Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007

M. Of. nr. 684 din 8 octombrie 2007

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei

 

Având în vedere faptul că, până la data de 30 septembrie 2007, România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligaţia implementării Directivei 86/378/CEE care prevede egalizarea vârstelor de pensionare între femei şi bărbaţi în cadrul schemelor de pensii ocupaţionale, inclusiv în cazul pensionării judecătorilor, procurorilor şi a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor, ceea ce reclamă o intervenţie legislativă cât mai urgentă,

ţinând seama şi de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială,

în vederea acoperirii deficitului de personal datorat numărului mare de posturi vacante temporar la instanţe şi parchete, s-a impus necesitatea creării unui fond de rezervă cu posturi bugetate de judecător şi procuror, numărul mare de posturi vacante ducând la supraîncărcarea magistraţilor din sistem, creşterea duratei proceselor, scăderea calităţii actului de justiţie, imposibilitatea de a se asigura specializarea magistraţilor. 

Ţinând seama de Hotărârea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării nr. 59/2007, prin care acesta a constatat ca fiind discriminatorie neincluderea în lege a unor categorii de personal cu aceeaşi pregătire juridică (ofiţerii de poliţie şi grefierii cu studii superioare juridice), în vederea admiterii în magistratură pe bază de concurs,

având în vedere perioada rămasă până la 1 ianuarie 2008,

se impune reglementarea urgentă a calităţii de ordonator principal de credite pentru instanţele judecătoreşti. 

Având în vedere importanţa informatizării instanţelor pentru buna funcţionare a sistemului judiciar în ansamblu, precum şi riscurile ce apar în cazul disfuncţiilor în cadrul acestui sistem, se impune modificarea sistemului actual de salarizare pentru personalul din domeniul informatic din cadrul Ministerului Justiţiei, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Consiliului Superior al Magistraturii, care au rolul principal în coordonarea procesului de informatizare a instanţelor şi a parchetelor. 

În vederea asigurării egalităţii de tratament între membrii cu activitate permanentă faţă de membrii cu activitate nepermanentă ai Consiliului Superior al Magistraturii, se impune modificarea dispoziţiilor referitoare la indemnizaţiile membrilor cu activitate nepermanentă. 

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. 

Art. I. – Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 26, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹) La examenul de capacitate prevăzut la alin. (1) participă judecătorii stagiari şi procurorii stagiari, precum şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Public şi al Ministerului Justiţiei.”

2. La articolul 28, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) În cazul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, probele cu caracter practic constau în întocmirea de lucrări specifice activităţii desfăşurate în cadrul instituţiilor la care funcţionează.”

3. La articolul 33, alineatele (1), (13) şi (14) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 33. – (1) Pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2), foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani. 

.............................................................................................. 

(13) După numirea în funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept comunitar. 

(14) Persoanele numite în condiţiile prezentului articol nu pot fi delegate, detaşate, transferate şi nu pot promova la alte instanţe sau parchete timp de cel puţin un an de la numirea în funcţie”. 

4. La articolul 33, alineatele (5)–(10) se abrogă. 

5. La articolul 58, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (3¹)–(3³), cu următorul cuprins:

„(3¹) Judecătorii, procurorii şi personalul asimilat acestora, detaşaţi în străinătate pentru acţiuni în interesul serviciului, beneficiază de drepturi şi au obligaţiile stabilite prin normele speciale ale instituţiei la care sunt detaşaţi. 

(3²) În lipsa normelor speciale prevăzute la alin. (3¹), personalul detaşat în străinătate beneficiază de următoarele drepturi:

a) indemnizaţia de încadrare lunară, la care se adaugă sporurile cu caracter permanent prevăzute de lege pentru funcţia deţinută anterior detaşării;

b) decontarea costului transportului între locul de domiciliu şi locul detaşării, la începutul şi la sfârşitul perioadei de detaşare, precum şi pentru efectuarea concediului de odihnă în ţară;

c) decontarea chiriei, în limita plafonului stabilit prin ordin al ministrului justiţiei sau al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii sau a Plenului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

d) diurnă, în cuantumul prevăzut de lege pentru deplasarea în străinătate a secretarilor de stat. 

(3³) Personalul detaşat în străinătate nu poate beneficia în ţară de aceleaşi drepturi acordate de instituţia unde este detaşat.”

6. Articolul 82 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 82. – (1) Judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 

(2) Judecătorii şi procurorii se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător şi procuror. 

(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură. 

(4) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) şi (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăşi. 

(5) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) numai în funcţia de judecător sau procuror se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţia de judecător sau procuror din motive neimputabile. 

(6) De prevederile alin. (1), (3) şi (4) pot beneficia şi judecătorii şi procurorii pensionaţi anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat înaintea eliberării din funcţia de judecător sau procuror, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie. 

(7) Judecătorii şi procurorii pot opta între pensia de serviciu şi pensia din sistemul public. Judecătorii şi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu şi pensia militară de serviciu. 

(8) Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.”

7. Articolul 83 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 83. – (1) Judecătorii şi procurorii, precum şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 65 de ani, cu avizul anual al Consiliului Superior al Magistraturii. 

(2) Judecătorii şi procurorii care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective. 

(3) Reîncadrarea în funcţia de judecător, procuror sau magistrat-asistent se face până la vârsta de 65 de ani, fără concurs şi cu avizul anual al Consiliului Superior al Magistraturii, numai la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, cu păstrarea gradului profesional avut la data pensionării. În acest caz, numirea în funcţia de magistrat-asistent se face de către Consiliul Superior al Magistraturii, iar numirea în funcţia de judecător sau procuror se face de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.”

8. După articolul 83 se introduce un nou articol, articolul 83¹, cu următorul cuprins:

„Art. 83¹. – (1) Judecătorii şi procurorii pot fi pensionaţi anticipat, cu reducerea vârstei de pensionare prevăzute de prezenta lege cu până la 5 ani, în cazul în care depăşesc vechimea în magistratură prevăzută la art. 82 alin. (1) cu cel puţin 5 ani. Cei care îndeplinesc atât condiţiile pentru acordarea pensiei în condiţiile prezentului articol, cât şi pe cele prevăzute la art. 82 alin. (2) pot opta între cele două pensii. 

(2) Pensia prevăzută la alin. (1) are regimul unei pensii anticipate de serviciu. 

(3) Beneficiarii pensiei de serviciu prevăzute la alin. (1) nu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, până la vârsta de 60 de ani. 

(4) Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte potrivit prevederilor art. 82 alin. (1) şi (4).”

9. Articolul 84 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 84. – (1) Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaş în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz. 

(2) Copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmaş, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul decedat, actualizată, după caz, în condiţiile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi în procentele prevăzute de această lege, în funcţie de numărul de urmaşi. 

(3) În cazul în care la data decesului procurorul sau judecătorul nu îndeplineşte condiţiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la o pensie de urmaş în cuantum de 75% din indemnizaţia de încadrare brută lunară avută de susţinătorul decedat în ultima lună de activitate, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.”

10. Articolul 85 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 85. – (1) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevăzută de art. 82 alin. (2), art. 83¹ şi şi art. 84 alin. (3), precum şi pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiţia de limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat. 

(2) Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată. 

(3) Cererile de pensionare formulate de judecătorii şi procurorii în activitate pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii competentă. Plata pensiei se face de la data prevăzută în decretul Preşedintelui României ca fiind cea a eliberării din funcţie sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Preşedintelui României de eliberare din funcţie.”

11. Articolul 86 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 86. – Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector şi consilier în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum şi perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învăţământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofiţer de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, personal de probaţiune cu studii superioare juridice sau în care a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului sau în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi, Consiliului Legislativ.”

Art. II. – Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 104, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi şi revocaţi de Consiliul Superior al Magistraturii. Numirea directorului Institutului Naţional al Magistraturii şi a celor doi adjuncţi ai acestuia se face din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.”

2. La articolul 104, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Calitatea de membru al consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.”

3. După articolul 134 se introduce un nou articol, articolul 134¹, cu următorul cuprins:

„Art. 134¹. – (1) În cazul în care buna funcţionare a instanţelor sau a parchetelor este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioadă nedeterminată, potrivit legii, în cazul în care vacantarea posturilor s-a realizat în urma:

a) numirii în funcţii de conducere;

b) numirii ca procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

c) detaşării;

d) alegerii în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii;

e) suspendării din funcţie, în temeiul art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

f) vacantării din alte cauze, pe o perioadă mai mare de un an. 

(2) Numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la alin. (1) se aprobă pentru fiecare instanţă sau, după caz, parchet de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ordonatorilor de credite. 

(3) După încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), în cazul în care judecătorul sau procurorul revine la instanţa sau parchetul unde a funcţionat anterior, ordonatorul principal de credite este obligat să-i asigure de îndată un post vacant din fondul de rezervă prevăzut la alin. (4) şi (5), în cazul în care nu mai există posturi vacante la acea instanţă sau parchet. 

(4) Pentru asigurarea posturilor necesare de judecător sau procuror la încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), se constituie, prin bugetul de stat, un fond de rezervă de 50 de posturi de judecător şi 50 de posturi de procuror. Numărul posturilor din fondul de rezervă se poate actualiza anual prin hotărâre a Guvernului. 

(5) Posturile prevăzute la alin. (4) vor fi repartizate instanţelor şi parchetelor prin ordin al ministrului justiţiei, în situaţia în care la instanţele sau parchetele unde judecătorul sau procurorul a solicitat revenirea pe post nu există posturi vacante. 

(6) În cazul vacantării ulterioare a unor posturi la instanţa sau parchetul respectivă/respectiv, temporar sau definitiv, posturile de judecător sau procuror repartizate în condiţiile alin. (4) se reinclud de drept, de la data vacantării, în fondul de rezervă, iar judecătorul sau procurorul care a ocupat un astfel de post este considerat încadrat pe postul care se vacantează. Includerea postului vacantat în fondul de rezervă se constată prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la vacantare. 

(7) Sumele de bani corespunzătoare finanţării posturilor neocupate prevăzute la alin. (1) vor fi virate la bugetul de stat, la sfârşitul fiecărui an calendaristic.”

Art. III. – Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 68 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art.68. – (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este prevăzut la art. 3 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 

(2) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi personalul auxiliar de specialitate cu o vechime în specialitate între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipseşte din vechimea în specialitate integrală. 

(3) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea se poate pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă are o vechime în funcţie de cel puţin 25 de ani. Constituie vechime în funcţie perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea a îndeplinit în cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea funcţia de: grefier, grefier statistician, grefier documentarist, grefier informatician, grefier arhivar, grefier registrator, grefier dactilograf, grefier analist programator, informatician, secretar, secretar ajutor, secretar dactilograf, dactilograf, arhivar, registrator, arhivar-registrator, executor judecătoresc. 

(4) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la alin. (1), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăşi. 

(5) De prevederile alin. (1), (2) şi (4) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea, al fostelor notariate de stat, precum şi al fostelor arbitraje de stat sau departamentale, pensionat anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public şi care îndeplineşte condiţiile pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu salariul de bază brut lunar pe care îl are personalul auxiliar de specialitate în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie. 

(6) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea beneficiază la împlinirea vârstei de 60 de ani de pensie de serviciu chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu salariul de bază brut lunar pe care îl are personalul auxiliar de specialitate în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie. 

(7) De prevederile alin. (6) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea din motive neimputabile. 

(8) Soţul supravieţuitor al personalului prevăzut la alin. (1) are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaş, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată după caz. 

(9) Copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmaş calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul decedat, actualizată, după caz, dacă îndeplinesc condiţiile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi în procentele prevăzute de această lege, în funcţie de numărul de urmaşi. 

(10) În cazul în care, la data decesului, susţinătorul legal nu îndeplineşte condiţiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la o pensie de urmaş în cuantum de 75% din salariul de bază brut lunar avut de susţinătorul decedat în ultima lună de activitate, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare. 

(11) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public, pensia de serviciu prevăzută la alin. (3) şi (10), precum şi pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiţia de limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat. 

(12) Pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la alin. (8)–(10) se actualizează ori de câte ori se majorează salariul de bază brut lunar al personalului auxiliar de specialitate în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului, cu menţinerea numai a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, personalul auxiliar de specialitate îşi poate păstra pensia aflată în plată. 

(13) Cererile de pensionare formulate de personalul în activitate pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii competentă. 

Plata pensiei se face de la data prevăzută în decizia conducătorului instanţei judecătoreşti sau al parchetului de pe lângă aceasta, care a dispus eliberarea din funcţie. 

(14) Pensia prevăzută de prezentul articol, cu excepţia pensiei prevăzute la alin. (8)–(10), are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă. 

(15) Personalul auxiliar de specialitate poate opta între pensia de serviciu şi pensia din sistemul public. Personalul auxiliar de specialitate militar poate opta între pensia de serviciu şi pensia militară de serviciu.”

2. Articolul 68¹ se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 68¹. – (1) Executorii judecătoreşti, pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate. 

(2) De prevederile art. 68 alin. (1), (2) şi (4)–(13) beneficiază la împlinirea vârstei de 60 de ani şi executorii judecătoreşti, pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cu o vechime în funcţie de cel puţin 20 de ani. Pensia de serviciu se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu salariul de bază brut specific funcţiei de grefier gradul I, respectiv treapta I, în funcţie de nivelul studiilor, în condiţii identice de funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului, la care se adaugă sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie.”

3. După articolul 68¹ se introduc trei noi articole, articolele 68², 68³ şi 68⁴, cu următorul cuprins:

„Art. 68². – (1) Personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la art. 3 alin. (1), care şi-a pierdut total capacitatea de muncă, fiind încadraţi în gradul I sau II de invaliditate, în urma săvârşirii împotriva lor a unor fapte prevăzute de legea penală, în timpul sau în legătură cu serviciul, vor primi pe perioada invalidităţii o pensie egală cu salariul de încadrare brut lunar avut la data pensionării. 

(2) Personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la art. 3 alin. (1), care şi-a pierdut parţial capacitatea de muncă, în condiţiile alin. (1), fiind încadrabil în gradul III de invaliditate, şi care nu îşi mai poate exercita în continuare profesia, va beneficia de o pensie egală cu jumătate din salariul de încadrare brut lunar avut în ultima lună de activitate, precum şi de dreptul de a cumula, în condiţiile legii, pensia cu salariul pe care îl poate primi dintr-o altă activitate desfăşurată. 

(3) Dacă pierderea totală sau parţială a capacităţii de muncă a survenit din alte cauze decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2), personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la art. 3 alin. (1), va beneficia pe perioada invalidităţii, la cerere, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, de o pensie egală cu 80% din salariul de încadrare brut lunar avut la data survenirii invalidităţii. La data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 68 beneficiarii pensiei de invaliditate pot solicita pensie de serviciu. 

(4) Urmaşii celor decedaţi în condiţiile prevăzute la alin. (1), soţul supravieţuitor/soţia supravieţuitoare la împlinirea vârstei de 60 de ani, copiii minori şi copiii majori până la terminarea studiilor beneficiază, pe perioada cât îndeplinesc condiţiile prevăzute de reglementările legale referitoare la pensiile de asigurări sociale din sistemul public, de o sumă unică egală cu salariul de încadrare brut lunar pe care l-a avut persoana respectivă la data decesului, plătită de angajator. 

(5) Partea din pensia de invaliditate prevăzută de prezenta lege, care depăşeşte nivelul pensiei de invaliditate din sistemul public, pensia de invaliditate prevăzută de prezenta lege acordată celor care nu îndeplinesc condiţia de înscriere la pensia de invaliditate în sistemul public, precum şi suma prevăzută la alin. (4) se suportă din bugetul de stat. 

Art. 68³. – (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea poate fi menţinut în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 65 de ani. 

(2) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea care beneficiază de pensie de serviciu poate cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective. Reîncadrarea în funcţia de personal auxiliar de specialitate se face în condiţiile alin. (3), până la împlinirea vârstei de 65 de ani. 

(3) Consiliul Superior al Magistraturii poate aviza numirea în funcţia de grefier, fără concurs, pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)–e), au o vechime în funcţie de cel puţin 10 ani, şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, iar de la data eliberării lor din funcţie nu a trecut mai mult de 2 ani. 

Art. 68⁴. – (1) Personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la art. 3 alin. (1) din prezenta lege, poate fi pensionat anticipat cu reducerea vârstei de pensionare prevăzute de prezenta lege cu până la 5 ani, în cazul în care depăşeşte vechimea în specialitate prevăzută la art. 68 cu cel puţin 5 ani. 

(2) Pensia prevăzută la alin. (1) are regimul unei pensii anticipate de serviciu. 

(3) Beneficiarii pensiei de serviciu prevăzute la alin. (1) nu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, până la vârsta de 60 de ani. 

(4) Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte potrivit prevederilor art. 68 alin. (1) şi (4). 

(5) Pensia de serviciu anticipată care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public, precum şi pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiţia de înscriere la pensia anticipată prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat.”

4. După articolul 90 se introduce un nou articol, articolul 90¹, cu următorul cuprins:

„Art. 90¹. – Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi personalului conex al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu excepţia dispoziţiilor art. 68, 68², 68³ şi 68⁴.”

5. La articolul 93, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 93. – (1) Constituie vechime în specialitate perioada în care personalul auxiliar al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea a îndeplinit oricare dintre funcţiile prevăzute la art. 3, precum şi perioadele în care a îndeplinit, în cadrul instanţelor judecătoreşti, parchetelor de pe lângă acestea, procuraturii, fostelor arbitraje de stat sau departamentale şi fostelor notariate de stat, funcţia de: impiegat, secretar, secretar ajutor, secretar dactilograf, dactilograf, executor judecătoresc, conducător de carte funciară, arhivar, registrator, arhivar-registrator, curier, referent, stenodactilograf, şef de cabinet, funcţionar, statistician, grefier dactilograf, grefier analist programator, informatician. 

................................................................................................. 

(4) Pentru grefierii informaticieni constituie vechime în specialitate şi perioadele lucrate în acelaşi domeniu, în alte unităţi.”

Art. IV. – Pentru femei, atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se va realiza eşalonat în termen de un an şi 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin creşterea vârstei de pensionare, pornindu-se de la 58 de ani şi două luni, la data de 1 octombrie 2007, la 60 de ani, la data de 31 decembrie 2008, după cum urmează:

Art. V. – Termenul prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă la data de 1 ianuarie 2009. 

Art. VI. – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 10, alineatele (5) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(5) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii fără activitate permanentă beneficiază, pe lângă indemnizaţia brută lunară corespunzătoare funcţiei avute în cadrul instanţei sau parchetului, şi de o indemnizaţie de membru egală cu 55% din indemnizaţia brută lunară a judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 

................................................................................................ 

(8) Preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii, dacă nu au domiciliul în municipiul Bucureşti, beneficiază de drepturile prevăzute la art. 13, precum şi de prevederile art. 22 sau, după caz, ale art. 23.”

2. La articolul 11, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Salariul de bază pentru specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru specialiştii în domeniul informatic din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei, al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se stabileşte potrivit nr. crt. 28 de la lit. A din anexă. Specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi specialiştii în domeniul informatic din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei, al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie beneficiază şi de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru funcţionarii publici. Specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism beneficiază şi de prevederile art. 23.”

Art. VII. – Prezenta ordonanţă de urgenţă a Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia punctului 4 al articolului I, care va intra în vigoare la data de 1 iunie 2008, şi a punctului 2 al articolului VI, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2008. 

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Tudor-Alexandru Chiuariu

Ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse,

Paul Păcuraru

Departamentul pentru Afaceri Europene,

Adrian Ciocănea, secretar de stat

Ministrul economiei şi finanţelor,

Varujan Vosganian

 

Bucureşti, 4 octombrie 2007. 

Nr. 100.