Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001

Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001

M. Of. nr. 435 din 3 august 2001

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ

privind impozitul pe venit

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 1 pct. II.1 din Legea nr. 324/2001 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1

Definiţii

Art. 1. − În sensul prezentei ordonanţe, termenii sau expresiile de mai jos au următorul înţeles:

a) impozitul pe venitul anual global reprezintă suma datorată de o persoană fizică pentru veniturile realizate într-un an fiscal, determinată prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil stabilit în condiţiile prezentei ordonanţe;

b) venitul anual global impozabil reprezintă suma veniturilor nete realizate din activităţi independente, din salarii, din cedarea folosinţei bunurilor, precum şi a veniturilor de aceeaşi natură realizate din străinătate, obţinute de persoanele fizice române, din care se scad pierderile fiscale reportate şi deducerile personale;

c) venitul brut aferent fiecărei categorii de venit cuprinde sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură;

d) venitul net/pierderea pentru fiecare categorie de venit reprezintă diferenţa dintre venitul brut şi cheltuielile aferente deductibile;

e) cheltuielile aferente deductibile sunt acele cheltuieli efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;

f) deducerile personale reprezintă o sumă neimpozabilă acordată contribuabilului, cuprinzând deducerea personală de bază şi deducerile personale suplimentare, în funcţie de situaţia proprie sau a persoanelor aflate în întreţinere;

g) creditul fiscal extern reprezintă suma plătită în străinătate cu titlu de impozit şi recunoscută în România, care se deduce din impozitul pe venit datorat în România;

h) impozitul final este impozitul stabilit asupra categoriilor de venituri impuse separat şi care nu se includ în venitul anual global impozabil, conform prezentei ordonanţe.

SECŢIUNEA a 2-a

Contribuabili

Art. 2. − (1) Este subiect al impozitului pe venit, în condiţiile prezentei ordonanţe, persoana fizică rezidentă, denumită în continuare contribuabil:

a) persoana fizică română cu domiciliul în România, pentru veniturile obţinute atât din România, cât şi din străinătate;

b) persoana fizică română fără domiciliu în România, pentru veniturile obţinute din România prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României sau într-o perioadă ce depăşeşte în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni, începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat;

c) persoana fizică străină, pentru veniturile obţinute din România prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României sau într-o perioadă ce depăşeşte în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni, începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat.

(2) Sunt, de asemenea, contribuabili, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe, persoanele fizice române fără domiciliu în România, precum şi persoanele fizice străine, care realizează venituri din România în alte condiţii decât cele menţionate la alin. (1) lit. b) şi c) şi potrivit convenţiilor de evitare a dublei impuneri, după caz.

Art. 3. − În aplicarea prezentei ordonanţe România înseamnă teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială şi spaţiul aerian de deasupra teritoriului şi mării teritoriale, asupra cărora România îşi exercită suveranitatea, precum şi zona contiguă, platoul continental şi zona economică exclusivă, asupra cărora România îşi exercită, în conformitate cu legislaţia sa şi potrivit normelor şi principiilor dreptului internaţional, drepturi suverane şi jurisdicţia.

SECŢIUNEA a 3-a

Sfera de aplicare

Art. 4. − (1) Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt:

a) venituri din activităţi independente;

b) venituri din salarii;

c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;

d) venituri din dividende şi dobânzi;

e) venituri din pensii, pentru suma ce depăşeşte 5.000.000 lei pe lună;

f) venituri din activităţi agricole, definite potrivit legii;

g) alte venituri.

(2) În categoriile de venituri prevăzute la alin. (1) se includ atât veniturile în bani, cât şi echivalentul în lei al veniturilor în natură.

Art. 5. − Nu sunt venituri impozabile şi nu se impozitează, potrivit prezentei ordonanţe, următoarele:

a) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, precum şi cele de aceeaşi natură primite de la terţe persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate şi pentru concediul plătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, care sunt venituri de natură salarială;

b) veniturile sub forma darurilor acordate copiilor minori ai angajaţilor cu ocazia zilei de 1 iunie şi a sărbătorilor de sfârşit de an, precum şi angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, în limita sumei de 1.000.000 lei pentru fiecare persoană şi eveniment;

c) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi însemnate în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, precum şi în cazul unor boli grave sau incurabile ale angajatului;

d) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum şi excedentul rezultat din fructificarea rezervelor constituite din primele plătite de asiguraţi;

e) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităţilor naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau de deces, produse ca urmare a unor acţiuni militare, conform legii;

f) pensiile I.O.V.R., sumele fixe de îngrijire pentru pensionarii care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele decât cele plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurări sociale şi cele finanţate de la bugetul de stat;

g) contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziţiilor legale în materie;

h) contravaloarea echipamentelor tehnice, echipamentului individual de protecţie şi de lucru, alimentaţiei de protecţie, medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, precum şi alte drepturi de protecţie a muncii, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;

i) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări sau mecenat;

j) alocaţia individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral de angajator, şi hrana acordată potrivit dispoziţiilor legale;

k) veniturile obţinute ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile corporale din patrimoniul personal, exclusiv cele obţinute din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor sociale;

l) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

m) sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura celor de transport, cazare, indemnizaţiei sau diurnei acordate pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului, cu excepţia celor acordate de persoanele juridice fără scop lucrativ, peste limitele legale stabilite pentru instituţiile publice;

n) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă;

o) drepturile în bani şi în natură primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studenţii şi elevii militari ai instituţiilor de învăţământ militare şi civile;

p) bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare profesională în cadru instituţionalizat;

r) sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire şi donaţie;

s) veniturile din agricultură şi silvicultură, cu excepţia celor prevăzute la cap. II subcap. B secţiunea a 7-a.

Art. 6. − Sunt venituri scutite de impozit pe venit, potrivit prezentei ordonanţe, următoarele:

a) veniturile membrilor misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare, cu condiţia reciprocităţii, în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional şi a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, precum şi veniturile nete în valută acordate personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii;

b) veniturile oficialilor organismelor internaţionale realizate în cadrul acestor organisme ca urmare a activităţii desfăşurate în România; calitatea de oficial este confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;

c) veniturile persoanelor fizice străine care desfăşoară în România activităţi de consultanţă în cadrul unor acorduri de finanţare gratuită încheiate de Guvernul României cu alte guverne sau organizaţii internaţionale guvernamentale ori neguvernamentale;

d) veniturile obţinute de corespondenţii de presă străini, cu condiţia reciprocităţii;

e) premiile şi orice alte avantaje în bani şi/sau în natură, obţinute de elevi şi studenţi la concursuri interne şi internaţionale;

f) premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice;

g) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, acordate potrivit legii;

h) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate cadrelor militare trecute în rezervă ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordate acestora la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condiţiile de pensie;

i) sumele reprezentând diferenţe de dobândă subvenţionată la creditele acordate, subvenţiile primite pentru achiziţionarea de bunuri, precum şi uniformele obligatorii şi drepturile de echipament, potrivit legislaţiei în vigoare;

j) veniturile reprezentând avantajele în bani şi/sau în natură acordate persoanelor cu handicap, veteranilor de război, invalizilor şi văduvelor de război, accidentaţilor de război în afara serviciului ordonat, persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, urmaşilor eroilor-martiri, răniţilor, luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989;

k) alte venituri prevăzute la art. 35 şi 39;

l) veniturile din salarii ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi al ministrului finanţelor publice.

SECŢIUNEA a 4-a

Perioada impozabilă şi cotele de impunere

Art. 7. − (1) Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.

(2) Venitul impozabil realizat pe o fracţiune de an se consideră venit anual impozabil.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic în situaţia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.

Art. 8. − (1) Pentru calculul impozitului lunar asupra veniturilor din salarii şi din pensii din trimestrul IV al anului 2001, baremul lunar de impunere în vigoare se actualizează, prin ordin al ministrului finanţelor publice, în funcţie de rata inflaţiei realizate pe perioada iunie-august 2001 comunicată de Institutul Naţional de Statistică.

(2) Pentru anul fiscal 2001 impozitul anual se calculează prin aplicarea asupra venitului anual global impozabil a baremului anual obţinut pe baza baremului prevăzut la alin. (1), corectat cu rata inflaţiei realizate pe perioada septembrie-decembrie 2001, comunicată de Institutul Naţional de Statistică. Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2001 se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(3) Începând cu anul fiscal 2002 baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul plăţilor anticipate cu titlu de impozit se stabileşte luându-se în calcul 1/2 din rata inflaţiei prognozate pentru anul respectiv, aplicată la baremul de impunere construit pe baza ratei inflaţiei realizate pe perioada ianuarie-octombrie şi a prognozei pe lunile noiembrie-decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(4) Începând cu anul fiscal 2002, baremul anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice, pe baza baremului anual prevăzut la alin. (3), corectat cu variaţia ratei inflaţiei realizate faţă de cea prognozată pe perioada impozabilă.

CAPITOLUL II

Determinarea veniturilor

SUBCAPITOLUL A

Reguli comune pentru categoriile de venituri

Art. 9. − (1) În aplicarea prezentei ordonanţe, în categoriile de venituri prevăzute la art. 4 se cuprind şi orice avantaje în bani şi/sau în natură primite de o persoană fizică, cu titlu gratuit sau cu plata parţială, precum şi folosirea în scop personal a bunurilor şi drepturilor aferente desfăşurării activităţii. Avantajele acordate includ folosinţa în scop personal a vehiculelor de orice tip, hrana, cazarea, personalul pentru munci casnice, reducerile de preţuri sau de tarife în cazul cumpărării unor bunuri sau prestări de servicii pentru salariaţii proprii, gratuităţile de bunuri şi servicii, inclusiv sumele acordate pentru distracţii sau recreare, precum şi altele asemenea.

(2) Nu sunt avantaje:

a) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie suportate de persoana fizică conform legilor speciale;

b) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei.

Art. 10. − (1) În vederea determinării venitului net ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile aferente deductibile, pentru cheltuieli se aplică următoarele reguli:

a) cheltuielile aferente venitului sunt acele cheltuieli efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării acestuia, justificate prin documente;

b) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale nu sunt cheltuieli aferente venitului;

c) cheltuielile recunoscute ca deductibile sunt cele aferente venitului, în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare, după caz. Cheltuielile de reclamă şi publicitate sunt deductibile în condiţiile şi în limitele stabilite de legislaţia în vigoare pentru persoanele juridice. Cheltuielile privind amortizarea sunt deductibile în condiţiile în care calculul se efectuează conform legislaţiei în materie;

d) cheltuielile corespunzătoare veniturilor ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate, care sunt neimpozabile sau sunt scutite de impozit pe venit, nu sunt cheltuieli deductibile;

e) impozitul pe venit datorat conform prezentei ordonanţe, precum şi impozitul pe venitul realizat în străinătate nu sunt cheltuieli deductibile;

f) cheltuielile cu bunurile din patrimoniul afacerii, utilizate şi în scop personal, precum şi cu bunurile din patrimoniul personal al contribuabilului sau asociaţilor, utilizate pentru afacere, sunt deductibile în limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(2) Veniturile şi cheltuielile în natură se evaluează potrivit metodelor stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe.

Art. 11. − Venitul net obţinut din exploatarea bunurilor şi drepturilor de orice fel, deţinute în comun, este considerat ca fiind obţinut de proprietari, uzufructuari sau de alţi deţinători legali, înscrişi într-un document oficial, şi se atribuie proporţional cu cotele-părţi pe care aceştia le deţin în acea proprietate sau în mod egal, în situaţia în care acestea nu se cunosc.

Art. 12. − (1) Contribuabilii prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. a) au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub formă de deducere personală de bază şi deduceri personale suplimentare, acordate pentru fiecare lună a perioadei impozabile.

(2) Deducerea personală de bază începând cu luna ianuarie 2000 este fixată la suma de 800.000 lei pe lună.

(3) Deducerea personală suplimentară pentru soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, aflaţi în întreţinere, este de 0,5 înmulţit cu deducerea personală de bază.

(4) Contribuabilii mai beneficiază de deduceri personale suplimentare în funcţie de situaţia proprie sau a persoanelor aflate în întreţinere, în afara sumelor rezultate din calcul potrivit alin. (2) şi (3), astfel:

a) 1,0 înmulţit cu deducerea personală de bază pentru invalizii de gradul I şi persoanele cu handicap grav;

b) 0,5 înmulţit cu deducerea personală de bază pentru invalizii de gradul II şi persoanele cu handicap accentuat.

(5) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere acele persoane ale căror venituri (impozabile, neimpozabile şi scutite) depăşesc sumele reprezentând deduceri personale conform alin. (3) şi (4). În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală a acesteia se împarte în părţi egale între contribuabili, exceptând cazul în care ei se înţeleg asupra unui alt mod de împărţire a sumei. Copiii minori (în vârstă de până la 18 ani împliniţi) ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi, iar suma reprezentând deducerea personală suplimentară se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.

(6) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere:

− persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 m² în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m² în zonele montane;

− persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, a legumelor şi a zarzavaturilor în sere, în solarii amenajate în acest scop şi în sistem irigat, a arbuştilor şi plantelor decorative, a ciupercilor şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă.

(7) Veniturile agricole, obţinute din creşterea animalelor de persoanele fizice aflate în întreţinere, vor fi evaluate de autorităţile locale pe baza limitelor minime ale veniturilor care se pot obţine din creşterea şi valorificarea animalelor şi păsărilor, precum şi din valorificarea altor bunuri realizate în gospodărie, aprobate potrivit legii, pentru acordarea ajutorului social, precum şi a criteriilor proprii elaborate de consiliile locale în acest scop.

(8) Sunt consideraţi alţi membri de familie, potrivit alin. (3), rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv.

(9) Deducerile personale prevăzute la alin. (2), (3) şi (4) se însumează. Suma deducerilor personale admisă pentru calculul impozitului nu poate depăşi de 3 ori deducerea personală de bază şi se acordă în limita venitului realizat.

(10) Deducerile personale determinate potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.

Art. 13. − (1) Deducerea personală de bază lunară, precum şi celelalte sume fixe, exprimate în lei, din cuprinsul prezentei ordonanţe, acordate în trimestrul IV al anului 2001, se stabilesc conform procedurii prevăzute la art. 8 alin. (1).

(2) Începând cu anul fiscal 2002 deducerea personală de bază se stabileşte conform procedurii prevăzute la art. 8 alin. (3) şi (4).

(3) Începând cu anul fiscal 2002 sumele fixe, exprimate în lei, din cuprinsul prezentei ordonanţe, altele decât deducerea personală de bază, se stabilesc conform procedurii prevăzute la art. 8 alin. (3).

(4) Sumele fixe se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(5) Sumele exprimate în valută se transformă în lei, potrivit normelor de aplicare a prezentei ordonanţe, la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României.

(6) Sumele şi tranşele de venituri lunare impozabile sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul că fracţiunile sub 50.000 lei inclusiv nu se iau în calcul, iar ceea ce depăşeşte 50.000 lei se majorează la 100.000 lei.

Art. 14. − (1) Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi să organizeze şi să conducă evidenţa contabilă în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenţa contabilă, completând Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, Registrul-inventar şi alte documente contabile stabilite prin norme.

(2) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit nu au obligaţia să organizeze şi să conducă evidenţa contabilă în partidă simplă pentru activitatea respectivă.

(3) Contribuabilii care obţin venituri din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală, la care venitul net se determină prin deducerea din venitul brut a unei cote forfetare de cheltuieli, au obligaţia, pentru activitatea respectivă, să completeze Registrul-jurnal de încasări şi plăţi.

(4) În Registrul-inventar se trec toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii.

SUBCAPITOLUL B

Reguli speciale de determinare a veniturilor

SECŢIUNEA 1

Venituri din activităţi independente

1. Definirea venitului

Art. 15. − (1) În înţelesul prezentei ordonanţe, veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii liberale şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.

(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. (3), precum şi din practicarea unei meserii.

(3) Constituie venituri din profesii liberale veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii asemănătoare, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii.

(4) Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.

2. Metode de determinare

Art. 16. − (1) Venitul net din activităţi independente se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă.

(2) Venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile aferente deductibile.

(3) Venitul brut cuprinde sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură, inclusiv contravaloarea bunurilor din patrimoniul afacerii, rămase după încetarea definitivă a activităţii. Nu sunt considerate venituri brute sumele primite sub formă de credite.

(4) Nu sunt cheltuieli deductibile:

a) amenzile, majorările de întârziere şi penalităţile, altele decât cele de natură contractuală;

b) donaţiile de orice fel;

c) cheltuielile de sponsorizare sau mecenat, care depăşesc limitele prevăzute de lege;

d) cheltuielile pentru protocol, care depăşesc limita de 0,25% aplicată asupra bazei calculate conform alin. (5);

e) ratele aferente creditelor angajate;

f) dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de imobilizări corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imobilizării corporale potrivit prevederilor legale;

g) cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;

h) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile;

i) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare;

j) impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;

k) sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura indemnizaţiei zilnice de delegare sau de detaşare şi diurna, acordate pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, care depăşesc limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului;

l) cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor care depăşesc nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de Banca Naţională a României şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I;

m) alte sume care depăşesc limitele cheltuielilor prevăzute prin legislaţia în vigoare.

(5) Baza de calcul la care se aplică limitele de cheltuieli prevăzute la alin. (4) lit. c) şi d) se determină prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor aferente deductibile, exclusiv a celor pentru care se face calculul plafonului.

(6) Venitul net din activităţi independente, realizat de persoanele fizice în cadrul unor asociaţii fără personalitate juridică, se calculează la nivelul asociaţiei, conform prevederilor prezentului articol, cu respectarea regulilor prevăzute la cap. IV.

Art. 17. − (1) Pentru contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi îşi desfăşoară activitatea individual, venitul net se determină pe bază de norme de venit. Ministerul Finanţelor Publice, prin ordin al ministrului finanţelor publice, stabileşte nomenclatorul activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe bază de norme de venit.

(2) Normele de venit şi coeficienţii de corecţie ai acestora, stabiliţi în funcţie de condiţiile specifice de desfăşurare a activităţii, se aprobă de direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice până cel târziu în ultima zi a lunii decembrie a anului fiscal precedent celui pentru care sunt stabiliţi.

(3) Organul fiscal competent va comunica contribuabilului până la data de 15 aprilie a anului fiscal suma reprezentând venitul net şi nivelul plăţilor anticipate în contul impozitului anual.

(4) În cazul contribuabililor pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit şi care îşi desfăşoară activitatea pe perioade mai mici de un an normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrată.

(5) Norma de venit, comunicată contribuabilului potrivit alineatelor precedente, reprezintă venit net şi intră în componenţa venitului anual global impozabil.

(6) Pentru contribuabilii care desfăşoară mai multe activităţi la care impunerea se face pe bază de norme de venit, impozitul se stabileşte în funcţie de norma de venit cea mai mare. Contribuabilii care desfăşoară atât activităţi impuse pe bază de norme de venit, cât şi activităţi care nu se regăsesc în nomenclatorul prevăzut la alin. (1) se impun în sistem real.

(7) Activitatea de taximetrie se impune numai pe bază de norme de venit, inclusiv în situaţia în care această activitate se desfăşoară în cadrul unor agenţi economici, în baza unor înţelegeri, altele decât contractul individual de muncă sau convenţia civilă de prestări de servicii.

(8) Pentru contribuabilii care desfăşoară mai multe activităţi, printre care şi cea de taximetrie, impunerea se face în sistem real. În acest caz venitul net nu poate fi inferior normei de venit, stabilită pentru activitatea de taximetrie.

Art. 18. − (1) Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuală reprezintă totalitatea încasărilor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură realizate din drepturi de proprietate intelectuală.

(2) Venitul net se determină prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 25%, aplicată la venitul brut, precum şi a contribuţiilor obligatorii, datorate potrivit legii.

(3) Venitul net din drepturi de autor aferente operelor de artă monumentală se determină prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 40%, aplicată la venitul brut, precum şi a contribuţiilor obligatorii, datorate potrivit legii.

Art. 19. − În cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi în cazul remuneraţiei reprezentând dreptul de suită şi al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la art. 18 alin. (2) şi (3).

Art. 20. − (1) Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impuşi pe bază de norme de venit, precum şi cei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 16.

(2) Opţiunea se face pe bază de cerere adresată organului fiscal competent până la data de 31 ianuarie a anului fiscal sau o dată cu depunerea declaraţiei privind venitul estimat şi este obligatorie pentru contribuabil pe perioada anului fiscal. Opţiunea se consideră reînnoită pentru un nou an fiscal în cazul în care contribuabilul nu depune o cerere de renunţare la opţiunea privind impunerea în sistem real.

Art. 21. − (1) Beneficiarii de venit datorează în cursul anului un impozit reţinut la sursă, reprezentând plăţi anticipate, stabilit în situaţiile şi în cuantumurile următoare:

a) 15% din venitul brut încasat, în cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală;

b) 10% din venitul brut încasat, ca urmare a valorificării de bunuri în regim de consignaţie, cu excepţia celor din patrimoniul personal al contribuabilului, pentru alţi contribuabili decât cei autorizaţi să desfăşoare activităţi independente şi care au obligaţia să efectueze plăţi anticipate trimestriale în contul impozitului pe venitul anual;

c) 10% aplicat la venitul brut încasat, ca urmare a unor activităţi desfăşurate în baza unui contract de agent, comision sau mandat comercial.

(2) Plătitorii veniturilor prevăzute la alin. (1) au obligaţia să calculeze, să reţină şi să vireze impozitul la bugetul de stat până la data de 10 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata venitului.

SECŢIUNEA a 2-a

Venituri din salarii

1. Definirea veniturilor din salarii

Art. 22. − Sunt considerate venituri din salarii, denumite în continuare salarii, toate veniturile în bani şi/sau în natură, obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate şi pentru concediul de îngrijire a copilului în vârstă de până la 2 ani.

Art. 23. − Sunt asimilate salariilor în vederea impunerii:

a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;

b) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;

c) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;

d) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;

e) veniturile realizate din încadrarea în muncă ca urmare a încheierii unei convenţii civile de prestări de servicii;

f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie şi în comisia de cenzori;

g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, conform legii;

h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale;

i) alte drepturi şi indemnizaţii de natură salarială.

2. Determinarea venitului din salarii

Art. 24. − (1) Venitul brut din salarii reprezintă suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului.

(2) Venitul net din salarii se determină prin deducerea din venitul brut, determinat potrivit prevederilor alin. (1), a următoarelor cheltuieli, după caz:

a) contribuţiile obligatorii datorate, potrivit legii, pentru protecţia socială a şomerilor, pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţia individuală de asigurări sociale, precum şi alte contribuţii obligatorii stabilite prin lege, după caz;

b) o cotă de 15% din deducerea personală de bază, acordată cu titlu de cheltuieli profesionale, o dată cu deducerea personală de bază la acelaşi loc de muncă.

(3) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezentând plăţi anticipate, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.

(4) Impozitul lunar prevăzut la alin. (3) se determină astfel:

a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 8 asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii aferent unei luni şi deducerile personale acordate pentru luna respectivă;

b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 8 asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţia la asigurările sociale de sănătate, pe fiecare loc de realizare a acestuia.

(5) Impozitul calculat pe veniturile menţionate la art. 23 lit. g) este final în situaţia în care contribuabilul care le-a realizat justifică cu documente virarea veniturilor la organizaţiile sindicale pe care le-a reprezentat.

(6) În cazul salariilor sau diferenţelor de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, beneficiarii de astfel de venituri datorează un impozit final care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 20% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii prevăzute de lege, şi nu se cumulează cu celelalte drepturi salariale ale lunii în care se plătesc.

(7) Sumele reprezentând prime de vacanţă, acordate pe lângă indemnizaţia de concediu de odihnă, potrivit prevederilor contractelor de muncă sau ale unor legi speciale, în limita salariului de bază din luna anterioară plecării în concediu, se impozitează separat de celelalte drepturi salariale ale lunii în care se plătesc, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţia la asigurările sociale de sănătate. Veniturile se supun procedurii prevăzute la art. 27.

(8) În cazul veniturilor încasate în avans în cursul anului pentru plata indemnizaţiilor de concediu de odihnă, acestea se cuprind în baza de calcul a lunilor la care se referă şi se cumulează cu celelalte drepturi primite în luna respectivă.

3. Obligaţiile plătitorilor de venituri şi ale contribuabililor

Art. 25. − Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare.

Art. 26. − (1) Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informaţiilor cuprinse în fişa fiscală.

(2) Plătitorii de venituri au obligaţia să solicite organului fiscal, pe bază de cerere, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an pentru anul următor, formularul tipizat al fişelor fiscale pentru salariaţi şi pentru persoanele fizice care obţin venituri asimilate salariilor.

(3) Fişa fiscală va fi completată de plătitorul de venituri cu datele personale ale contribuabilului, menţiunile referitoare la deducerile personale, veniturile din salarii obţinute şi impozitul reţinut şi virat în cursul anului, precum şi rezultatul regularizării impozitului plătit pe venitul anual sub formă de salarii. Până la completarea fişei fiscale cu datele personale necesare acordării deducerilor personale suplimentare salariaţii vor beneficia de deducerea personală de bază, urmând ca angajatorii să efectueze regularizarea veniturilor salariale.

(4) Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze formularele prevăzute la alin. (1) pe întreaga durată de efectuare a plăţii salariilor, să recalculeze şi să regularizeze anual impozitul pe salarii.

(5) Plătitorul este obligat să păstreze fişa fiscală pe întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal competent şi angajatului, sub semnătură, câte o copie pentru fiecare an până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.

(6) Datele personale din fişele fiscale se vor completa pe bază de documente justificative. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinere se acordă pe bază de declaraţie pe propria răspundere a contribuabilului, însoţită de documente justificative.

Art. 27. − (1) Plătitorii de venituri de natură salarială au obligaţia să determine venitul anual impozabil din salarii şi să stabilească diferenţa dintre impozitul calculat la nivelul anului şi cel calculat şi reţinut lunar anticipat în cursul anului fiscal, până în ultima zi lucrătoare a lunii februarie a anului fiscal următor, precum şi să efectueze regularizarea acestor diferenţe în termen de 90 de zile de la această dată, pentru persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au fost angajaţii permanenţi ai plătitorului în cursul anului, cu funcţie de bază;

b) nu au alte surse de venit care se cuprind în venitul anual global impozabil.

(2) Diferenţele de impozit rezultate din operaţiunile de regularizare influenţează obligaţia de plată pentru bugetul de stat a impozitului pe venitul din salarii, a angajatorului, pentru luna în care are loc regularizarea, rezultând impozitul de virat pentru luna respectivă.

(3) Sumele reprezentând deduceri personale cuvenite, dar neacordate în cursul anului fiscal de către angajatori, precum şi deduceri personale acordate, dar necuvenite, se regularizează cu ocazia stabilirii impozitului anual pe venit.

Art. 28. − (1) Contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea în România şi obţin venituri sub formă de salarii din străinătate, precum şi persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi ale posturilor consulare acreditate în România au obligaţia ca, personal sau printr-un reprezentant fiscal, să calculeze impozitul conform art. 24, să îl declare şi să îl plătească în termen de 15 zile de la expirarea lunii pentru care s-a realizat venitul.

(2) Misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, precum şi reprezentanţele organismelor internaţionale ori reprezentanţele societăţilor comerciale şi ale organizaţiilor economice străine autorizate, potrivit legii, să îşi desfăşoare activitatea în România pot opta ca pentru angajaţii acestora, care realizează venituri din salarii impozabile în România, să îndeplinească obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii, prevăzute în prezenta ordonanţă.

(3) Persoana juridică sau fizică la care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea potrivit alin. (1) este obligată să ofere informaţii organului fiscal competent referitoare la data începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv, a încetării acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

SECŢIUNEA a 3-a

Venituri din cedarea folosinţei bunurilor

1. Definirea venitului

Art. 29. − Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natură, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal.

Art. 30. − Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor se stabilesc pe baza contractului încheiat între părţi, în formă scrisă, şi înregistrat la organul fiscal competent în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia.

2. Determinarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor

Art. 31. − (1) Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură, realizate de proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal.

(2) Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.

(3) Venitul brut anual din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte pe baza chiriei sau a arendei prevăzute în contractul încheiat între părţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul plăţii chiriei sau a arendei.

(4) În situaţia în care chiria/arenda reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determină pe baza chiriei/arendei lunare evaluate la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României, din ultima zi a fiecărei luni, corespunzător lunilor din perioada de impunere.

Art. 32. − Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se determină prin deducerea din venitul brut a următoarelor cote de cheltuieli reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului, astfel:

a) 50%, aplicată la venitul brut, în cazul construcţiilor;

b) 30%, aplicată la venitul brut, în celelalte cazuri.

SECŢIUNEA a 4-a

Venituri din dividende şi dobânzi

1. Definirea venitului

Art. 33. − (1) Dividendul este orice distribuire făcută de o persoană juridică, în bani şi/sau în natură, în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, din profitul stabilit pe baza bilanţului contabil anual şi a contului de profit şi pierderi.

(2) Se cuprind în această categorie de venit, în vederea impunerii, şi sumele primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii.

Art. 34. − Veniturile sub formă de dobânzi sunt venituri obţinute din titluri de creanţe de orice natură şi orice fel de sume cuvenite pentru folosirea banilor împrumutaţi, precum şi din titluri de participare la fonduri deschise de investiţii pentru care preţul de răscumpărare este mai mare decât preţul de cumpărare.

Art. 35. − (1) Sunt scutite de impozit, potrivit prezentei ordonanţe, dobânzile aferente titlurilor de stat, depozitelor la vedere, precum şi obligaţiunilor municipale, ale Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe şi ale altor entităţi emiţătoare de obligaţiuni care vizează construcţia de locuinţe.

(2) Dobânzile aferente depunerilor la casa de ajutor reciproc sunt asimilate dobânzilor aferente depozitelor la vedere.

2. Metode de determinare

Art. 36. − (1) Veniturile sub formă de dividende distribuite, precum şi sumele prevăzute la art. 33 alin. (2) se impun cu o cotă de 5% din suma acestora.

(2) Veniturile sub formă de dobânzi se impun cu o cotă de 1% din suma acestora.

Art. 37. − (1) Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice o dată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-a aprobat bilanţul contabil, termenul de plată a impozitului pe dividende este până la data de 31 decembrie a anului respectiv.

(2) Pentru veniturile sub formă de dobânzi impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri în momentul calculului acestora şi se virează de către aceştia, lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face calculul dobânzii.

(3) Impozitul reţinut conform prezentului articol este impozit final.

SECŢIUNEA a 5-a

Alte venituri

1. Definirea venitului

Art. 38. − În această categorie se cuprind veniturile obţinute din jocuri de noroc, veniturile sub formă de câştiguri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor sociale, veniturile sub formă de premii în bani şi/sau în natură, altele decât cele prevăzute la art. 6, 22 şi 23, diverse venituri care nu se regăsesc în mod expres menţionate în prezenta ordonanţă, precum şi veniturile realizate cu caracter întâmplător.

Art. 39. − Sunt scutite de impozit veniturile obţinute din jocuri de noroc şi din premii, în bani şi/sau în natură, prevăzute la art. 38, sub valoarea sumei neimpozabile, stabilită conform procedurii prevăzute la art. 13 alin. (3), pentru fiecare câştig realizat, de la acelaşi organizator sau plătitor, într-o singură zi.

2. Metode de determinare

Art. 40. − (1) Veniturile obţinute din jocuri de noroc şi din premii, în bani şi/sau în natură, prevăzute la art. 38, se impun prin reţinere la sursă cu o cotă de 10% aplicată asupra diferenţei dintre venitul brut şi suma reprezentând venitul scutit potrivit art. 39.

(2) Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine plătitorilor de venituri, impozitul fiind final.

Art. 41. − (1) Veniturile din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sunt câştigurile de capital obţinute ca urmare a operaţiunilor de vânzare-cumpărare de valori mobiliare.

(2) Câştigul de capital reprezintă diferenţa pozitivă dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare pe tipuri de valori mobiliare, diminuată, după caz, cu comisioanele datorate intermediarilor.

(3) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra părţilor sociale, venitul supus impunerii este câştigul obţinut ca urmare a vânzării părţilor sociale. Câştigul din vânzarea părţilor sociale se determină ca diferenţă între valoarea de vânzare şi valoarea nominală.

(4) Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra câştigului de capital din vânzarea valorilor mobiliare, precum şi asupra câştigului din vânzarea părţilor sociale.

(5) Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului pe veniturile sub formă de câştiguri de capital revine intermediarilor sau altor plătitori de venit, după caz, potrivit legii.

(6) În cazul câştigului obţinut ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra părţilor sociale şi al câştigului de capital obţinut din operaţiunile de vânzare-cumpărare de valori mobiliare în cazul societăţilor închise, obligaţia calculării şi reţinerii impozitului revine dobânditorului de părţi sociale sau de valori mobiliare în momentul încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi. Termenul de plată a impozitului pentru plătitorii de venituri către bugetul de stat este până la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale sau valorilor mobiliare la registrul comerţului sau în registrul acţionarilor, după caz, operaţiune care nu se poate efectua fără justificarea virării impozitului la bugetul de stat.

(7) Pentru veniturile reprezentând câştig de capital din tranzacţii pe piaţa de capital, impozitul se calculează şi se reţine în momentul înregistrării câştigului la data efectuării tranzacţiei.

(8) Impozitul calculat, reţinut şi vărsat conform prevederilor de mai sus, este final.

(9) În cazul tranzacţiilor cu acţiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masă, valoarea nominală a acestora va fi asimilată cu preţul de cumpărare, la prima tranzacţionare.

(10) Pierderile înregistrate din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor sociale nu se compensează cu câştigul realizat din astfel de operaţiuni de vânzare-cumpărare.

Art. 42. − Impozitul calculat şi reţinut potrivit art. 40 şi 41 în momentul plăţii venitului se virează la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost reţinut, cu excepţia prevederilor art. 41 alin. (6).

Art. 43. − (1) Veniturile care nu se regăsesc în mod expres menţionate în prezenta ordonanţă, precum şi cele care sunt realizate cu caracter întâmplător se supun impunerii cu o cotă de 10% aplicată asupra veniturilor brute, impozitul fiind final. Criteriile de definire a unui venit realizat cu caracter întâmplător se stabilesc prin normele metodologice date în aplicarea prezentei ordonanţe.

(2) Impozitul se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare realizării venitului. În funcţie de natura venitului care se încadrează în această categorie, Ministerul Finanţelor Publice, prin ordin al ministrului finanţelor publice, poate stabili alte termene de plată.

SECŢIUNEA a 6-a

Venituri din pensii

Art. 44. − (1) Este impozabilă totalitatea veniturilor nete, încasate cu titlu de pensie de către contribuabili, plătite atât din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurare socială, cât şi cele primite cu titlu de pensie finanţată de la bugetul de stat, potrivit legii, pentru partea care depăşeşte suma de 5.000.000 lei pe lună.

(2) Venitul net din pensie reprezintă diferenţa dintre venitul brut din pensie şi contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate.

(3) Venitul brut din pensie reprezintă sumele plătite cu titlu de pensii de asigurări sociale de stat şi, după caz, pensii plătite din bugetul de stat, pensii suplimentare inclusiv majorarea acordată pentru asigurări sociale de sănătate.

(4) Venitul impozabil lunar din pensii se determină prin deducerea din suma veniturilor nete din pensii, calculate potrivit alin. (2), a unei sume fixe neimpozabile lunare de 5.000.000 lei.

Art. 45. − (1) Impozitul pe veniturile din pensii se calculează lunar de unităţile plătitoare a acestor venituri, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 8 asupra venitului impozabil lunar din pensii, determinat potrivit art. 44 alin. (4).

(2) Impozitul calculat se reţine la data efectuării plăţii pensiei şi se virează la bugetul de stat la unitatea fiscală pe raza căreia îşi au sediul plătitorii de venituri din pensii, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiilor, impozitul fiind final.

(3) Drepturile de pensii restante se defalcă pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului datorat.

SECŢIUNEA a 7-a

Venituri din activităţi agricole

Art. 46. − (1) Persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor, în sere şi în solarii, precum şi a arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea datorează un impozit în cotă de 15% asupra venitului net, impozitul fiind final.

(2) Venitul net se determină pe bază de norme de venit.

(3) Normele de venit se aprobă de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, cu avizul direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, până cel târziu la data de 31 mai a anului fiscal.

(4) Declaraţia de impunere se depune la organul fiscal pe raza căruia se află terenul, până la data de 30 iunie a anului fiscal, iar impozitul se plăteşte la organul fiscal de domiciliu al contribuabilului, în proporţiile şi la termenele următoare:

− 50% până la 1 septembrie inclusiv;

− 50% până la 15 noiembrie inclusiv.

(5) Procedura de declarare, stabilire şi plată a impozitului se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.

CAPITOLUL III

Aspecte fiscale internaţionale

Art. 47. − Venitul este considerat din România, în înţelesul prezentei ordonanţe, dacă locul de provenienţă a veniturilor persoanei fizice, al exercitării activităţii sau locul de unde aceasta obţine venit se află pe teritoriul României, indiferent dacă este plătit în România sau din/în străinătate.

Art. 48. − Venitul care nu este din România este venit din străinătate.

Art. 49. − (1) Contribuabilii prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. a), care pentru acelaşi venit şi în decursul aceleiaşi perioade impozabile sunt supuşi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât şi în străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, în limitele prevăzute în prezenta ordonanţă, denumit în continuare credit fiscal extern.

(2) Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a) impozitul aferent venitului realizat în străinătate a fost plătit direct sau prin reţinere la sursă, lucru dovedit cu documente care atestă plata;

b) impozitul datorat şi plătit în străinătate este de aceeaşi natură cu impozitul pe venit datorat în România.

Art. 50. − (1) Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România, potrivit prezentei ordonanţe, aferentă venitului din străinătate.

(2) Calculul creditului fiscal extern se face separat pentru veniturile realizate pe fiecare ţară, cu respectarea prevederilor alin. (3).

(3) În cazul veniturilor a căror impunere în România este finală, creditul fiscal extern se acordă pentru fiecare venit similar din România, potrivit prezentei ordonanţe.

(4) În vederea calculului creditului fiscal extern sumele în valută se transformă la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României din anul de realizare a venitului.

Art. 51. − (1) Pentru veniturile realizate de contribuabilii prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) şi la art. 2 alin. (2), prevederile cap. II se aplică în mod corespunzător, aceste venituri necumulându-se în vederea impunerii în România.

(2) Contribuabilii prevăzuţi la art. 2 alin. (2), care realizează venituri din România în calitate de artişti de spectacol, cum sunt: artiştii de teatru, de film, de radio sau de televiziune, ori ca interpreţi muzicali sau ca sportivi, din activităţile lor personale desfăşurate în această calitate, precum şi cei care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală se impun cu o cotă de 15% aplicată la venitul brut, prin reţinere la sursă, impozitul fiind final. Impozitul reţinut la sursă de către plătitorii venitului se varsă la bugetul de stat în aceeaşi zi în care se efectuează plata venitului supus impunerii.

(3) Pentru aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri beneficiarul venitului va prezenta organelor fiscale din România certificatul de rezidenţă fiscală, în original, eliberat de organul fiscal din ţara de rezidenţă, prin care să se ateste că este rezident al statului respectiv şi că îi sunt aplicabile prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri.

(4) Când nu se face dovada rezidenţei potrivit alin. (3) sau persoana fizică aparţine unui stat cu care România nu are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, prevederile prezentei ordonanţe se aplică pentru veniturile impozabile, altele decât cele supuse impunerii potrivit legislaţiei privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice şi persoane juridice nerezidente.

Art. 52. − (1) Reglementările convenţiilor de evitare a dublei impuneri prevalează faţă de prevederile prezentei ordonanţe.

(2) În situaţia în care cotele de impozitare din legislaţia internă sunt mai favorabile decât cele din convenţiile de evitare a dublei impuneri, se aplică cotele de impozitare mai favorabile.

CAPITOLUL IV

Reguli privind asociaţiile fără personalitate juridică

Art. 53. − (1) În aplicarea prezentei ordonanţe, pentru fiecare asociaţie fără personalitate juridică constituită potrivit legii asociaţii au obligaţia să încheie contracte de asociere în formă scrisă, la începerea activităţii, care să cuprindă inclusiv date referitoare la:

a) părţile contractante;

b) obiectul de activitate şi sediul asociaţiei;

c) contribuţia asociaţilor în bunuri şi drepturi;

d) cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asociaţiei;

e) desemnarea asociatului care că răspundă pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice;

f) condiţiile de încetare a asocierii.

(2) Contractul de asociere se înregistrează la organul fiscal teritorial în raza căruia îşi are sediul asociaţia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul să refuze înregistrarea contractelor în cazul în care acestea nu cuprind date solicitate conform alin. (1).

Art. 54. − În cazul în care între membrii asociaţi există legături de rudenie până la gradul al patrulea inclusiv, părţile sunt obligate să facă dovada că participă la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra cărora au drept de proprietate. Pot fi membri asociaţi şi persoanele fizice care au dobândit capacitate de exerciţiu restrânsă.

Art. 55. − Asociaţiile au obligaţia să depună la organul fiscal competent declaraţii anuale de venit conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, care vor cuprinde şi distribuţia venitului net/pierderii pe asociaţi, până la data de 15 martie a anului următor.

Art. 56. − Venitul/pierderea anual/anuală, realizate în cadrul asociaţiei, se distribuie asociaţilor proporţional cu cota procentuală de participare, conform contractului de asociere.

Art. 57. − Contribuţiile asociaţilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociaţie.

Art. 58. − Prevederile prezentului capitol nu se aplică în cazul:

a) fondurilor de investiţii constituite ca asociaţii fără personalitate juridică;

b) asociaţiilor constituite între o persoană fizică şi o persoană juridică.

CAPITOLUL V

Procedura de globalizare a veniturilor, de determinare şi de plată a impozitului pe venit şi sancţiuni

SECŢIUNEA 1

Determinarea venitului global impozabil şi regimul pierderilor

Art. 59. − Venitul anual global impozabil este format din suma veniturilor nete a categoriilor de venituri prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a)−c), determinate conform prevederilor cap. II, şi a veniturilor de aceeaşi natură, obţinute de persoanele fizice române din străinătate, din care se scad, în ordine, pierderile fiscale reportate şi deducerile personale.

Art. 60. − (1) Pierderea fiscală anuală înregistrată din activităţi independente se poate compensa cu rezultatele pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse în venitul anual, altele decât cele din salarii şi asimilate salariilor, obţinute în cursul aceluiaşi an fiscal. Pierderea care rămâne necompensată în cursul aceluiaşi an fiscal devine pierdere reportată.

(2) Pierderile provenind din străinătate ale persoanelor fizice române se compensează cu veniturile de aceeaşi natură, din străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în cursul aceluiaşi an fiscal, sau se reportează pe următorii 5 ani asupra veniturilor realizate din ţara respectivă.

Art. 61. − Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:

a) reportul se efectuează cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în următorii 5 ani consecutivi;

b) dreptul la report este personal şi netransmisibil;

c) pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului;

d) compensarea pierderii reportate se efectuează numai din veniturile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi c).

SECŢIUNEA a 2-a

Obligaţii declarative

Art. 62. − (1) Contribuabilii au obligaţia să completeze şi să depună la organul fiscal competent o declaraţie de venit global, precum şi declaraţii speciale până la data de 31 martie a anului următor celui de realizare a venitului.

(2) Declaraţiile speciale se completează pentru fiecare categorie de venit şi pe fiecare loc de realizare a acestuia şi se depun la organul fiscal unde se află sursa de venit.

(3) Prin organ fiscal competent se înţelege organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul îşi are domiciliul sau alte organe stabilite prin hotărâre a Guvernului, după caz.

(4) Contribuabilii care realizează venituri dintr-o singură sursă, sub formă de salarii, la funcţia de bază, pe întregul an fiscal, pentru care angajatorul a efectuat operaţiunile prevăzute la art. 27, nu au obligaţia să depună declaraţiile de venit global. De asemenea, contribuabilii care realizează venituri a căror impunere este finală nu au obligaţia să depună declaraţia specială pentru aceste venituri.

Art. 63. − (1) Contribuabilii, precum şi asociaţiile fără personalitate juridică, care încep o activitate în cursul anului fiscal, sunt obligate să depună la organul fiscal competent o declaraţie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac excepţie de la prevederile acestui alineat contribuabilii care realizează venituri pentru care impozitul se percepe prin reţinere la sursă.

(2) Contribuabilii care au realizat pierderi şi cei care au început activitatea în cursul anului fiscal sau au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum şi cei care din motive obiective estimează că vor realiza venituri care diferă cu cel puţin 20% faţă de anul fiscal anterior depun o dată cu declaraţia specială şi declaraţia estimativă de venit.

(3) Contribuabilul care încetează să mai aibă domiciliul în România are obligaţia să depună la organul fiscal competent o declaraţie a veniturilor impozabile cuprinzând veniturile realizate până la acel moment.

Art. 64. − Declaraţiile prevăzute la art. 55 şi 63 se supun reglementărilor în vigoare privind procedura de întocmire şi depunere a declaraţiilor de impozite şi taxe.

SECŢIUNEA a 3-a

Determinarea impozitului pe venitul anual global

Art. 65. − (1) Impozitul pe venitul anual global datorat este calculat de organul fiscal în raza căruia îşi are domiciliul contribuabilul ori de alte organe stabilite prin hotărâre a Guvernului, după caz, pe baza declaraţiei de venit global, prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil, determinat în condiţiile prezentei ordonanţe.

(2) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat pentru anul precedent şi emite o decizie de impunere în intervalul stabilit anual prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(3) În această decizie organul fiscal stabileşte şi diferenţele de impozit anual rămase de achitat sau impozitul anual de restituit, care se determină prin scăderea din impozitul anual datorat a obligaţiilor reprezentând plăţi anticipate cu titlu de impozit şi a creditelor fiscale externe pentru veniturile realizate din categoriile de venituri prevăzute la art. 59.

(4) Organul fiscal va emite o nouă decizie de impunere în cazul în care apar elemente care conduc la modificarea impozitului datorat.

SECŢIUNEA a 4-a

Plata impozitului pe venit

Art. 66. − (1) Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi din cedarea folosinţei bunurilor sunt obligaţi să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de impozit, în baza deciziei de impunere emise de organul fiscal competent, exceptându-se cazul reţinerilor la sursă.

(2) Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal pe raza căruia se află sursa de venit, pe fiecare categorie de venit şi loc de realizare, luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz. La impunerile efectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute la alin. (3), sumele datorate pentru trimestrele respective se stabilesc la nivelul trimestrului IV al anului precedent. Diferenţa dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent şi suma reprezentând plăţi anticipate la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaraţiile de venit estimativ depuse în luna decembrie nu se mai stabilesc plăţi anticipate, venitul net aferent perioadei până la sfârşitul anului urmând să fie supus impozitării finale. Plăţile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor se stabilesc de organul fiscal, pe baza chiriei sau a arendei din contractul încheiat între părţi. În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, chiria sau arenda reprezintă echivalentul în lei al unei valute, determinarea venitului anual estimat se efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ziua precedentă celei în care se efectuează impunerea.

(3) Plăţile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

(4) Organul fiscal are dreptul de a stabili din oficiu plăţile anticipate, în următoarele cazuri:

a) contribuabilul nu a depus declaraţia de venit global pentru anul fiscal încheiat;

b) contribuabilul nu conduce o evidenţă contabilă sau datele din contabilitatea condusă nu sunt certe;

c) contribuabilul nu a furnizat date referitoare la venitul estimat.

(5) Organul fiscal are dreptul de a modifica o decizie de plată anticipată, emisă conform alin. (1), şi de a stabili alte plăţi anticipate fie în baza unui control ulterior, fie în baza unor date deţinute, referitoare la activitatea contribuabilului.

(6) Contribuabilul are dreptul să solicite emiterea unei noi decizii de plată anticipată cu titlu de impozit, dacă prezintă organului fiscal noi acte justificative referitoare la veniturile realizate din activitatea desfăşurată. Această modificare a plăţilor anticipate se poate solicita numai dacă venitul se modifică cu mai mult de 20% faţă de venitul luat în calculul impozitului, o singură dată pe an, în cursul semestrului II. În cazul diferenţelor de impozit în plus faţă de impozitul stabilit iniţial, acestea se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal, iar în cazul diferenţelor de impozit în minus se diminuează sumele reprezentând plăţi anticipate proporţional, pe următoarele termene de plată, stabilite iniţial prin „Decizia de impunere pentru plăţi anticipate cu titlu de impozit” sau, după caz, când acestea nu sunt suficiente se diminuează sumele reprezentând plăţi anticipate, pentru perioadele anterioare aferente termenelor de plată, începând cu cele mai apropiate.

Art. 67. − (1) Diferenţele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuală, se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează majorări de întârziere.

(2) În cazul în care din decizia de impunere rezultă diferenţe de impozit de restituit de la bugetul de stat, sumele plătite în plus se compensează cu obligaţii neachitate în termen, din anul fiscal curent, iar diferenţa se restituie în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.

SECŢIUNEA a 5-a

Obligaţiile şi răspunderile reprezentanţilor fiscali şi ale plătitorilor de venit cu regim de reţinere la sursă a impozitelor

Art. 68. − Plătitorii de venit cu regim de reţinere la sursă a impozitelor sunt obligaţi să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului, la organul fiscal competent, la termenul stabilit de Ministerul Finanţelor Publice.

Art. 69. − Plătitorul unui venit cu regim de reţinere la sursă a impozitului răspunde pentru modul de îndeplinire a sarcinilor ce îi revin din prezenta ordonanţă.

Art. 70. − (1) Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă sunt obligaţi să comunice organului fiscal competent informaţii cu privire la calculul impozitului reţinut pentru fiecare beneficiar de venit, conform formularului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice. Comunicarea se face până la data de 30 iunie a anului curent pentru anul expirat.

(2) Pentru veniturile din salarii informaţiile cu privire la calculul impozitului reţinut pentru fiecare beneficiar de venit sunt cuprinse în fişa fiscală, pentru care termenul de depunere este prevăzut la art. 26 alin. (5).

Art. 71. − (1) Reprezentanţii fiscali desemnaţi potrivit prezentei ordonanţe sunt solidar răspunzători cu beneficiarii de venituri pentru neîndeplinirea obligaţiilor de declarare a veniturilor şi de plată a impozitelor datorate.

(2) Contribuabilii definiţi potrivit prevederilor art. 2 desemnează un reprezentant fiscal, persoană fizică română cu domiciliul în România sau persoană juridică română, în situaţia în care nu îşi îndeplinesc obligaţiile fiscale în mod direct.

(3) Procedura de desemnare a reprezentantului fiscal se stabileşte de Ministerul Finanţelor Publice, prin ordin al ministrului finanţelor publice.

SECŢIUNEA a 6-a

Sancţiuni

Art. 72. − (1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:

a) nerespectarea de către plătitorii de salarii şi venituri asimilate salariilor a obligaţiilor privind completarea şi păstrarea fişelor fiscale;

b) netransmiterea fişelor fiscale şi a formularului prevăzut la art. 70 la organul fiscal competent la termenul prevăzut de prezenta ordonanţă;

c) neîndeplinirea obligaţiei de transmitere a fişei fiscale către angajat, prevăzută la art. 26 alin. (5).

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei.

(3) Prevederile prezentului articol se completează cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările ulterioare, cu excepţia art. 25Ð27.

CAPITOLUL VI

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 73. − Prevederile prezentei ordonanţe intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2002, cu excepţia prevederilor art. 8 şi 13, care se aplică începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 74. − (1) Pentru determinarea impozitului pe veniturile persoanelor fizice, Ministerul Finanţelor Publice are drept de acces gratuit la toate datele, informaţiile şi bazele de date referitoare la persoanele fizice, deţinute de:

− organe ale administraţiei publice centrale şi locale, instituţii publice sau de interes public;

− instituţii publice sau private care conduc evidenţa populaţiei sau care înregistrează, sub orice formă, încheieri de contracte, bunuri şi drepturi, exploatarea proprietăţilor şi altele asemenea;

− persoane fizice sau juridice care deţin în păstrare sau în administrare bunuri şi drepturi ori sume de bani ale contribuabililor sau care au relaţii de afaceri cu aceştia.

(2) Accesul la bazele de date ale entităţilor menţionate la alin. (1) se realizează permanent, în vederea actualizării bazei de date a Ministerului Finanţelor Publice.

(3) Celelalte date şi informaţii referitoare la contribuabili vor fi furnizate la solicitarea Ministerului Finanţelor Publice şi a organelor sale subordonate.

(4) Toate informaţiile obţinute potrivit alin. (2) şi (3) se supun secretului fiscal.

Art. 75. − (1) Rămân valabile până la data expirării lor următoarele facilităţi de care beneficiază persoanele fizice şi asociaţiile familiale, cu respectarea condiţiilor în care acestea au fost acordate:

a) scutirile de la plata impozitului pe venit prevăzute în actele normative privind unele măsuri de protecţie ca urmare a concedierilor colective, pentru personalul disponibilizat, cu condiţia desfăşurării activităţii respective pe o perioadă de încă 2 ani de la data expirării perioadei de scutire;

b) neimpozitarea veniturilor realizate din serviciile turistice prestate în mediul rural, prevăzute la art. 3 lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice, aprobată şi modificată prin Legea nr. 246/1998.

(2) Pierderile înregistrate în perioada de scutire de contribuabilii care beneficiază de prevederile alin. (1) nu se compensează cu veniturile obţinute din celelalte categorii de venituri în anii respectivi şi nu se reportează, reprezentând pierderi definitive ale contribuabililor.

Art. 76. − Veniturile din salarii şi cele asimilate salariilor realizate din străinătate ca urmare a activităţilor desfăşurate în străinătate de persoanele fizice române cu domiciliul în România nu se supun procedurii de globalizare până la noi dispoziţii.

Art. 77. − Impunerea veniturilor realizate anterior datei intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se face în conformitate cu legislaţia în vigoare la acea dată.

Art. 78. − Apatrizii sunt supuşi impozitării, potrivit prezentei ordonanţe, pentru veniturile obţinute din România.

Art. 79. − Impozitul reglementat prin prezenta ordonanţă se face venit la bugetul de stat.

Art. 80. − (1) La întocmirea Registrului-inventar, începând cu 1 ianuarie 2000, toate bunurile şi drepturile vor fi luate în evidenţă la valoarea de intrare.

(2) Pentru bunurile şi drepturile achiziţionate înainte de 1 ianuarie 2000 amortizarea se va calcula conform metodei lineare, la valoarea rămasă de recuperat până la expirarea duratei normale de funcţionare.

Art. 81. − (1) În aplicarea prezentei ordonanţe se vor elabora norme metodologice care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei ordonanţe în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Ordinele ministrului finanţelor publice emise în aplicarea prezentei ordonanţe se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 82. − Promovarea de reglementări legislative privind impunerea veniturilor persoanelor fizice se face cu respectarea principiilor din prezenta ordonanţă şi numai prin acte normative speciale privind impozitele şi taxele.

Art. 83. − Prevederile referitoare la întocmirea şi depunerea declaraţiilor, realizarea creanţelor bugetare, inclusiv executarea silită, soluţionarea contestaţiilor, controlul fiscal, precum şi cele referitoare la evaziunea fiscală sunt aplicabile şi impozitului pe venit.

Art. 84. − (1) Începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, în aplicarea prezentei ordonanţe, procedura întocmirii şi depunerii formularisticii necesare în vederea aplicării prezentei ordonanţe şi procedura de regularizare şi plată a impozitelor şi a diferenţelor de impozit rezultate, precum şi termenele aferente, se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(2) Pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei ordonanţe se constituie, la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, Comisia centrală fiscală a impozitelor directe, condusă de secretarul de stat coordonator al domeniului fiscal. Componenţa comisiei se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice. Deciziile Comisiei centrale fiscale a impozitelor directe se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 85. − Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă:

− prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 31 august 1999;

− prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 3 iulie 2000;

− prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 29 martie 2001;

− prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2001 pentru modificarea art. 59 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 1 iunie 2001;

− prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2001 pentru completarea art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 29 iunie 2001;

− prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 235/2000 pentru completarea art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 29 noiembrie 2000;

− prevederile art. 43 alin. (1) lit. a) referitoare la scutirea de impozit pe venit acordată persoanelor fizice, precum şi cele ale art. 43 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 10 aprilie 2000;

− prevederile art. 21⁵ cu privire la aplicabilitatea acestora persoanelor fizice şi asociaţiilor familiale, din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 23 iulie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;

− prevederile referitoare la neimpozitarea avantajelor prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. d) şi la art. 41 alin. (2) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;

− prevederea privind scutirea de impozit pe chirie prevăzută la alin. (3) al art. 15 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945−22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001;

− prevederile art. 77 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000;

− prevederile cu privire la scutirea de impozit pe venit acordată persoanelor fizice din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2000*) pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de plată a impozitelor pe salarii şi/sau pe venituri realizate de consultanţi străini pentru activităţile desfăşurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 1 martie 2000;

− prevederile art. 64 din Legea privind executorii judecătoreşti nr. 188/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

p. Ministrul muncii şi solidarităţii sociale,

Ion Giurescu,

secretar de stat

Bucureşti, 19 iulie 2001.

Nr. 7.

*) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2000 a fost respinsă prin Legea nr. 421/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 20 iulie 2001.