Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2007

M. Of. nr. 729 din 26 octombrie 2007

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor

 

În condiţiile recentei aderări a României la Uniunea Europeană, alinierea legislaţiei româneşti la acquis-ul comunitar constituie o prioritate legislativă. 

Directiva Consiliului 2004/80/CE privind despăgubirea victimelor infracţiunilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 261 din 6 august 2004, se adresează tuturor statelor membre ale Uniunii Europene şi obligă la instituirea unei proceduri speciale pentru obţinerea compensaţiilor financiare de către victimele infracţiunilor intenţionate comise cu violenţă în situaţii transfrontaliere. 

Având în vedere urgenţa armonizării legislaţiei din domeniul protecţiei victimelor infracţiunilor,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. 

Art. I. – Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 4 iunie 2004, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 21. – (1) Compensaţia financiară se acordă, la cerere, în condiţiile prezentului capitol, următoarelor categorii de victime:

a) persoanele asupra cărora a fost săvârşită o tentativă la infracţiunile de omor, omor calificat şi omor deosebit de grav, prevăzute la art. 174–176 din Codul penal, o infracţiune de vătămare corporală gravă, prevăzută la art. 182 din Codul penal, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei, o infracţiune de viol, act sexual cu un minor şi perversiune sexuală, prevăzute la art. 197, 198 şi art. 201 alin. 2–5 din Codul penal, o infracţiune privind traficul de persoane, o infracţiune de terorism, precum şi orice altă infracţiune intenţionată comisă cu violenţă;

b) soţul, copiii şi persoanele aflate în întreţinerea persoanelor decedate prin săvârşirea infracţiunilor prevăzute la alin. (1). 

(2) Compensaţia financiară se acordă victimelor prevăzute la alin. (1) dacă infracţiunea a fost săvârşită pe teritoriul României şi victima este:

a) cetăţean român;

b) cetăţean străin ori apatrid care locuieşte legal în România;

c) cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, aflat legal pe teritoriul României la data comiterii infracţiunii; sau

d) cetăţean străin sau apatrid cu reşedinţa pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, aflat legal pe teritoriul României la data comiterii infracţiunii. 

(3) În cazul victimelor care nu se încadrează în categoriile de persoane prevăzute la alin. (1) şi (2), compensaţia financiară se acordă în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte.”

2. După articolul 34 se introduce un nou capitol, capitolul V¹, intitulat „Solicitarea compensaţiei financiare în situaţii transfrontaliere”, cuprinzând articolele 34¹–34²⁶, cu următorul cuprins:

„CAPITOLUL V¹

Solicitarea compensaţiei financiare în situaţii transfrontaliere

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

Art. 34¹. – Prezentul capitol reglementează modul de obţinere a compensaţiei financiare în situaţia săvârşirii unei infracţiuni pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât cel în care victima locuieşte în mod legal. 

Art. 34². – În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) stat solicitant – statul membru al Uniunii Europene pe al cărui teritoriu locuieşte în mod legal victima care solicită o compensaţie financiară;

b) stat solicitat – statul membru al Uniunii Europene pe al cărui teritoriu a fost săvârşită infracţiunea;

c) autoritate responsabilă cu asistenţa – autoritatea din statul solicitant care are atribuţii privind înregistrarea şi transmiterea cererilor de compensaţie financiară, informarea şi consilierea solicitanţilor, precum şi cooperarea cu autorităţile competente din statul solicitat;

d) autoritate de decizie – autoritatea din statul solicitat care soluţionează cererile de compensaţie financiară;

e) solicitant – persoana care formulează o cerere de compensaţie financiară. 

SECŢIUNEA a 2-a

Autoritatea română responsabilă cu asistenţa

Art. 34³. – (1) Cetăţeanul român, apatridul sau străinul care locuieşte legal în România, victimă a unei infracţiuni intenţionate comise cu violenţă pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, poate solicita, cu sprijinul autorităţii de asistenţă din România, o compensaţie financiară din partea statului pe al cărui teritoriu a fost comisă infracţiunea, în condiţiile prevăzute de legea acelui stat. 

(2) În aplicarea art. 3 alin. (1) din Directiva Consiliului 2004/80/CE privind despăgubirea victimelor infracţiunilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 261 din 6 august 2004, Ministerul Justiţiei este desemnat autoritate responsabilă cu asistenţa persoanelor prevăzute la alin. (1) care doresc obţinerea unei compensaţii financiare. 

Art. 34⁴. – (1) Cetăţeanul român, apatridul sau străinul care locuieşte legal în România, victimă a unei infracţiuni intenţionate comise cu violenţă pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, poate depune la Ministerul Justiţiei o cerere pentru obţinerea compensaţiei financiare din partea statului pe al cărui teritoriu a fost comisă infracţiunea, însoţită de documentele justificative necesare. 

(2) În maximum 5 zile lucrătoare de la primire Ministerul Justiţiei transmite cererile şi documentele justificative depuse către autoritatea de decizie a statului pe al cărui teritoriu a fost comisă infracţiunea, desemnată conform Directivei Consiliului 2004/80/CE. 

(3) Cererile prevăzute la alin. (1) pot fi trimise Ministerului Justiţiei şi prin scrisoare cu confirmare de primire. 

(4) Dispoziţiile prezentei legi nu afectează dreptul persoanei de a depune o cerere de compensaţie financiară direct la autoritatea de decizie a statului pe al cărui teritoriu a fost comisă infracţiunea, conform legislaţiei acelui stat. 

(5) Ministerul Justiţiei va transmite cererea de obţinere a compensaţiei financiare potrivit prevederilor alin. (2), în forma prevăzută de Decizia Comisiei Europene 2006/337/CE din data de 19 aprilie 2006 pentru stabilirea formelor standard ale cererilor şi deciziilor conform Directivei Consiliului 2004/80/CE şi prevăzută în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege. 

Art. 34⁵. – Ministerul Justiţiei furnizează solicitantului informaţiile necesare privind posibilităţile de a cere o compensaţie financiară din partea statului pe al cărui teritoriu a fost comisă infracţiunea, formularele de cerere necesare, precum şi informaţii şi indicaţii despre modul de completare a formularului de cerere şi despre documentele justificative necesare. 

Art. 34⁶. – (1) Ministerul Justiţiei furnizează solicitantului date şi informaţii generale pentru a-l ajuta să răspundă la orice cerere de informaţii suplimentare formulată de către autoritatea de decizie din statul membru al Uniunii Europene pe teritoriul căruia a fost comisă infracţiunea. 

(2) La cererea solicitantului, Ministerul Justiţiei transmite direct autorităţii de decizie prevăzute la alin. (1) informaţiile şi documentele prevăzute la alin. (1), în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii solicitării scrise în acest sens. 

Art. 34⁷. – (1) Informaţiile prevăzute la art. 34⁵ şi 34⁶ pot fi solicitate:

a) prin audienţă la sediul Ministerului Justiţiei sau prin telefon;

b) prin poştă, cu confirmare de primire, fax sau e-mail. 

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) regulile de desfăşurare a audienţei se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei. 

(3) Informaţiile solicitate potrivit alin. (1) lit. b) se transmit în termen de maximum 20 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii la Ministerul Justiţiei. 

(4) În cazul în care este necesară obţinerea de informaţii suplimentare de la alte instituţii, acestea vor fi solicitate înăuntrul termenului de 20 de zile, iar Ministerul Justiţiei va informa solicitantul în maximum 20 de zile calendaristice de la primirea informaţiilor solicitate. 

Art. 34⁸. – (1) Ministerul Justiţiei va publica pe pagina oficială de internet formularele de cerere şi alte informaţii relevante pentru obţinerea compensaţiilor financiare pentru victimele infracţiunilor în situaţii transfrontaliere. 

(2) Modelul formularelor de cerere prevăzute la alin. (1) va fi aprobat prin ordin al ministrului justiţiei. 

Art. 34⁹. – (1) Ministerul Justiţiei acordă sprijinul necesar în cazul în care autoritatea de decizie din statul care acordă despăgubirea solicită audierea directă prin videoconferinţă sau prin telefon a victimei, martorului, expertului sau oricărei alte persoane aflate pe teritoriul României care poate oferi informaţii relevante. 

(2) Audierea se efectuează direct de către autoritatea de decizie, potrivit legii sale interne. 

(3) Cererea de audiere poate fi acceptată de statul român dacă nu contravine principiilor sale fundamentale de drept, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) audierea persoanelor prevăzute la alin. (1) nu poate avea loc în lipsa consimţământului expres al acestora;

b) audierea are loc în prezenţa reprezentantului Ministerului Justiţiei, care verifică identitatea persoanei audiate şi existenţa consimţământului. În cazul în care constată că sunt încălcate drepturi fundamentale ale persoanei, reprezentantul Ministerului Justiţiei ia de îndată măsurile necesare pentru a asigura respectarea acestor drepturi sau, dacă acest lucru nu este posibil, pentru a opri audierea;

c) persoana audiată va fi asistată de interpret pentru asigurarea comunicării atât cu autoritatea de asistenţă, cât şi cu autoritatea de decizie;

d) persoana audiată are dreptul de a fi asistată de apărător. 

(4) Persoana a cărei audiere se cere va fi înştiinţată prin scrisoare cu confirmare de primire cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru audiere. 

(5) Scrisoarea de înştiinţare prevăzută la alin. (4) va cuprinde în mod obligatoriu următoarele:

a) data şi ora audierii;

b) locul audierii;

c) instituţia care va efectua audierea;

d) motivul audierii;

e) posibilitatea de a fi asistat de apărător. 

(6) Dispoziţiile legale privind asistenţa judiciară internaţională se aplică în mod corespunzător. 

Art. 34¹⁰. – (1) Dacă autoritatea de decizie din statul pe al cărui teritoriu a fost comisă infracţiunea solicită acest lucru, Ministerul Justiţiei va realiza audierea persoanelor prevăzute la art. 34⁹. 

(2) Persoana a cărei audiere se cere va fi înştiinţată prin scrisoare cu confirmare de primire cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru audiere. Termenul de 10 zile se calculează de la data primirii înştiinţării. 

(3) Scrisoarea de înştiinţare prevăzută la alin. (2) va cuprinde în mod obligatoriu menţiunile prevăzute la art. 34⁹ alin. (5). 

(4) Persoana audiată va fi asistată, dacă este cazul, de interpret. 

(5) Persoana audiată poate fi asistată de apărător, fapt ce i se va aduce la cunoştinţă prin înştiinţarea prevăzută la alin. (2). 

(6) Un proces-verbal al audierii va fi transmis autorităţii de decizie în termen de 5 zile lucrătoare de la data audierii. 

(7) Nicio măsură cu caracter coercitiv nu poate fi luată faţă de persoana audiată. 

Art. 34¹¹. – (1) Ministerul Justiţiei în colaborare cu autorităţile române competente şi autoritatea de decizie a statului solicitant convin asupra măsurilor de protecţie a persoanei audiate. 

(2) Dispoziţiile Codului de procedură penală privitoare la protecţia martorilor sau a persoanei vătămate se pot aplica în mod corespunzător. 

Art. 34¹². – Ministerul Justiţiei suportă din bugetul aprobat cheltuielile ce decurg din îndeplinirea obligaţiilor care îi revin conform prezentei secţiuni. 

Art. 34¹³. – În calitate de autoritate de asistenţă Ministerul Justiţiei nu se va pronunţa asupra admisibilităţii cererii pentru obţinerea compensaţiei financiare. 

SECŢIUNEA a 3-a

Autoritatea română de decizie

Art. 34¹⁴. – (1) În aplicarea Directivei Consiliului 2004/80/CE, autoritatea de decizie în privinţa cererilor de compensaţie financiară ale persoanelor prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. c) şi d) pentru infracţiunile săvârşite pe teritoriul României este comisia pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor constituită în cadrul Tribunalului Bucureşti. 

(2) Comisia pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor din cadrul Tribunalului Bucureşti este alcătuită din cel puţin 3 judecători desemnaţi în condiţiile prezentei legi. 

(3) Comisia pentru acordarea de compensaţii financiare din cadrul Tribunalului Bucureşti primeşte cererile de compensaţie financiară prevăzute la alin. (1) direct de la solicitant sau prin intermediul autorităţii de asistenţă a statului pe al cărui teritoriu locuieşte solicitantul. 

Art. 34¹⁵. – Dispoziţiile prezentei legi privind compensaţia financiară a victimelor infracţiunilor se aplică în mod corespunzător şi cazurilor prevăzute de prezenta secţiune. 

Art. 34¹⁶. – (1) Comisia pentru acordarea de compensaţii financiare din cadrul Tribunalului Bucureşti va transmite autorităţii responsabile cu asistenţa din statul solicitant, precum şi solicitantului o confirmare de primire a cererii în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acesteia, numele persoanei de contact din cadrul comisiei, precum şi un termen aproximativ de soluţionare a acesteia atunci când acest lucru este posibil. 

(2) Confirmarea prevăzută la alin. (1) se comunică solicitantului şi autorităţii de asistenţă din statul solicitant în forma stabilită prin Decizia Comisiei Europene 2006/337/CE pentru stabilirea formelor standard ale cererilor şi deciziilor conform Directivei Consiliului 2004/80/CE şi prevăzută în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege. 

(3) În cazul în care comisia din cadrul Tribunalului Bucureşti primeşte cererea de acordare a compensaţiei financiare prin intermediul autorităţii de asistenţă din statul solicitant, va trimite şi acesteia o copie de pe citaţie. 

Art. 34¹⁷. – (1) În vederea soluţionării cererii comisia din cadrul Tribunalului Bucureşti poate audia victima, precum şi martorii sau experţii în cauză care se află pe teritoriul statului solicitant, direct prin videoconferinţă ori telefon sau prin intermediul autorităţii de asistenţă a statului solicitant. 

(2) În acest scop comisia va adresa o cerere scrisă autorităţii de asistenţă din statul solicitant. 

(3) Regulile privind asistenţa judiciară internaţională se vor aplica în mod corespunzător. 

Art. 34¹⁸. – (1) Audierea directă prin videoconferinţă sau telefon se face potrivit legii române. 

(2) Pentru audierea prin videoconferinţă sau telefon regulile privind asistenţa judiciară internaţională se vor aplica în mod corespunzător. 

(3) Audierea nu poate da naştere la măsuri coercitive împotriva persoanei ascultate. 

Art. 34¹⁹. – Audierea prin intermediul autorităţii de asistenţă se va face conform legii statului căruia aceasta îi aparţine. 

Art. 34²⁰. – (1) Dispoziţiile Codului de procedură penală privitoare la protecţia martorilor sau a persoanei vătămate se vor aplica în mod corespunzător. 

(2) Măsurile privind protecţia persoanei audiate se pot lua în colaborare cu autoritatea de asistenţă. 

Art. 34²¹. – Hotărârea prin care s-a soluţionat cererea de compensaţie financiară se comunică solicitantului şi autorităţii de asistenţă din statul solicitant, în forma stabilită prin Decizia Comisiei Europene 2006/337/CE din 19 aprilie 2006 pentru stabilirea formelor standard ale cererilor şi deciziilor conform Directivei Consiliului 2004/80/CE şi prevăzută în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezenta lege. 

Art. 34²². – (1) Compensaţia financiară se va plăti solicitantului în contul indicat de acesta în formularul de cerere. 

(2) Solicitantului nu i se va imputa nicio cheltuială ocazionată de formularea, depunerea sau soluţionarea cererii de compensaţie financiară ori de plata efectivă a compensaţiei. 

SECŢIUNEA a 4-a

Dispoziţii comune

Art. 34²³. – (1) Ministerul Justiţiei este desemnat ca punct de contact central în ceea ce priveşte colaborarea cu celelalte state membre ale Uniunii Europene pentru aplicarea dispoziţiilor prezentului capitol. 

(2) Atribuţiile Ministerului Justiţiei în aplicarea alin. (1) vor fi stabilite prin ordin al ministrului justiţiei. 

Art. 34²⁴. – (1) Documentele care se transmit între autorităţi din state diferite conform prezentului capitol vor fi redactate astfel:

a) documentele adresate autorităţilor din România vor fi redactate în limba română sau engleză;

b) documentele adresate de către autorităţile române unei autorităţi din alt stat membru al Uniunii Europene vor fi redactate în limba oficială a acelui stat sau în orice altă limbă pe care acel stat s-a declarat dispus să o accepte. 

(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) următoarele documente:

a) textul integral al hotărârii date de către autoritatea de decizie în soluţionarea cererii de compensaţie financiară;

b) procesele-verbale întocmite în aplicarea art. 34¹⁰ alin. (6) şi 34¹⁹. 

(3) Documentele prevăzute la alin. (2) emise de către o autoritate română vor fi transmise în limba română sau în limba engleză ori franceză. 

(4) În calitate de autoritate de asistenţă, Ministerul Justiţiei va asigura traducerea textului integral al hotărârii date de către o autoritate de decizie dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene în soluţionarea cererii de compensaţie financiară a uneia dintre persoanele prevăzute la art. 34³ alin. (1), în cazul când această persoană solicită traducerea. Costurile traducerii vor fi suportate de Ministerul Justiţiei. 

Art. 34²⁵. – Formularele de cerere de compensaţie financiară, precum şi orice alte documente transmise conform prezentului capitol nu fac obiectul vreunei alte formalităţi de certificare sau autentificare. 

Art. 34²⁶. – (1) Ministerul Justiţiei, în calitate de autoritate responsabilă cu asistenţa, sau altă instituţie competentă va transmite Comisiei Europene:

a) lista autorităţilor de asistenţă, respectiv de decizie, desemnate în aplicarea Directivei Consiliului 2004/80/CE;

b) limbile în care autorităţile române sunt dispuse să accepte documentele transmise în situaţii transfrontaliere, conform prezentului capitol;

c) informaţii privind posibilităţile de a solicita şi de a obţine o compensaţie financiară pentru infracţiuni comise pe teritoriul României, conform prezentei legi;

d) formularele-tip de solicitare a compensaţiei financiare. 

(2) Ministerul Justiţiei sau altă instituţie competentă va transmite Comisiei Europene orice modificare ulterioară a informaţiilor prevăzute la alin. (1).”

3. După articolul 36 se introduce următoarea menţiune:

„Prezenta lege transpune în legislaţia naţională dispoziţiile Directivei Consiliului 2004/80/CE din 29 aprilie 2004 privind despăgubirea victimelor infracţiunilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 261 din 6 august 2004, precum şi ale Deciziei Comisiei 2006/337/CE din 19 aprilie 2006 pentru stabilirea formelor standard ale cererilor şi deciziilor conform Directivei Consiliului 2004/80/CE din 29 aprilie 2004 privind despăgubirea victimelor infracţiunilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L125 din 12 mai 2006.”

4. După menţiunea privind transpunerea normelor comunitare se introduc anexele nr. 1–3, având conţinutul prevăzut în anexele nr. 1–3 care fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă. 

Art. II. – Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 4 iunie 2004, cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica în Monitorul Oficial al României, după aprobarea acesteia prin lege. 

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Tudor-Alexandru Chiuariu

Departamentul pentru Afaceri Europene,

Adrian Ciocănea,

secretar de stat

Ministrul economiei şi finanţelor,

Varujan Vosganian

 

Bucureşti, 17 octombrie 2007. 

Nr. 113. 

 

ANEXA Nr. 1

 

Formular de transmitere a cererii de compensaţie financiară în situaţii transfrontaliere

(art. 6 alin. 2 din Directiva Consiliului 2004/80/CE) 

 

1. Nr. de dosar:

2. Limba oficială a formularului şi a altor documente justificative (art. 6 alin. 3 din Directiva Consiliului 2004/80/CE):

3. Formularul se transmite de:

Autoritatea responsabilă cu asistenţa (autoritate transmiţătoare):

Denumirea autorităţii:

Statul membru:

Persoana de contact a departamentului responsabil:

Adresa:

Nr. de telefon (inclusiv prefixul):

Nr. de fax:

Adresă de e-mail:

4. Formularul este transmis către:

Autoritatea de decizie (autoritate de primire):

Denumirea autorităţii:

Statul membru:

Persoana de contact a departamentului responsabil:

Adresa:

Nr. de telefon (inclusiv prefixul):

Nr. de fax:

Adresă de e-mail:

5. Date despre solicitant (persoana care solicită compensaţie financiară):

Nume:

Prenume:

Sex:

Data naşterii:

Naţionalitate:

Adresă şi cod poştal:

Locul unde persoana locuieşte în mod obişnuit (dacă este diferit de domiciliu):

Nr. de telefon (inclusiv prefixul):

Nr. de fax:

Adresă de e-mail:

Date bancare (pentru transferuri, trebuie prevăzut codul BIC în locul codului bancar şi codul IBAN în locul numărului de cont):

După caz, reprezentantul legal:

6. Date despre persoana vătămată, dacă este diferită de persoana solicitantului:

Nume:

Prenume:

Sex:

Data naşterii:

Naţionalitate:

Adresă şi cod poştal:

 

Locul unde persoana locuieşte în mod obişnuit (dacă este diferit de domiciliu):

 

Nr. de telefon (inclusiv prefixul):

Nr. de fax:

Adresă de e-mail: Întocmit la:

Data:

De către:

(semnătura şi/sau ştampila) 

7. Lista documentelor justificative ataşate:

 

ANEXA Nr. 2

 

Confirmare de primire

(art. 7 din Directiva Consiliului 2004/80/CE) 

 

Se va transmite autorităţii responsabile cu asistenţa şi solicitantului

Autoritatea de decizie:

Denumirea autorităţii:

Statul membru:

Numărul de caz:

Persoana de contact din departamentul responsabil:

Adresa:

Nr. de telefon (inclusiv prefixul):

Nr. de fax:

Adresă de e-mail:

Precizarea termenului de soluţionare a cererii de compensaţie financiară depuse de solicitant (atunci când este posibil):

 

Prin prezenta se confirmă primirea cererii de compensaţie din partea autorităţii responsabile cu asistenţa:

Denumirea autorităţii:

Statul membru:

Numărul de caz:

Data primirii cererii: Întocmit la:

Data:

De către:

(semnătura şi/sau ştampila) 

 

ANEXA Nr. 3

 

Formular de transmitere a deciziei referitoare la cererea de compensaţie financiară în situaţii transfrontaliere

(art. 10 din Directiva Consiliului 2004/80/CE) 

 

1. Număr de caz:

2. Data hotărârii:

3. Limba în care este redactată decizia:

4. Decizia este transmisă de:

 

Date despre autoritatea de decizie (autoritatea transmiţătoare):

Denumirea autorităţii:

Statul membru:

Persoana de contact a departamentului responsabil:

Adresa:

Nr. de telefon (inclusiv prefixul):

Nr. de fax:

Adresă de e-mail:

 

5. Decizia este transmisă către:

 

Autoritatea responsabilă cu asistenţa (autoritate de primire):

Denumirea autorităţii:

Statul membru:

Persoana de contact a departamentului responsabil:

Adresa:

Nr. de telefon (inclusiv prefixul):

Nr. de fax:

Adresă de e-mail:

 

6. Şi către:

 

Date despre solicitant:

Nume şi prenume:

Adresa:

Nr. de telefon (inclusiv prefixul):

Nr. de fax:

Adresă de e-mail:

Reprezentantul legal (dacă este cazul):

 

7. Informaţii cu privire la decizie:

a) Expunere sumară:

b) Informaţii privind căile de atac, autoritatea competentă şi termene:

c) Alte informaţii sau măsuri cerute de solicitant (a se completa după caz): Întocmit la:

Data:

De către:

(semnătura şi/sau ştampila)