Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/2006

M. Of. nr. 1038 din 28 decembrie 2006

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale

 

Având în vedere continua degradare a mediului cultural rural al României în ultimii ani, pe fondul reducerii sprijinului financiar acordat domeniului atât din partea bugetului public, cât şi din partea finanţatorilor privaţi,

în considerarea faptului că majoritatea căminelor culturale, caselor de cultură, altor aşezăminte culturale se află fie în situaţia de a oferi cetăţenilor doar servicii culturale minimale şi de cele mai multe ori de o calitate îndoielnică, fie şi-au încetat activitatea, deoarece sediile acestora şi-au schimbat destinaţia, fie s-au degradat în aşa măsură încât sunt total inadecvate activităţilor culturale,

în vederea pregătirii domeniului cultural pentru a fi capabil să participe la efortul general de integrare europeană, prin alocarea, în următorii 2 ani, de resurse financiare importante pentru ca aşezămintele culturale din mediul rural să poată fi reabilitate,

în scopul creării cadrului legal pentru dezvoltarea şi finanţarea, în regim de urgenţă, a unui program naţional de reabilitare a aşezămintelor culturale şi a instituţiilor culturale din mediul rural, care va avea ca principale obiective reabilitarea infrastructurii culturale, precum şi dotarea aşezămintelor culturale din mediul rural cu echipamentul de practică culturală necesar, pentru întărirea rolului aşezămintelor culturale şi transformarea acestora în centre comunitare de acces la informaţie şi cultură şi de coeziune socială, diversificarea ofertei culturale, creşterea gradului de acces şi de participare a populaţiei rurale la viaţa culturală,

având în vedere faptul că după integrare obiectivele Programului naţional de reabilitare a aşezămintelor culturale şi a instituţiilor culturale din mediul rural vor fi realizate în cadrul anexei nr. 3 „Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale“ din Programul naţional de dezvoltare rurală (PNDR), care cuprinde măsuri ce privesc „Conservarea patrimoniului natural, cultural şi arhitectural“ şi „Renovarea satelor“, asigurându-se astfel complementaritatea celor două programe, finanţarea urmând a fi asigurată şi din alte resurse atrase şi disponibile la data aderării României la Uniunea Europeană,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează regimul juridic al înfiinţării, organizării şi desfăşurării activităţii aşezămintelor culturale.

Art. 2. – (1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, aşezămintele culturale sunt instituţii publice sau persoane juridice de drept privat, indiferent de forma de organizare şi finanţare, care desfăşoară activităţi în domeniul cultural, de informare şi de educaţie permanentă, reprezentând servicii culturale de utilitate publică, cu rol în asigurarea coeziunii sociale şi a accesului comunitar la informaţie.

(2) Aşezămintele culturale pot fi: căminele culturale, casele de cultură, universităţile populare, şcolile populare de arte şi meserii, centrele culturale, formaţiile sau ansamblurile profesioniste pentru promovarea culturii tradiţionale, centrele zonale pentru educaţia adulţilor, centrele pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale şi altele asemenea.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pot fi organizate şi pot funcţiona aşezăminte culturale fără personalitate juridică, precum ansamblul sau trupa artistică, indiferent de genul reprezentat, atelierul sau cenaclul cultural, galeria de artă şi altele asemenea.

Art. 3. – Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi persoanele fizice sau persoanele juridice de drept privat pot înfiinţa aşezăminte culturale-gazdă, caracterizate prin:

a) existenţa unui imobil în care să fie asigurate condiţiile tehnico-administrative necesare funcţionării unui asemenea tip de aşezământ;

b) asigurarea bugetului necesar funcţionării şi acoperirii cheltuielilor aferente găzduirii unor activităţi culturale de tipul celor prevăzute la art. 4 alin. (3).

Art. 4. – (1) Aşezămintele culturale, instituţii publice, îşi desfăşoară activitatea, în principal, pe bază de programe şi proiecte elaborate de conducerea acestora, în concordanţă cu strategiile culturale şi educativ-formative stabilite de autorităţile sau de instituţiile în subordinea cărora funcţionează.

(2) Desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale urmăreşte, în principal, realizarea următoarelor obiective:

a) oferirea de produse şi servicii culturale diverse pentru satisfacerea nevoilor culturale comunitare, în scopul creşterii gradului de acces şi de participare a cetăţenilor la viaţa culturală;

b) conservarea, protejarea, transmiterea, promovarea şi punerea în valoare a culturii tradiţionale şi a patrimoniului cultural imaterial;

c) educaţia permanentă şi formarea profesională continuă de interes comunitar în afara sistemelor formale de educaţie.

(3) În scopul realizării obiectivelor prevăzute la alin. (2), aşezămintele culturale pot organiza şi desfăşura activităţi de tipul:

a) evenimentelor culturale cu rol educativ şi/sau de divertisment: festivaluri, concursuri, târguri, seminarii şi altele asemenea;

b) susţinerii expoziţiilor temporare sau permanente, elaborării de monografii, susţinerii editării de cărţi şi publicaţii de interes local, cu caracter cultural sau tehnico ştiinţific;

c) promovării turismului cultural de interes local;

d) conservării şi punerii în valoare a meşteşugurilor, obiceiurilor şi tradiţiilor;

e) organizării de cursuri de educaţie civică, de educaţie permanentă şi formare profesională continuă.

(4) Aşezămintele culturale se pot asocia în scopul desfăşurării unor activităţi culturale de tipul celor prevăzute la alin. (3).

(5) Autorizarea aşezămintelor culturale pentru a desfăşura activităţi de formare profesională continuă se face conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL II

Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea aşezămintelor culturale

Art. 5. – (1) Aşezămintele culturale, instituţii publice, se înfiinţează şi funcţionează în subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale.

(2) Aşezămintele culturale, instituţii publice, pot înfiinţa filiale pe raza administrativ-teritorială a autorităţii administraţiei publice locale în subordinea căreia funcţionează, cu avizul acesteia.

(3) Aşezămintele culturale, instituţii publice, pot purta numele uneia dintre personalităţile istoriei şi culturii naţionale sau locale; atribuirea denumirii se face conform legislaţiei în vigoare, la propunerea conducerii instituţiei, cu avizul direcţiei judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional.

Art. 6. – (1) Aşezămintele culturale, instituţii publice, se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale regulamentelor de organizare şi funcţionare proprii, aprobate de autorităţile administraţiei publice în subordinea cărora funcţionează.

(2) Orice modificare a modului de organizare şi funcţionare a aşezămintelor culturale, instituţii publice, se aprobă prin actul autorităţii administraţiei publice centrale, respectiv prin hotărâre a consiliului local sau a consiliului judeţean, după caz, adoptată cu votul a două treimi din numărul total de consilieri.

(3) În cazul aşezămintelor culturale din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, prefectul veghează la respectarea dispoziţiilor alin. (2), în condiţiile legii.

Art. 7. – Autorităţile administraţiei publice locale, cu sprijinul de specialitate al bibliotecilor judeţene, pot organiza în cadrul aşezămintelor culturale, instituţii publice, servicii de documentare şi informare comunitară.

Art. 8. – La nivelul fiecărui judeţ se organizează şi funcţionează, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, cel puţin un aşezământ cultural, instituţie publică, în subordinea consiliului judeţean.

Art. 9. – (1) Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor, ca instituţie publică de cultură, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat.

(2) Organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Culturii şi Cultelor.

Art. 10. – Aşezămintele culturale de drept privat sunt înfiinţate de persoane fizice şi/sau juridice de drept privat, în condiţiile legii.

Art. 11. – (1) Aşezămintele culturale fără personalitate juridică se înfiinţează şi funcţionează în cadrul persoanelor juridice de drept public sau de drept privat.

(2) Aşezămintele culturale prevăzute la alin. (1) pot funcţiona numai în cazul în care persoana juridică în structura căreia sunt înfiinţate asigură resurse umane, materiale şi financiare.

CAPITOLUL III

Personalul şi conducerea aşezămintelor culturale, instituţii publice

Art. 12. – (1) Funcţionarea aşezămintelor culturale, instituţii publice, se asigură prin activitatea personalului angajat cu contract individual de muncă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, în funcţii de specialitate, în funcţii tehnice şi administrative, precum şi prin activitatea unor persoane care participă la realizarea programelor şi proiectelor culturale în baza unor contracte încheiate potrivit prevederilor legale privind dreptul de autor şi drepturile conexe sau în baza unor convenţii reglementate de Codul civil.

(2) Încadrarea personalului cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată se face pe bază de concurs sau de examen, în condiţiile legii.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul personalului încadrat pe perioadă determinată, pe durata desfăşurării unui program sau proiect, încheierea contractelor de muncă se poate face şi în mod direct, prin acordul părţilor.

Art. 13. – (1) Personalul de specialitate care desfăşoară activităţi artistice în cadrul aşezămintelor culturale, instituţii publice, angajat cu contract individual de muncă, este încadrat şi salarizat în funcţie de pregătirea profesională, potrivit legislaţiei în vigoare aplicabile personalului bugetar.

(2) Personalul de specialitate care desfăşoară activităţi de educaţie permanentă în cadrul aşezămintelor culturale, instituţii publice, angajat cu contract individual de muncă, este încadrat şi salarizat conform legislaţiei în vigoare, în funcţie de pregătirea profesională.

(3) Pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi universitar, care desfăşoară activităţi de educaţie permanentă în cadrul aşezămintelor culturale, instituţii publice, nivelurile de salarizare se stabilesc conform prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 14. – (1) Conducerea aşezămintelor culturale, instituţii publice, este asigurată de directorul general sau, după caz, de director.

(2) Angajarea directorilor generali sau, după caz, a directorilor aşezămintelor culturale, instituţii publice, se face pe baza susţinerii unui concurs de proiecte de management, câştigătorii urmând să încheie un contract de management, în conformitate cu prevederile legii.

(3) Contractul de management va conţine programele şi proiectele minimale pe care directorul general sau, după caz, directorul se angajează să le realizeze, în condiţiile legii.

CAPITOLUL IV

Finanţarea aşezămintelor culturale

Art. 15. – Finanţarea aşezămintelor culturale, instituţii publice, se realizează din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz, precum şi din alte surse, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 16. – Aşezămintele culturale, instituţii publice, pot stabili, în condiţiile legii, preţuri sau tarife pentru activităţile pe care le desfăşoară în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (3), sumele încasate reprezentând venituri proprii ale acestora.

Art. 17. – Aşezămintele culturale pot beneficia şi de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale; liberalităţile de ori ce fel pot fi acceptate numai dacă nu sunt grevate de condiţii ori de sarcini care pot afecta autonomia instituţiei sau dacă nu sunt contrare obiectului său de activitate.

Art. 18. – (1) Finanţarea activităţii de formare profesională continuă şi promovare socială a persoanei, desfăşurată de aşezămintele culturale, se face potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Pentru finanţarea sistemului de educaţie permanentă prin aşezămintele culturale, instituţii publice, se pot constitui la nivel teritorial surse suplimentare de finanţare din taxele şi impozitele locale.

Art. 19. – Sursele suplimentare locale pentru finanţarea activităţilor de educaţie permanentă pot fi utilizate pentru:

a) cheltuieli pentru organizarea unor manifestări cultural-educative de interes local;

b) cheltuieli pentru activităţi organizate în colaborare cu alte instituţii din ţară sau din străinătate.

Art. 20. – Ministerul Culturii şi Cultelor, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale pot susţine material şi financiar, singure sau în parteneriat, realizarea unor programe şi proiecte ale aşezămintelor culturale, instituţii publice, indiferent de subordonare, precum şi ale aşezămintelor culturale de drept privat, în condiţiile legii.

CAPITOLUL V

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 21. – (1) Ministerul Culturii şi Cultelor poate finanţa, din surse alocate de la bugetul de stat, din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, precum şi din alte surse, în condiţiile legii, un program naţional de reabilitare, modernizare şi dotare a aşezămintelor culturale, din mediul rural şi mic urban, denumit în continuare Program.

(2) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, mediul mic urban este alcătuit din localităţile urbane de rangul III, oraşe, definite în conformitate cu prevederile Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Programul va avea ca principale obiective reabilitarea infrastructurii culturale, precum şi dotarea aşezămintelor culturale din mediul rural cu echipamentul de practică culturală necesar, pentru:

a) întărirea rolului aşezămintelor culturale şi transformarea acestora în centre comunitare de acces la informaţie şi cultură şi de coeziune socială;

b) diversificarea ofertei culturale;

c) creşterea gradului de acces şi participare a populaţiei rurale la viaţa culturală.

(4) Programul se aplică începând cu anul 2007 şi se va desfăşura pe o perioadă de 2 ani.

Art. 22. – (1) Pentru a putea beneficia de finanţare în cadrul Programului, autorităţile administraţiei publice locale, singure sau în parteneriat cu alte autorităţi publice ori cu organizaţii neguvernamentale din ţară sau din străinătate, vor elabora şi vor propune, pe bază de studii de fezabilitate, proiecte care trebuie să fie însoţite de programe şi proiecte culturale desfăşurate pe o perioadă de minimum 5 ani, precum şi de garanţia asigurării unei finanţări, din resurse proprii sau atrase, de minimum 20% din valoarea totală a proiectului de reabilitare, modernizare şi/sau dotare.

(2) Valoarea minimă a finanţării alocate în cadrul Programului, din sursele prevăzute la art. 21 alin. (1), pentru un proiect este echivalentul în lei a 2.800 euro, iar valoarea maximă, echivalentul în lei a 100.000 euro.

Art. 23. – (1) Pentru implementarea Programului se constituie Comisia privind determinarea oportunităţii de finanţare a proiectelor, denumită în continuare Comisie, formată din câte un reprezentant al Cancelariei Primului Ministru, al Ministerului Culturii şi Cultelor, al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, al Ministerului Administraţiei şi Internelor, al Secretariatului General al Guvernului, prin Departamentul pentru relaţii interetnice, şi al Asociaţiei Comunelor şi al Asociaţiei Oraşelor din România, desemnaţi prin decizie a primului-ministru, prin ordin al miniştrilor de resort sau, după caz, prin decizie a preşedintelui asociaţiei.

(2) Preşedinţia Comisiei va fi asigurată de reprezentantul Ministerului Culturii şi Cultelor, desemnat ca atare prin ordin al ministrului culturii şi cultelor.

(3) Lucrările Comisiei vor fi asigurate de un secretariat format din specialişti numiţi de către ministrul culturii şi cultelor.

Art. 24. – Comisia selectează proiectele propuse de autorităţile administraţiei publice locale care îndeplinesc condiţiile minime prevăzute la art. 22 şi aprobă finanţarea celor care întrunesc criteriile prevăzute în Ghidul operaţional al Programului.

Art. 25. – (1) Pentru monitorizarea implementării Programului, în structura Ministerului Culturii şi Cultelor se înfiinţează un compartiment care va funcţiona cu un număr de 15 posturi din numărul total de posturi al Ministerului Culturii şi Cultelor.

(2) Structura organizatorică, precum şi regulamentul de funcţionare ale compartimentului prevăzut la alin. (1) se vor stabili prin ordin al ministrului culturii şi cultelor.

Art. 26. – Ministerul Culturii şi Cultelor, împreună cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, elaborează, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ghidul operaţional al Programului, care va cuprinde: condiţiile de selecţie, cheltuielile eligibile, modul de organizare şi funcţionare a Comisiei, precum şi alte detalii legate de implementarea şi monitorizarea Programului, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 27. – Aşezămintele culturale existente la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă continuă să funcţioneze.

Art. 28. – Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Legea nr. 292/2003 privind organizarea şi funcţionarea aşezămintelor culturale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 2 iulie 2003, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul culturii şi cultelor,

Adrian Iorgulescu

p. Ministrul administraţiei şi internelor,

Mircea Nicu Toader,

secretar de stat

Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale,

Dan Ştefan Motreanu

Ministrul finanţelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucureşti, 21 decembrie 2006.

Nr. 118.