Ordonanţa Guvernului nr. 47/2007
M. Of. nr. 603 din 31 august 2007
GUVERNUL ROMÂNIEI
ORDONANŢĂ
privind
reglementarea unor măsuri financiar-fiscale
În temeiul art. 108 din Constituţia
României, republicată, şi al art. 1 pct. I.1 din Legea nr. 266/2007
privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.
SECŢIUNEA 1
Modificarea şi
completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură
fiscală
Art. I. – Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31
iulie 2007, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 4 se modifică şi va
avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 4
Înfiinţarea şi
funcţionarea Comisiei de proceduri fiscale
(1) În cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare
Fiscală se înfiinţează Comisia de proceduri fiscale, care are responsabilităţi de
elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitară a prezentului cod şi a
legislaţiei care intră în sfera de competenţă a Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală, cu excepţia cazului când prin lege se prevede altfel.
(2) Regulamentul de organizare şi
funcţionare a Comisiei de proceduri fiscale se aprobă prin ordin al preşedintelui
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
(3) Comisia de proceduri fiscale
este coordonată de preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(4) Deciziile Comisiei de proceduri
fiscale se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Soluţiile unitare adoptate prin
decizii ale Comisiei de proceduri fiscale şi aprobate prin ordin al preşedintelui
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sunt aplicabile de la data publicării
acestor decizii potrivit alin. (4).
(6) Soluţiile unitare prevăzute la
alin. (5) sunt aplicabile şi procedurilor în curs.”
2. După alineatul (4) al
articolului 11 se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul
cuprins:
„(41) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), cazurile de nerespectare
a legislaţiei financiar-fiscale pot fi făcute publice prin mass-media.”
3. Alineatul (3) al
articolului 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Statul este reprezentat de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţile sale subordonate cu
personalitate juridică.”
4. Alineatele (1) şi (3) ale
articolului 33 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(1) Pentru administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a
altor sume datorate bugetului general consolidat, competenţa revine acelui
organ fiscal, judeţean, local sau al municipiului Bucureşti, stabilit prin ordin
al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în a cărui rază
teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau al plătitorului
de venit, în cazul impozitelor şi contribuţiilor realizate prin stopaj la
sursă, în condiţiile legii.
.................................................................................................
(3) Pentru administrarea de către
organele fiscale din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a creanţelor
fiscale datorate de marii contribuabili, inclusiv de sediile secundare ale
acestora, competenţa poate fi stabilită în sarcina altor organe fiscale decât
cele prevăzute la alin. (1), prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale
de Administrare Fiscală.”
5. Alineatul (1) al
articolului 52 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Contribuabilul sau altă persoană împuternicită de acesta are
obligaţia de a furniza organului fiscal informaţiile necesare pentru
determinarea stării de fapt fiscale. În acelaşi scop, organul fiscal are
dreptul să solicite informaţii şi altor persoane cu care contribuabilul are sau
a avut raporturi economice sau juridice. Informaţiile furnizate de alte
persoane se iau în considerare numai în măsura în care sunt confirmate şi de
alte mijloace de probă.”
6. Alineatul (1) al
articolului 56 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) În vederea stabilirii stării de fapt fiscale, contribuabilul are
obligaţia să pună la dispoziţie organului fiscal registre, evidenţe, documente
de afaceri şi orice alte înscrisuri. În acelaşi scop, organul fiscal are
dreptul să solicite înscrisuri şi altor persoane cu care contribuabilul are sau
a avut raporturi economice sau juridice.”
7. Alineatul (3) al
articolului 83 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Data depunerii declaraţiei fiscale este data înregistrării acesteia
la organul fiscal sau data depunerii la poştă, după caz. În situaţia în
care declaraţia fiscală se depune prin mijloace electronice de transmitere la
distanţă, data depunerii declaraţiei este data înregistrării acesteia pe pagina
de internet a organului fiscal, astfel cum rezultă din mesajul electronic de
confirmare transmis ca urmare a primirii declaraţiei.”
8. După alineatul (4) al
articolului 83 se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul
cuprins:
„(5) Declaraţiile fiscale anuale ale contribuabililor persoane juridice
vor fi certificate de către un consultant fiscal, în condiţiile legii, cu excepţia
celor pentru care este obligatorie auditarea.”
9. La articolul 88, după litera d) se
introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:
„e) deciziile privind nemodificarea bazei de impunere.”
10. Alineatul (1) al
articolului 94 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Inspecţia fiscală are ca obiect verificarea legalităţii şi conformităţii
declaraţiilor fiscale, corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor
de către contribuabili, respectării prevederilor legislaţiei fiscale şi
contabile, verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impunere,
stabilirea diferenţelor obligaţiilor de plată şi a accesoriilor aferente acestora.”
11. După alineatul (3) al
articolului 94 se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul
cuprins:
„(4) Nu intră în atribuţiile inspecţiei fiscale efectuarea de constatări
tehnico-ştiinţifice sau orice alte verificări solicitate de organele de
urmărire penală în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzelor
aflate în lucru la aceste instituţii.”
12. Alineatele (2) şi (3) ale
articolului 99 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(2) În cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală competenţa de
exercitare a inspecţiei fiscale se stabileşte prin regulamentul de organizare şi
funcţionare aprobat în condiţiile legii. Organele de inspecţie fiscală din
aparatul central al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală au competenţă în
efectuarea inspecţiei fiscale pe întregul teritoriu al ţării.
(3) Competenţa privind efectuarea
inspecţiei fiscale se poate delega altui organ fiscal. În cadrul Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală condiţiile în care se poate efectua delegarea
altui organ fiscal se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale
de Administrare Fiscală.”
13. După alineatul (2) al
articolului 109 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul
cuprins:
„(3) Deciziile prevăzute la alin. (2) se comunică în termen
de 7 zile de la data finalizării raportului de inspecţie fiscală.”
14. Alineatul (7) al
articolului 111 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(7) Prin derogare de la dispoziţiile legale în vigoare privind termenele
de plată, impozitele şi contribuţiile aferente veniturilor din salarii, precum şi
impozitul reţinut la sursă potrivit art. 52 alin. (1) lit. d) din
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare, se plătesc astfel:
a) trimestrial, până la data de 25
inclusiv a lunii următoare trimestrului, de către contribuabilii persoane
juridice plătitoare de impozitul pe veniturile microîntreprinderilor,
asocierile fără personalitate juridică constituite între persoane fizice,
precum şi de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente;
b) semestrial, până la data de 25
inclusiv a lunii următoare semestrului, de către asociaţii, fundaţii sau alte
entităţi fără scop patrimonial, cu excepţia instituţiilor publice.”
15. După alineatul (8) al
articolului 111 se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul
cuprins:
„(9) Sediile secundare plătitoare de obligaţii fiscale potrivit legii
îndeplinesc obligaţiile de plată şi de declarare la aceleaşi termene cu cele
aplicabile în cazul persoanei în structura căreia funcţionează.”
16. După alineatul (5) al
articolului 113 se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul
cuprins:
„(51) Prevederile alin. (5), precum şi ale art. 254 alin. (7),
art. 259 alin. (61) şi art. 264 alin. (5) din Legea
nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt
aplicabile în cazul procedurii de executare silită, procedurii insolvenţei şi procedurilor
de lichidare.”
17. După alineatul (2) al
articolului 114 se introduc şase noi alineate, alineatele (21)–(26), cu următorul
cuprins:
„(21) Debitorii vor efectua plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi
a altor sume datorate bugetului general consolidat, prevăzute prin ordin al preşedintelui
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, într-un cont unic, prin utilizarea
unui ordin de plată pentru Trezoreria Statului pentru obligaţiile datorate
bugetului de stat şi a unui ordin de plată pentru Trezoreria Statului pentru
celelalte obligaţii de plată.
(22) Distribuirea sumelor din contul unic se face de
organul fiscal competent, distinct pe fiecare buget sau fond, după caz, proporţional
cu obligaţiile datorate.
(23) În cazul în care suma plătită nu acoperă obligaţiile
fiscale datorate, distribuirea, în cadrul fiecărui buget sau fond, pe tip de impozit,
contribuţie sau altă sumă reprezentând creanţă fiscală se face mai întâi pentru
impozitele şi contribuţiile cu reţinere la sursă şi apoi pentru celelalte
obligaţii fiscale, proporţional cu obligaţiile datorate.
(24) Metodologia de distribuire a sumelor plătite în
contul unic şi de stingere a obligaţiilor fiscale se aprobă prin ordin al preşedintelui
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(25) Plata obligaţiilor fiscale, altele decât cele
prevăzute la alin. (21), se efectuează de către debitori, distinct pe fiecare impozit, contribuţie
şi alte sume datorate bugetului general consolidat.
(26) În situaţia în care plata se efectuează de
către o altă persoană decât debitorul, dispoziţiile art. 1093 din Codul
civil se aplică în mod corespunzător.”
18. Articolul 115 se modifică şi
va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 115
Ordinea
stingerii datoriilor
(1) Dacă un contribuabil datorează mai multe
tipuri de impozite, taxe, contribuţii şi alte sume reprezentând creanţe fiscale
prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. a), iar suma plătită nu
este suficientă pentru a stinge toate datoriile, atunci se sting datoriile corelative
acelui tip de creanţă fiscală principală pe care o stabileşte contribuabilul
sau care este distribuită, potrivit prevederilor art. 114, de către
organul fiscal competent, după caz, stingerea efectuându-se, de drept, în
următoarea ordine:
a) sumele datorate în contul ratei
din luna curentă din graficul de plată a obligaţiei fiscale pentru care s-a
aprobat eşalonare la plată, precum şi majorarea de întârziere datorată în luna
curentă din grafic sau suma amânată la plată, împreună cu majorările de întârziere
datorate pe perioada amânării, în cazul în care termenul de plată se împlineşte
în luna curentă, precum şi obligaţiile fiscale curente de a căror plată depinde
menţinerea valabilităţii înlesnirii acordate;
b) obligaţiile fiscale principale
sau accesorii, în ordinea vechimii, cu excepţia cazului în care s-a început
executarea silită, când se aplică prevederile art. 169 în mod
corespunzător;
c) sumele datorate în contul
următoarelor rate din graficul de plată a obligaţiei fiscale pentru care s-a
aprobat eşalonare, până la concurenţa cu suma eşalonată la plată sau până la concurenţa
cu suma achitată, după caz, precum şi suma amânată la plată împreună cu
majorările de întârziere datorate pe perioada amânării, după caz;
d) obligaţiile cu scadenţe
viitoare, la solicitarea contribuabilului.
(2) Vechimea obligaţiilor fiscale
de plată se stabileşte astfel:
a) în funcţie de scadenţă, pentru
obligaţiile fiscale principale;
b) în funcţie de data comunicării,
pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de organele
competente, precum şi pentru obligaţiile fiscale accesorii;
c) în funcţie de data depunerii la
organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative, pentru diferenţele de
obligaţii fiscale principale stabilite de contribuabil.
(3) Pentru debitorii care se află
sub incidenţa Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu
modificările ulterioare, ordinea de stingere este următoarea:
a) obligaţii fiscale cu termene de
plată după data confirmării planului de reorganizare, în ordinea vechimii;
b) sume datorate în contul ratelor
din programele de plăţi a obligaţiilor fiscale, cuprinse în planul de
reorganizare judiciară confirmat, precum şi obligaţiile accesorii datorate pe
perioada reorganizării, dacă în plan s-au prevăzut calcularea şi plata acestora;
c) obligaţii fiscale datorate şi
neachitate cu termene de plată între data deschiderii procedurii insolvenţei,
până la data confirmării planului de reorganizare, în ordinea vechimii, până la
stingerea integrală a acestora, altele decât cele prevăzute la lit. b).
(4) Organul fiscal competent va
comunica debitorului modul în care a fost efectuată stingerea datoriilor
prevăzută la alin. (1), până la următorul termen de plată a obligaţiilor
fiscale.
(5) Pentru creanţele fiscale
administrate de autorităţile administraţiei publice locale, orice plată făcută
după comunicarea somaţiei în cadrul executării silite va stinge mai întâi
obligaţiile fiscale cuprinse în titlul executoriu.”
19. Alineatul (5) al
articolului 116 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(5) În cazul compensărilor efectuate de organul fiscal conform alin. (4),
creanţele fiscale ale debitorului vor fi compensate cu obligaţii datorate
aceluiaşi buget, urmând ca din diferenţa rămasă să fie compensate obligaţiile
datorate altor bugete, în mod proporţional.”
20. Titlul articolului 122 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 122
Majorări de
întârziere în cazul compensării”
21. După articolul 122 se
introduce un nou articol, articolul 1221, cu următorul
cuprins:
„ARTICOLUL 1221
Majorări de întârziere în cazul deschiderii procedurii insolvenţei
Pentru creanţele fiscale născute anterior sau ulterior
datei deschiderii procedurii insolvenţei nu se datorează şi nu se calculează
majorări de întârziere după data deschiderii procedurii insolvenţei.”
22. Alineatul (1) al articolului
124 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii
au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117
alin. (2) sau la art. 70, după caz. Acordarea dobânzilor se
face la cererea contribuabililor.”
23. După alineatul (1) al
articolului 137 se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul
cuprins:
„(11) Coordonarea executării silite în cazul în care s-a dispus atragerea
răspunderii solidare în condiţiile art. 27 şi 28 revine organului de
executare în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul aflat
în stare de insolvabilitate sau insolvenţă sau organul de executare competent,
desemnat potrivit art. 33, după caz.”
24. Alineatele (10) şi (11) ale
articolului 141 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(10) Instituţiile publice care nu au organe de executare proprii pot
transmite titluri executorii privind veniturile proprii, spre executare silită,
organelor fiscale, în baza unei convenţii încheiate cu Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală sau cu autorităţile administraţiei publice locale, după
caz. (11) Pentru realizarea creanţelor prevăzute la alin. (10),
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală sau autorităţile administraţiei
publice locale, după caz, reţin o cotă de 15% din valoarea creanţelor fiscale
stinse. Sumele se utilizează de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
sau autorităţile administraţiei publice locale, după caz, ca venituri proprii,
în condiţiile legii, pentru finanţarea cheltuielilor necesare îmbunătăţirii
activităţii de administrare a creanţelor fiscale.”
25. După alineatul (11) al
articolului 141 se introduce un nou alineat, alineatul (12), cu următorul
cuprins:
„(12) Prevederile alin. (11) se aplică şi în cazul în care
prin legi speciale se stabilesc atribuţii de executare silită pentru Agenţia Naţională
de Administrare Fiscală, prin unităţile sale subordonate şi pentru alte
venituri decât cele menţionate în prezentul cod.”
26. Alineatul (1) al
articolului 142 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Executarea silită se poate întinde asupra veniturilor şi bunurilor
proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, iar valorificarea
acestora se efectuează numai în măsura necesară pentru realizarea creanţelor
fiscale şi a cheltuielilor de executare. Executarea silită a bunurilor
proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, se efectuează, de regulă,
în limita a 150% din valoarea creanţelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare.”
27. După alineatul (1) al
articolului 142 se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul
cuprins:
„(11) Sunt supuse sechestrării şi valorificării bunurile urmăribile
proprietate a debitorului, prezentate de acesta şi/sau identificate de către
organul de executare, în următoarea ordine:
a) bunurile mobile şi imobile care
nu sunt direct folosite în activitatea ce constituie principala sursă de venit;
b) bunuri care nu sunt nemijlocit
predestinate pentru desfăşurarea activităţii care constituie principala sursă
de venit;
c) bunurile mobile şi imobile ce se
află temporar în deţinerea altor persoane în baza contractelor de arendă, de
împrumut, de închiriere, de concesiune, de leasing şi altele;
d) ansamblu de bunuri în condiţiile
prevederilor art. 158;
e) maşini-unelte, utilaje, materii
prime şi materiale şi alte bunuri mobile, precum şi bunuri imobile ce servesc
activităţii care constituie principala sursă de venit;
f) produse finite.”
(12) Organul fiscal poate trece la sechestrarea
bunurilor din următoarea categorie din cele prevăzute la alin. (11) ori de câte ori
valorificarea nu este posibilă.”
28. Alineatul (5) al
articolului 148 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(5) Măsurile de executare silită aplicate în condiţiile prezentului
cod se ridică prin decizie întocmită în cel mult două zile de la data la care a
încetat executarea silită, de către organul de executare.”
29. După alineatul (5) al
articolului 148 se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul
cuprins:
„(51) În măsura în care creanţele fiscale înscrise în titluri executorii
se sting prin plată, prin poprire sau prin alte modalităţi prevăzute de
prezentul cod, sechestrele aplicate pentru aceste titluri executorii se ridică
prin decizie a organului de executare în cel mult două zile de la data
stingerii.”
30. Alineatul (1) al
articolului 175 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Creanţele fiscale administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor
prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cu excepţia celor cu reţinere
la sursă şi a accesoriilor aferente acestora, precum şi creanţele bugetelor
locale pot fi stinse, la cererea debitorului, oricând, cu acordul creditorului
fiscal, prin trecerea în proprietatea publică a statului sau, după caz, a unităţii
administrativ-teritoriale a bunurilor imobile, inclusiv a celor supuse
executării silite.”
31. Alineatul (2) al
articolului 177 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în vederea
recuperării creanţelor fiscale de la debitorii aflaţi în lichidare în condiţiile
legii.”
32. Alineatul (1) al
articolului 209 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Contestaţiile formulate împotriva deciziilor de impunere, a
actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, precum şi a
deciziilor pentru regularizarea situaţiei, emise în conformitate cu legislaţia
în materie vamală, se soluţionează după cum urmează:
a) contestaţiile care au ca obiect
impozite, taxe, contribuţii, datorie vamală, precum şi accesorii ale acestora,
al căror cuantum este sub 1.000.000 lei, se soluţionează de către organele
competente constituite la nivelul direcţiilor generale unde contestatarii au
domiciliul fiscal;
b) contestaţiile care au ca obiect
impozite, taxe, contribuţii, datorie vamală, accesoriile acestora, al căror
cuantum este de 1.000.000 lei sau mai mare, cele formulate împotriva actelor emise
de organe centrale, precum şi cele formulate de marii contribuabili care au ca
obiect impozite, taxe, contribuţii, datorie vamală, inclusiv accesoriile
aferente acestora, indiferent de cuantum, se soluţionează de către Direcţia
generală de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare
Fiscală.”
33. Alineatul (2) al articolului
218 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Deciziile emise în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de
către contestatar sau de către persoanele introduse în procedura de soluţionare
a contestaţiei potrivit art. 212, la instanţa judecătorească de contencios
administrativ competentă, în condiţiile legii.”
34. La articolul 219 alineatul
(1), după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1), cu următorul
cuprins:
„b1) nedepunerea la termenele prevăzute de lege a declaraţiilor recapitulative
reglementate la titlul VI din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi
completările ulterioare;”.
35. Litera e) a alineatului
(1) a articolului 219 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„e) neducerea la îndeplinire a măsurilor stabilite potrivit art. 79
alin. (2), art. 80 alin. (4) şi art. 105 alin. (9);”.
36. Alineatul (2) al
articolului 219 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează astfel:
a) cu amendă de la 6.000 lei la
8.000 lei, pentru persoanele fizice, şi cu amendă de la 25.000 lei la 27.000
lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârşirii faptelor prevăzute la alin. (1) lit. c);
b) cu amendă de la 1.000 lei la
1.500 lei, pentru persoanele fizice, şi cu amendă de la 5.000 lei la 7.000 lei,
pentru persoanele juridice, în cazul săvârşirii faptei prevăzute la alin. (1) lit. d);
c) cu amendă de la 2.000 lei la
3.500 lei, pentru persoanele fizice, şi cu amendă de la 12.000 lei la 14.000
lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârşirii faptei prevăzute la alin. (1) lit. e) şi
f);
d) cu amendă de la 500 lei la 1.000
lei, pentru persoanele fizice, şi cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei,
pentru persoanele juridice, în cazul săvârşirii faptelor prevăzute la alin. (1) lit. a),
b), g)–m);
e) cu amendă de la 1.000 lei la
1.500 lei, pentru persoanele fizice, şi cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei,
pentru persoanele juridice, în cazul săvârşirii faptelor prevăzute la alin. (1) lit. n)–r),
dacă obligaţiile fiscale sustrase la plată sunt de până la 50.000 lei inclusiv;
f) cu amendă de la 4.000 lei la
6.000 lei, pentru persoanele fizice, şi cu amendă de la 12.000 lei la 14.000
lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârşirii faptelor prevăzute la alin. (1) lit. n)–r),
dacă obligaţiile fiscale sustrase la plată sunt cuprinse între 50.000 lei şi
100.000 lei inclusiv;
g) cu amendă de la 6.000 lei la
8.000 lei, pentru persoanele fizice, şi cu amendă de la 25.000 lei la 27.000
lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârşirii faptelor prevăzute la alin. (1) lit. n)–r),
dacă obligaţiile fiscale sustrase la plată sunt mai mari de 100.000 lei;
h) cu amendă de la 12.000 lei la
14.000 lei, în cazul săvârşirii faptei prevăzute la alin. (1) lit. b1).”
37. După alineatul (9) al
articolului 227 se introduc două noi alineate, alineatele (10) şi (11), cu
următorul cuprins:
„(10) Din fondurile prevăzute la alin. (4) şi (5), Agenţia Naţională
de Administrare Fiscală poate finanţa următoarele cheltuieli:
a) cheltuieli pentru finalizarea
obiectivelor de investiţii în derulare – construcţii-montaj, cuprinse
în bugetul de cheltuieli al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi în
bugetele unităţilor subordonate;
b) cheltuieli cu amenajarea unor
sedii ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi a unităţilor
subordonate;
c) cheltuieli pentru dotări
independente şi achiziţii de sedii ale Agenţiei Naţionale de Administrare
Fiscală şi ale unităţilor subordonate, inclusiv pentru dotări de tehnologia
informaţiei şi comunicaţii;
d) cheltuieli materiale şi
cheltuieli cu prestări de servicii, necesare imbunătăţirii activităţii Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală şi a unităţilor subordonate.
(11) Aplicarea alin. (10) se
face cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele
publice, cu modificările ulterioare.”
38. Alineatul (2) al
articolului 228 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Formularele necesare şi instrucţiunile de utilizare a acestora
privind administrarea creanţelor fiscale se aprobă prin ordin al preşedintelui
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.”
Art. II. – (1) Articolul I intră în vigoare la 3 zile de la data publicării
prezentei ordonanţe, cu excepţia pct. 34–36, care intră în vigoare la 30
de zile de la data publicării, şi a pct. 38, care intră în vigoare la 1
ianuarie 2008.
(2) Dispoziţiile art. I pct. 8
se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2008, pentru declaraţiile anuale
aferente anului 2007.
(3) Dispoziţiile art. I pct. 13,
18, 19, 23, 30 şi 37 se aplică şi procedurilor în curs la data intrării în
vigoare a prezentei ordonanţe.
(4) Dispoziţiile art. I pct. 14
se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2008.
(5) Dispoziţiile art. I pct. 24–27
se aplică procedurilor de executare silită începute după data intrării în
vigoare a prezentei ordonanţe.
(6) În termen de 30 de zile de la
data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, organele fiscale vor calcula
obligaţiile fiscale accesorii datorate până la data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe de către contribuabilii aflaţi în stare de insolvenţă, potrivit art. 41
din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările
ulterioare, şi vor depune diligenţe pentru înscrierea creanţelor în tabelul
creditorilor.
(7) Dispoziţiile art. I pct. 32
se aplică contestaţiilor înregistrate la organul fiscal începând cu data de 1
octombrie 2007.
(8) Reglementările emise până la
intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe în temeiul art. 228 alin. (2) din
Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată,
rămân aplicabile până la data aprobării actelor normative de aplicare prevăzute
în modificările cuprinse în prezenta ordonanţă.
Art. III. – (1) Prevederile art. I pct. 17 se aplică începând cu data de
1 ianuarie 2008. La aceeaşi dată se abrogă prevederile art. 114 alin. (2) din
Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală,
republicată.
(2) Pentru contribuabilii care
plătesc integral şi la termenele prevăzute de lege obligaţiile fiscale şi care
nu au alte obligaţii fiscale restante, prevederile art. I pct. 17 se
aplică pentru plata obligaţiilor fiscale începând cu cele aferente lunii
septembrie 2007.
Art. IV. – Obligaţiile fiscale datorate bugetului general consolidat de către
contribuabili în anul 2006 şi achitate de către aceştia cu indicarea eronată a
numărului de evidenţă a plăţii se sting de către organele fiscale competente,
potrivit ordinii de stingere a datoriilor în vigoare la data plăţii.
SECŢIUNEA a 2-a
Modificarea şi
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia
agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale
Art. V. – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor
economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, cu
modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 2, literele a),
h) şi k) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„a) comerţul ocazional cu produse agricole efectuat de producătorii
agricoli individuali în pieţe, târguri, oboare sau alte locuri publice
autorizate, livrările de bunuri efectuate prin automatele comerciale,
serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate,
precum şi activităţile de jocuri de noroc desfăşurate cu mijloace tehnice de
joc ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
...............................................................................................
h) activităţile desfăşurate ca
profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei
societăţi comerciale;
..................................................................................................
k) comerţul cu amănuntul prin
comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri
la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază
de comandă;”.
2. La articolul 2, literele j),
r) şi s) se abrogă.
3. La
articolul 4 alineatul (6), după litera d) se introduce o nouă literă,
litera e), cu următorul cuprins:
„e) să înregistreze banii personali deţinuţi de angajaţi şi/sau de
administratorul unităţii într-un registru special întocmit în acest sens şi să
introducă, la începutul fiecărei zile, în aparatele de marcat electronice
fiscale soldul iniţial reprezentând monedele/bancnotele divizionare necesare
pentru a da restul clientului.”
4. Alineatul (10) al
articolului 4 se abrogă.
5. Articolul
6 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 6. – Obligaţia operatorilor economici prevăzuţi la art. 1
de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale ia naştere de la data
începerii activităţilor comerciale desfăşurate în fiecare locaţie.”
6. Articolul 7 se abrogă.
7. La
articolul 10, literele c) şi h) se modifică şi vor avea următorul
cuprins:
„c) emiterea bonului fiscal conţinând date eronate sau fără ca acesta
să conţină toate datele prevăzute la art. 4 alin. (1);
..................................................................................................
h) încălcarea de către utilizatorii
aparatelor de marcat electronice fiscale a dispoziţiilor art. 4 alin. (6) lit. a)–d),
precum şi încălcarea de către furnizorii consumabilelor destinate aparatelor de
marcat electronice fiscale a dispoziţiilor art. 4 alin. (8);.”
8. La articolul 10, după litera
h) se introduce o nouă literă, litera h1), cu următorul
cuprins:
„h1) nerespectarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice
fiscale a obligaţiilor prevăzute la art. 4 alin. (6) lit. e);”.
9. Alineatele (1) şi (2) ale
articolului 11 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 11. – (1) Amenzile pentru contravenţiile prevăzute
la art. 10 se aplică operatorilor economici, cu excepţia celor prevăzute
la art. 10 lit. d), astfel:
a) faptele prevăzute la art. 10
lit. c), e), f), g) şi o) se sancţionează cu amendă de la 2.000
lei la 4.000 lei;
b) faptele prevăzute la art. 10
lit. a), b), h1), i), j), l) şi m) se sancţionează cu amendă de la 8.000 lei la
40.000 lei;
c) faptele prevăzute la art. 10
lit. h), k) şi n) se sancţionează cu amendă de la 40.000 lei la
100.000 lei.
(2) Contravenţiile prevăzute la art. 10
lit. d), aplicabile persoanelor fizice, se sancţionează cu amendă de la
800 lei la 4.000 lei.”
10. Alineatul (2) al
articolului 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiei şi de
aplicare a sancţiunii se poate face plângere în condiţiile prevăzute de Ordonanţa
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările
ulterioare.”
11. În titlul şi în cuprinsul
ordonanţei de urgenţă, sintagma „agenţi economici” se înlocuieşte cu sintagma „operatori
economici”.
Art. VI. – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor
economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, cu
modificările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă, va fi
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea prin
lege a prezentei ordonanţe, dându-se textelor o nouă numerotare.
SECŢIUNEA a 3-a
Modificarea şi
completarea Ordonanţei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea
cazierului fiscal
Art. VII. – Ordonanţa Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea
cazierului fiscal, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664
din 23 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după
cum urmează:
1. Alineatele (1) şi (11) ale articolului
8 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 8. – (1) Prezentarea certificatului de cazier
fiscal este obligatorie în următoarele situaţii:
a) la înfiinţarea societăţilor
comerciale, a societăţilor cooperative şi a cooperativelor agricole, de către
asociaţi, acţionari şi reprezentanţii legali desemnaţi;
b) la solicitarea înscrierii asociaţiilor
şi fundaţiilor în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor de către asociaţii sau
membrii fondatori ai acestora;
c) la autorizarea exercitării unei
activităţi independente de către solicitanţi;
d) la cesiunea părţilor sociale sau
a acţiunilor de către noii asociaţi sau acţionari;
e) la numirea de noi reprezentanţi
legali, precum şi la cooptarea de noi asociaţi sau acţionari cu prilejul
efectuării majorării de capital social de către noii reprezentanţi legali, asociaţi
şi acţionari.
(11) Obligaţia prevăzută la alin. (1) este
îndeplinită în situaţiile prevăzute la lit. a), d) şi e) prin
transmiterea, în format electronic, a informaţiilor din cazierul fiscal al
contribuabililor de Ministerul Economiei şi Finanţelor Oficiului Naţional al
Registrului Comerţului, la solicitarea acestuia, în termen de 8 ore.
Solicitarea cuprinde, în mod
obligatoriu, următoarele informaţii: numele şi prenumele/denumirea şi codul de
identificare fiscală.”
2. Articolul 9 se modifică şi va
avea următorul cuprins:
„Art. 9. – (1) Certificatul de cazier fiscal este
valabil 30 de zile de la data emiterii şi numai în scopul în care a fost
eliberat.
(2) Eliberarea certificatului de
cazier fiscal se face de îndată, în prezenţa contribuabilului sau a
reprezentantului acestuia.
(3) Pentru eliberarea certificatului
de cazier fiscal sau pentru transmiterea electronică a informaţiilor din
cazierul fiscal se percepe o taxă în sumă de 20 lei pentru fiecare persoană.
(4) Taxa prevăzută la alin. (3) se
face venit la bugetul de stat şi se plăteşte la unităţile de trezorerie şi
contabilitate publică sau la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, după
caz.”
3. Alineatul (2) al
articolului 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Procedura de eliberare a certificatului de cazier fiscal şi de
transmitere, în format electronic, a informaţiilor din cazierul fiscal al
contribuabililor, a cărui prezentare este obligatorie la înfiinţarea societăţilor
comerciale pentru persoanele prevăzute la art. 8 alin. (1), precum şi
modalitatea de plată a taxei prevăzute la art. 9 alin. (3) vor
fi convenite prin protocol încheiat între Agenţia Naţională de Administrare
Fiscală şi Ministerul Justiţiei – Oficiul Naţional al Registrului
Comerţului.”
Art. VIII. – Ordonanţa Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea
cazierului fiscal, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664
din 23 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările
aduse prin prezenta ordonanţă, va fi republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, după aprobarea prin lege a prezentei ordonanţe, dându-se
textelor o nouă numerotare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul economiei şi
finanţelor,
Varujan
Vosganian
Bucureşti, 28 august 2007.
Nr. 47.