Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
105/2001
M. Of. nr. 352 din 30 iunie 2001
GUVERNUL ROMÂNIEI
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ
privind frontiera de stat a României
În
temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia
României,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
CAPITOLUL
I
Dispoziţii generale
Art. 1. − În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă,
expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) frontieră
de stat − linia reală sau imaginară care trece, în linie
dreaptă, de la un semn de frontieră la altul ori, acolo unde frontiera nu este
marcată în teren cu semne de frontieră, de la un punct de coordonate la altul;
la fluviul Dunărea şi celelalte ape curgătoare frontiera de stat este cea
stabilită prin acordurile, convenţiile şi înţelegerile dintre România şi
statele vecine, cu luarea în considerare a faptului că principiul general
acceptat de dreptul internaţional fluvial este acela că frontiera trece pe
mijlocul şenalului navigabil principal, iar la apele curgătoare nenavigabile,
pe la mjlocul pânzei de apă; la Marea Neagră frontiera de stat trece pe la
limita exterioară şi limitele laterale ale mării teritoriale a României;
b) culoar
de frontieră − fâşia de teren situată de o parte şi de alta
a frontierei de stat, stabilită în baza acordurilor şi convenţiilor de
frontieră încheiate de România cu statele vecine în scopul evidenţierii şi
protejării semnelor de frontieră;
c) fâşie
de protecţie a frontierei de stat − fâşia de teren
constituită de-a lungul frontierei de stat în scopul protejării semnelor de
frontieră şi asigurării controlului accesului în apropierea liniei de
frontieră;
d) frontiere
interne − frontierele comune terestre ale României cu
fiecare dintre statele vecine cu care s-au încheiat acorduri, convenţii sau alte
înţelegeri internaţionale privind eliminarea controlului la frontiera comună,
precum şi aeroporturile pentru zborurile externe, curse regulate şi neregulate,
porturile maritime şi fluviale pentru liniile regulate de pasageri şi mărfuri
care au ca punct de plecare sau ca destinaţie exclusivă alte aeroporturi sau
porturi de pe teritoriile statelor sau comunităţilor de state cu care România a
încheiat acorduri, convenţii sau alte înţelegeri internaţionale privind
eliminarea controalelor la frontieră, fără escale în aeroporturi sau porturi
din afara teritoriului acestora;
e) frontiere
externe − frontiera terestră şi maritimă, precum şi
aeroporturile şi porturile maritime şi fluviale, dacă acestea nu reprezintă
frontiere interne;
f) zbor
intern − orice zbor care are ca punct de plecare sau ca
destinaţie teritoriul României, precum şi orice zbor care are ca punct de
plecare sau ca destinaţie exclusivă teritoriile statelor sau comunităţilor de
state cu care România a încheiat acorduri, convenţii sau alte înţelegeri
internaţionale privind eliminarea controlului la frontieră, fără escală pe
teritoriul unui stat terţ;
g) stat
terţ − orice alt stat decât statele cu care România a
încheiat acorduri, convenţii sau alte înţelegeri internaţionale privind
eliminarea controlului la frontieră;
h) străin
semnalat ca inadmisibil − persoana care nu îndeplineşte
condiţiile de intrare în ţară prevăzute de legislaţia în vigoare privind
regimul străinilor şi persoana care nu îndeplineşte condiţiile pentru acordarea
unei forme de protecţie, conform dispoziţiilor referitoare la statutul şi
regimul refugiaţilor;
i) punct
de trecere a frontierei − orice loc organizat şi autorizat
de Guvernul României pentru trecerea frontierei de stat;
j) punct
de mic trafic şi punct destinat trecerilor simplificate − orice
loc organizat şi autorizat de Guvernul României pentru trecerea frontierei de
stat a persoanelor din zona de frontieră, într-o formă simplificată, convenită
prin convenţii şi acorduri încheiate cu statele vecine;
k) control
la frontieră − activitatea desfăşurată de personalul
autorităţilor competente pentru asigurarea respectării condiţiilor prevăzute de
lege pentru trecerea frontierei de stat a persoanelor, mijloacelor de
transport, mărfurilor şi a altor bunuri;
l) infracţiune
de frontieră − fapta prevăzută de lege ca infracţiune,
săvârşită în scopul trecerii ilegale peste frontiera de stat a persoanelor,
mijloacelor de transport, mărfurilor sau altor bunuri;
m) trecere
ilegală a frontierei de stat − trecerea peste frontiera de
stat în alte condiţii decât cele prevăzute de legea română;
n) transportator − orice
persoană fizică sau juridică care asigură, cu titlu profesional, transportul de
persoane şi bunuri pe cale aeriană, navală sau terestră;
o) regim
de control al poliţiei de frontieră − totalitatea normelor
prevăzute de lege cu privire la verificările desfăşurate de poliţiştii de
frontieră asupra persoanelor, activităţilor sau imobilelor aflate în zonele de
competenţă ale poliţiei de frontieră, pentru constatarea şi sancţionarea
faptelor de încălcare a normelor prevăzute de lege.
CAPITOLUL
II
Frontiera de stat a României
Art. 2. − (1) Frontiera de stat a României
delimitează teritoriul statului român de teritoriul fiecăruia dintre statele
vecine şi marea teritorială a României de zona contiguă. În plan vertical
frontiera de stat delimitează spaţiul aerian şi subsolul statului român de
spaţiul aerian şi subsolul fiecăruia dintre statele vecine.
(2) Frontiera
de stat se stabileşte prin lege, în conformitate cu prevederile tratatelor
internaţionale, convenţiilor sau înţelegerilor încheiate de statul român cu
statele vecine.
(3) Frontiera
de stat a României este marcată, de regulă, în teren prin semne de frontieră,
ale căror date topogeodezice sunt prevăzute în documentele de demarcare
bilaterale, încheiate de statul român cu statele vecine.
Art. 3. − (1) Pentru
protecţia frontierei de stat şi a semnelor de frontieră se constituie culoarul
de frontieră şi fâşia de protecţie a frontierei de stat.
(2) Culoarul
de frontieră şi lăţimea acestuia se convine de către statul român cu fiecare
dintre statele vecine, astfel încât să asigure vizibilitatea şi protecţia
semnelor de frontieră.
(3) Fâşia
de protecţie a frontierei de stat se stabileşte de la linia de frontieră către
interior şi are o lăţime de 20 metri. La frontiera de apă sau în locurile
din imediata apropiere a frontierei de stat, în care terenurile sunt
mlăştinoase, supuse erodărilor sau avalanşelor, fâşia de protecţie a frontierei
de stat se constituie mai în adâncime. Fâşia de protecţie a frontierei de
stat se constituie şi se marchează prin grija administraţiei publice locale în
colaborare cu Poliţia de Frontieră Română.
(4) Nu
se constituie fâşie de protecţie a frontierei de stat la frontierele interne,
la ţărmul Mării Negre, la Dunăre, pe căile de comunicaţie şi în zonele cu
lucrări hidrotehnice situate la frontieră.
Art. 4. − (1) Pentru
asigurarea executării pazei şi controlului trecerii frontierei de stat se
constituie zona de frontieră.
(2) Zona
de frontieră cuprinde teritoriul aflat pe o adâncime de 30 km faţă de frontiera
de stat şi ţărmul Mării Negre, către interior.
(3) În
judeţele din interiorul ţării unde funcţionează aeroporturi şi porturi deschise
traficului internaţional suprafaţa aeroportului sau a portului cu platformele,
imobilele şi instalaţiile aferente reprezintă zonă supusă regimului de control
al poliţiei de frontieră.
(4) Fâşiile
de teren, situate pe o adâncime de 10 km de o parte şi de cealaltă a malurilor
Dunării interioare, deschisă navigaţiei internaţionale, sunt supuse regimului
de control al poliţiei de frontieră.
CAPITOLUL
III
Regimul juridic al frontierei de stat
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 5. − (1) Regimul
juridic al frontierei de stat cuprinde totalitatea normelor prevăzute de
legislaţia internă care privesc frontiera de stat şi desfăşurarea diferitelor
activităţi în zona de frontieră, în zona aeroporturilor şi porturilor deschise
traficului internaţional.
(2) Asigurarea
respectării regimului juridic al frontierei de stat revine autorităţilor care
au atribuţii privind controlul la trecerea frontierei de stat şi autorităţilor
administraţiei publice locale.
Art. 6. − (1) Frontiera
de stat a României poate avea regim de frontieră internă sau frontieră externă.
(2) Regimul
de frontieră internă se poate stabili pentru toate acţiunile de trecere a
frontierei de stat sau numai pentru o parte din ele.
(3) În
situaţia în care România semnează un document internaţional privind eliminarea
controlului la frontieră cu un stat sau cu o comunitate de state cu care nu are
frontiere comune, se consideră că are frontieră internă cu acel stat sau cu
acea comunitate de state prin frontierele aeroportuare sau portuare, după caz.
Art. 7. − (1) Culoarul
de frontieră şi fâşia de protecţie a frontierei de stat fac parte din domeniul
public al statului şi se administrează de către autorităţile administraţiei
publice locale, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(2) Administraţia
publică locală asigură curăţarea şi întreţinerea culoarului de frontieră,
întreţinerea şi repararea semnelor de frontieră sau, la nevoie, înlocuirea
acestora, conform prevederilor documentelor bilaterale încheiate cu statele
vecine. Aceste activităţi se desfăşoară la termenele stabilite prin
acordurile, convenţiile sau înţelegerile de frontieră încheiate cu statele
vecine sau, ori de câte ori este nevoie, la cererea şi sub supravegherea
nemijlocită a Poliţiei de Frontieră Române.
(3) În
fâşia de protecţie a frontierei de stat poliţiştii de frontieră au dreptul să
instaleze mijloace de semnalare a trecerilor peste frontieră şi de supraveghere
a liniei de frontieră. Dacă situaţia o impune, pentru termene limitate,
până la dispariţia stării care determină necesitatea, în fâşia de protecţie a
frontierei de stat se pot face şi alte lucrări necesare în vederea îndeplinirii
atribuţiilor de către poliţiştii de frontieră.
(4) Suprafeţele
de teren cuprinse între fâşia de protecţie a frontierei de stat şi culoarul de
frontieră sau malul apelor, după caz, se administrează de către persoanele
fizice sau juridice cărora le aparţin, cu respectarea normelor prezentei
ordonanţe de urgenţă.
(5) Accesul
persoanelor în fâşia de protecţie a frontierei de stat până la culoarul de
frontieră sau malul apelor, după caz, este permis în baza documentelor de
identitate, cu aprobarea administraţiei publice locale şi cu avizul şefului
formaţiunii locale a poliţiei de frontieră.
(6) Accesul
persoanelor pentru efectuarea unor activităţi dincolo de fâşia de protecţie a
frontierei de stat, în situaţia în care aceasta se constituie mai în adâncime,
precum şi în insulele şi ostroavele aparţinând statului român, situate în apele
de frontieră, este permis numai prin locurile şi în condiţiile stabilite de
administraţia publică locală şi cu avizul şefului formaţiunii locale a poliţiei
de frontieră.
(7) Accesul
persoanelor în insulele şi ostroavele de formaţiune nouă din apele de frontieră
este permis numai după determinarea apartenenţei acestora, pe baza
înţelegerilor încheiate între statul român şi statul vecin.
Art. 8. − (1) Trecerea
frontierei de stat a României de către persoane, mijloace de transport, mărfuri
şi alte bunuri se face prin punctele de trecere a frontierei de stat deschise
traficului internaţional, denumite în continuare puncte de trecere.
(2) Trecerea frontierei de stat a României se poate face şi prin
alte locuri, în condiţiile stabilite de comun acord prin documente bilaterale
încheiate de România cu statele vecine.
(3) Trecerea
frontierei de stat de către persoane se face cu respectarea prevederilor
prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4) Trecerea
frontierei de stat a mijloacelor de transport, mărfurilor şi altor bunuri se
face cu respectarea legilor ce reglementează regimul vamal.
Art. 9. − (1) Deschiderea
de noi puncte de trecere sau închiderea temporară ori definitivă a celor
existente se face prin hotărâre a Guvernului.
(2) Guvernul
României va da publicităţii lista cuprinzând punctele de trecere a frontierei
de stat deschise traficului internaţional, punctele de mic trafic şi de treceri
simplificate.
(3) Denumirea
punctului de trecere, suprafaţa pe care o cuprinde, specificul de activitate şi
orarul de funcţionare se afişează la loc vizibil, la intrarea în punctul de
trecere.
(4) Deschiderea
ocazională a unor puncte de trecere în vederea desfăşurării unor activităţi cu
caracter festiv sau religios şi orarul lor de funcţionare se efectuează cu
aprobarea inspectorului general al poliţiei de frontieră.
(5) Punctele
de trecere, punctele de mic trafic şi cele destinate trecerilor simplificate
funcţionează în subordinea Ministerului de Interne.
Art. 10. − (1) Administratorii
aeroporturilor şi porturilor în care funcţionează puncte de trecere, precum şi
cei ai punctelor de trecere rutiere care au două sau mai multe fluxuri pe sens
vor asigura în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe de urgenţă separarea fluxurilor de pasageri prin amenajarea unor
puncte de control separate, individualizate astfel:
a) pentru
cetăţenii români sau aparţinând statelor cu care România a încheiat documente
bilaterale de eliminare a controlului la frontieră, punctul de control va fi
individualizat cu drapelul României şi al/ale statului/statelor parte la
înţelegerea internaţională, urmate de denumirea în clar a acestora, în limba
română şi în limbile de circulaţie internaţională;
b) pentru
cetăţenii altor state punctul de control va fi individualizat cu inscripţia „ALTE
STATE”, în limba română şi în limbile de circulaţie internaţională.
(2) Imobilele
în care funcţionează punctele de trecere şi terenurile aferente acestora, care
constituie domeniu public al statului ori domeniu privat şi se administrează de
către una dintre autorităţile sau instituţiile prevăzute la art. 12 alin. (1) ori
de alte persoane juridice, se pun în mod gratuit la dispoziţie celorlalte
autorităţi cu competenţe de control la trecerea frontierei de stat.
(3) În
situaţia în care trecerea frontierei se efectuează temporar prin alte puncte de
trecere care nu sunt deschise traficului internaţional de persoane şi mărfuri,
solicitantul asigură, după aprobarea deschiderii temporare a punctului de
trecere, condiţii corespunzătoare de efectuare a controlului pentru trecerea
frontierei, respectiv: punerea la dispoziţie a spaţiilor de lucru şi a
utilităţilor, transportul personalului, spaţii de cazare şi indemnizaţiile de
deplasare, conform legii.
Art. 11. − (1) În
punctele de trecere se organizează şi se efectuează controlul de frontieră al
persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi al altor bunuri atât la
intrarea, cât şi la ieşirea din ţară.
(2) Controlul
efectuat la trecerea frontierei de stat are ca scop verificarea şi constatarea
îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru intrarea şi ieşirea în/din
ţară a persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi altor bunuri.
Art. 12. − (1) În
punctele de trecere îşi desfăşoară activitatea personalul tuturor autorităţilor
publice care au, potrivit legii, competenţe pe linia controlului la trecerea
frontierei de stat.
(2) Atribuţiile
personalului prevăzut la alin. (1) se stabilesc de autorităţile
publice în structura cărora acesta funcţionează, potrivit prevederilor legale.
(3) Autorităţile
publice prevăzute la alin. (1) colaborează şi răspund, în limita
competenţelor legale, de desfăşurarea în bune condiţii a traficului de
călători, mijloace de transport, mărfuri şi de alte bunuri.
Art. 13. − (1) În
baza documentelor bilaterale încheiate de statul român cu statele vecine se pot
organiza puncte de trecere comune pe teritoriul uneia dintre părţile semnatare
ale acestora.
(2) Regulile
de lucru ale personalului fiecăreia dintre părţi şi modul de cooperare în
punctul de trecere comun se stabilesc prin documentul de înfiinţare a acestora.
(3) Funcţionarii
români care îşi desfăşoară activitatea în punctele de trecere comune aplică
prevederile legii române cu privire la controlul trecerii frontierei de stat.
Art. 14. − (1) Şeful
punctului de trecere este poliţist de frontieră şi coordonează întreaga
activitate din punctul de trecere; acesta împreună cu şefii unităţilor tuturor
autorităţilor care au, potrivit legii, competenţe de control privind trecerea
frontierei de stat organizează modul de desfăşurare a activităţii echipelor de
control.
(2) Şeful
punctului de trecere verifică şi ia măsurile corespunzătoare pentru respectarea
legalităţii, pe timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, de către
personalul propriu şi al celorlalte autorităţi cu competenţe de control pentru
trecerea frontierei care îşi desfăşoară activitatea în punctul de trecere.
(3) Poliţistul
de frontieră care îşi desfăşoară activitatea în punctul de trecere este obligat
să se sesizeze din oficiu asupra încălcării prevederilor legale referitoare la
trecerea frontierei de stat şi la controlul trecerii frontierei de stat de
către participanţii la traficul de frontieră şi personalul prevăzut la art. 12
alin. (1).
(4) Şeful
punctului de trecere poate dispune efectuarea supracontrolului după încheierea
controlului de frontieră, atât la intrarea, cât şi la ieşirea din ţară.
(5) Accesul
persoanelor în punctul de trecere, altele decât persoanele aparţinând
autorităţilor publice care au, potrivit legii, competenţe de control privind
trecerea frontierei de stat, se stabileşte de şeful acestuia.
Art. 15. − Regulile
de exploatare şi întreţinere privind podurile, căile ferate şi rutiere, liniile
de comunicaţii şi apele care intersectează linia frontierei de stat ori au ax
comun cu aceasta sunt stabilite prin acorduri, convenţii şi înţelegeri
încheiate de statul român cu statele vecine.
Art. 16. − (1) Pentru
soluţionarea problemelor rezultate din înţelegerile bilaterale de frontieră se
numesc, prin hotărâre a Guvernului, reprezentanţi/împuterniciţi de frontieră şi
locţiitori ai acestora, precum şi delegaţi în comisiile mixte
interguvernamentale, din rândul funcţionarilor Poliţiei de Frontieră Române,
precum şi al altor reprezentanţi ai unor autorităţi interesate.
(2) Atribuţiile
şi modul de lucru ale funcţionarilor prevăzuţi la alin. (1) se
stabilesc prin acordurile, convenţiile şi înţelegerile de frontieră încheiate
de România cu statele vecine.
SECŢIUNEA a
2-a
Efectuarea controlului pentru trecerea
frontierei de stat
Art. 17. − (1) Controlul
pentru trecerea frontierei de stat române se efectuează, de regulă, în echipă
constituită din personalul autorităţilor prevăzute la art. 12 alin. (1). Şeful
echipei de control este poliţist de frontieră.
(2) În
punctele de trecere portuare, din echipa de control face parte şi
reprezentantul căpităniei portului. O dată cu echipa de control au acces
pe navele de mărfuri şi reprezentanţii agenţiei de navlosire, precum şi alte
persoane autorizate, conform legii.
(3) În
punctele de trecere aeroportuare echipa de control va fi însoţită de un
reprezentant al companiei aeriene reprezentate pe aeroport.
(4) În
situaţiile în care controlul nu se poate efectua în echipă constituită potrivit
alin. (1), personalul autorităţii care trebuie să îşi desfăşoare
activitatea separat de restul echipei îl va informa, la terminarea controlului,
pe şeful de tură al poliţiei de frontieră despre rezultatul controlului.
Art. 18. − (1) Controlul
paşapoartelor şi al celorlalte documente pentru trecerea frontierei de stat
române, eliberate de autorităţile române, precum şi al celor eliberate de
autorităţile străine, recunoscute sau acceptate de statul român, potrivit
legii, se face de către poliţistul de frontieră.
(2) La
controlul de frontieră cetăţenii străini sau apatrizii care intră în România
trebuie să facă dovada că îndeplinesc condiţiile şi formalităţile de intrare şi
de şedere stabilite de statul român.
(3) În
cazurile în care se constată că documentele de călătorie prevăzute la alin. (1) nu
întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru a da dreptul titularului acestora
să intre ori să iasă în/din ţară sau există suspiciuni cu privire la
autenticitatea documentelor, şeful punctului de trecere va dispune clarificarea
situaţiei şi luarea măsurilor prevăzute de lege.
(4) Şeful
punctului de trecere poate dispune întreruperea călătoriei unei persoane dacă
s-a constatat că aceasta nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de lege pentru
trecerea frontierei de stat române.
Art. 19. − La
trecerea frontierei de stat, după efectuarea controlului documentelor privind
identitatea persoanelor autoritatea vamală efectuează controlul vamal, potrivit
reglementărilor vamale.
Art. 20. − (1) În
punctul de trecere a frontierei de stat controlul sanitar-uman,
sanitar-veterinar, fitosanitar şi cel privind protecţia mediului se organizează
şi se execută potrivit normelor stabilite de legislaţia în vigoare, în
condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, înainte de efectuarea
celorlalte tipuri de control.
(2) Controlul
pentru protecţia sanitară a teritoriului României şi cel privind protecţia
mediului se execută, potrivit legii, asupra persoanelor, mijloacelor de
transport, mărfurilor şi altor bunuri, indiferent de provenienţa şi destinaţia
lor. Persoanei care nu se supune controlului sanitar nu i se permite
trecerea frontierei de stat.
(3) Autorităţile
publice centrale care răspund de administraţia publică, agricultură,
alimentaţie şi silvicultură, de transport şi de protecţia mediului stabilesc
prin ordin comun al miniştrilor punctele de trecere a frontierei de stat prin
care se efectuează importul, exportul şi tranzitul de animale şi produse animale,
vegetale şi produse vegetale, deşeuri şi substanţe chimice periculoase. Trecerea
mijloacelor de transport destinate acestor transporturi prin alte puncte de
trecere este interzisă.
(4) În
funcţie de volumul traficului, de situaţia epizootiilor, epifiţilor şi de
convenţiile încheiate cu alte state, în punctul de trecere se pot executa numai
controlul documentelor de trecere a frontierei, al documentelor însoţitoare ale
mărfii şi controlul fizic al mijloacelor care transportă animale sau produse
animale, vegetale ori produse vegetale şi deşeuri sau substanţe chimice
periculoase. Controlul sanitar-veterinar, fitosanitar şi pentru protecţia
mediului în detaliu se efectuează la locul de destinaţie al transportului,
potrivit legii.
(5) În
situaţia în care punctul de trecere este deschis şi pentru trecerea
persoanelor, a altor mijloace de transport, mărfuri şi bunuri, pentru
efectuarea controlului sanitar-veterinar, fitosanitar şi pentru protecţia
mediului se stabileşte în perimetrul punctului de trecere un spaţiu anume
destinat. Acesta va fi situat în lateral sau separat de spaţiul pentru
controlul persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi bunurilor care
nu fac obiectul acestui tip de control.
(6) În
situaţia în care animalele şi produsele animale sau vegetalele şi produsele
vegetale, deşeurile sau substanţele chimice periculoase nu corespund
standardelor prevăzute pentru trecerea frontierei de stat, personalul
specializat al Poliţiei Sanitare-Veterinare, al Poliţiei Fitosanitare sau al
autorităţii de protecţie a mediului va interzice trecerea acestora peste
frontieră, informându-i despre aceasta pe şeful punctului de trecere şi pe
şeful biroului vamal de control şi vămuire la frontieră.
(7) În
cazul bolilor care impun instituirea carantinei, în situaţii care nu suferă
amânare, autoritatea publică centrală care răspunde de sănătate şi/sau
autoritatea publică centrală care răspunde de agricultură, alimentaţie şi
silvicultură iau/ia primele măsuri de prevenire şi combatere a acestora,
potrivit legii, pe care le comunică de îndată celorlalte autorităţi interesate. În
aceste cazuri controlul sanitar de specialitate şi măsurile de prevenţie
sanitară se efectuează în detaliu asupra tuturor persoanelor, mijloacelor de
transport, mărfurilor şi bunurilor. Cu sprijinul administraţiei publice
locale se stabilesc spaţiile în care se aplică măsurile de profilaxie sanitară,
sanitară veterinată şi fitosanitară.
(8) În
spaţiul destinat controlului sanitar-veterinar se organizează şi se aplică
măsurile de prevenire a răspândirii bolilor de la animale la om, stabilite de
inspectorii sanitari veterinari, conform legii. În acest spaţiu agenţii
economici autorizaţi să efectueze serviciile prevăzute de legea sanitară
veterinară organizează şi dispun instalaţiile necesare.
Art. 21. − (1) Trecerea
peste frontiera de stat de către persoane fizice a armelor de vânătoare, de tir
şi muniţiilor aferente acestora, a armelor cu aer comprimat, precum şi a
armelor de panoplie este permisă numai dacă acestea sunt înscrise în documentele
de trecere a frontierei, de către autorităţile care au eliberat aceste
documente sau au acordat viza română.
(2) Persoanele
care la intrarea în România au asupra lor arme şi muniţii, altele decât cele
prevăzute la alin. (1), au obligaţia să le depună la poliţia de frontieră,
urmând să fie restituite proprietarului, potrivit legii.
(3) Însoţitorii
delegaţiilor străine la nivelul şefilor de stat ori la nivel guvernamental,
precum şi militarii pot avea asupra lor şi pot introduce în ţară arme de
autoapărare şi muniţiile aferente, pe bază de reciprocitate, dacă acestea sunt
notificate prin Ministerul Afacerilor Externe şi, respectiv, Ministerul
Apărării Naţionale sau Ministerul de Interne.
(4) La
trecerea frontierei de stat militarii români participanţi la operaţiuni în
sprijinul păcii sau în scopuri umanitare, la exerciţii militare comune cu
unităţi din alte state, precum şi forţele militare străine care participă la
activităţi ce implică intrarea, staţionarea sau tranzitarea teritoriului
României conform tratatelor şi înţelegerilor internaţionale la care România
este parte, pot avea asupra lor armamentul, tehnica de luptă şi muniţiile
necesare, dacă acestea sunt notificate prin Ministerul Apărării Naţionale sau
Ministerul de Interne.
Art. 22. − (1) Armele
de vânătoare, de tir, cu aer comprimat, muniţiile pentru acestea, precum şi
armele de panoplie aflate asupra călătorilor în tranzit, pe care aceştia le-au
declarat, se sigilează la intrarea în ţară de către personalul poliţiei de
frontieră.
(2) Pe
timpul tranzitării teritoriului României călătorilor le este interzis să
înstrăineze armele şi muniţiile sau să rupă sigiliile aplicate. La ieşirea
din ţară se verifică integritatea şi autenticitatea sigiliilor şi dacă datele
de identificare a armelor şi muniţiilor corespund cu cele înscrise în
documentul de trecere a frontierei de stat. Dacă sigiliile nu sunt intacte
ori datele nu corespund cu cele înscrise în documentele de trecere a frontierei
de stat sau armele şi muniţiile au fost înstrăinate integral ori în parte,
călătorilor în cauză li se întrerupe călătoria până la clarificarea situaţiei
de către autorităţile competente.
(3) Tranzitarea
prin România a armelor de vânătoare sau de tir şi a muniţiilor corespunzătoare,
aparţinând unor persoane juridice străine, se face cu aprobarea prealabilă a
şefului direcţiei teritoriale a poliţiei de frontieră competente.
Art. 23. − (1) Armele
şi muniţiile prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (2), care nu au
fost declarate, precum şi alte arme şi muniţii descoperite cu ocazia
controlului pentru trecerea frontierei de stat se reţin în vederea confiscării
şi se predau pe bază de proces-verbal autorităţilor competente.
(2) Persoanele
în cauză se reţin şi se predau autorităţilor competente în vederea clarificării
situaţiei lor.
Art. 24. − Dispoziţiile
art. 21 şi 23 se aplică şi în cazul substanţelor explozive, al
materialelor biologice cu potenţial de contaminare în masă, al substanţelor
stupefiante sau psihotrope şi al medicamentelor care conţin substanţe
stupefiante sau psihotrope în cantităţi mai mari decât cele necesare pentru
tratamentul personal, precum şi al dispozitivelor sau recipientelor încărcate
cu substanţe toxice sau radioactive aflate asupra persoanelor sau, după caz, în
mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale ori aeriene care trec
frontiera de stat română.
Art. 25. − (1) La
autoturismele, autobuzele, autocarele, automărfarele şi celelalte mijloace de
transport rutiere care intră sau ies din ţară controlul pentru trecerea
frontierei se efectuează în punctele de trecere rutiere.
(2) În
punctele de trecere, în cazul transporturilor multimodale, controlul
mijloacelor prevăzute la alin. (1) se efectuează înainte de
îmbarcarea/debarcarea în/de pe mijlocul de transport naval, aerian sau feroviar.
Art. 26. − Controlul
pentru trecerea frontierei al trenurilor se efectuează în staţia de frontieră
sau, pe parcurs, între staţia de frontieră şi o staţie interioară.
Art. 27. − (1) La
navele care intră sau ies din porturile româneşti în/din curse externe
controlul pentru trecerea frontierei se efectuează în punctele de trecere
portuare.
(2) La
navele care urmează să oprească în porturile situate pe Dunăre, în care nu
funcţionează puncte de trecere, controlul pentru trecerea frontierei se
efectuează în primul port, situat în amonte sau în aval de acest port, în care
funcţionează un punct de trecere. La ieşirea din ţară controlul se
efectuează în portul de unde pleacă nava în cursa externă, în situaţia în care
în acesta există un punct de trecere; în caz contrar, navele respective sunt
obligate să oprească pentru control în unul dintre porturile Galaţi, Sulina,
Tulcea, Constanţa-Sud sau Moldova Veche.
(3) La
navele sub pavilion străin care navighează în sectorul Dunării de Jos, între
porturile Sulina şi Brăila, controlul pentru trecerea frontierei se efectuează
la intrare în portul Sulina, iar la ieşire, în unul dintre porturile Brăila,
Galaţi, Tulcea sau Sulina, dacă din aceste porturi navele pleacă direct în
cursele externe. Controlul navelor care navighează prin canalul
Dunăre−Marea Neagră se efectuează la intrare în portul Constanţa-Sud, iar
la ieşire, în ultimul port românesc din care navele pleacă în cursă.
(4) În
portul Cernavodă se controlează numai acele nave care sosesc sau pleacă în
cursă externă din portul Basarabi, Poarta Albă, Medgidia sau Cernavodă.
(5) Controlul
pentru trecerea frontierei se efectuează în portul Sulina asupra tuturor
navelor care navighează prin acesta spre porturile Reni sau Ismail; în portul
Sulina nu sunt supuse controlului navele româneşti şi străine care vin din
aceste porturi şi nu se opresc într-un port românesc, precum şi navele de
mărfuri şi pasageri sub pavilion românesc care navighează între porturile
Constanţa, Sulina, Galaţi şi Brăila, la intrarea şi la ieşirea din sectorul Dunării
de Jos.
(6) Navele
sub pavilion străin care navighează în aval pe Dunărea interioară şi urmează să
o tranziteze cu oprire efectuează controlul la intrarea în ţară în portul
Călăraşi, iar pentru ieşirea din ţară, în ultimul port din care pleacă, dacă
este organizat punct de trecere a frontierei, sau în portul Galaţi. Pentru
navigaţia în amonte de acest sector al Dunării controlul la intrarea în ţară se
efectuează în portul Galaţi, iar pentru ieşirea din ţară, în ultimul port din
care pleacă nava, dacă este organizat punct de trecere a frontierei, sau în
portul Călăraşi.
(7) Navele
sub pavilion străin care navighează în tranzit fără oprire pe Dunărea
interioară sau pe canalul Dunăre − Marea Neagră sunt supuse
controlului în portul Călăraşi, respectiv în portul Galaţi.
Art. 28. − (1) În
cazul în care în rada portului a eşuat o navă sau la bordul unei nave a
izbucnit un incendiu, navele de salvare sau cele desemnate să intervină pentru
salvare pot să iasă în radă pentru acordare de ajutor, fără a li se efectua
controlul pentru trecerea frontierei. Aceste situaţii se aduc la
cunoştinţă şefului punctului de trecere, de îndată, de către căpitănia portului.
(2) Când
în port a izbucnit un incendiu sau a apărut un pericol iminent care afectează
siguranţa navelor ori care pune în pericol siguranţa navelor, acestora li se
permite ieşirea din port în radă, fără a li se efectua controlul pentru
trecerea frontierei.
Art. 29. − (1) Activitatea
de căutare şi salvare a vieţii omeneşti în marea teritorială se organizează şi
se desfăşoară pe baza acordurilor bilaterale dintre statele riverane Mării
Negre, încheiate în conformitate cu prevederile Convenţiei internaţionale (SAR) din
1979 privind căutarea şi salvarea pe mare, adoptată la Hamburg la 27 aprilie
1979.
(2) Delimitarea
regiunilor de căutare/salvare între statele riverane Mării Negre nu este legată
de delimitarea liniei de frontieră.
(3) Serviciile
de căutare şi salvare se desfăşoară în conformitate cu principiul primului
sosit la locul unde are loc activitatea de căutare şi salvare, dacă prin
acordurile bilaterale ale României cu statele riverane Mării Negre nu se
stabileşte altfel. Salvatorul este obligat să îşi anunţe prezenţa şi
motivul acesteia în apele teritoriale ale României sau deasupra acestora, prin
staţia radiocoastă care va informa imediat căpitănia portului în a cărei zonă
de jurisdicţie se află salvatorul şi inspectoratul judeţean al poliţiei de
frontieră.
(4) Pentru
îndeplinirea prevederilor alin. (1) şi numai în scopul căutării
locului de producere a accidentelor maritime şi al salvării supravieţuitorilor,
cu excepţia cazurilor în care statele riverane Mării Negre convin altfel, se
autorizează intrarea imediată în/deasupra mării teritoriale a României a
unităţilor de salvare aparţinând celorlalte state riverane.
Art. 30. − (1) Controlul
documentelor privind identitatea străinilor, membri ai echipajelor navelor care
execută voiaje internaţionale, şi a pasagerilor pentru trecerea frontierei se
efectuează cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.335/2000
pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor
Convenţiei privind facilitarea traficului maritim internaţional (FAL), adoptată
la Londra la 9 aprilie 1965, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) La
navele româneşti de transport de mărfuri care, din motive justificate, sunt
obligate să staţioneze în rada portului, accesul la uscat al membrilor
echipajelor este permis cu aprobarea şefului punctului de trecere. În
acest caz controlul navelor se execută după intrarea lor în port, iar controlul
carnetelor de marinar se efectuează la coborârea pe uscat.
Art. 31. − (1) Membrilor
echipajelor navelor aflate în rada portului, asupra cărora la sosire nu s-a
efectuat controlul pentru trecerea frontierei, li se poate acorda asistenţă
medicală cu accesul medicului la bord, la cererea comandanţilor de navă şi cu
aprobarea şefului punctului de trecere.
(2) În
baza avizului organelor sanitare competente debarcarea marinarilor străini în
vederea internării în unul dintre spitalele oraşului portuar se aprobă de şeful
punctului de trecere, la cererea căpităniei portului.
Art. 32. − (1) Marinarii
rămaşi pe teritoriul României după plecarea navei se vor prezenta la agenţia
companiei de navigaţie de care aparţine nava, pentru a li se rezolva situaţia. Dacă
în localitatea portuară nu există agenţie de navigaţie, şeful punctului de
trecere permite marinarilor plecarea din ţară cu altă navă.
(2) Marinarilor
străini aflaţi pe nave în porturile româneşti, care urmează să se deplaseze în
interes de serviciu într-un alt port sau într-o altă localitate de pe
teritoriul României, pentru a lua legătura cu misiunea diplomatică sau cu
oficiul consular al statului ai cărui cetăţeni sunt, li se acordă, la cerere,
viză de intrare. Cererea de viză se rezolvă prin agenţia de navlosire sau
prin agenţia de navigaţie a statului de care aparţine nava ori de către şefii
punctelor de trecere. În cazul deplasării marinarilor spre alte state li
se acordă vize de tranzit.
(3) Trecerea
oricărui membru al echipajului unei nave străine în echipajul altei nave
străine, aflată în unul dintre porturile româneşti, se face prin modificarea
corespunzătoare de către comandanţii celor două nave a listelor cuprinzând
echipajul acestora, cu acordul agenţilor navelor. Listele cuprinzând
echipajele sunt prezentate la căpitănia portului, la şeful punctului de trecere
a frontierei la biroul vamal şi la biroul direcţiei de sănătate publică din
port de către agenţii navelor.
Art. 33. − (1) La
navele de pasageri sub pavilion românesc sau sub pavilion străin, precum şi la
pasagerii aflaţi pe navele de mărfuri care vin sau pleacă în/din România
controlul documentelor la trecerea frontierei se efectuează asupra persoanelor
şi bunurilor la debarcarea şi, respectiv, îmbarcarea la/de pe nave.
(2) Accesul
pasagerilor străini la uscat este permis numai după îndeplinirea formalităţilor
legale pentru trecerea frontierei de stat.
Art. 34. − Şefii
misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, precum şi şefii reprezentanţelor organizaţiilor
internaţionale aflate pe teritoriul României, în limitele convenţiilor la care
statul român este parte, au acces la bordul navelor de comerţ străine aflate în
porturile sau apele teritoriale româneşti, în baza cărţilor de identitate
eliberate de Ministerul Afacerilor Externe.
Art. 35. − Accesul
la bord al membrilor de familie ai marinarilor străini îmbarcaţi pe navele
aflate în porturile româneşti care navighează între porturile Constanţa, Sulina
şi Moldova Veche se face pe baza paşapoartelor ori a altor documente de trecere
a frontierei, la cererea comandantului navei şi cu avizul şefului punctului de
trecere.
Art. 36. − (1) În
aeroporturi controlul pentru trecerea frontierei se face la plecarea şi la
sosirea aeronavelor în/din curse internaţionale. Când din cauze de forţă
majoră o aeronavă de transport internaţional nu îşi poate continua cursa şi
călătorii în tranzit nu au legături imediate, acestora li se permite, la
cerere, accesul în localitate până la îmbarcarea în prima aeronavă sau tranzitarea
teritoriului României cu alte mijloace de transport, în baza vizei de tranzit
acordate în punctul de trecere, potrivit legii.
(2) În
cazul în care aeronavele care efectuează curse internaţionale aterizează din
cauze de forţă majoră pe aeroporturi care nu sunt destinate traficului
internaţional, situate în afara zonei de frontieră, controlul pentru trecerea
frontierei se asigură de către unitatea de poliţie şi autoritatea vamală cele
mai apropiate.
(3) Călătorilor
în tranzit, cu escală în România, nu li se efectuează controlul paşapoartelor
dacă nu părăsesc aerogara, cu excepţia situaţiilor deosebite ce reclamă
efectuarea acestui control.
Art. 37. − Avioanele
militare româneşti şi străine şi echipajele lor, atunci când aterizează sau
decolează de pe aeroporturi româneşti deschise traficului internaţional, se
supun regulilor prevăzute la art. 36.
SECŢIUNEA a
3-a
Accesul, circulaţia şi alte activităţi ce se
desfăşoară în zona de frontieră şi în punctele de trecere a frontierei de stat
Art. 38. − (1) Zborurile
aeronavelor civile care execută operaţiuni aeriene în spaţiul aferent zonei de
frontieră vor fi comunicate Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră de
către operatorii aerieni care efectuează zborurile respective, cu cel puţin o
oră înainte de decolare, cu precizarea tipului şi înmatriculării aeronavei, a
itinerarului şi a orarului de zbor.
(2) Zborurile
având drept scop acordarea asistenţei medicale sau a ajutorului umanitar de
urgenţă, efectuate în spaţiul aerian aferent zonei de frontieră, se comunică
Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră de către operatorii aerieni
care execută zborurile respective, înainte de decolare, cu precizarea tipului
şi înmatriculării aeronavei, a itinerarului şi a orarului de zbor.
(3) Zborurile
menţionate la alineatele precedente, pentru care, conform reglementărilor
aeronautice în vigoare, este necesară obţinerea unei autorizaţii de survol, se
comunică Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră de către Autoritatea
Aeronautică Civilă Română în momentul emiterii autorizaţiei respective.
(4) Prevederile
prezentului articol nu se aplică în cazul zborurilor efectuate pe căile aeriene
alocate traficului aerian internaţional.
Art. 39. − În
zona de frontieră, pe adâncimea de 500 metri de la linia de frontieră către
interior, cu avizul direcţiei teritoriale a poliţiei de frontieră competente,
se pot executa activităţi cum sunt: mineritul, exploatările de ţiţei, de gaze,
de ape minerale, de ape termale, exploatările forestiere, balastiere sau de cariere,
lucrările de îmbunătăţiri funciare şi irigaţii, îndiguirile, lucrările sau
construcţiile pe cursurile de apă, lucrări de asigurare a condiţiilor de
navigaţie, construcţiile şi amenajările turistice, de agrement sau de altă
natură, cercetările sau prospectările geologice.
Art. 40. − Pescuitul
industrial şi sportiv în apele de frontieră, apele maritime interioare şi în
marea teritorială se efectuează, în condiţiile legii, în locurile şi sectoarele
stabilite de autorităţile competente, cu avizul prealabil al şefului
inspectoratului judeţean al poliţiei de frontieră.
Art. 41. − Bărcile
şi ambarcaţiunile înmatriculate potrivit legii, aflate în apele de frontieră şi
apele maritime interioare, se păstrează în locurile stabilite de căpităniile de
port sau, după caz, de autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul
şefilor sectoarelor poliţiei de frontieră, luându-se măsuri de către cei care
le deţin, pentru a se preveni folosirea acestora la trecerea ilegală a
frontierei de stat, la practicarea contrabandei sau la alte activităţi ilicite.
Art. 42. − (1) Activităţile
de agrement şi sportive în apele de frontieră se pot desfăşura cu aprobarea
căpităniei de port sau, după caz, a administraţiei publice locale şi cu avizul
şefului sectorului poliţiei de frontieră.
(2) În
apele de frontieră, în marea interioară şi în marea teritorială navele cu
excursionişti, precum şi orice altă navă sau ambarcaţiune nu au voie să
acosteze decât în porturi sau în alte locuri special amenajate în acest scop. În
caz de forţă majoră acostarea se poate face în orice punct de pe malul
românesc, anunţându-se cea mai apropiată formaţiune locală a poliţiei de
frontieră sau, în lipsa acesteia, a poliţiei. Dispoziţiile acestui alineat
nu se aplică cetăţenilor români posesori de bărci.
(3) Avizul
direcţiei teritoriale a poliţiei de frontieră competente este obligatoriu
pentru navele şi ambarcaţiunile străine care navighează pe Dunărea interioară,
pe braţul Tulcea şi braţul Sulina.
Art. 43. − Păşunatul
animalelor este permis în timpul zilei până la fâşia de protecţie a frontierei
de stat, la frontiera externă, sau până la culoarul de frontieră, la frontiera
internă, iar noaptea, până la 500 metri faţă de acestea, către interior, în
locurile stabilite de autorităţile administraţiei publice locale şi cu avizul
şefului sectorului poliţiei de frontieră.
Art. 44.−
(1) Vânătoarea de-a lungul frontierei de stat pe adâncimea de 500 metri de
la fâşia de protecţie a frontierei de stat, la frontiera externă, sau de la
culoarul de frontieră, la frontiera internă, către interior, pentru frontiera
de uscat, şi de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apă, este
interzisă.
(2) Vânătoarea
organizată a animalelor de pradă, pe adâncimea prevăzută la alin. (1),
este admisă numai ziua şi numai de la fâşia de protecţie a frontierei de stat,
la frontiera externă, sau de la culoarul de frontieră, la frontiera internă,
către interior, pe baza hotărârilor consiliilor locale şi cu avizul prealabil
al şefului sectorului poliţiei de frontieră.
Art. 45. − (1) Orice
activitate în punctele de trecere a frontierei de stat, alta decât efectuarea
controlului de frontieră, se poate desfăşura numai după obţinerea prealabilă a
avizului din partea şefului direcţiei teritoriale a poliţiei de frontieră
competente sau a şefului structurii de coordonare a punctelor de trecere
aeroportuare, a autorităţilor administraţiei publice locale şi a altor
autorităţi prevăzute de lege, după caz.
(2) Încălcarea
condiţiilor prevăzute în avizul eliberat conform alin. (1) poate duce
la retragerea avizului şi la sancţionarea contravenţională a titularului
acestuia.
Art. 46. − (1) Persoanelor
care se deplasează sau care desfăşoară diferite activităţi în apropierea
frontierei de stat le este interzis:
a) să
tragă cu arma peste frontiera de stat;
b) să
deterioreze sau să distrugă semnele de frontieră, instalaţiile sau mijloacele
tehnice de pază ale poliţiei de frontieră;
c) să
utilizeze focul deschis fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării
focului la vecinătăţi;
d) să
fixeze pe bandă magnetică, pe hârtie sau alt suport imagini care să redea
porţiuni din teritoriul statelor vecine;
e) să
facă schimb de obiecte sau corespondenţă peste frontiera de stat, în alte
puncte decât cele destinate prin lege acestui scop;
f) să
desfăşoare activităţi care pot polua apele, marea, aerul sau solul în zona de
frontieră, precum şi apele maritime aflate sub jurisdicţia statului român;
g) să
poarte convorbiri neautorizate peste linia de frontieră;
h) să
comită fapte, gesturi sau să profereze expresii jignitoare la adresa statului
vecin sau a cetăţenilor acestuia.
(2) Restricţiile
prevăzute la alin. (1) lit. d), e) şi g) sunt
aplicabile doar în situaţia în care acestea sunt prevăzute în acordurile sau
convenţiile privitoare la frontieră încheiate de România cu statele vecine.
Art. 47. − În
situaţii deosebite, pe timpul unor acţiuni ale poliţiei de frontieră, se poate
opri temporar accesul şi desfăşurarea unor activităţi în apropierea frontierei
de stat în afara localităţilor. Aceste măsuri vor fi aduse la cunoştinţă
autorităţilor administraţiei publice locale şi populaţiei în timp util.
CAPITOLUL
IV
Sistemul de Informare Naţional privind circulaţia persoanelor şi bunurilor
prin frontieră (SIF)
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii privind înfiinţarea, scopul
funcţionării şi gestionarea SIF
Art. 48. − Se
înfiinţează Sistemul de Informare Naţional privind circulaţia persoanelor şi
bunurilor prin frontieră, denumit în continuare SIF, sistem unitar la
nivel naţional, prin care se ţine evidenţa, se prelucrează şi se valorifică
informaţiile cu privire la criminalitatea transfrontalieră şi infracţiunile de
frontieră, la persoane şi bunuri.
Art. 49. − (1) Scopul
funcţionării SIF constă în sprijinirea acţiunilor de menţinere a ordinii
publice şi siguranţei naţionale şi aplicarea prevederilor legale cu privire la
circulaţia persoanelor şi bunurilor pe teritoriul României.
(2) Autoritatea
publică centrală care gestionează şi răspunde de SIF este Ministerul de Interne.
Art. 50. − (1) SIF
cuprinde acele categorii de date referitoare la persoane fizice şi bunuri care
sunt furnizate de autorităţile publice, denumite în continuare autorităţi
semnalante, necesare asigurării respectării regimului juridic al frontierei
de stat, precum şi altor interese legitime ale statului.
(2) Autorităţile
semnalante răspund de veridicitatea datelor introduse sau transmise pentru a fi
introduse în SIF.
Art. 51. − Utilizarea
SIF se face cu respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia datelor,
precum şi protecţia persoanei împotriva prelucrării automate neautorizate a
datelor referitoare la persoane.
SECŢIUNEA a
2-a
Funcţionarea SIF
Art. 52. − În
SIF pot să introducă date, să le modifice, să le şteargă şi să le prelucreze
autorităţile cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi
siguranţei naţionale, cele cu atribuţii în domeniul respectării regimului
juridic al frontierei de stat, precum şi autoritatea judecătorească, potrivit
competenţelor legale, pe baza protocoalelor încheiate de Ministerul de Interne
cu fiecare autoritate.
Art. 53. − (1) Cu
privire la persoane sunt introduse următoarele date:
a) numele
şi prenumele, numele anterior, pseudonimele sau poreclele care au fost eventual
înregistrate separat;
b) semnele
fizice particulare, obiective şi inalterabile;
c) prima
literă a celui de-al doilea prenume;
d) data
şi locul naşterii;
e) sexul;
f) cetăţenia;
g) menţiunea
că persoanele în cauză sunt înarmate, după caz;
h) menţiunea
că persoanele în cauză sunt violente, după caz;
i) motivul
semnalării;
j) măsura
care trebuie luată.
(2) Includerea
altor date cu privire la persoane se face potrivit legii.
Art. 54. − Datele
privind străinii semnalaţi ca inadmisibili sunt introduse în SIF în temeiul
unei comunicări făcute de o autoritate administrativă sau judecătorească,
potrivit legii.
Art. 55. − (1) Datele
privind persoanele căutate în vederea extrădării sau expulzării se introduc sau
se transmit de către autoritatea care a dispus măsura, potrivit legii.
(2) În
situaţia în care motivul semnalării este săvârşirea unei infracţiuni,
autoritatea semnalantă comunică, o dată cu semnalarea, documentele şi
următoarele informaţii care privesc cazul:
a) autoritatea
care a emis cererea;
b) începerea
urmăririi penale, existenţa unui mandat de arestare, a unui mandat de aducere
ori a unei hotărâri judecătoreşti executorii;
c) natura
şi calificarea juridică a infracţiunii;
d) descrierea
circumstanţelor săvârşirii infracţiunii, inclusiv momentul, locul, gradul de
participare la infracţiuni a persoanei semnalate;
e) consecinţele
infracţiunii, în măsura posibilităţilor.
Art. 56. − (1) Datele
privind persoanele dispărute se introduc de organele abilitate ale Ministerului
de Interne şi ale Ministerului Justiţiei.
(2) În
SIF pot fi introduse, de către autorităţile autorizate sau la solicitarea
autorităţilor interesate, şi date referitoare la persoanele care necesită o
formă de protecţie, potrivit legii.
Art. 57. − (1) Pentru
a preveni săvârşirea infracţiunilor de frontieră şi ameninţărilor la ordinea
publică în SIF pot fi introduse date provizorii referitoare la persoane sau
bunuri, în scopul urmăririi lor şi al controlului la frontieră, dacă:
a) există
indicii temeinice că persoana în cauză intenţionează să comită sau comite
infracţiuni;
b) aprecierea
persoanei în cauză permite, în temeiul faptelor sancţionate de lege, comise
până în prezent, să se presupună că aceasta va comite şi în viitor alte
asemenea fapte.
(2) O
semnalare poate fi introdusă în SIF de către sau la cererea autorităţilor
responsabile pentru siguranţa naţională, dacă permite să se presupună că
informaţiile prevăzute la alin. (4) sunt necesare pentru prevenirea
unei ameninţări grave din partea persoanei în cauză sau a altor ameninţări
grave pentru siguranţa internă şi externă a României.
(3) În
cadrul supravegherii sub acoperire următoarele informaţii pot fi culese şi
introduse în SIF, în totul sau în parte, cu ocazia controlului la frontieră sau
a altor controale poliţieneşti şi vamale efectuate în interiorul ţării:
a) faptul
că persoana sau vehiculul semnalat a fost găsit;
b) locul,
momentul sau motivul verificării;
c) itinerarul
şi destinaţia călătoriei;
d) persoanele
care însoţesc persoana în cauză sau ocupanţii vehiculului;
e) vehiculul
utilizat;
f) obiectele
transportate;
g) circumstanţele
în care a fost găsită persoana sau vehiculul.
(4) Cu
ocazia culegerii informaţiilor se iau măsuri pentru a nu pune în pericol
caracterul discret al supravegherii.
(5) În
cadrul controlului specific menţionat la alin. (1) persoanele,
vehiculele şi bunurile transportate pot fi percheziţionate, pentru realizarea
scopului prevăzut la alin. (2) şi (3); dacă controlul specific nu
este autorizat, acesta se va transforma, în mod automat, în supraveghere.
Art. 58. − (1) Datele
privind bunurile căutate pentru a fi confiscate sau pentru a fi utilizate ca
probe într-un proces penal se introduc în SIF.
(2) Dacă
în urma unei căutări se descoperă existenţa unei semnalări privind un bun
găsit, poliţia de frontieră contactează autoritatea semnalată pentru a conveni
asupra măsurilor necesare; în acest scop pot fi transmise şi date cu caracter
personal, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu
caracter personal.
(3) În
SIF se introduc date referitoare la următoarele categorii de bunuri:
a) vehiculele
cu motor cu o capacitate cilindrică mai mare de 50 cm3, furate sau pierdute;
b) remorcile
şi rulotele care au o masă netă mai mare de 750 kg, furate sau pierdute;
c) armele
de foc furate sau pierdute;
d) formulare
cu regim special, în alb, furate sau pierdute;
e) documentele
care atestă identitatea persoanei (documente de identitate, paşapoarte, permise
de conducere), care au fost furate sau pierdute;
f) bancnotele
sau titlurile de valoare suspecte;
g) alte
bunuri cu regim special, potrivit legii, furate sau pierdute.
Art. 59. − (1) În
afara autorităţilor prevăzute la art. 52 alin. (1) pot avea
acces la datele introduse în SIF şi alte autorităţi publice, în baza
protocolului încheiat cu Ministerul de Interne.
(2) Autorităţile
prevăzute la alin. (1) şi cele prevăzute la art. 52 alin. (1),
stabilite să utilizeze baza de date a SIF, vor comunica Ministerului de
Interne, pentru autorizare, structurile proprii desemnate să utilizeze SIF. Autorizarea
va cuprinde datele care se pot căuta şi scopul pentru care poate fi efectuată
căutarea.
(3) Mijloacele
tehnice şi costurile necesare realizării accesului se asigură de fiecare
autoritate interesată, cu respectarea cerinţelor de natură tehnică impuse de
gestionarul SIF.
SECŢIUNEA a
3-a
Controlul
Art. 60. − (1) Orice
autoritate dintre cele prevăzute la art. 52 alin. (1) şi la art. 59
alin. (1) poate reproduce date introduse în SIF de altă autoritate
numai cu acordul acesteia şi numai pentru îndeplinirea atribuţiilor legale.
(2) Semnalările
autorităţilor altor state, care au un sistem similar de informare, la care
Poliţia de Frontieră Română, Poliţia Română sau Direcţia Generală a Vămilor are
acces conform unui document bilateral, se utilizează în conformitate cu
prevederile acelui document.
Art. 61. − (1) Orice
modificare a scopului utilizării datelor din SIF se face cu acordul autorităţii
române sau străine semnalate şi numai pentru a preveni o ameninţare gravă şi
iminentă pentru interesul public, ordinea publică şi siguranţa naţională ori
săvârşirea altor fapte grave.
(2) Datele
nu pot fi utilizate în scopuri administrative; fac excepţie datele privind
străinii semnalaţi ca inadmisibili.
Art. 62. − (1) Autorităţile
prevăzute la art. 52 alin. (1) şi la art. 59 alin. (1) sunt
responsabile pentru exactitatea, actualitatea şi legalitatea introducerii
datelor în SIF. Numai autoritatea în cauză are dreptul să modifice, din
proprie iniţiativă sau la solicitarea gestionarului SIF, să adauge sau să
şteargă datele pe care le-a introdus.
(2) Dacă
o altă autoritate, un alt organ al administraţiei de stat sau o altă persoană,
alta decât cea semnalată, deţine probe că unele date introduse în SIF nu
corespund stării de fapt, informează fără întârziere gestionarul SIF, care are
obligaţia să ceară autorităţii semnalate corectarea sau ştergerea datelor în
cauză.
Art. 63. − Fiecare
autoritate prevăzută la art. 52 alin. (1) şi la art. 59
alin. (1) desemnează un organ de control însărcinat să verifice
corectitudinea introducerii datelor proprii în SIF sau dacă prelucrarea şi
utilizarea acestor date nu încalcă drepturile persoanei la care se referă. În
acest scop organul de control are acces la secţiunea de date proprii introduse
în SIF.
Art. 64. − (1) Datele
introduse în SIF, referitoare la persoanele prevăzute la art. 56, se
păstrează numai pe durata necesară atingerii scopului pentru care au fost
furnizate. Necesitatea păstrării acestor date se examinează periodic, la
un interval de cel mult 3 ani de la introducerea lor, de către autoritatea
semnalată. Datele referitoare la bunuri şi obiecte se examinează periodic,
la un interval de cel mult 1 an.
(2) Organul
de control poate stabili, după caz, termene de examinare mai scurte, dacă
împrejurările sau faptele semnalate permit acest lucru.
(3) Gestionarul
SIF informează autorităţile prevăzute la art. 52 alin. (1) şi la
art. 59 alin. (1) despre ştergerile de date programate în
sistem, acordând un preaviz de o lună.
(4) Autoritatea
semnalantă poate decide în termenul de examinare să menţină semnalarea, dacă
menţinerea ei este necesară scopurilor pentru care a fost făcută. Orice
prelungire făcută trebuie comunicată gestionarului SIF. Dispoziţiile alin. (1) sunt
aplicabile şi pentru semnalările care au fost prelungite.
Art. 65. − (1) Celelalte
date, altele decât cele prevăzute la art. 64, sunt păstrate cel mult 10
ani, datele referitoare la documentele de identitate eliberate şi la bancnotele
înregistrate cel mult 5 ani, iar cele referitoare la vehiculele cu motor,
remorci şi rulote cel mult 3 ani.
(2) După
intervalul de timp prevăzut la alin. (1) datele respective se mai
păstrează timp de un an într-o arhivă constituită la gestionarul SIF. Arhiva
se va putea consulta numai în scopul verificării ulterioare a exactităţii şi
legalităţii introducerii datelor în SIF. După trecerea acestui interval
datele vor fi distruse.
Art. 66. − Fiecare
autoritate prevăzută la art. 52 alin. (1) şi la art. 59
alin. (1) răspunde pentru orice prejudiciu cauzat unei persoane prin
utilizarea fişierului SIF.
Art. 67. − (1) Fiecare
autoritate prevăzută la art. 52 alin. (1) şi art. 59 alin. (1) adoptă,
în ceea ce priveşte domeniul său de responsabilitate din cadrul SIF, măsurile
necesare pentru:
a) a
preveni accesul oricărei persoane neautorizate la instalaţiile utilizate pentru
prelucrarea datelor personale;
b) a
preveni citirea, copierea, modificarea sau eliminarea suporturilor de date de
către persoane neautorizate;
c) a
preveni introducerea neautorizată a unor date în fişier şi orice consultare,
modificare sau ştergere neautorizată a unor date personale introduse în fişier;
d) a
preveni utilizarea sistemului de prelucrare automată a datelor de către
persoane neautorizate prin intermediul echipamentelor de transmitere a datelor;
e) a
garanta că, în ceea ce priveşte utilizarea unui sistem automat de prelucrare a
datelor, persoanele autorizate au acces numai la datele pentru care sunt
responsabile;
f) a
garanta că se pot controla şi stabili autorităţile cărora li s-au transmis date
personale prin echipamentul de transmitere a datelor;
g) a
garanta că se poate controla şi stabili, ulterior, care date personale au fost
introduse în sistemul de prelucrare automată a datelor, precum şi momentul şi
persoanele care le-au introdus;
h) a
preveni citirea, copierea, modificarea sau ştergerea datelor personale în
timpul transmiterii lor sau al transportului suporturilor de date.
(2) Pentru
prelucrarea datelor în secţiunea sa fiecare autoritate poate desemna numai
persoane cu calificare specială, supuse controalelor de securitate la accesul
în spaţiile de lucru şi la instalaţiile utilizate pentru prelucrarea datelor
personale.
CAPITOLUL
V
Răspunderi şi sancţiuni
Art. 68. − Încălcarea dispoziţiilor prevăzute în
prezenta ordonanţă de urgenţă atrage, după caz, răspunderea penală, civilă,
contravenţională sau administrativă a persoanei vinovate.
Art. 69. − Pentru
faptele prevăzute la art. 46 lit. f) poliţiştii de frontieră şi
organele specializate ale administraţiei publice centrale şi locale aplică
prevederile dispoziţiilor legale privind protecţia mediului.
Art. 70. − (1) Intrarea
sau ieşirea din ţară prin trecerea ilegală a frontierei de stat constituie
infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.
(2) Dacă
fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită în scopul sustragerii
de la executarea unei pedepse, fapta se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni
la 3 ani.
Art. 71. − (1) Fapta
persoanei care racolează, îndrumă sau călăuzeşte una sau mai multe persoane în
scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, precum şi a celei care organizează
această activitate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la
2 la 7 ani.
(2) Fapta
de a se asocia sau a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii
faptei prevăzute la alin. (1) ori aderarea sau sprijinirea sub orice
formă a unei astfel de asocieri se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani.
Art. 72. − Tentativa
la infracţiunile prevăzute la art. 70 şi 71 se pedepseşte.
Art. 73. − Bunurile
şi valorile care au servit sau care au fost destinate să servească la săvârşirea
infracţiunilor prevăzute la art. 70 şi 71 ori care au fost obţinute prin
săvârşirea acestor infracţiuni, dacă sunt ale infractorului, se confiscă.
Art. 74. − Orice
utilizare a datelor din SIF care nu este conformă cu dispoziţiile legii
constituie abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi se pedepseşte
conform Codului penal.
Art. 75. − Sunt
contravenţii, dacă potrivit legii penale nu sunt considerate infracţiuni,
următoarele fapte:
a) tragerea
cu arma peste frontiera de stat, deteriorarea ori distrugerea semnelor de
frontieră, a instalaţiilor sau mijloacelor tehnice de pază, supraveghere şi
control ale Poliţiei de Frontieră Române, utilizarea focului deschis fără
luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, în apropierea
liniei de frontieră;
b) aducerea
în România de către transportatorii aerieni, navali sau tereştri a cetăţenilor
străini sau apatrizi fără documente de trecere a frontierei, cu documente sau
vize false ori falsificate, sau ascunşi în mijloacele de transport;
c) refuzul
sub orice formă de a permite autorităţilor de frontieră vizitarea aeronavelor,
navelor, mijloacelor de transport rutiere sau feroviare, a magaziilor,
hambarelor şi a altor locuri ce prezintă interes pentru controlul de frontieră;
d) refuzul
unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale, de a se
legitima cu actele de identitate ori de a prezenta la control bagajele sau
mijloacele de transport, la cererea organelor poliţiei de frontieră sau ale
poliţiei;
e) accesul
la uscat fără aprobarea şefului punctului de trecere al membrilor echipajelor
navelor româneşti de transport de mărfuri care din motive justificate sunt
obligate să staţioneze în raza portului; neprezentarea după plecarea navei a
marinarilor rămaşi pe teritoriul României, la agenţia companiei de navigaţie de
care aparţine nava, pentru a li se rezolva situaţia; accesul la bord al
membrilor de familie ai marinarilor străini îmbarcaţi pe navele aflate în
porturile româneşti care navighează între porturile Constanţa, Sulina şi
Moldova Veche fără paşaport ori alte documente de trecere a frontierei sau fără
avizul şefului punctului de trecere; desfăşurarea oricărei activităţi în
punctele de trecere a frontierei de stat, alta decât efectuarea controlului de
frontieră, fără avizul şefului direcţiei teritoriale a poliţiei de frontieră
competente, al şefului structurii de coordonare a punctelor de trecere
aeroportuare, al administraţiei publice locale sau al altei autorităţi
prevăzute de lege, după caz;
f) accesul
persoanelor în fâşia de protecţie a frontierei de stat până la culoarul de
frontieră sau malul apelor, după caz, fără documente de identitate sau fără
aprobarea administraţiei publice sau avizul şefului formaţiunii locale a
poliţiei de frontieră; accesul persoanelor pentru efectuarea unor activităţi
dincolo de fâşia de protecţie a frontierei de stat, în situaţia în care aceasta
se constituie mai în adâncime, precum şi în insulele şi ostroavele aparţinând
statului român, situate în apele de frontieră, prin alte locuri sau în alte
condiţii decât cele stabilite de administraţia publică locală sau fără avizul
şefului formaţiunii locale a poliţiei de frontieră; accesul persoanelor în
insulele şi ostroavele de formaţiune nouă din apele de frontieră înainte de
determinarea apartenenţei acestora; desfăşurarea activităţilor prevăzute la art. 39
fără avizul direcţiilor teritoriale ale poliţiei de frontieră; efectuarea
pescuitului în apele de frontieră în alte locuri sau alte sectoare decât cele
stabilite de autorităţile competente; păstrarea bărcilor şi ambarcaţiunilor
aflate în apele de frontieră sau în apele maritime interioare în alte locuri
decât cele stabilite de autorităţile competente sau neluarea de către cei care
le deţin a măsurilor necesare pentru a preveni folosirea acestora la trecerea
ilegală a frontierei de stat, la practicarea contrabandei sau la alte
activităţi ilicite; desfăşurarea activităţilor de agrement şi sportive în apele
de frontieră fără aprobarea căpităniei de port sau, după caz, a administraţiei
publice locale sau fără avizul şefului sectorului poliţiei de frontieră;
acostarea fără drept a navelor ambarcaţiunilor cu excursionişti în alte locuri
decât porturile sau locurile special amenajate în acest scop sau lipsa avizului
direcţiei teritoriale a poliţiei de frontieră competente în cazul navelor şi
ambarcaţiunilor străine care navighează pe Dunărea interioară pe braţul Tulcea
şi braţul Sulina; păşunatul animalelor în timpul zilei dincolo de fâşia de
protecţie a frontierei de stat, la frontiera externă sau dincolo de culoarul de
frontieră, la frontiera internă; păşunatul animalelor în timpul nopţii în alte
locuri decât cele stabilite de autorităţile administraţiei publice locale sau
fără avizul şefului sectorului poliţiei de frontieră; vânătoarea de-a lungul
frontierei de stat, pe adâncimea de 500 metri de la fâşia de protecţie a
frontierei de stat, la frontiera externă, sau de la culoarul de frontieră, la
frontiera internă, către interior, pentru frontiera de uscat, şi de la limita
terenului inundabil, pentru frontiera de apă; desfăşurarea vânătorii, prevăzută
la art. 44 alin (2), fără avizul prealabil al şefului sectorului poliţiei
de frontieră; fixarea pe bandă magnetică, pe hârtie sau pe alt suport a
imaginilor care redau porţiuni din teritoriul statelor vecine, de către
persoanele care se deplasează sau care desfăşoară diferite activităţi în
apropierea frontierei de stat, dacă acest lucru este prevăzut în acordurile sau
convenţiile privitoare la frontieră încheiate de România cu statele vecine;
purtarea de convorbiri neautorizate peste linia de frontieră, dacă acest lucru
este prevăzut în acordurile sau convenţiile privitoare la frontieră încheiate
de România cu statele vecine; comiterea sau proferarea de către persoanele care
se deplasează sau desfăşoară activităţi în apropierea frontierei de stat de
fapte, gesturi sau expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a
cetăţenilor acestuia, dacă acestea sunt prevăzute în acordurile sau convenţiile
privitoare la frontieră încheiate de România cu statele vecine.
Art. 76. − (1) Contravenţiile
prevăzute la art. 75 se sancţionează după cum urmează:
a) cu
închisoare contravenţională de la 15 zile la 3 luni sau cu amendă de la
5.000.000 lei la 50.000.000 lei cele de la lit. a);
b) cu
amendă de la 30.000.000 lei la 150.000.000 lei cele de la lit. b);
c) cu
amendă de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei cele de la lit. e);
d) cu
amendă de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei cele de la lit. c) şi
d);
e) cu
amendă de la 1.000.000 lei la 10.000.000 lei cele de la lit. f).
(2) Sancţiunea
prevăzută la alin. (1) lit. b) se aplică transportatorului
pentru fiecare persoană transportată.
(3) Prevederile
prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968
privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. Fac excepţie
contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), cărora
nu li se aplică dispoziţiile art. 25−27.
(4) Cuantumul
amenzilor se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
Art. 77. − (1) Contravenţiile
prevăzute la art. 75 se constată şi sancţiunile se aplică, potrivit legii,
după caz, de către personalul Poliţiei de Frontieră Române, al Poliţiei Române
sau de către împuterniciţii autorităţilor administraţiei publice locale.
(2) În
cazul sancţiunilor cu amendă contravenientul poate face plângere, în termen de
15 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei, la
instanţa de judecată, potrivit legii.
(3) În
cazul contravenţiilor prevăzute la art. 75 lit. a), dacă agentul
constatator apreciază că sancţiunea amenzii este îndestulătoare, aplică amenda. În
caz contrar procesul verbal de constatare a contravenţiei se trimite de îndată
judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenţia. Împotriva
hotărârii pronunţate de instanţă se poate face cerere de reexaminare, în termen
de 24 de ore de la pronunţare, dacă contravenientul a fost prezent la
dezbateri, sau de la comunicare, dacă a lipsit de la dezbateri.
(4) Sancţiunea
închisorii contravenţionale poate fi aplicată minorilor numai dacă au împlinit
vârsta de 16 ani; în acest caz limitele sancţiunii prevăzute în prezenta
ordonanţă de urgenţă se reduc la jumătate.
(5) În
cazul minorilor care nu au împlinit vârsta de 16 ani se aplică prevederile
legii privind regimul ocrotirii unor categorii de minori.
Art. 78 − Din
sumele rezultate din amenzile aplicate conform art. 76, precum şi din
valorificarea bunurilor de contrabandă sau a altor bunuri supuse confiscării,
conform legii, o cotă de 50% va reveni Poliţiei de Frontieră Române, Poliţiei
Române sau autorităţii publice locale din care face parte agentul constatator. Această
sumă se reţine integral ca venituri extrabugetare, cu titlu permanent, şi va fi
repartizată astfel: 20% pentru premierea persoanelor care au descoperit
săvârşirea faptei şi au aplicat sancţiunea, iar 80% pentru finanţarea
cheltuielilor materiale şi de capital; sumele rămase necheltuite la sfârşitul
fiecărui an se reportează în anul următor, având aceeaşi destinaţie.
Art. 79. − Amenzile
aplicate persoanelor fizice sau juridice străine pot fi plătite şi în valuta
liber convertibilă, prin transformarea amenzilor din lei în valuta
convertibilă, la cursul valutar oficial în vigoare la data săvârşirii contravenţiei.
CAPITOLUL
VI
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 80. − Dispoziţiile prezentei ordonanţe de
urgenţă se completează cu prevederile acordurilor, convenţiilor şi altor
înţelegeri internaţionale în materie, încheiate de România cu terţe state,
ratificate potrivit legii.
Art. 81. − Ministerul
de Interne va elabora normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pe
care le va supune Guvernului spre adoptare în termen de 40 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. 82. − La
intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Legea nr. 56/1992
privind frontiera de stat a României, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 396 din 24 august 2000, precum şi orice alte
dispoziţii contrare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
p. Ministrul de interne,
Nicolae Berechet,
secretar de stat
Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucureşti, 27 iunie 2001.
Nr. 105.