligaţia offset se va reduce în mod corespunzător.
(3) În momentul în
care creditul acumulat este egal cu valoarea obligaţiei offset, contractantul şi-a
îndeplinit în totalitate această obligaţie.
Art. 27. − (1)
Îndeplinirea obligaţiilor contractantului se urmăreşte separat pe cele două
categorii de offset, direct şi indirect.
(2) În cazul în care
valoarea totală a uneia dintre cele două categorii de offset, obţinută în
final, depăşeşte valoarea totală a angajamentului prevăzută în acord, valoarea excedentară
poate fi creditată în contul contractantului, la cererea acestuia, cu scopul
îndeplinirii angajamentelor sale pentru cealaltă categorie de offset.
(3) Depăşirile obligaţiilor
offset se menţin în contul contractantului pe o perioadă de maximum 2 ani de la
expirarea acordului-cadru de offset.
Art. 28. − (1)
La expirarea perioadei prevăzute pentru executarea obligaţiei offset Agenţia
evaluează stadiul îndeplinirii obligaţiilor ce reveneau contractantului ca
urmare a semnării acordurilor offset.
(2) Situaţia rezultată
din evaluare este supusă aprobării Comisiei, care decide dacă contractantul şi-a
îndeplinit obligaţiile sau dacă acesta trebuie penalizat pentru neîndeplinirea obligaţiei
offset.
CAPITOLUL IV
Evaluarea şi
raportarea stadiului executării obligaţiilor offset
Art. 29. − Evaluarea
stadiului executării obligaţiei offset se face trimestrial şi anual.
Art. 30. − Contractantul
elaborează şi supune spre analiză Agenţiei:
a) raportul
trimestrial privind exporturile realizate, care trebuie prezentat în termen de
15 zile de la expirarea perioadei pentru care a fost întocmit;
b) raportul anual
privind toate angajamentele sale de offset, care trebuie prezentat în termen de
30 de zile de la expirarea perioadei pentru care a fost întocmit.
Art. 31. − Raportul
trimestrial cuprinde cel puţin următoarele informaţii:
a) descrierea
stadiului curent al îndeplinirii obligaţiei offset;
b) valoarea obligaţiei
offset şi a creditului offset pe fiecare tip de offset şi pe total;
c) valoarea
exportului realizat, exprimată în aceeaşi monedă ca şi contractul de achiziţie;
d) denumirea ţării şi
a companiei către care s-a făcut exportul;
e) tipul şi
cantitatea de mărfuri şi servicii exportate;
f) suma valorii adăugate
local;
g) denumirea şi
sediul producătorilor de mărfuri, furnizorilor de servicii sau executanţilor de
lucrări exportate;
h) o copie a declaraţiei
vamale, arătând valoarea de export realizată, şi o declaraţie din care să reiasă
că exporturile respective sunt realizate în cadrul programului offset;
i) o copie de pe
declaraţia agentului economic român, din care să reiasă că sumele au fost
încasate pentru exporturile realizate în cadrul programului offset;
j) alte informaţii
cerute de Agenţie.
Art. 32. − Raportul
anual cuprinde cel puţin următoarele informaţii:
a) partea de offset
realizată până la momentul raportului (valori globale pe ani);
b) partea de offset
realizată pe parcursul perioadei raportului (separat pe tipul de offset
realizat);
c) suma totală a
operaţiunilor compensatorii realizate şi a celor care nu pot fi realizate,
împreună cu motivele care au condus la o astfel de situaţie;
d) alte informaţii
cerute de Agenţie.
Art. 33. − În
urma rapoartelor prezentate, precum şi a documentelor înaintate de către
contractant pentru stabilirea creditului curent anual, Agenţia pregăteşte şi
supune spre aprobare Comisiei evaluarea cost-beneficiu a obligaţiei offset.
CAPITOLUL V
Răspunderea
contractuală
Art. 34. − (1)
Dacă obligaţiile offset nu sunt îndeplinite la termen şi în modul cerut,
contractantul va plăti părţii române penalităţi de 0,01% pe zi de întârziere
din suma de offset neobţinută.
(2) Plata penalităţilor
prevăzute la alin. (1) nu scuteşte contractantul de răspunderea ce îi revine
pentru pierderile cauzate părţii române din cauza neîndeplinirii sau
îndeplinirii necorespunzătoare a clauzelor contractuale.
Art. 35. − În
termen de 45 de zile de la semnarea acordului-cadru de offset contractantul va emite
către Agenţie o scrisoare de garanţie bancară de bună execuţie a acordului, în
valoare de minimum 10% din valoarea obligaţiei asumate, care va fi valabilă pe
toată durata de executare a acordului-cadru de offset.
Art. 36. − Valoarea
obligaţiei offset corespunzătoare unui an şi nerealizate se reportează pentru
anul următor.
Art. 37. − Contractantul
care nu îşi execută angajamentele offset este exclus de la o altă procedură de
atribuire a unui contract de achiziţie ce implică şi executarea unei obligaţii
offset pe o perioadă de 5 ani, calculată de la momentul expirării acordului de
offset executat necorespunzător.
Art. 38. − (1)
Contractantul este exonerat de răspunderea pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare
a angajamentelor contractuale, dacă aceste situaţii sunt determinate de forţa
majoră.
(2) Contractantul
trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a nu fi afectat de evenimente de
forţă majoră.
Art. 39. − (1)
Contractantul aduce la cunoştinţă Agenţiei în termen de 5 zile producerea
evenimentului de forţă majoră şi face dovada producerii acestuia, precum şi a
efectelor asupra executării obligaţiei offset în termen de 15 zile de la apariţia
cazului de forţă majoră; în caz contrar contractantul este considerat
responsabil pentru întârzieri, executări necorespunzătoare sau neexecutări
datorate acestor factori, ca şi când culpa ar fi a sa.
(2) Agenţia are
dreptul să facă investigaţiile necesare referitoare la intervenţia cazului de
forţă majoră, precum şi a întârzierii, executării necorespunzătoare sau
neexecutării obligaţiilor contractuale.
(3) Dacă Agenţia
constată că a avut loc un eveniment de forţă majoră, aceasta prelungeşte durata
programului offset cu o perioadă rezonabilă, în funcţie de circumstanţe.
(4) În cazul prevăzut
la alin. (3) nu se aplică penalităţi pentru perioadă extinsă.
Art. 40. − Contractantul
nu are dreptul de a angaja cu contract individual de muncă sau convenţie civilă,
în scopul executării obligaţiei offset, persoane care fac parte din
Agenţie sau Comisie
ori care au făcut parte în momentul analizării acordurilor offset ale
respectivului contractant, sub sancţiunea nulităţii contractului de muncă sau a
convenţiei civile.
Art. 41. − Agenţia
are obligaţia de a întocmi dosarul operaţiunilor offset, cuprinzând toate
documentele relevante din cadrul procedurii de încheiere-derulare a acordurilor
offset, precum şi documentele ce atestă modul de executare a obligaţiilor
offset, inclusiv rapoartele trimestriale şi anuale.
Art. 42. − Dosarul
se păstrează de către Agenţie atât timp cât executarea obligaţiei offset este
în derulare şi, oricum, nu mai puţin de 5 ani de la data finalizării executării
obligaţiei respective.
Art. 43. − La
cerere, dosarul operaţiunilor offset este pus la dispoziţie oricărei autorităţi
publice interesate, spre consultare, cu condiţia ca nici o informaţie să nu fie
divulgată dacă dezvăluirea ei ar fi contrară legii, ar împiedica aplicarea
legii, ar afecta interesul public, ar prejudicia interesul legitim al părţilor
sau ar afecta libera concurenţă, dar fără a se limita drepturile ce decurg,
potrivit legii, pentru organele abilitate, de a ridica documente care pot servi
la dovedirea fraudelor, contravenţiilor sau infracţiunilor.
CAPITOLUL VI
Contravenţii şi
sancţiuni
Art. 44. − Constituie
contravenţii şi se sancţionează următoarele fapte:
a) reducerea, în mod
intenţionat, de către autoritatea contractantă a valorii contractului de achiziţie,
astfel încât să se sustragă obligaţiei aplicării prevederilor prezentei ordonanţe
de urgenţă;
b) efectuarea unei
achiziţii din import de produse, servicii sau lucrări pentru sistemul naţional
de apărare, a căror valoare depăşeşte 5 milioane euro, cu eludarea sau încălcarea
dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
c) furnizarea de
informaţii contractantului, care s-au dovedit de natură să îl favorizeze în mod
neloial pe acesta în cadrul procedurii pentru încheierea acordurilor offset sau
a unei tranzacţii offset, precum şi în cadrul executării obligaţiei offset;
d) înţelegerea
contractantului cu membri ai Agenţiei sau Comisiei ori cu agenţi economici
români, în scopul denaturării rezultatului procedurii de încheiere a
acordurilor offset sau de executare a obligaţiei offset.
Art. 45. − (1)
Contravenţiile prevăzute la art. 44 se sancţionează cu amendă de la 10.000.000
lei la 50.000.000 lei.
(2) Amenzile prevăzute
ca sancţiuni pentru săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 44 pot fi
aplicate atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice.
Art. 46. − (1)
În cazul săvârşirii contravenţiilor prevăzute la art. 44 lit. b) şi d),
contractantului i se va interzice participarea la orice altă achiziţie în
România pe o durată de 5 ani.
(2) Sancţiunea prevăzută
la alin. (1) se aplică de reprezentanţii Agenţiei, desemnaţi de conducătorul
acesteia.
(3) Sancţiunea prevăzută
la alin. (1) se aplică cumulativ cu amenda prevăzută la art. 45.
(4) Procesul-verbal
de constatare a contravenţiei şi sancţiunea aplicată se vor publica în
Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a − Achiziţii publice, pe
cheltuiala contravenientului; în acest scop Agenţia va dispune plata acestor
cheltuieli.
Art. 47. − (1)
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de reprezentanţii
împuterniciţi ai Ministerului Finanţelor Publice, cu excepţia celei prevăzute la
art. 46 alin. (1).
(2) Agenţii
constatatori ai contravenţiilor vor notifica Agenţia în termen de 5 zile, în
cazul constatării săvârşirii contravenţiilor prevăzute la art. 44 lit. b) şi
d), în vederea aplicării de către Agenţie a sancţiunii prevăzute la art. 46.
(3) Contravenţiilor
prevăzute la art. 44 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 180/2002.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii
finale şi tranzitorii
Art. 48. − În
măsura în care prezenta ordonanţă de urgenţă nu prevede altfel, se aplică
dispoziţiile din dreptul comun.
Art. 49. − (1)
Acordurile offset şi tranzacţiile sunt interpretate, aplicate şi executate în
conformitate cu legile române.
(2) Litigiile
decurgând din aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă se soluţionează de
instanţele române competente, în conformitate cu legile române.
Art. 50. − Costurile
pentru activităţile preoffset şi pentru executarea obligaţiei offset sunt suportate
în întregime de către contractant.
Art. 51. − Ministerul
Afacerilor Externe răspunde pentru promovarea prevederilor prezentei ordonanţe
de urgenţă în străinătate.
Art. 52. − Agenţii
economici români angajaţi în derularea operaţiunilor compensatorii beneficiază
de facilităţi fiscale, în special de înlesnirea obţinerii de credite prin
acordarea dreptului de a utiliza scrisoarea de garanţie depusă de contractant
pentru fiecare tranzacţie ca instrument de garanţie, prin acordarea unor
perioade de graţie pentru creditele obţinute, scutiri de taxe şi, după caz, de amânarea
plăţii unor datorii către bugetul de stat, în condiţiile legii.
Art. 53. − În
termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de
urgenţă, la propunerea Ministerului Industriei şi Resurselor şi a Ministerului
Finanţelor Publice, Guvernul va aproba normele metodologice de aplicare a
acesteia.
Art. 54. − Prezenta
ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul
industriei şi resurselor,
Dan Ioan
Popescu
p. Ministrul apărării
naţionale,
George
Cristian Maior,
secretar
de stat
Ministru
de interne,
Ioan Rus
Ministrul
afacerilor externe,
Mircea
Geoană
Ministrul
dezvoltării şi prognozei,
Gheorghe
Romeo Leonard Cazan
Ministrul finanţelor
publice,
Mihai
Nicolae Tănăsescu
Bucureşti, 12 decembrie 2002.
Nr. 189.