Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002

M. Of. nr. 942 din 23 decembrie 2002

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

 

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţie,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1

Scop. Principii. Obiective

Art. 1. − Prezenta ordonanţă de urgenţă are drept scop stabilirea principiilor, a cadrului general şi a procedurilor pentru derularea operaţiunilor compensatorii, constând în compensaţii economice, stabilite prin contractul de achiziţie ca o condiţie pentru achiziţionarea de produse, lucrări sau servicii de pe piaţa externă, în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, cu condiţia ca aceste achiziţii să depăşească pragul valoric stabilit la art. 5.

Art. 2. − Derularea operaţiunilor compensatorii se realizează pe bază de acorduri a căror încheiere este guvernată de următoarele principii:

a) stabilitatea preţului − obligaţia de a introduce clauza de offset pentru contractele de achiziţie prevăzute la art. 5 nu trebuie să determine o creştere a preţului de cumpărare;

b) asigurarea unui beneficiu reciproc − propunerile din cadrul acordurilor trebuie să fie avantajoase atât pentru contractant, cât şi pentru economia României;

c) noutatea − toate propunerile acordului trebuie să inducă o creştere a unei afaceri sau a unei tranzacţii noi;

d) cauzalitatea − acordurile trebuie să rezulte direct din contractele de achiziţie prevăzute la art. 5;

e) responsabilitatea − răspunderea pentru neexecutarea oricăror obligaţii ce izvorăsc din acord îi revine contractantului, chiar dacă obligaţia offset este îndeplinită de către o altă persoană fizică sau juridică desemnată de contractant.

Art. 3. − Prin introducerea şi derularea operaţiunilor compensatorii se urmăresc promovarea semnificativă a intereselor economice ale României şi crearea unor instrumente eficiente pentru îmbunătăţirea situaţiei balanţei comerciale prin:

a) recuperarea, integrală sau parţială, a fondurilor investite în achiziţiile de tehnică militară;

b) susţinerea industriei româneşti, în general, şi a celei de apărare, în special, oferind în acest mod posibilităţi de creştere a volumului afacerilor în România, cu scopul de a moderniza producţia şi infrastructura tehnologică a ţării;

c) creşterea aportului de valută atât prin exportul produselor de apărare, cât şi al altor produse ale industriei româneşti sau prin investiţii de capital străin;

d) obţinerea de tehnologie modernă care să permită crearea de noi capacităţi de producţie, precum şi dezvoltarea celor existente şi creşterea numărului locurilor de muncă;

e) crearea de noi oportunităţi de afaceri şi câştiguri pentru economia românească;

f) creşterea calităţii şi productivităţii în industrie;

g) creşterea competitivităţii internaţionale a economiei româneşti.

SECŢIUNEA a 2-a

Definiţii

Art. 4. − În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

a) operaţiuni compensatorii sau offset − un set de compensaţii economice cerute ca o condiţie pentru achiziţionarea de produse, lucrări sau servicii de pe piaţa externă, în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

b) operaţiuni compensatorii directe sau offset direct − participarea agenţilor economici români la realizarea de echipamente, tehnică, tehnologie, materiale şi produse ce fac obiectul contractului de achiziţie sau la prestarea de servicii care contribuie la implementarea şi exploatarea în bune condiţii a echipamentelor şi produselor achiziţionate.

Offsetul direct se poate realiza în următoarele forme:

− producţia sub licenţă − producţia de echipamente, tehnică, tehnologie, materiale, produse sau prestarea de servicii bazate pe transferul de informaţie tehnică de la contractant către agenţi economici români;

− subcontractarea − producerea de către un agent economic român a unei părţi sau a unei componente a echipamentului, produsului sau serviciului care face obiectul contractului de achiziţie, cu sau fără licenţă de producţie acordată de către contractant;

− cumpărarea de produse rezultate − forma de compensare prin care contractantul se obligă ca în contul obligaţiei compensatorii să cumpere de la agenţi economici români produse sau servicii realizate cu echipamentele, tehnica, tehnologia, produsele şi materialele livrate;

− transferul de tehnologie − transferarea de cunoştinţe, asistenţă tehnică sau alte activităţi de transfer tehnologic care să permită obţinerea de noi capacităţi sau creşterea competitivităţii pieselor de schimb şi a componentelor;

c) operaţiuni compensatorii indirecte sau offset indirect − compensaţii economice care nu sunt legate de echipamentele, tehnica, tehnologia, materialele, produsele sau serviciile care fac obiectul contractului de achiziţie.

Offsetul indirect se poate realiza în următoarele forme:

− exportul de produse, servicii sau lucrări care nu sunt legate de obiectul contractului de achiziţie;

− schimbul de produse sau servicii stabilite de contractant şi un agent economic român la o valoare echivalentă;

− cumpărările în avans − formă a offsetului indirect prin care contractantul cumpără produse sau servicii înaintea exportului propriilor produse, servicii sau lucrări ce fac obiectul contractului de achiziţie, cu scopul de a crea capacitate de plată în beneficiul autorităţii contractante, asigurându-se astfel resursele valutare pentru plata avansului la contractul de achiziţie;

− asistenţă în marketing − activităţi de sprijinire a agenţilor economici români în pătrunderea pe pieţele externe;

− asistenţă financiară − activităţi legate de furnizarea sau sprijinirea obţinerii de fonduri pentru un agent economic român în vederea realizării de exporturi;

− alte activităţi în domenii care nu sunt legate de produsul, serviciul sau lucrarea achiziţionată (transferul de tehnologie şi know-how, cooperare în cercetare şi dezvoltare, noi investiţii, înfiinţarea de companii mixte, asistenţă pentru crearea de noi locuri de muncă, asistenţă pentru întreprinderi mici şi mijlocii);

d) contract de achiziţie − contractul de achiziţie în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, semnat între o autoritate contractantă şi un contractant şi care depăşeşte pragul valoric prevăzut la art. 5;

e) contractant − orice ofertant care fie este persoană juridică străină, fie este reprezentant al unei persoane juridice străine în România, fie este un intermediar pentru produse, servicii sau lucrări importate şi căruia i se atribuie contractul de achiziţie în urma aplicării uneia dintre procedurile prevăzute de legislaţia română în vigoare;

f) autoritate contractantă − persoană juridică română, autoritate publică sau instituţie publică, de interes naţional sau local, astfel cum este definită în legislaţia română în vigoare, cu care contractantul încheie contractul de achiziţie;

g) Agenţia de offset, denumită în continuare Agenţia − instituţie publică autonomă, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Ministerului Industriei şi Resurselor, având drept obiect de activitate punerea în aplicare a procedurilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă pentru executarea operaţiunilor offset;

h) entitate eligibilă − orice persoană juridică română sau străină desemnată de contractant pentru a îndeplini, în numele acestuia, obligaţia offset;

i) tranzacţie offset − orice acord încheiat între contractant şi un agent economic român, avizat de Agenţie pentru executarea obligaţiei offset;

j) obligaţie offset − obligaţia contractantului de a face compensaţii economice în proporţie de cel puţin 80% din valoarea contractului de achiziţie;

k) valoarea obligaţiei offset − valoarea totală a compensaţiei oferite de un contractant pentru a i se atribui un contract de achiziţie în România; această valoare rezultă din aplicarea procentului oferit de contractant ca obligaţie offset la valoarea contractului de achiziţie;

l) valoarea adăugată local − valoarea totală a exporturilor de produse, servicii sau lucrări produse, prestate sau executate în România, rezultate în urma derulării operaţiunilor offset, mai puţin costul tuturor materiilor prime, materialelor şi serviciilor importate de contractant şi, dacă este cazul, de o parte eligibilă, şi profiturile şi beneficiile distribuite contractantului şi transferate în afara ţării;

m) valoarea tranzacţiei offset − valoarea unei tranzacţii individuale de offset, avizată de Agenţie şi calculată ca valoare adăugată local de o tranzacţie offset înmulţită cu multiplicatorul offset;

n) multiplicatorul offset − coeficient maximal utilizat pentru a stimula promovarea unor domenii considerate de importanţă majoră pentru economia românească, stabilit prin hotărâre a Guvernului;

o) credit offset − parte din valoarea obligaţiei offset realizate de contractant la un moment dat, direct sau indirect;

p) creditarea − procesul de scădere a valorii creditului offset din valoarea obligaţiei offset, stabilită prin programul offset;

r) contul contractantului − înregistrarea făcută de Agenţie a stadiului în care se află îndeplinirea obligaţiilor offset ale contractantului, prin urmărirea şi înregistrarea creditului curent.

SECŢIUNEA a 3-a

Domeniul de aplicare

Art. 5. − Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică pentru îndeplinirea obligaţiilor offset rezultate din contractele de achiziţie din import, de către autoritatea contractantă, de produse, servicii sau lucrări necesare domeniului apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, a căror valoare depăşeşte 5 milioane euro.

Art. 6. − (1) Valoarea obligaţiei offset trebuie să fie de cel puţin 80% din valoarea contractului de achiziţie.

(2) Majorarea sau reducerea valorii contractului de achiziţie atrage revizuirea valorii obligaţiei offset, modificările apărute urmând a fi consemnate în scris prin acordul părţilor.

(3) Autoritatea contractantă are obligaţia de a notifica Agenţiei eventualele modificări ale valorii contractului de achiziţie.

(4) Valoarea obligaţiei offset se exprimă în moneda stabilită prin contractul de achiziţie.

(5) În situaţii deosebite, cum ar fi achiziţiile în caz de urgenţă, stări de necesitate, Guvernul, la propunerea comisiei prevăzute la art. 9 alin. (1), poate aproba modificarea obligaţiei offset.

Art. 7. − Perioada în care obligaţia offset trebuie îndeplinită este de maximum 10 ani, în funcţie de valoarea obligaţiei şi de complexitatea acesteia, dar fără să depăşească cu mai mult de 2 ani durata de executare a contractului de achiziţie.

CAPITOLUL II

Cadrul instituţional

Art. 8. − (1) Agenţia este finanţată de la bugetul de stat pe o perioadă de 1 an de la începerea activităţii. După expirarea acestui termen finanţarea Agenţiei se asigură din venituri extrabugetare.

(2) Agenţia are următoarele atribuţii principale:

a) analizarea strategiei de dezvoltare a României, a strategiilor sectoriale şi a altor documente pe baza cărora propune domeniile prioritare de dezvoltare a României, care vor fi sprijinite prin operaţiunile offset;

b) supunerea spre aprobare comisiei prevăzute la art. 9 alin. (1) a domeniilor prioritare ce beneficiază de derularea operaţiunilor offset şi a valorilor multiplicatorilor offset rezultaţi ca urmare a analizei priorităţilor de dezvoltare ale României;

c) colaborarea cu Ministerul Afacerilor Externe pentru promovarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă în străinătate;

d) urmărirea tranzacţiilor în care offsetul poate fi luat în considerare;

e) furnizarea de informaţii contractanţilor cu privire la procedurile legale în vigoare pentru încheierea acordurilor offset şi executarea obligaţiilor offset;

f) colaborarea cu autorităţile contractante pentru a asigura o bună corelare între prevederile contractului de achiziţie şi ale acordurilor offset;

g) analizarea şi supunerea spre aprobare comisiei prevăzute la art. 9 alin. (1) a procedurii şi documentelor-cadru (acordul-cadru de offset şi planul de afaceri);

h) asigurarea de asistenţă potenţialilor contractanţi în identificarea de oportunităţi pentru executarea obligaţiilor offset;

i) elaborarea, întreţinerea şi actualizarea permanentă a unei baze de date cu privire la agenţii economici români, la produsele şi serviciile româneşti care, în conformitate cu domeniile prioritare de dezvoltare ale României, pot beneficia de programe offset;

j) analizarea documentelor înaintate de către contractant şi calcularea valorii creditului curent anual;

k) evaluarea, la sfârşitul perioadei offset, a stadiului de îndeplinire a obligaţiei offset şi prezentarea de propuneri comisiei prevăzute la art. 9 alin. (1) în vederea luării unei decizii;

l) notificarea îndeplinirii obligaţiilor offset de către contractant;

m) analizarea rapoartelor trimestriale şi anuale depuse de contractanţi, elaborarea de sinteze şi rapoarte pe baza acestora, prezentarea de recomandări comisiei prevăzute la art. 9 alin. (1) cu privire la măsurile ce trebuie luate ca urmare a situaţiilor identificate;

n) elaborarea strategiei de offset a României, pe care o supune spre aprobare comisiei prevăzute la art. 9 alin. (1);

o) elaborarea unui raport anual cu privire la activitatea proprie, incluzând şi căile şi măsurile de atingere a obiectivelor pe perioade viitoare, raport prezentat spre aprobare comisiei prevăzute la art. 9 alin. (1).

(3) Organizarea şi funcţionarea Agenţiei de offset se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 9. − (1) Comisia Guvernamentală pentru Offset, denumită în continuare Comisia, se constituie pe lângă Guvernul României, prin decizie a primului-ministru, şi este alcătuită din: ministrul industriei şi resurselor, în calitate de preşedinte, ministrul apărării naţionale, ministrul finanţelor publice, ministrul dezvoltării şi prognozei şi ministrul afacerilor externe, în calitate de membri.

(2) Secretariatul Comisiei este asigurat de Ministerul Industriei şi Resurselor, prin reprezentanţi desemnaţi prin ordin al ministrului.

(3) Comisia ia hotărâri cu votul a cel puţin 4 membri.

(4) Principalele atribuţii ale Comisiei sunt următoarele:

a) aprobarea strategiei de offset a României;

b) supunerea spre aprobare Guvernului a domeniilor prioritare de dezvoltare a României, care vor fi sprijinite prin operaţiunile offset, şi a multiplicatorilor offset propuşi de Agenţie;

c) semnarea acordului-cadru de offset şi aprobarea planului de afaceri;

d) luarea de decizii cu privire la includerea în programul offset a tranzacţiei offset şi aprobarea valorii acesteia;

e) certificarea încheierii tranzacţiilor offset şi, ulterior, a întregului program, în baza unei evaluări realizate de Agenţie;

f) aprobarea raportului anual al Agenţiei;

g) elaborarea raportului anual referitor la îndeplinirea programelor offset şi prezentarea acestuia spre aprobare Guvernului.

CAPITOLUL III

Procedura de atribuire a contractului de achiziţie, de semnare a acordului-cadru de offset, de aprobare a planului de afaceri şi de executare a obligaţiei offset

SECŢIUNEA 1

Procedura de atribuire a contractului de achiziţie

Art. 10. − În baza strategiei de dezvoltare economică şi a politicii industriale şi de export a României, Comisia, la propunerea Agenţiei, stabileşte domeniile care beneficiază prioritar de derularea operaţiunilor offset.

Art. 11. − (1) Având în vedere domeniile prioritare aprobate prin hotărâre a Guvernului, Agenţia propune spre aprobare Comisiei, prin intermediul multiplicatorilor offset, o ierarhizare a sectoarelor economice ce beneficiază de derularea operaţiunilor offset.

(2) Guvernul, la propunerea Comisiei, aprobă ierarhia sectoarelor economice prin hotărâre.

Art. 12. − Pentru contractele de achiziţie prevăzute la art. 5 autoritatea contractantă are obligaţia ca în anunţul de intenţie pe care îl transmite spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a − Achiziţii publice, să facă menţiunea necesităţii obligaţiei introducerii clauzei offset; de asemenea, notifică Agenţiei intenţia de a realiza achiziţii care intră sub incidenţa prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 13. − Pe perioada derulării procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie candidaţii sau ofertanţii contactează Agenţia pentru o corectă informare asupra condiţiilor şi procedurilor necesare pentru semnarea acordurilor offset şi executarea obligaţiilor offset.

Art. 14. − La elaborarea caietului de sarcini autoritatea contractantă include şi specificaţii cu privire la clauza de offset, de care Agenţia va ţine cont cu prioritate la semnarea acordului-cadru de offset.

Art. 15. − (1) Autoritatea contractantă notifică participanţilor la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie, care, conform prezentei ordonanţe de urgenţă, trebuie să cuprindă o clauză de offset, această obligaţie.

(2) Nici un contractant căruia i-a fost atribuit un contract de achiziţie prin una dintre procedurile legale nu poate invoca necunoaşterea obligaţiei de a derula operaţiuni offset şi nu poate refuza îndeplinirea acestei obligaţii.

Art. 16. − În contractul de achiziţie se menţionează expres obligaţia contractantului de a executa operaţiuni offset.

Art. 17. − Ofertele depuse de participanţii la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie trebuie să conţină următoarele informaţii cu privire la offset:

a) informaţii cu privire la experienţa contractantului referitoare la offset;

b) declaraţie privind acceptarea obligaţiei offset şi a penalităţilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă în cazul neîndeplinirii obligaţiilor;

c) tipurile de offset ce vor fi utilizate;

d) alte informaţii pe care contractantul le consideră utile.

Art. 18. − Obligaţia offset devine efectivă de la data semnării contractului de achiziţie.

SECŢIUNEA a 2-a

Semnarea acordului-cadru de offset

Art. 19. − (1) În cel mult 60 de zile de la semnarea contractului de achiziţie contractantul semnează acordul-cadru de offset prin care îşi recunoaşte obligaţia de a executa operaţiuni offset şi prevederile generale ale acestei obligaţii.

(2) Acordul-cadru de offset se avizează de Agenţie şi se semnează de către contractant şi de Comisie.

(3) Acordul-cadru de offset cuprinde în mod obligatoriu clauze referitoare la: valoarea obligaţiei offset, perioada în care obligaţia offset trebuie îndeplinită, derularea acesteia pe fiecare an, tipul de offset − direct sau indirect −, domeniile care vor beneficia de offset, garanţiile bancare de bună execuţie a contractului, declaraţia privind acceptarea necondiţionată a penalităţilor şi prevederilor stipulate în prezenta ordonanţă de urgenţă, precum şi alte informaţii pe care contractantul le consideră utile.

SECŢIUNEA a 3-a

Aprobarea planului de afaceri

Art. 20. − (1) După semnarea acordului-cadru de offset contractantul elaborează planul de afaceri având la bază prevederile acordului-cadru de offset.

(2) Planul de afaceri este un document cuprinzând detalii cu privire la implementarea şi funcţionarea efectivă a afacerii în perioada prevăzută pentru îndeplinirea obligaţiei offset.

(3) Planul de afaceri cuprinde informaţii cu privire la:

a) descrierea detaliată a afacerii, produselor sau sistemelor implicate;

b) planul de implementare;

c) planuri de marketing;

d) situaţiile financiare previzionate;

e) forţa de muncă utilizată;

f) alte informaţii cerute de Agenţie.

(4) Planul de afaceri trebuie depus la Agenţie în vederea avizării de către aceasta şi aprobării de către Comisie în termen de 30 de zile de la semnarea acordului-cadru de offset.

Art. 21. − (1) Agenţia evaluează planul de afaceri şi, dacă îl avizează, îl propune spre aprobare Comisiei; după decizia luată de către Comisie Agenţia notifică contractantului dacă planul de afaceri a fost aprobat.

(2) Dacă planul de afaceri prezentat nu este avizat sau nu este aprobat, contractantul reevaluează planul de afaceri şi îl supune din nou analizei.

(3) Planul de afaceri trebuie aprobat de către Comisie în cel mult 60 de zile de la data prezentării primului plan de afaceri.

(4) Întârzierile în executarea obligaţiei offset cauzate de propunerea de către contractant a unor planuri de afaceri neadecvate pot atrage penalităţi pentru neimplicare.

Art. 22. − Prin regulamente emise de către Agenţie se stabilesc formulare-tip atât pentru acordul-cadru de offset, cât şi pentru planul de afaceri, care conţin informaţii minimale pe care contractantul trebuie să le prezinte Agenţiei.

SECŢIUNEA a 4-a

Executarea obligaţiei offset

Art. 23. − (1) Executarea obligaţiei offset începe efectiv din momentul semnării de către Comisie a acordului cu contractantul.

(2) Executarea obligaţiei offset se realizează prin acumularea, în perioada prevăzută în acordul-cadru de offset, a unui credit curent egal cu valoarea obligaţiei offset.

(3) Contractantul poate câştiga un credit offset viitor care poate fi utilizat în cazul atragerii unor obligaţii offset viitoare.

Art. 24. − Executarea obligaţiei offset se poate realiza şi prin intermediul unei asocieri între contractant şi o persoană fizică sau juridică română, care vizează una sau mai multe dintre domeniile în care România promovează offsetul.

Art. 25. − (1) Anual contractantul prezintă Agenţiei o serie de documente contabile, stabilite prin regulamente emise de Agenţie, care să reflecte rezultatele asocierii mixte şi ale propriei activităţi.

(2) Situaţiile prezentate trebuie să conţină informaţii necesare pentru calcularea valorii adăugate local.

(3) Contractantul şi beneficiarul român al operaţiunii compensatorii răspund de veridicitatea datelor prezentate Agenţiei.

Art. 26. − (1) Determinarea creditului curent câştigat pentru fiecare an la fiecare tranzacţie se face prin înmulţirea valorii adăugate local pentru fiecare tranzacţie cu multiplicatorii offset aferenţi; suma creditelor obţinute pentru fiecare tranzacţie reprezintă creditul curent anual.

(2) După aprobarea de către Agenţie creditul calculat conform alin. (1) se trece în contul contractantului, iar obligaţia offset se va reduce în mod corespunzător.

(3) În momentul în care creditul acumulat este egal cu valoarea obligaţiei offset, contractantul şi-a îndeplinit în totalitate această obligaţie.

Art. 27. − (1) Îndeplinirea obligaţiilor contractantului se urmăreşte separat pe cele două categorii de offset, direct şi indirect.

(2) În cazul în care valoarea totală a uneia dintre cele două categorii de offset, obţinută în final, depăşeşte valoarea totală a angajamentului prevăzută în acord, valoarea excedentară poate fi creditată în contul contractantului, la cererea acestuia, cu scopul îndeplinirii angajamentelor sale pentru cealaltă categorie de offset.

(3) Depăşirile obligaţiilor offset se menţin în contul contractantului pe o perioadă de maximum 2 ani de la expirarea acordului-cadru de offset.

Art. 28. − (1) La expirarea perioadei prevăzute pentru executarea obligaţiei offset Agenţia evaluează stadiul îndeplinirii obligaţiilor ce reveneau contractantului ca urmare a semnării acordurilor offset.

(2) Situaţia rezultată din evaluare este supusă aprobării Comisiei, care decide dacă contractantul şi-a îndeplinit obligaţiile sau dacă acesta trebuie penalizat pentru neîndeplinirea obligaţiei offset.

CAPITOLUL IV

Evaluarea şi raportarea stadiului executării obligaţiilor offset

Art. 29. − Evaluarea stadiului executării obligaţiei offset se face trimestrial şi anual.

Art. 30. − Contractantul elaborează şi supune spre analiză Agenţiei:

a) raportul trimestrial privind exporturile realizate, care trebuie prezentat în termen de 15 zile de la expirarea perioadei pentru care a fost întocmit;

b) raportul anual privind toate angajamentele sale de offset, care trebuie prezentat în termen de 30 de zile de la expirarea perioadei pentru care a fost întocmit.

Art. 31. − Raportul trimestrial cuprinde cel puţin următoarele informaţii:

a) descrierea stadiului curent al îndeplinirii obligaţiei offset;

b) valoarea obligaţiei offset şi a creditului offset pe fiecare tip de offset şi pe total;

c) valoarea exportului realizat, exprimată în aceeaşi monedă ca şi contractul de achiziţie;

d) denumirea ţării şi a companiei către care s-a făcut exportul;

e) tipul şi cantitatea de mărfuri şi servicii exportate;

f) suma valorii adăugate local;

g) denumirea şi sediul producătorilor de mărfuri, furnizorilor de servicii sau executanţilor de lucrări exportate;

h) o copie a declaraţiei vamale, arătând valoarea de export realizată, şi o declaraţie din care să reiasă că exporturile respective sunt realizate în cadrul programului offset;

i) o copie de pe declaraţia agentului economic român, din care să reiasă că sumele au fost încasate pentru exporturile realizate în cadrul programului offset;

j) alte informaţii cerute de Agenţie.

Art. 32. − Raportul anual cuprinde cel puţin următoarele informaţii:

a) partea de offset realizată până la momentul raportului (valori globale pe ani);

b) partea de offset realizată pe parcursul perioadei raportului (separat pe tipul de offset realizat);

c) suma totală a operaţiunilor compensatorii realizate şi a celor care nu pot fi realizate, împreună cu motivele care au condus la o astfel de situaţie;

d) alte informaţii cerute de Agenţie.

Art. 33. − În urma rapoartelor prezentate, precum şi a documentelor înaintate de către contractant pentru stabilirea creditului curent anual, Agenţia pregăteşte şi supune spre aprobare Comisiei evaluarea cost-beneficiu a obligaţiei offset.

CAPITOLUL V

Răspunderea contractuală

Art. 34. − (1) Dacă obligaţiile offset nu sunt îndeplinite la termen şi în modul cerut, contractantul va plăti părţii române penalităţi de 0,01% pe zi de întârziere din suma de offset neobţinută.

(2) Plata penalităţilor prevăzute la alin. (1) nu scuteşte contractantul de răspunderea ce îi revine pentru pierderile cauzate părţii române din cauza neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a clauzelor contractuale.

Art. 35. − În termen de 45 de zile de la semnarea acordului-cadru de offset contractantul va emite către Agenţie o scrisoare de garanţie bancară de bună execuţie a acordului, în valoare de minimum 10% din valoarea obligaţiei asumate, care va fi valabilă pe toată durata de executare a acordului-cadru de offset.

Art. 36. − Valoarea obligaţiei offset corespunzătoare unui an şi nerealizate se reportează pentru anul următor.

Art. 37. − Contractantul care nu îşi execută angajamentele offset este exclus de la o altă procedură de atribuire a unui contract de achiziţie ce implică şi executarea unei obligaţii offset pe o perioadă de 5 ani, calculată de la momentul expirării acordului de offset executat necorespunzător.

Art. 38. − (1) Contractantul este exonerat de răspunderea pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a angajamentelor contractuale, dacă aceste situaţii sunt determinate de forţa majoră.

(2) Contractantul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a nu fi afectat de evenimente de forţă majoră.

Art. 39. − (1) Contractantul aduce la cunoştinţă Agenţiei în termen de 5 zile producerea evenimentului de forţă majoră şi face dovada producerii acestuia, precum şi a efectelor asupra executării obligaţiei offset în termen de 15 zile de la apariţia cazului de forţă majoră; în caz contrar contractantul este considerat responsabil pentru întârzieri, executări necorespunzătoare sau neexecutări datorate acestor factori, ca şi când culpa ar fi a sa.

(2) Agenţia are dreptul să facă investigaţiile necesare referitoare la intervenţia cazului de forţă majoră, precum şi a întârzierii, executării necorespunzătoare sau neexecutării obligaţiilor contractuale.

(3) Dacă Agenţia constată că a avut loc un eveniment de forţă majoră, aceasta prelungeşte durata programului offset cu o perioadă rezonabilă, în funcţie de circumstanţe.

(4) În cazul prevăzut la alin. (3) nu se aplică penalităţi pentru perioadă extinsă.

Art. 40. − Contractantul nu are dreptul de a angaja cu contract individual de muncă sau convenţie civilă, în scopul executării obligaţiei offset, persoane care fac parte din

Agenţie sau Comisie ori care au făcut parte în momentul analizării acordurilor offset ale respectivului contractant, sub sancţiunea nulităţii contractului de muncă sau a convenţiei civile.

Art. 41. − Agenţia are obligaţia de a întocmi dosarul operaţiunilor offset, cuprinzând toate documentele relevante din cadrul procedurii de încheiere-derulare a acordurilor offset, precum şi documentele ce atestă modul de executare a obligaţiilor offset, inclusiv rapoartele trimestriale şi anuale.

Art. 42. − Dosarul se păstrează de către Agenţie atât timp cât executarea obligaţiei offset este în derulare şi, oricum, nu mai puţin de 5 ani de la data finalizării executării obligaţiei respective.

Art. 43. − La cerere, dosarul operaţiunilor offset este pus la dispoziţie oricărei autorităţi publice interesate, spre consultare, cu condiţia ca nici o informaţie să nu fie divulgată dacă dezvăluirea ei ar fi contrară legii, ar împiedica aplicarea legii, ar afecta interesul public, ar prejudicia interesul legitim al părţilor sau ar afecta libera concurenţă, dar fără a se limita drepturile ce decurg, potrivit legii, pentru organele abilitate, de a ridica documente care pot servi la dovedirea fraudelor, contravenţiilor sau infracţiunilor.

CAPITOLUL VI

Contravenţii şi sancţiuni

Art. 44. − Constituie contravenţii şi se sancţionează următoarele fapte:

a) reducerea, în mod intenţionat, de către autoritatea contractantă a valorii contractului de achiziţie, astfel încât să se sustragă obligaţiei aplicării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă;

b) efectuarea unei achiziţii din import de produse, servicii sau lucrări pentru sistemul naţional de apărare, a căror valoare depăşeşte 5 milioane euro, cu eludarea sau încălcarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă;

c) furnizarea de informaţii contractantului, care s-au dovedit de natură să îl favorizeze în mod neloial pe acesta în cadrul procedurii pentru încheierea acordurilor offset sau a unei tranzacţii offset, precum şi în cadrul executării obligaţiei offset;

d) înţelegerea contractantului cu membri ai Agenţiei sau Comisiei ori cu agenţi economici români, în scopul denaturării rezultatului procedurii de încheiere a acordurilor offset sau de executare a obligaţiei offset.

Art. 45. − (1) Contravenţiile prevăzute la art. 44 se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei.

(2) Amenzile prevăzute ca sancţiuni pentru săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 44 pot fi aplicate atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice.

Art. 46. − (1) În cazul săvârşirii contravenţiilor prevăzute la art. 44 lit. b) şi d), contractantului i se va interzice participarea la orice altă achiziţie în România pe o durată de 5 ani.

(2) Sancţiunea prevăzută la alin. (1) se aplică de reprezentanţii Agenţiei, desemnaţi de conducătorul acesteia.

(3) Sancţiunea prevăzută la alin. (1) se aplică cumulativ cu amenda prevăzută la art. 45.

(4) Procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi sancţiunea aplicată se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a − Achiziţii publice, pe cheltuiala contravenientului; în acest scop Agenţia va dispune plata acestor cheltuieli.

Art. 47. − (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de reprezentanţii împuterniciţi ai Ministerului Finanţelor Publice, cu excepţia celei prevăzute la art. 46 alin. (1).

(2) Agenţii constatatori ai contravenţiilor vor notifica Agenţia în termen de 5 zile, în cazul constatării săvârşirii contravenţiilor prevăzute la art. 44 lit. b) şi d), în vederea aplicării de către Agenţie a sancţiunii prevăzute la art. 46.

(3) Contravenţiilor prevăzute la art. 44 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002.

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 48. − În măsura în care prezenta ordonanţă de urgenţă nu prevede altfel, se aplică dispoziţiile din dreptul comun.

Art. 49. − (1) Acordurile offset şi tranzacţiile sunt interpretate, aplicate şi executate în conformitate cu legile române.

(2) Litigiile decurgând din aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă se soluţionează de instanţele române competente, în conformitate cu legile române.

Art. 50. − Costurile pentru activităţile preoffset şi pentru executarea obligaţiei offset sunt suportate în întregime de către contractant.

Art. 51. − Ministerul Afacerilor Externe răspunde pentru promovarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă în străinătate.

Art. 52. − Agenţii economici români angajaţi în derularea operaţiunilor compensatorii beneficiază de facilităţi fiscale, în special de înlesnirea obţinerii de credite prin acordarea dreptului de a utiliza scrisoarea de garanţie depusă de contractant pentru fiecare tranzacţie ca instrument de garanţie, prin acordarea unor perioade de graţie pentru creditele obţinute, scutiri de taxe şi, după caz, de amânarea plăţii unor datorii către bugetul de stat, în condiţiile legii.

Art. 53. − În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, la propunerea Ministerului Industriei şi Resurselor şi a Ministerului Finanţelor Publice, Guvernul va aproba normele metodologice de aplicare a acesteia.

Art. 54. − Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Contrasemnează:

Ministrul industriei şi resurselor,

Dan Ioan Popescu

p. Ministrul apărării naţionale,

George Cristian Maior,

secretar de stat

Ministru de interne,

Ioan Rus

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoană

Ministrul dezvoltării şi prognozei,

Gheorghe Romeo Leonard Cazan

Ministrul finanţelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucureşti, 12 decembrie 2002.

Nr. 189.