Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2006

M. Of. nr. 182 din 27 februarie 2006

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

O R D O N A N Ţ Ă   D E   U R G E N Ţ Ă

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică

 

Având în vedere dificultăţile apărute în aplicarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, datorate unor interpretări neunitare care au dus la disfuncţionalităţi în activitatea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, se impune adoptarea imediată a unor modificări şi completări ale legii, în vederea armonizării printr-o viziune coerentă a reglementărilor şi corectării actualelor imperfecţiuni. În contextul în care actualul Colegiu al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii îşi încheie mandatul, iar noua conducere trebuie să îşi intre în atribuţii în cel mai scurt timp,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. I. − Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul legii va avea următorul cuprins:

„L E G E

privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste“

2. Preambulul legii va avea următorul cuprins:

„În perioada de dictatură comunistă, cuprinsă între 6 martie 1945 − 22 decembrie 1989, Partidul Comunist Român a exercitat, în special prin organele securităţii statului, parte a poliţiei politice, o permanentă teroare împotriva cetăţenilor ţării, drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale. Aceasta îndreptăţeşte accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, în condiţiile prezentei legi.“

3. Alineatul (1) al articolului 1 va avea următorul cuprins:

„Art. 1. − (1) Orice cetăţean român sau cetăţean străin care după 1945 a avut cetăţenie română, precum şi orice cetăţean al unei ţări membre a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord au dreptul de acces la propriul dosar întocmit de poliţia politică comunistă, precum şi la alte documente şi informaţii care privesc propria persoană, în conformitate cu prevederile legii privind protejarea informaţiilor care privesc siguranţa naţională. De acelaşi drept beneficiază şi orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, începând cu data integrării României în Uniunea Europeană, în conformitate cu prevederile legii privind protejarea informaţiilor care privesc siguranţa naţională. Acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a dosarului, eliberarea de copii de pe actele dosarului şi de pe alte înscrisuri care privesc propria persoană.“

4. La articolul 1, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹) Accesul vizează toate tipurile de informaţii strânse de organele care au desfăşurat activităţi cu caracter de poliţie politică în timpul regimului comunist, indiferent de suportul pe care se află acestea, precum hârtie, microfilm, dischetă, bandă audio sau video.“

5. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 1 vor avea următorul cuprins:

„(2) Totodată persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de organele securităţii statului, are dreptul, la cerere, să afle identitatea agenţilor şi a colaboratorilor care au contribuit cu informaţii la completarea acestui dosar, numai dacă aceştia pot fi stabiliţi cu certitudine.

(3) De drepturile prevăzute la alin. (1) şi (2) beneficiază soţul supravieţuitor şi rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate, în afară de cazul în care aceasta a dispus altfel.“

6. La articolul 2, partea introductivă şi literele e), f), g), i), î), k), n), r), s), ş) şi t) vor avea următorul cuprins:

„Art. 2. − Pentru a asigura dreptul de acces la informaţie, orice cetăţean român, cu domiciliul în ţară sau în străinătate, precum şi presa scrisă şi audiovizuală, partidele politice, organizaţiile neguvernamentale legal constituite, autorităţile şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu calitatea de agent sau de colaborator al poliţiei politice a candidaţilor la alegerile prezidenţiale, precum şi a persoanelor care ocupă următoarele demnităţi sau funcţii:

............................................................................................

e) prefect, subprefect, director în prefectură, secretar general al consiliului judeţean şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, primar, viceprimar, consilier judeţean, consilier în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consilier local, şefii serviciilor publice deconcentrate în judeţe;

f) directorul şi adjuncţii săi, conducătorii structurilor judeţene de la Serviciul Român de Informaţii, directorul şi adjuncţii săi de la Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor;

g) inspector general al poliţiei, inspector general adjunct, director general, director, şef de serviciu şi şef de birou la nivel central şi judeţean, precum şi ceilalţi ofiţeri şi subofiţeri angajaţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor;

............................................................................................

i) judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi din cadrul Departamentului Naţional Anticorupţie, judecătorii, procurorii şi prim-grefierii de la instanţele şi parchetele civile şi militare, avocaţii şi notarii publici; î) personalul diplomatic şi consular;

............................................................................................

k) preşedinte şi preşedinte de secţie la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, persoane cu funcţii de conducere din Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi din Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, preşedinţii şi membrii Consiliului Concurenţei, ai Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, ai Institutului Naţional de Statistică şi ai Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară;

............................................................................................

n) membru în consiliile de administraţie ale societăţilor publice de radio şi de televiziune, acţionar, administrator, director, redactor-şef, redactor în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă, analişti politici şi asimilaţii acestora, după caz;

..........................................................................................

r) rectorul, prorectorii, secretarul ştiinţific al senatului universitar, decanii, prodecanii, secretarii ştiinţifici de facultate şi şefii de catedră din instituţiile de învăţământ superior de stat şi private;

s) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului şcolar judeţean, director de liceu ori de grup şcolar, precum şi director în instituţiile de cultură, la nivel naţional, judeţean, municipal şi local; ş) preşedinte, vicepreşedinte, secretar general şi ceilalţi membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel naţional, judeţean şi local, sau ai unei organizaţii neguvernamentale şi asimilaţii acestor funcţii;

t) personalul militar şi civil cu funcţii de conducere din Ministerul Apărării Naţionale şi din statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, conform nomenclatoarelor de funcţii, precum şi comandanţii de unităţi sau echivalente;“.

7. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

„Art. 3. − (1) Persoanele care candidează pentru funcţia de Preşedinte al României sunt obligate să facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al poliţiei politice comuniste. Declaraţiile pe propria răspundere se depun la Biroul Electoral Central, care, în termen de 24 de ore de la înregistrare, le înaintează Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

(2) În acest caz, verificarea se face din oficiu, urmând ca decizia să fie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi comunicată presei cel târziu cu 7 zile înaintea datei alegerilor.

(3) Decizia se poate ataca cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în 24 de ore de la publicare. Recursul se soluţionează cu prioritate, în 48 de ore de la sesizare. Decizia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.“

8. După articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 3¹, cu următorul cuprins:

„Art. 3¹. − (1) Persoanele care au fost alese sau numite în una dintre demnităţile ori funcţiile prevăzute la art. 2 sunt obligate să facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent ori colaborator al poliţiei politice comuniste. Verificarea se face din oficiu pentru persoanele care au fost alese sau numite în demnităţile ori în funcţiile prevăzute la art. 2 lit. a)−f), inclusiv pentru cele aflate în exerciţiul respectivelor demnităţi sau funcţii la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2006.

(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) se va depune, în plic închis, la şeful instituţiei care numeşte sau la instituţia care validează alegerea, după cum urmează:

a) deputaţii şi senatorii, precum şi secretarii generali şi secretarii generali adjuncţi ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere − la preşedintele Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului României;

b) membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, secretarul general, secretarii generali adjuncţi din Guvern şi din ministere, consilierii de stat şi personali ai primului-ministru, prefecţii şi subprefecţii, directorii generali şi directorii din Cancelaria Primului-Ministru, Secretariatul General al Guvernului, precum şi cei din ministere şi asimilaţii acestor funcţii − la primul-ministru;

c) consilierii prezidenţiali şi de stat din Administraţia Prezidenţială − la Preşedintele României;

d) director în prefectură, şefii serviciilor publice deconcentrate în judeţe − la prefect;

e) consilier judeţean, consilier în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, secretar general al consiliului judeţean şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti − la preşedintele consiliului judeţean, respectiv primarul general al Municipiului Bucureşti;

f) primar, viceprimar, consilier municipal şi local − la primar;

g) directorul şi adjuncţii săi, conducătorii structurilor judeţene de la Serviciul Român de Informaţii, directorul şi adjuncţii săi de la Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor − la şeful instituţiei din care fac parte aceştia.

(3) Autorităţile la care se depun declaraţiile sunt obligate să trimită Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în termen de 30 de zile de la data alegerii sau numirii în funcţie, lista persoanelor care îndeplinesc funcţiile prevăzute la art. 2 lit. a)−f), însoţite de plicurile închise care conţin declaraţiile pe propria răspundere. Lista trebuie să cuprindă următoarele date:

a) numele şi prenumele, inclusiv eventualele nume anterioare, precum şi data şi locul naşterii;

b) numele şi prenumele tatălui, numele şi prenumele mamei;

c) locul de muncă şi funcţia pe care o ocupă;

d) domiciliul din actul de identitate.

(4) Verificările se sistează dacă persoana care exercită una dintre demnităţile sau funcţiile enumerate la art. 2 demisionează în termen de 15 zile de la data comunicării acestor verificări. Verificarea candidaţilor la preşedinţie, în procedura de urgenţă, se sistează dacă persoana despre care s-au identificat elemente de poliţie politică îşi retrage candidatura în termen de 24 de ore de la data audierii acesteia de către Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

(5) Verificările se fac în ordinea stabilită la art. 2, respectându-se procedurile prevăzute la art. 15. Se verifică cu prioritate persoanele alese sau numite în demnităţi sau funcţii la nivel naţional.

(6) Persoanele care depun declaraţia pe propria răspundere sunt exonerate de obligaţia asigurării protecţiei informaţiilor secrete de stat sau secrete de serviciu, în cadrul audierilor de către Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

(7) Deciziile Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, rămase definitive, conţinând nume, prenume, nume conspirativ, acolo unde există, perioada colaborării, precum şi faptele calificate ca fiind activităţi cu caracter de poliţie politică, vor fi publicate de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi vor fi puse la dispoziţia mijloacelor de informare în masă.

(8) În cazul în care Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii constată o neconcordanţă între declaraţia pe propria răspundere privind apartenenţa ca agent sau colaborator al poliţiei politice comuniste şi rezultatul verificării, publicat sub forma deciziei definitive în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, sesizează Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi înştiinţează organele prevăzute la alin. (2).

(9) Condamnarea definitivă pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii atrage pierderea demnităţii sau funcţiei publice în care a fost ales sau numit, potrivit legislaţiei în vigoare. În cazul membrilor Parlamentului României, cercetarea infracţiunii se face de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar instanţa competentă este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care judecă aceste cazuri în procedură de urgenţă. Sentinţa definitivă se comunică, în termen de 24 de ore de la pronunţarea ei, preşedintelui Camerei din care face parte parlamentarul. Preşedintele Camerei respective înscrie cu prioritate invalidarea pe ordinea de zi.“

9. Articolul 4 se abrogă. 10. Articolul 5 va avea următorul cuprins:

„Art. 5. − (1) Prin poliţie politică se înţelege toate acele activităţi ale securităţii statului sau ale altor structuri şi instituţii cu caracter represiv, care au vizat instaurarea şi menţinerea puterii totalitar comuniste, precum şi suprimarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

(2) Este agent al poliţiei politice comuniste orice persoană care, având calitatea de lucrător operativ al organelor de securitate sau de miliţie, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945−1989, a desfăşurat activităţi de poliţie politică în sensul prezentei legi.

(3) Este colaborator al poliţiei politice comuniste, în sensul prezentei legi, persoana care a furnizat sau a înlesnit transmiterea de informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii operativi, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, de natură să aducă atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Informaţiile cuprinse în declaraţiile, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest de către persoana interogată pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu fac obiectul acestei prevederi.

(4) Sunt asimilaţi colaboratorilor prevăzuţi la alin. (3) persoanele care, având competenţe decizionale, juridice ori politice, au luat decizii, la nivel central sau local, cu privire la activităţi de poliţie politică ale securităţii statului ori cu privire la activitatea altor structuri de represiune ale regimului totalitar comunist.

(5) Implicarea în activitatea de poliţie politică comunistă a persoanelor prevăzute la art. 2 se stabileşte de Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pe baza datelor, probelor şi indiciilor existente în dosarele care fac obiectul cercetării, precum şi prin orice înscrisuri prezentate de orice persoană interesată în cazul lipsei, alterării sau descompletării dosarului.“

11. Articolul 7 va avea următorul cuprins:

„Art. 7. − (1) Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi se înfiinţează Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cu sediul în municipiul Bucureşti, denumit în continuare Consiliu.

(2) Consiliul este un organism autonom cu personalitate juridică, supus controlului Parlamentului. Anual sau la cererea Parlamentului, Consiliul prezintă rapoarte.“

12. Alineatele (2), (3) şi (5) ale articolului 8 vor avea următorul cuprins:

„(2) Membrii Colegiului Consiliului sunt numiţi de Parlament, după cum urmează: un reprezentant propus de Preşedintele României, un reprezentant propus de primul-ministru, 9 membri, la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configuraţiei politice a celor două Camere, pe baza raportului comun, întocmit de comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului în şedinţă comună, pentru un mandat de 6 ani. Mandatul poate fi reînnoit o singură dată, cu respectarea procedurilor de numire prevăzute de lege.

(3) Propunerile nominale pentru Colegiul Consiliului se depun la birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului de Administraţia Prezidenţială, Cancelaria Primului-Ministru şi liderii grupurilor parlamentare, în limita numărului de locuri stabilit potrivit alin. (1) şi (2), în cel mult 10 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, care le trimit comisiilor juridice. Propunerile vor fi însoţite de: curriculum vitae, copiile fidele de pe fişele cuprinzând antecedentele penale, declaraţiile pe propria răspundere ale candidaţilor, în sensul că nu se încadrează în prevederile art. 5 alin. (2)−(4), respectiv că nu au aparţinut şi nu au colaborat cu organele de securitate.

...........................................................................................

(5) Candidaţii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în prezenta lege vor fi înlocuiţi, la cererea comisiilor juridice ale celor două Camere, după caz, de Preşedinte, prim-ministru sau grupurile parlamentare care i-au propus. Noile propuneri se înaintează în termen de 5 zile de la comunicarea făcută de birourile permanente ale celor două Camere, după caz, Preşedintelui, primului-ministru sau grupurilor parlamentare care i-au propus. Locurile rămase vacante ca urmare a nedepunerii propunerilor de candidaţi în termenul de 5 zile se redistribuie între grupurile parlamentare, potrivit configuraţiei prevăzute la alin. (2).“

13. La articolul 8, după alineatul (7) se introduc trei noi alineate, alineatele (7¹), (7²) şi (7³), cu următorul cuprins:

„(7¹) Preşedintele îndeplineşte, conform legii, funcţia de ordonator principal de credite.

(7²) În exercitarea atribuţiilor stabilite de lege, Colegiul Consiliului emite ordine şi decizii.

(7³) În cazul absenţei nemotivate la mai mult de 3 şedinţe consecutive a unuia dintre membrii Colegiului Consiliului, majoritatea simplă a Colegiului Consiliului va sesiza de îndată Parlamentul, care, în termen de 30 de zile de la sesizare, va iniţia procedura de înlocuire a acestuia. Procedura de înlocuire urmează prevederile alin. (2)−(6).“

14. Alineatele (8), (9) şi (10) ale articolului 8 vor avea următorul cuprins:

„(8) Din Consiliu şi din Colegiul Consiliului nu pot face parte agenţii sau colaboratorii organelor de securitate, astfel cum sunt definiţi în prezenta lege, cei ai altor servicii secrete străine, ai altor structuri informative interne şi străine şi ai altor organizaţii ce au desfăşurat şi desfăşoară activităţi care contravin drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. De asemenea, nu pot face parte persoanele care au suferit condamnări pentru infracţiuni de drept comun, chiar dacă au fost amnistiate sau reabilitate. Pe perioada mandatului, membrii Colegiului Consiliului nu pot face parte din partide politice.

(9) Consiliul funcţionează în temeiul unui regulament elaborat de Colegiul Consiliului în termen de 30 de zile de la data constituirii sale.

(10) La învestirea în funcţie membrii Colegiului Consiliului depun următorul jurământ în faţa Parlamentului: «Jur să respect Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să îmi îndeplinesc cu conştiinciozitate, onoare şi fără părtinire îndatoririle ce îmi revin în calitate de membru al Colegiului Consiliului. Jur să păstrez secretul informaţiilor care privesc siguranţa naţională, atât pe perioada exercitării mandatului, cât şi după încetarea acestuia. Aşa să îmi ajute Dumnezeu!»

Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.“

15. Articolul 9 va avea următorul cuprins:

„Art. 9. − (1) În cazul în care, ulterior alegerii Colegiului Consiliului, se constată că unul dintre membrii acestuia nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în prezenta lege, se procedează la revocarea mandatului şi la o nouă alegere. Verificarea îndeplinirii condiţiilor se face, la cererea oricărei persoane, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(2) Revocarea se dispune doar pentru cazurile prevăzute la art. 8 alin. (7³) şi (8). Pronunţarea revocării se face de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în complet de 3 judecători, cu citarea părţilor. Decizia pronunţată poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile de la pronunţare. Recursul se judecă în complet de 7 judecători, cu citarea părţilor. În ambele faze Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează aceste cauze cu celeritate.“

16. Articolul 10 va avea următorul cuprins:

„Art. 10. − Consiliul îşi elaborează proiectul bugetului propriu de venituri şi cheltuieli, pe care îl înaintează Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat.“

17. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

„Art. 12. − Pentru realizarea dreptului de acces la propriul dosar, persoana îndreptăţită conform art. 1 se adresează Consiliului printr-o cerere scrisă. În termen de 30 de zile, petentul va fi informat în legătură cu demersurile pe care Consiliul le realizează în urma cererii sale.“

18. Alineatul (1) al articolului 13 va avea următorul cuprins:

„Art. 13. − (1) Persoanele îndreptăţite pot solicita Consiliului, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1), în condiţiile prezentei legi, următoarele:

a) consultarea dosarelor sau a oricăror materiale întocmite până la data de 22 decembrie 1989 de poliţia politică comunistă;

b) eliberarea unor copii de pe înscrisurile aflate în aceste dosare ori alte materiale;

c) eliberarea unor adeverinţe privind apartenenţa sau neapartenenţa, colaborarea ori necolaborarea cu poliţia politică comunistă.“

19. Alineatele (2), (4), (5), (6) şi (7) ale articolului 15 vor avea următorul cuprins:

„(2) Prin această cerere se poate solicita eliberarea unui act din care să rezulte dacă a avut sau nu a avut calitatea de agent ori de colaborator al poliţiei politice comuniste, privitor la persoanele care ocupă funcţiile enumerate la art. 2. Dacă respectiva persoană a avut calitatea de agent sau de colaborator al poliţiei politice comuniste, actul eliberat va conţine informaţiile specificate la art. 3¹ alin. (7).

.........................................................................................

(4) Pe baza cererilor primite potrivit alin. (1), Consiliul verifică probele deţinute, indiferent de forma lor, şi înştiinţează de îndată persoana în vederea exercitării drepturilor prevăzute la art. 3¹ alin. (4).

(5) Calitatea de agent sau de colaborator al poliţiei politice comuniste se stabileşte de Colegiul Consiliului prin probele aflate în evidenţele organelor de securitate, coroborate cu probe cum ar fi: angajamentul scris şi semnat de cel în cauză, note şi rapoarte scrise − originale sau în copie, olografe ori dactilografiate, sinteze informative, alte înscrisuri olografe şi dovezi, indiferent de suportul pe care s-ar afla.

(6) În termen de 60 de zile de la data primirii cererilor Consiliul citează, în vederea audierii, persoana care a solicitat, precum şi persoana cu privire la care s-au solicitat verificări, potrivit procedurii stabilite prin regulament. Declanşarea şi finalizarea verificărilor solicitate se pot face şi în lipsa persoanelor legal citate.

(7) După finalizarea verificărilor, care nu pot dura mai mult de 90 de zile de la data primirii cererii, Consiliul transmite în scris solicitantului şi persoanei verificate dacă persoana cu privire la care s-a cerut verificarea a fost sau nu a fost agent ori colaborator al poliţiei politice comuniste în sensul prezentei legi. În cazul în care persoana verificată a fost agent sau colaborator al poliţiei politice comuniste, decizia Colegiului va respecta prevederile stabilite la art. 3¹ alin. (7).“

20. După alineatul (7) al articolului 15 se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:

„(8) Colegiul Consiliului se pronunţă din oficiu oricând apar noi probe cu privire la activitatea de poliţie politică a unei persoane asupra căreia s-a pronunţat anterior.“

21. Alineatul (1) al articolului 16 va avea următorul cuprins:

„Art. 16. − (1) Împotriva deciziei comunicate potrivit art. 15 alin. (7) solicitantul sau persoana cu privire la care s-a cerut verificarea se poate adresa Colegiului Consiliului printr-o contestaţie, în termen de 15 zile de la data primirii deciziei. Colegiul Consiliului reexaminează documentaţia care a stat la baza comunicării şi, în termen de 30 de zile de la data depunerii contestaţiei, adoptă o decizie care se comunică în termen de 15 zile atât solicitantului, cât şi persoanei cu privire la care s-au efectuat verificări, indiferent de autorul contestaţiei. Decizia Colegiului Consiliului poate fi atacată în termen de 30 de zile de la data comunicării la curtea de apel, secţia civilă, în competenţa căreia îşi are domiciliul contestatarul.“

22. După articolul 16 se introduce un nou articol, articolul 16¹, cu următorul cuprins:

„Art. 16¹. − (1) În cazul în care persoanele prevăzute la art. 13 şi 15 consideră că informaţiile cuprinse în arhivele Consiliului nu corespund realităţii, acestea au dreptul de a obţine de la Consiliu, în baza documentelor justificative şi în mod gratuit:

a) rectificarea datelor incomplete sau inexacte, prin efectuarea unei menţiuni cu privire la aceasta la dosarul respectiv;

b) notificarea către terţii cărora le-au fost dezvăluite datele operaţiunii efectuate conform lit. a).

(2) În cazul în care Consiliul nu răspunde sau refuză să îndeplinească una dintre operaţiunile prevăzute la alin. (1) în documentele aflate în arhivele sale, persoanele se pot adresa instanţei judecătoreşti în a cărei circumscripţie domiciliază, în vederea obligării Consiliului la îndeplinirea operaţiunilor necesare, precum şi la acordarea de despăgubiri.

(3) Cererea de chemare în judecată este scutită de taxă de timbru.“

23. Alineatele (1), (2) şi (4) ale articolului 17 vor avea următorul cuprins:

„Art. 17. − (1) Consiliul asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a deciziilor referitoare la persoanele verificate din oficiu, în baza art. 2 lit. a)−f), rămase definitive prin necontestare sau rămase definitive prin hotărâre a curţii de apel, şi le comunică mijloacelor de informare în masă. Deciziile Colegiului Consiliului vor conţine datele de identitate, numele conspirative, perioada colaborării, precum şi faptele calificate ca fiind activităţi cu caracter de poliţie politică comunistă.

(2) Consiliul publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, numele agenţilor, inclusiv numele conspirative, funcţiile, precum şi faptele calificate ca fiind activităţi de poliţie politică în sensul prezentei legi. În cazul ofiţerilor de informaţii care au făcut poliţie politică în timpul regimului comunist, vor fi sesizate organele de justiţie cu privire la încălcarea prevederilor legale.

...........................................................................................

(4) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător şi cu privire la persoanele prevăzute la art. 5 alin. (4).“

24. Articolul 19 va avea următorul cuprins:

„Art. 19. − (1) În scopul stabilirii adevărului istoric, Consiliul pune la dispoziţie cercetătorilor acreditaţi în acest sens de Colegiul Consiliului documente şi informaţii complete cu privire la structura, metodele şi activităţile organelor de securitate, în condiţiile legii şi ale regulamentului Consiliului.

(2) În activitatea de documentare, cercetătorii acreditaţi au obligaţia să respecte şi să ocrotească viaţa intimă, familială şi privată a celor care au fost persecutaţi de poliţia politică comunistă.

(3) Consiliul va desfăşura activităţi de cercetare ştiinţifică, concretizate în publicarea de studii şi documente, şi va organiza conferinţe şi expoziţii cu caracter informativ-educativ.

(4) Veniturile rezultate din activitatea de publicare de studii şi documente, precum şi din copierea documentelor solicitate de persoanele îndreptăţite se constituie în venituri la bugetul de stat.“

25. Articolul 20 va avea următorul cuprins:

„Art. 20. − (1) Consiliul preia în gestiune toate documentele privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de prezenta lege, precum acte, dosare, registre, înregistrări foto, video, audio şi informatice, baze de date, inclusiv dosarele de cadre ale ofiţerilor de securitate, identificaţi cu activitate de poliţie politică în timpul regimului comunist, potrivit legii, cu excepţia celor care privesc siguranţa naţională.

(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data preluării, membrii Colegiului Consiliului, precum şi alţi funcţionari împuterniciţi de Colegiul Consiliului au acces neîngrădit în spaţiile de arhivare la documentele prevăzute la alin. (1), precum şi la orice copii de pe acestea care, în această perioadă, se păstrează şi se studiază la sediile deţinătorilor.

(3) Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Arhivele Naţionale şi orice alte instituţii publice sau private, precum şi persoanele fizice, care deţin asemenea documente, sunt obligate, sub sancţiunea prevăzută la art. 24 alin. (2), să asigure acest drept de acces şi să le predea Consiliului.

(4) Până la preluarea dosarelor de cadre solicitate în cazul ofiţerilor de securitate identificaţi cu activitate de poliţie politică potrivit legii, la cererea Consiliului, instituţiile deţinătoare ale acestora vor pune la dispoziţie, în termen de 14 zile, datele de identitate, inclusiv numele conspirative, precum şi funcţiile agenţilor poliţiei politice comuniste.

(5) Drepturile şi obligaţiile prevăzute la alin. (1)−(3) se referă şi la instrumentele de evidenţă, adică indexuri, cartoteci, registre de evidenţă a reţelei informative, registre privind aprobarea folosirii membrilor de partid în munca de securitate, registre-inventar ale arhivelor, procese-verbale de distrugere sau de constatare a dispariţiei dosarelor, indiferent de suportul lor, precum şi la înregistrările audio şi video, dischete, hard-disk-uri, fotografii, filme şi microfilme.

(6) Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1)−(5) atrage, după caz, răspunderea penală, administrativă, civilă sau disciplinară a conducătorilor organelor, instituţiilor şi persoanelor fizice respective, după caz, în conformitate cu art. 24 alin. (2). În această situaţie, membrii Colegiului Consiliului au obligaţia să sesizeze Parlamentul şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(7) Stabilirea în concret a dosarelor şi a celorlalte materiale arhivistice care privesc siguranţa naţională, prevăzute la alin. (1) şi (5), se va face de comun acord de către comisii mixte paritare, alcătuite de membrii ai Colegiului Consiliului, împreună cu conducerea instituţiilor deţinătoare. În caz de divergenţă, hotărârea va fi adoptată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

(8) Pentru verificările prevăzute la art. 2, dosarele şi celelalte materiale arhivistice, stabilite ca fiind de siguranţă naţională şi care nu fac obiectul preluării, vor fi studiate în comisii mixte paritare, cu respectarea Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările ulterioare. Membrii Colegiului Consiliului din comisia mixtă, care au studiat respectivele dosare, pot cere declasificarea acestora, solicitare care va fi soluţionată de o comisie formată din preşedintele sau vicepreşedintele Colegiului Consiliului, directorul sau directorul adjunct al serviciului de informaţii deţinător al dosarelor, preşedintele comisiei parlamentare de resort, consilierul prezidenţial pe probleme de siguranţă naţională şi consilierul primului-ministru pe probleme de siguranţă naţională. În caz de divergenţă, hotărârea va fi adoptată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

(9) În vederea îndeplinirii atribuţiilor care îi revin, Consiliul se poate adresa autorităţilor şi persoanelor prevăzute la alin. (3), solicitându-le informaţii, documente sau acte în legătură cu domeniul său de activitate. În caz de refuz din partea acestora, Consiliul se poate adresa organelor de justiţie.

(10) Consiliul poate utiliza în vederea îndeplinirii atribuţiilor sale şi alte categorii de surse, precum arhive străine sau mărturiile unor cetăţeni străini "

26. După articolul 22 se introduce un nou articol, articolul 22¹, cu următorul cuprins:

„Art. 22¹. − (1) În perioada desfăşurării activităţii, Consiliul îndeplineşte orice atribuţii date în competenţa sa prin prezenta lege, precum şi prin orice alte legi speciale.

(2) Consiliul exercită atribuţiile stabilite prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, respectiv Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu privire la judecători şi procurori, referitoare la apartenenţa sau colaborarea cu serviciile de informaţii înainte de anul 1990.

(3) Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, apartenenţa sau colaborarea judecătorilor şi procurorilor cu serviciile de informaţii înainte de anul 1990.

(4) În sensul prezentului articol, prin persoane care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de anul 1990 sau au colaborat cu acestea se înţelege:

a) orice persoană care a avut calitatea de lucrător operativ, inclusiv acoperit, în serviciile de informaţii înainte de anul 1990;

b) orice persoană care a colaborat cu serviciile de informaţii înainte de anul 1990 şi care s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:

(5) Apartenenţa sau colaborarea cu serviciile de informaţii înainte de anul 1990, în sensul prezentului articol, se stabileşte de Consiliu pe baza cărţii de muncă, a angajamentului scris şi semnat de cel în cauză, a notelor, rapoartelor, sintezelor informative, înscrisurilor olografe şi a altor dovezi, indiferent de suportul pe care s-ar afla, din evidenţele securităţii, precum şi prin orice înscrisuri prezentate de orice persoană, în cazul lipsei, alterării sau descompletării dosarului.

(6) Informaţiile cuprinse în declaraţiile date în timpul anchetei pentru motive politice de către o persoană privind cauza pentru care a fost cercetată, judecată sau condamnată nu intră sub incidenţa prezentului articol.

(7) Dispoziţiile art. 15 şi 16 se aplică în mod corespunzător.“

27. Articolul 25 va avea următorul cuprins:

„Art. 25. − Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public au obligaţia de a pune la dispoziţie comisiilor juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului materialele solicitate cu privire la persoana candidaţilor Colegiului Consiliului, constituit potrivit prevederilor art. 8.“

28. Legea se completează cu anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. II. − Autorităţile la care se depun declaraţiile conform art. 3¹ alin. (2) din Legea nr. 187/1999 sunt obligate să trimită Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, lista persoanelor care îndeplinesc funcţiile prevăzute la art. 2 lit. a)− f) din legea menţionată, însoţite de plicurile închise care conţin declaraţiile pe propria răspundere. Lista trebuie să cuprindă următoarele date:

a) numele şi prenumele, inclusiv eventualele nume anterioare, precum şi data şi locul naşterii;

b) numele şi prenumele tatălui, numele şi prenumele mamei;

c) locul de muncă şi funcţia pe care o ocupă;

d) domiciliul din actul de identitate.

Art. III. − În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cu sprijinul Guvernului României, va asigura spaţiile corespunzătore pentru desfăşurarea activităţii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, inclusiv cele necesare depozitării în condiţii de siguranţă a materialelor arhivistice.

Art. IV. − Predarea documentelor, conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 187/1999, va avea loc în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. V. − În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Hotărârea Parlamentului nr. 17/2000 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ca Poliţie Politică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 2 iunie 2000, se va modifica potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. VI. − Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, va fi republicată, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Monica Luisa Macovei

 

Bucureşti, 22 februarie 2006.

Nr. 16.

 

ANEXĂ

 

D E C L A R A Ţ I E   P E   P R O P R I A   R Ă S P U N D E R E

privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent ori colaborator al poliţiei politice comuniste

 

Subsemnatul/Subsemnata................................................................................................................................................, (numele şi toate prenumele din actul de identitate, precum şi eventualele nume anterioare) cetăţean român, fiul/fiica lui ............................................................................. şi al .................................................................., (numele şi prenumele tatălui) (numele şi prenumele mamei) născut/născută la ....................................................................... în ............................................................................................, (ziua, luna, anul) (locul naşterii: localitatea/judeţul) domiciliat/domiciliată în ................................................................................................................................................................., (domiciliul stabil din actul de identitate) legitimat/legitimată cu ................................................................................................................................................................., (felul, seria şi numărul actului de identitate) cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declaraţii, după luarea la cunoştinţă a conţinutului Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, cu modificările ulterioare, declar prin prezenta, pe propria răspundere, că .................................*) fost agent sau colaborator al poliţiei politice, în sensul art. 5 alin. (1)−(4) din lege.

De asemenea, am luat cunoştinţă despre prevederile art. 3¹ alin. (6) din lege, potrivit cărora: „Persoanele care depun declaraţia pe propria răspundere sunt exonerate de obligaţia asigurării protecţiei informaţiilor secrete de stat sau secrete de serviciu“.