Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 159/2008

M. Of. nr. 792 din 26 noiembrie 2008

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

 

Având în vedere Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, care transpune Directiva Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind îmbunătăţirea accesului la justiţie în cazul litigiilor transfrontaliere, prin stabilirea de reguli minimale comune referitoare la asistenţa judiciară acordată în cadrul acestor categorii de cauze,

luând în considerare faptul că prevederile art. 23 şi ale art. 35 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, potrivit cărora acordarea ajutorului public judiciar sub forma asistenţei prin avocat, judiciară sau extrajudiciară, se va realiza în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere că, la momentul actual, în lipsa reglementării condiţiilor de acordare a ajutorului public judiciar sub forma asistenţei prin avocat, judiciară sau extrajudiciară, destinatarii reglementării (cetăţeni români, cetăţeni din statele membre ale Uniunii Europene, cetăţeni străini şi apatrizi) nu au acces în mod eficient la această formă de asistenţă, acest lucru fiind de natură a afecta accesul acestora la justiţie,

luând în considerare faptul că organizarea eficientă a profesiei de avocat reprezintă o premisă pentru asigurarea unei asistenţe juridice de calitate şi, implicit, a unei asistenţe judiciare de un nivel optim,

ţinând cont de faptul că organizarea activităţii de acordare a ajutorului public judiciar, în orice formă, face parte din măsurile de asigurare a standardelor minime pentru ca sistemul de asistenţă judiciară să fie considerat ca asigurând un acces efectiv la justiţie cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, iar întârzierea în organizarea acestui sistem poate avea consecinţe grave cu privire la eficienţa şi operativitatea acordării asistenţei, atât pentru cetăţenii români, cât şi pentru cetăţenii din celelalte state membre ale Uniunii Europene,

luând în considerare faptul că asigurarea asistenţei prin avocat, ca formă a ajutorului public judiciar, reclamă necesitatea sporirii competenţei profesionale a avocaţilor, îmbunătăţirea procedurilor de selecţie la primirea în profesie şi la dobândirea titlului profesional de avocat definitiv şi creşterea responsabilităţii acestora prin asigurarea cadrului instituţional apt să permită realizarea prestaţiilor avocaţiale prin implicarea directă a avocatului în finalizarea procedurilor reclamate de întocmirea unor acte,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. 

Art. I. – Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 5, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. – (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau societăţi profesionale cu răspundere limitată.”

2. Articolul 5¹ se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5¹. – (1) Societatea profesională cu răspundere limitată este o societate civilă cu personalitate juridică, constituită, în condiţiile prevăzute de prezenta lege şi de statut, prin asocierea a cel puţin 2 avocaţi definitivi, aflaţi în exerciţiul profesiei, indiferent dacă deţin sau nu ori dacă aparţin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei. 

(2) Dobândirea personalităţii juridice a societăţii civile profesionale cu răspundere limitată are loc la data înregistrării la barou a deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui rază teritorială se află sediul ei principal. 

(3) Societatea profesională cu răspundere limitată deţine un patrimoniu de afectaţiune. 

(4) Obligaţiile şi răspunderea societăţii profesionale cu răspundere limitată sunt garantate cu patrimoniul de afectaţiune. Asociaţii răspund personal, în limita aportului social al fiecăruia. 

(5) În situaţia în care societatea profesională cu răspundere limitată se constituie din avocaţi care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, acestea din urma pot să nu fie supuse lichidării, dacă asociaţii convin astfel. 

(6) Forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul, dacă este cazul, îşi încetează activitatea profesională desfăşurată în nume propriu pe perioada în care avocatul titular sau, după caz, avocaţii titulari ai acesteia au calitatea de asociat în societatea profesională cu răspundere limitată. Pe perioada în care forma de exercitare a profesiei îşi încetează activitatea din aceasta cauză, în Tabloul avocaţilor se menţionează corespunzător situaţia privind încetarea activităţii, în condiţiile prevăzute de statut. 

(7) În cazul prestaţiilor profesionale constând în asistenţă şi reprezentare juridică la instanţe, parchete, organe de cercetare penală sau alte autorităţi, societatea profesională cu răspundere limitată are obligaţia de a menţiona în contractul încheiat cu clientul numele avocatului ales sau acceptat de client să asigure serviciul profesional, precum şi acordarea sau, după caz, neacordarea dreptului de substituire. 

(8) Societatea profesională cu răspundere limitată conduce contabilitatea în partidă simplă şi este supusă regimului transparenţei fiscale. Plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său propriu.”

3. La articolul 11 alineatul (1), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) are exerciţiul drepturilor civile şi politice;

b) este licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege.”

4. La articolul 12, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12. – (1) Membrul unui barou dintr-o altă ţară poate exercita profesia de avocat în România, în cazul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege.”

5. La articolul 13, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, sau a săvârşit abuzuri împotriva profesiei de avocat, stabilite prin procedura prevăzută în Statutul profesiei de avocat.”

6. La articolul 16, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 16. – (1) Primirea în profesie se obţine numai pe baza unui examen la nivel naţional organizat de U.N.B.R, potrivit prezentei legi şi Statutului profesiei de avocat.”

7. La articolul 16, alineatele (2) şi (3) se abrogă. 

8. Articolul 161 se abrogă. 

9. La articolul 17, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins:

„(2¹) În perioada stagiului, cu acordul avocatului îndrumător, avocaţii stagiari pot urma cursuri de masterat, care sunt luate în considerare la aprecierea formării profesionale iniţiale în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.”

10. La articolul 17, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Stagiul se suspendă în caz de lipsă motivată din profesie ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuată se socoteşte pentru îndeplinirea stagiului.”

11. La articolul 20, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 20. – (1) Profesia de avocat nu poate fi exercitată la instanţele, precum şi la parchetele de pe lângă acestea, inclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde soţul avocatului sau ruda ori afinul său până la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecător sau procuror, indiferent de secţia, direcţia, serviciul sau biroul în care îşi desfăşoară activitatea.”

12. La articolul 20, alineatul (3) se abrogă. 

13. La articolul 20, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi avocatului titular, avocatului asociat, avocatului colaborator sau salarizat în cadrul profesiei, care se foloseşte de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condiţiile legii în scopul eludării acestor interdicţii, sub sancţiunea săvârşirii unei abateri disciplinare grave.”

14. La articolul 23, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Înscrierea avocaţilor în tablou se face pe baza licenţei de exerciţiu al profesiei, confirmată din 3 în 3 ani pe baza dovezii frecventării formelor de pregătire profesională continuă organizate de barouri şi U.N.B.R.”

15. La articolul 25 se introduc trei noi alineate, alineatele (2), (3) şi (4), cu următorul cuprins:

„(2) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate în mod public de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condiţiile prezentei legi, sunt nule dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi remediată în alt mod, în afară de cazul în care modul de îndeplinire a acestora a fost de natură să producă o eroare comună cu privire la calitatea celui care le-a săvârşit. 

(3) În cazurile prevăzute de prezentul articol, baroul are dreptul la acţiune în despăgubiri împotriva persoanei fizice sau juridice care exercită fără drept profesia de avocat. 

(4) Sumele obţinute cu titlu de despăgubiri potrivit alin. (3) vor fi cuprinse în bugetele barourilor şi vor fi folosite în mod exclusiv pentru organizarea activităţii de pregătire profesională a avocaţilor, în condiţiile legii.”

16. La articolul 27, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) în cazul în care avocatul nu face dovada că a frecventat formele de pregătire profesională continuă, în perioada celor 3 ani anteriori actualizării licenţei de exerciţiu al profesiei, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei.”

17. La articolul 32, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Avocatul are dreptul la recuperarea capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.”

18. La articolul 37, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Ameninţarea săvârşită nemijlocit împotriva avocatului în timpul exercitării profesiei şi în legătură cu aceasta se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

19. La articolul 37, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4¹), cu următorul cuprins:

„(4¹) În cazul infracţiunilor prevăzute la alin. (2) şi (3), săvârşite împotriva soţului sau a unei rude apropiate a avocatului în scop de intimidare ori de răzbunare în legătură cu exercitarea de către avocat a profesiei, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege se majorează cu jumătate.”

20. La articolul 42 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Actele întocmite de avocat pentru ţinerea evidenţelor profesionale cerute de lege, precum şi pentru legitimarea faţă de terţi a calităţii de reprezentant sunt acte autentice.”

21. La articolul 49 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) În cadrul baroului îşi desfăşoară activitatea comisia de cenzori şi comisia de disciplină. Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile acestora sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat.”

22. La articolul 50 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) alege şi revocă decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori şi pe cei ai comisiei de disciplină. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată. Decanul se alege dintre avocaţii cu o vechime de minimum 12 ani în profesie, în acelaşi barou.”

23. La articolul 52, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, iar pe ordinea de zi a şedinţei nu este inclusă alegerea organelor de conducere a baroului, prezidiul adunării generale, de faţă cu cei prezenţi, stabileşte o nouă adunare generală în termen de cel mult 15 zile de la data primei convocări. Consiliul baroului are obligaţia să îndeplinească procedura convocării cu cel puţin 7 zile înainte de data fixată. 

(3) Adunarea generală convocată în condiţiile alin. (2) este legal constituită cu participarea a cel puţin unei treimi din numărul total al membrilor săi.”

24. La articolul 52, alineatul (3¹) se abrogă. 

25. După articolul 52 se introduce un nou articol, articolul 52¹, cu următorul cuprins:

„Art. 52¹. – (1) Adunările generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu participarea majorităţii membrilor adunării generale a baroului. 

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul barourilor care au în evidenţă mai mult de 500 de avocaţi cu drept de exercitare a profesiei, în cazul în care, la prima convocare, numărul legal de participanţi nu este întrunit sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 52 alin. (2) şi (3). 

(3) Participarea la adunarea generală de alegere a organelor de conducere a baroului se face personal sau printr-un reprezentant-elector. 

(4) Reprezentantul-elector trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în Statutul profesiei de avocat. Numărul de avocaţi care îşi pot delega votul unui singur reprezentant-elector este de maximum 5. 

(5) În cazul Baroului Bucureşti, reprezentantul-elector poate exprima, în afara propriului vot, şi votul a cel mult 10 avocaţi reprezentaţi. 

(6) La stabilirea numărului legal de participanţi la adunările generale prevăzute de prezentul articol se vor avea în vedere şi mandatele de reprezentare, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.”

26. La articolul 53 alineatul (2), litera e) se abrogă. 

27. La articolul 57, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

„(6) Folosirea fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din România», «U.N.B.R» ori «Uniunea Avocaţilor din România» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de către orice persoană fizică sau persoană juridică, indiferent de obiectul activităţii desfăşurate de aceasta, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”

28. La articolul 63, litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„h) organizează examenul naţional unitar de primire în profesia de avocat şi examenul de dobândire a titlului profesional de avocat definitiv;”. 

29. La articolul 63, litera o) se abrogă. 

30. Capitolul V „Asistenţa judiciară” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL V

Asistenţa judiciară

SECŢIUNEA 1

Cazurile şi condiţiile de acordare a asistenţei judiciare

Art. 68. – (1) În cazurile prevăzute de lege, barourile asigură asistenţa judiciară în următoarele forme:

a) în cauzele penale, în care apărarea este obligatorie potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală;

b) în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în condiţiile legii;

c) asistenţa judiciară prin avocat, acordată la solicitarea organelor administraţiei publice locale. 

(2) În cazuri de excepţie, dacă drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea cu titlu gratuit a asistenţei de specialitate juridică. 

Art. 68¹. – (1) În cazul în care, potrivit art. 11–19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, a fost încuviinţată cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenţei prin avocat, cererea împreună cu încheierea de încuviinţare se trimit de îndată decanului baroului din circumscripţia acelei instanţe. 

(2) Decanul baroului sau avocatul căruia decanul i-a delegat această atribuţie va desemna, în termen de 3 zile, un avocat înscris în Registrul de asistenţă judiciară, căruia îi transmite, odată cu înştiinţarea desemnării, încheierea prevăzută la alin. (1). Decanul baroului are obligaţia de a comunica şi beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuşi desemnarea unui anumit avocat, cu consimţământul acestuia, în condiţiile legii. 

Art. 68². – (1) Avocatul desemnat potrivit art. 681 alin. (2) să acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza această sarcină profesională decât în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate. 

(2) Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinară, în condiţiile legii. 

(3) Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renunţarea unilaterală şi nejustificată a acestuia la asistenţa acordată de avocatul desemnat duce la încetarea ajutorului public sub forma asistenţei prin avocat. 

Art. 68³. – (1) Asistenţa extrajudiciară prevăzută la art. 35 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, se acordă de Serviciul de asistenţă judiciară constituit la nivelul fiecărui barou, pe baza unei cereri al cărei model se aprobă de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, care va cuprinde menţiuni privind obiectul şi natura solicitării de asistenţă, identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materială ale solicitantului şi ale familiei sale, ataşându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia şi ale familiei sale, precum şi dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată. Cererea va fi însoţită şi de o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului, în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor. 

(2) Dovada stării materiale a solicitantului se face, în principal, cu următoarele documente:

a) adeverinţă eliberată de autorităţile competente sau de către angajator, după caz, din care să rezulte veniturile profesionale ale solicitantului şi ale celorlalţi membri ai familiei supuse, potrivit legii, impozitului pe venit realizate în perioada prevăzută de legislaţia privind ajutorul public judiciar sau sumele încasate cu titlu de pensie, indemnizaţie de şomaj sau asigurări sociale şi altele asemenea, încasate pe aceeaşi perioadă;

b) livretul de familie şi, după caz, certificatele de naştere ale copiilor;

c) certificatul de persoană cu handicap al solicitantului sau al copilului, după caz;

d) declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul şi ceilalţi membri ai familiei nu beneficiază de alte venituri suplimentare;

e) declaraţie pe propria răspundere privind situaţia patrimonială a solicitantului şi a familiei sale;

f) declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul şi/sau celălalt părinte natural ori adoptiv sau, după caz, o altă persoană căreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă ori a fost numită tutore se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului şi că acesta nu este încredinţat sau dat în plasament niciunui organism privat autorizat sau serviciu public autorizat ori unei persoane juridice;

g) dovada eliberată de autorităţile competente privind situaţia bunurilor impozabile ale solicitantului sau, după caz, ale celorlalţi membri ai familiei;

h) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenţă judiciară, potrivit legii. 

(3) Cererea de acordare a asistenţei extrajudiciare se depune la serviciul de asistenţă judiciară şi se soluţionează în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie de admitere ori de respingere, după caz. 

(4) În cazul admiterii cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare, decizia privind acordarea de asistenţă judiciară va cuprinde următoarele:

a) denumirea actului;

b) denumirea organului emitent;

c) temeiul legal şi de fapt pentru emiterea deciziei;

d) persoana căreia i se acordă asistenţa extrajudiciară;

e) tipul sau forma asistenţei extrajudiciare acordate;

f) data eliberării, funcţia şi semnătura persoanei care a eliberat actul respectiv. 

(5) În temeiul deciziei de acordare a asistenţei extrajudiciare, decanul baroului competent desemnează un avocat din Registrul de asistenţă judiciară al baroului. 

(6) După posibilităţi, decanul baroului poate aproba acordarea asistenţei extrajudiciare de către un avocat ales de persoana căreia i se acordă asistenţa judiciară. 

(7) Decizia prevăzută la alin. (3) se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei. 

(8) Decizia de respingere a cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare poate fi contestată la consiliul baroului, în termen de 5 zile de la comunicarea acesteia. 

(9) Contestaţiile formulate împotriva deciziei de respingere se soluţionează de consiliul baroului, în termen de 5 zile de la data înregistrării contestaţiei. 

Art. 68⁴. – Avocatul care acordă asistenţă judiciară potrivit prezentului capitol nu are dreptul să primească de la client sau de la cel apărat niciun fel de remuneraţie sau de alte mijloace de recompensă, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor. 

SECŢIUNEA a 2-a

Organizarea activităţii de acordare a asistenţei judiciare

Art. 68⁵. – (1) În cadrul U.N.B.R. se organizează Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, organ cu activitate permanentă, coordonat de un vicepreşedinte al U.N.B.R. Structura organizatorică a acestui departament se stabileşte prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R. 

(2) Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare emite decizii şi norme metodologice în limitele atribuţiilor conferite prin prezenta lege, în condiţiile şi cu procedura prevăzute de Statutul profesiei de avocat. 

Art. 68⁶. – Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare exercită, în principal, următoarele atribuţii:

a) desfăşoară conducerea metodologică a activităţii de acordare a asistenţei judiciare;

b) elaborează proiectul de Regulament-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară;

c) propune sau, după caz, avizează, proiecte de protocoale ce se încheie cu autorităţile publice competente în scopul obţinerii mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară;

d) organizează Registrul naţional de asistenţă judiciară pe baza registrelor întocmite de barouri;

e) organizează şi coordonează metodologia de plată a onorariilor pentru asistenţa judiciară acordată;

f) efectuează controlul asupra asistenţei judiciare acordate;

g) elaborează proiecte de acte normative în domeniul asistenţei judiciare, pe care le propune Ministerului Justiţiei în vederea promovării;

h) stabileşte, împreună cu Ministerul Justiţiei, indicii statistici, ţine evidenţa statistică a sistemului de asistenţă judiciară şi analizează informaţiile necesare pentru planificarea şi coordonarea corectă a sistemului de asistenţă judiciară;

i) colaborează cu Ministerul Justiţiei pentru buna funcţionare şi planificarea, inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului de asistenţă judiciară;

j) popularizează sistemul de asistenţă judiciară;

k) stabileşte formularistica utilizată de barouri pentru organizarea activităţii de asistenţă judiciară şi extrajudiciară, în condiţiile legii;

l) reprezintă U.N.B.R. în domeniul asistenţei judiciare, în cadrul colaborării internaţionale în materie, în condiţiile legii sau ale Statutului profesiei de avocat. 

Art. 68⁷. – În vederea organizării activităţii de asistenţă judiciară, barourilor îndeplinesc următoarele atribuţii:

a) organizează serviciile de asistenţă judiciară atât la nivelul fiecărui barou, cât şi la sediul fiecărei instanţe judecătoreşti;

b) organizează şi actualizează Registrul de asistenţă judiciară al fiecărui barou pe baza cererilor avocaţilor, aprobate de consiliul baroului;

c) desemnează avocaţii înscrişi în Registrul de asistenţă judiciară pentru acordarea asistenţei judiciare, ţinând cont de experienţa profesională şi de calificarea avocatului, precum şi de natura şi complexitatea cazului, de celelalte desemnări ale acestuia în virtutea prezentei legi şi de gradul de angajare al acestuia;

d) efectuează controlul asupra acordării asistenţei judiciare de către avocaţii din cadrul baroului;

e) organizează şi execută programe de popularizare a sistemului de asistenţă judiciară;

f) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de Regulamentul pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară. 

Art. 68⁸. – (1) Baroul organizează serviciile de asistenţă judiciară la sediile tuturor instanţelor judecătoreşti din judeţ, în spaţii destinate exclusiv desfăşurării acestei activităţi, care se pun la dispoziţie cu titlu gratuit de Ministerul Justiţiei sau, după caz, de autorităţile administraţiei publice locale. 

(2) Serviciile de asistenţă prevăzute la alin. (1) sunt conduse de un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, şi sunt coordonate de un membru al consiliului. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de asistenţă judiciară se realizează potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului, în baza Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară aprobat de Consiliul U.N.B.R. 

Art. 68⁹. – (1) Fiecare barou organizează Registrul de asistenţă judiciară în care sunt înscrişi avocaţii ce pot fi desemnaţi pentru acordarea asistenţei judiciare şi a asistenţei extrajudiciare. 

(2) Registrul este public, se păstrează pe suport hârtie şi în format electronic şi se publică pe pagina de internet a fiecărui barou. 

(3) Actualizarea Registrului de asistenţă judiciară pentru următorul an calendaristic se efectuează până la sfârşitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent. 

(4) În cazurile excepţionale, în Registrul de asistenţă judiciară pot fi operate modificări şi în cursul anului, potrivit procedurii prevăzute pentru înscrierea în registru. 

(5) U.N.B.R. organizează Registrul naţional de asistenţă judiciară, constituit din registrele de asistenţă judiciară ale tuturor barourilor. 

(6) Registrul naţional de asistenţă judiciară se publică pe pagina de internet a U.N.B.R. şi se actualizează în mod automat odată cu actualizarea datelor din registrul fiecărui barou. 

Art. 68¹⁰. – (1) Pentru înscrierea în Registrul de asistenţă judiciară, avocatul depune o cerere la baroul din care face parte. 

(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se completează conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R. 

(3) Înscrierea avocatului în Registrul de asistenţă judiciară se efectuează în baza deciziei consiliului baroului. 

(4) Consiliul baroului poate, motivat, să refuze înscrierea în registru sau să radieze din registru un avocat în următoarele cazuri:

a) dacă avocatului solicitant i s-a aplicat o sancţiune disciplinară;

b) dacă avocatul este învinuit pentru săvârşirea unei infracţiuni de drept comun;

c) dacă s-a constatat încălcarea repetată a dispoziţiilor prezentei legi sau calitatea inferioară a asistenţei judiciare acordate. 

(5) Radierea din registru poate fi dispusă pentru o perioadă de un an, iar dacă se constată săvârşirea consecutivă a 3 sau a mai multor abateri de la obligaţiile prevăzute de prezenta lege, radierea se poate dispune pentru o perioadă de până la 3 ani. 

(6) Refuzul baroului de înscriere a avocatului solicitant în registru, precum şi măsura radierii unui avocat din registru pot fi contestate potrivit procedurii prevăzute la cap. VI «Răspunderea disciplinară». 

(7) Decizia de radiere din registru se aduce la cunoştinţă publicului prin afişare pe pagina de internet a baroului, precum şi pe pagina de internet a U.N.B.R. 

Art. 68¹¹. – (1) Pentru asistenţa judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii şi volumului activităţii desfăşurate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei. 

(2) Prin actul de încuviinţare a asistenţei judiciare, organul judiciar stabileşte şi valoarea provizorie a onorariului avocatului. 

(3) După acordarea asistenţei judiciare, avocatul întocmeşte un referat scris cu privire la prestaţia avocaţială efectivă, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmării organului judiciar, care, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţii desfăşurate de avocat, precum şi în raport cu durata, tipul şi particularităţile cauzei, poate dispune menţinerea sau majorarea onorariului stabilit iniţial. 

(4) Referatul confirmat potrivit alin.(3) se înaintează baroului, în vederea efectuării formalităţilor prevăzute de lege pentru plata onorariilor. 

(5) În cazul în care avocatul este sancţionat disciplinar, potrivit art. 70 alin.(1), avocatul nu va primi onorariul pentru cazul concret ori pentru activitatea desfăşurată. 

Art. 68¹². – (1) Plata onorariului pentru asistenţa judiciară acordată se face lunar prin virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevăzute la art. 6811 alin.(2), avizate de consiliul baroului. 

(2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, după caz, a remuneraţiilor pentru asistenţa judiciară se virează, în condiţiile legii, într-un cont distinct, deschis de fiecare barou. Evidenţa şi controlul utilizării, în scopurile prevăzute de prezenta lege, a sumelor virate se realizează potrivit reglementărilor în materia gestiunii fondurilor provenind de la bugetul de stat. Respectarea de către barouri a destinaţiei fondurilor astfel virate poate face şi obiect al controlului U.N.B.R., în condiţiile stabilite de Statutul profesiei de avocat. 

Art. 68¹³. – (1) Pentru asistenţa extrajudiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit potrivit naturii, complexităţii şi volumului activităţii desfăşurate, certificate printr-un referat scris al avocatului, conform formularului pentru decontare aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R. 

(2) În cazul avocaţilor desemnaţi, coordonatorul Serviciului de asistenţă juridică al baroului verifică şi avizează raportul avocatului care a acordat asistenţă extrajudiciară şi propune consiliului baroului cuantumul remunerării în funcţie de particularităţile cauzei, tipul, volumul de muncă depus şi calitatea asistenţei acordate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei. 

Art. 68¹⁴. – U.N.B.R. şi barourile conlucrează cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecătoreşti, precum şi cu parchetele de pe lângă acestea, în vederea desfăşurării în bune condiţii a activităţii de acordare a asistenţei judiciare prevăzute de prezentul capitol. 

Art. 69. – (1) Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei, în condiţiile legii. 

(2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevăzute la alin.(1) se asigură potrivit art. 26 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare. 

(3) Fondurile necesare organizării şi funcţionării serviciilor de asistenţă judiciară din cadrul barourilor se asigură din sumele alocate pentru finanţarea sistemului de ajutor public judiciar şi a sistemului de asistenţă juridică, potrivit art. 26 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza propunerilor transmise anual Ministerului Justiţiei de către U.N.B.R., cu ocazia întocmirii proiectului bugetului de stat. Eliberarea sumelor aprobate se realizează potrivit procedurii stabilite prin ordin al ministrului justiţiei. 

(4) Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol, la solicitarea organelor administraţiei publice locale, se acordă din fondurile acestor organe, în limitele sumelor stabilite prin protocol încheiat de fiecare barou cu acestea. În lipsa protocolului, sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul prevăzut la art. 6811 alin.(1).”

Art. II. – (1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Statutul profesiei de avocat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 13 ianuarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, va fi modificat potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă. 

(2) În termenul prevăzut la alin.(1) Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România va adopta Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară prevăzut la art. 686 lit. b). 

Art. III. – Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la societăţile profesionale cu răspundere limitată intră în vigoare după intrarea în vigoare a modificărilor Statutului profesiei de avocat, prevăzută la art. II. 

Art. IV. – (1) Dispoziţiile pct. 6 al art. I intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2009. 

(2) Cererile de primire în profesie, formulate în temeiul art. 6 alin.(2) şi (3) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care au fost depuse până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, vor fi soluţionate potrivit procedurii în vigoare la data formulării acestora. 

Art. V. – În tot cuprinsul Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma „societate civilă profesională cu răspundere limitată” se înlocuieşte cu sintagma „societate profesională cu răspundere limitată”. 

Art. VI. – Legea nr. 51/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, va fi republicată după adoptarea legii de aprobare a acesteia, dându-se textelor o nouă numerotare. 

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Cătălin Marian Predoiu

p. Ministrul economiei şi finanţelor,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucureşti, 12 noiembrie 2008. 

Nr. 159.