Ordonanţa Guvernului nr. 44/2004

M. Of. nr. 93 din 31 ianuarie 2004

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

O R D O N A N Ţ Ă

privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. IV.2 din Legea nr. 559/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. − Prin prezenta ordonanţă se urmăreşte facilitarea integrării sociale a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România, prin asigurarea accesului la următoarele drepturi: dreptul la un loc de muncă, dreptul la o locuinţă, dreptul la asistenţă medicală şi asistenţă socială, asigurări sociale, dreptul la educaţie, precum şi, prin derularea de activităţi specifice de acomodare culturală, consiliere şi învăţare a limbii române, reunite în programe de integrare.

Art. 2. − În înţelesul prezentei ordonanţe, expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) străinii care au dobândit o formă de protecţie în România sunt străinii cărora li s-a acordat una dintre formele de protecţie prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

b) integrarea socială reprezintă procesul de participare activă a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii româneşti, în vederea prevenirii şi combaterii marginalizării sociale a acestora;

c) programele de integrare sunt ansambluri de măsuri şi activităţi necesare facilitării integrării sociale a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România, desfăşurate, la cererea acestora, prin cooperarea instituţiilor publice, a comunităţilor locale şi a organizaţiilor neguvernamentale care desfăşoară activităţi în acest domeniu, sub coordonarea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Art. 3. − Programele de integrare a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România se stabilesc şi se implementează, pe baza nevoilor beneficiarilor, fără discriminare şi cu respectarea specificului cultural al acestora.

CAPITOLUL II

Accesul la drepturile sociale

SECŢIUNEA 1

Accesul la un loc de muncă şi la o locuinţă

Art. 4. − Străinii care au dobândit o formă de protecţie în România beneficiază de acces pe piaţa forţei de muncă, în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români, precum şi de condiţii de muncă echivalente celor stabilite de lege pentru cetăţenii români.

Art. 5. − (1) Străinii care au dobândit o formă de protecţie în România au acces la sistemul asigurărilor pentru şomaj, la măsurile de prevenire a şomajului şi la măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români.

(2) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă dispune măsurile necesare pentru adaptarea serviciilor oferite la nevoile specifice beneficiarilor programelor de integrare.

Art. 6. − Străinii care au dobândit o formă de protecţie în România au acces la dobândirea unei locuinţe în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români.

SECŢIUNEA a 2-a

Accesul la asistenţă medicală, la sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi la sistemul naţional de asistenţă socială

Art. 7. − Străinii care au dobândit o formă de protecţie în România au acces la asistenţă medicală în aceleaşi condiţii stabilite de lege pentru cetăţenii români.

Art. 8. − Străinii care au dobândit o formă de protecţie în România au acces la sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi la sistemul naţional de asistenţă socială, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români.

SECŢIUNEA a 3-a

Accesul la sistemul de învăţământ

Art. 9. − Accesul străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România la toate formele de învăţământ se realizează în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români.

Art. 10. − (1) În vederea integrării în sistemul de învăţământ românesc, minorii care au dobândit o formă de protecţie în România beneficiază pe durata unui an şcolar de un curs gratuit de iniţiere în limba română.

(2) În perioada urmării cursului de iniţiere în limba română minorii care au dobândit o formă de protecţie în România participă gratuit, în cadrul unităţilor şcolare, la activităţi didactice cu caracter teoretic, practic şi recreativ, fără ca prezenţa lor să fie înregistrată în documente oficiale.

(3) La finalul cursului de iniţiere în limba română o comisie de evaluare, ale cărei componenţă şi funcţionare se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului, apreciază nivelul de cunoaştere a limbii române şi stabileşte înscrierea minorilor care au dobândit o formă de protecţie în România în anul de studiu corespunzător.

Art. 11. − (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei asigură, la cerere, recunoaşterea diplomelor, atestarea studiilor şi calificărilor din ţara de origine, în condiţiile stabilite de legea română.

(2) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei vor elabora metodologia de recunoaştere a diplomelor, precum şi de atestare a studiilor şi calificărilor din ţările de origine ale străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România, care va fi aprobată prin hotărâre a Guvernului.

Art. 12. − Minorii care au dobândit o formă de protecţie în România beneficiază de alocaţia de stat pentru copii, în aceleaşi condiţii stabilite de lege pentru copiii români.

SECŢIUNEA a 4-a

Accesul la activităţile specifice de acomodare culturală, consiliere şi învăţare a limbii române

Art. 13. − (1) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi organizează sesiuni de acomodare culturală şi activităţi de consiliere, având ca scop familiarizarea persoanelor adulte care au dobândit o formă de protecţie în România cu tradiţiile, obiceiurile şi specificul societăţii româneşti.

(2) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate colabora cu alte instituţii publice şi organizaţii neguvernamentale în vederea organizării şi desfăşurării sesiunilor de acomodare culturală şi a activităţilor de consiliere.

Art. 14. − (1) Străinii adulţi care au dobândit o formă de protecţie în România beneficiază de cursuri gratuite de învăţare a limbii române, organizate de structurile specializate din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în colaborare cu Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.

(2) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi pune la dispoziţie spaţiile necesare organizării şi desfăşurării cursurilor prevăzute la alin. (1), în măsura resurselor disponibile.

(3) Personalul calificat necesar pentru desfăşurarea cursurilor de învăţare a limbii române pentru adulţi şi a anului pregătitor pentru minori, precum şi pregătirea adecvată a acestuia se asigură de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

(4) Modul de organizare, durata şi programa cursurilor de învăţare a limbii române vor fi reglementate prin metodologii elaborate şi aprobate de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

(5) La terminarea cursurilor pregătitoare de învăţare a limbii române Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului eliberează, gratuit, documente care să ateste faptul că persoana respectivă a absolvit aceste cursuri, precum şi nivelul cunoştinţelor dobândite.

CAPITOLUL III

Protocolul de participare la programele de integrare, cazarea şi ajutorul financiar

Art. 15. − Străinii care au dobândit o formă de protecţie în România sunt incluşi în programele de integrare, pe baza cererilor individuale şi conform unui protocol încheiat între persoana care solicită includerea în programul de integrare şi Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, denumit în continuare protocol.

Art. 16. − Cererea de participare la programul de integrare se depune la sediul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, în termen de 30 de zile de la dobândirea formei de protecţie sau de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, în cazul străinilor care au dobândit o formă de protecţie anterior acestei date şi care nu au beneficiat de programe de integrare.

Art. 17. − După înregistrarea cererii, străinul care solicită admiterea în programele de integrare este intervievat de personalul desemnat al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, ocazie cu care se întocmeşte o fişă de evaluare a nevoilor individuale, în vederea stabilirii tipului de asistenţă sau a activităţilor necesare pentru integrarea socială a celui în cauză.

Art. 18. − (1) Pe baza fişei de evaluare se întocmeşte un plan individual de măsuri în vederea integrării, denumit în continuare plan individual, ce cuprinde obiectivele stabilite pentru beneficiar, termenele de realizare, activităţile necesare pentru atingerea obiectivelor, persoanele, instituţiile şi/sau organizaţiile responsabile, care se comunică beneficiarului şi a cărui implementare este monitorizată de personalul desemnat al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.

(2) Activităţile ce pot fi incluse, singure sau cumulat, în cadrul planului prevăzut la alin. (1) sunt, în principal, următoarele:

a) activităţi de consiliere şi sprijin pentru asigurarea accesului la drepturile enumerate la art. 1;

b) sesiuni de acomodare culturală;

c) cursuri de învăţare a limbii române.

Art. 19. − (1) Protocolul prevăzut la art. 15 cuprinde: datele de identificare a părţilor, drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi, perioada de implementare a planului de măsuri şi condiţiile de prelungire a acesteia, situaţiile în care încetează sau se modifică aplicarea măsurilor prevăzute în planul individual.

(2) La protocol se anexează fişa de evaluare şi planul individual.

Art. 20. − (1) Durata aplicării planului individual este de până la 6 luni de la data semnării protocolului sau de la data prevăzută în protocol.

(2) La cererea motivată a beneficiarului şi pe baza evaluării situaţiei la încheierea perioadei prevăzute la alin. (1), Oficiului Naţional pentru Refugiaţi poate aproba prelungirea cu cel mult 6 luni a duratei de aplicare a planului individual.

Art. 21. − (1) Persoanele care participă la programele de integrare şi care nu au mijloace de întreţinere pot beneficia, la cerere, de cazare în spaţiile special destinate acestui scop, care se află în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, în limita locurilor disponibile.

(2) Cazarea în spaţiile prevăzute la alin. (1) poate fi făcută pentru o perioadă de până la 6 luni, cu posibilitatea prelungirii cu încă 6 luni pentru motive bine întemeiate, cu aprobarea conducerii Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, fără a se depăşi perioada de implementare a programului de integrare.

(3) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, în cadrul unor programe derulate în comun cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu organizaţiile neguvernamentale, poate pune la dispoziţie spaţii suplimentare de cazare persoanelor care participă la programele de integrare. În acest sens Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate încheia convenţii de colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu organizaţiile neguvernamentale, în condiţiile legii.

(4) Cazarea în spaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se face pe baza plăţii unei chirii, stabilită la nivel local pentru spaţiile de locuit aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, şi a cheltuielilor de întreţinere.

Art. 22. − (1) Străinii care au dobândit protecţie umanitară condiţionată beneficiază, în aceleaşi condiţii cu străinii care au obţinut statutul de refugiat în România, de ajutorul rambursabil prevăzut la art. 23 alin. (1) lit. n) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Străinii care au dobândit o formă de protecţie în România, participanţi în programul de integrare, care nu îndeplinesc condiţiile pentru a beneficia de ajutorul rambursabil şi care nu au mijloace de întreţinere, sunt sprijiniţi în vederea îndeplinirii condiţiilor legale pentru obţinerea venitului minim garantat.

(3) Conţinutul dosarului necesar obţinerii venitului minim garantat se stabileşte ţinându-se cont de specificul situaţiei în care se află străinii care au dobândit o formă de protecţie în România.

(4) Până în prima lună de plată a ajutorului rambursabil sau a ajutorului social, străinii care au dobândit o formă de protecţie în România şi care nu au mijloace de întreţinere beneficiază din partea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi de un ajutor material în cuantum egal cu cel acordat solicitanţilor de azil, în limita fondurilor disponibile.

Art. 23. − (1) Străinii care au dobândit o formă de protecţie în România după semnarea protocolului au în principal următoarele obligaţii:

a) să participe în mod regulat la activităţile stabilite în planul individual;

b) să depună eforturi pentru parcurgerea tuturor etapelor programului de integrare, potrivit protocolului semnat;

c) să respecte normele de disciplină, conduită şi cele stabilite de conducătorii cursurilor, precum şi regulamentele interne ale centrelor de cazare;

d) să informeze Oficiul Naţional pentru Refugiaţi asupra oricărei schimbări de natură să afecteze prezenţa la activităţile de integrare.

(2) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) atrage încetarea aplicării uneia sau mai multor măsuri prevăzute în planul individual, inclusiv retragerea dreptului la cazare şi a ajutorului material prevăzut la art. 22 alin. (4).

CAPITOLUL IV

Rolul instituţiilor statului şi al autorităţilor administraţiei publice locale

SECŢIUNEA 1

Rolul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Art. 24. − Străinii care participă în programul de integrare se înregistrează ca persoane în căutarea unui loc de muncă la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în termen de 30 zile de la semnarea protocolului.

Art. 25. − În vederea realizării măsurilor pentru stimularea ocupării forţei de muncă, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă are obligaţia de a întocmi, pentru fiecare persoană înscrisă în programul de integrare şi înregistrată ca persoană în căutarea unui loc de muncă, planul individual de mediere, colaborând cu Oficiul Naţional pentru Refugiaţi în ceea ce priveşte profilul cultural, educaţional şi familial al unei astfel de persoane.

Art. 26. − Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă are obligaţia de a identifica la angajatori locurile de muncă vacante şi de a le face cunoscute persoanelor incluse în programul de integrare, înregistrate ca persoane în căutarea unui loc de muncă.

Art. 27. − (1) Persoanele incluse în programul de integrare nu pot refuza fără un motiv temeinic un loc de muncă, participarea la măsuri pentru stimularea ocupării forţei de muncă ori la programe de formare profesională, oferite de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, şi sunt obligate să respecte decizia Oficiului Naţional pentru Refugiaţi în legătură cu comunitatea locală în care urmează să primească un loc de muncă şi să îşi stabilească reşedinţa.

(2) În cazul în care nu se respectă dispoziţiile alin. (1), asistenţa oferită de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi în vederea integrării încetează.

SECŢIUNEA a 2-a

Rolul autorităţilor administraţiei publice locale

Art. 28. − După încheierea programului de integrare sau în momentul identificării unui loc de muncă, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi îndrumă persoana asistată către comunitatea în care există locuri de muncă vacante şi o informează cu privire la modalitatea de a obţine o locuinţă socială, în condiţiile legii.

Art. 29. − (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura, în limita resurselor disponibile, o locuinţă socială persoanelor care au dobândit o formă de protecţie în România şi care urmează să se mute în comunitatea respectivă, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenilor români.

(2) În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale nu pot asigura o locuinţă socială, beneficiarul formei de protecţie poate închiria o locuinţă în cadrul comunităţii locale respective, pe bază de contract de închiriere.

(3) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi subvenţionează chiria locuinţei prevăzute la alin. (2) cu până la 50% din valoarea chiriei, în măsura fondurilor disponibile, pentru o perioadă de maximum un an.

Art. 30. − Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a sprijini accesul străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România la asistenţă socială şi medicală şi la educaţie, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA a 3-a

Rolul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi

Art. 31. − Oficiul Naţional pentru Refugiaţi din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor coordonează activitatea celorlalte instituţii ale statului, autorităţi ale administraţiei publice locale şi organizaţii neguvernamentale implicate în procesul de integrare a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România şi monitorizează cazurile individuale.

Art. 32. − (1) În fiecare an, nu mai târziu de 1 iulie, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi înaintează Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie o notă privind numărul de persoane estimat să beneficieze de activităţile în vederea integrării, pentru anul următor.

(2) Acest număr estimativ poate fi rectificat de către Oficiul Naţional pentru Refugiaţi dacă circumstanţele datorate evenimentelor din anul următor necesită acest lucru.

CAPITOLUL V

Asistenţa cazurilor speciale

Art. 33. − (1) Prin cazuri speciale, în sensul prezentei ordonanţe, se înţelege străinii care au dobândit o formă de protecţie în România şi care au potenţial redus de autoîntreţinere, generat de factori de natură obiectivă şi independent de voinţa sau dorinţa acestora.

(2) Sunt considerate cazuri speciale:

a) persoanele cu handicap;

b) persoanele care au atins vârsta pensionării şi nu beneficiază de pensie;

c) minorii neînsoţiţi;

d) victime ale torturii;

e) familii monoparentale cu copii minori.

Art. 34. − (1) Cazurile prevăzute la art. 33 alin. (2) lit. a), b), d) şi e) beneficiază de acelaşi regim de protecţie prevăzut de legislaţia în vigoare pentru cetăţenii români aflaţi în situaţii similare şi de asistenţă oferită de instituţiile statului cu atribuţii în aceste domenii.

(2) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate oferi cazare în centrele sale persoanelor vulnerabile prevăzute la alin. (1) care nu necesită asistenţă specializată şi care nu pot beneficia de o locuinţă din partea instituţiilor abilitate, în limita spaţiilor şi fondurilor disponibile.

(3) Pentru motive bine întemeiate Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate aproba prelungirea programului de integrare pentru persoanele prevăzute la alin. (1) şi peste limita prevăzută la art. 20.

Art. 35. − (1) Pentru minorii neînsoţiţi care au dobândit o formă de protecţie în România se ţine cont, în alegerea formei specifice de protecţie, de interesul superior al copilului, care include şi menţinerea identităţii culturale.

(2) Minorii neînsoţiţi care au dobândit o formă de protecţie în România sunt incluşi în sistemul de protecţie a copilului, conform legislaţiei în domeniu.

(3) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţie dispune măsurile necesare pentru adaptarea serviciilor oferite la nevoile specifice minorilor neînsoţiţi care au dobândit o formă de protecţie în România.

CAPITOLUL VI

Bugetul

Art. 36. − În funcţie de numărul de persoane estimat în fiecare an, potrivit art. 32 alin. (1), Oficiul Naţional pentru Refugiaţi propune includerea în buget a fondurilor necesare desfăşurării activităţilor proprii prevăzute de prezenta ordonanţă, pentru integrarea străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România.

Art. 37. − Prevederile art. 36 se aplică în mod corespunzător şi Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Ministerului Sănătăţii.

Art. 38. − (1) În vederea desfăşurării în bune condiţii a activităţilor prevăzute în programele de integrare, instituţiile care au competenţe, potrivit prezentei ordonanţe, în cadrul acestor programe pot să apeleze la servicii oferite de interpreţi şi experţi, în condiţiile legii.

(2) Plata serviciilor prevăzute la alin. (1) se realizează, în condiţiile prevăzute de lege, din fondurile destinate activităţilor de integrare a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România, cuprinse în bugetele instituţiilor respective.

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 39. − (1) Pentru realizarea obiectivelor prezentei ordonanţe, în cadrul Oficiului Naţional pentu Refugiaţi se înfiinţează o structură specializată de integrare.

(2) Atribuţiile structurii specializate de integrare şi organigrama acesteia se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

Art. 40. − Oficiul Naţional pentru Refugiaţi împreună cu celelalte instituţii publice competente cooperează, potrivit competenţelor, cu organizaţii neguvernamentale şi cu organizaţii internaţionale, pentru identificarea resurselor financiare suplimentare, necesare derulării programelor de integrare a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România.

Art. 41. − În măsura fondurilor disponibile, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate realiza sau contracta, în condiţiile legii, studii cu privire la procesul de integrare a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România şi poate promova campanii de informare şi sensibilizare a opiniei publice.

Art. 42. − La articolul 53 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 20 noiembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu următorul cuprins:

„(5) Străinii cărora li s-a acordat una dintre formele de protecţie prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001, cu modificările ulterioare, sunt obligaţi, pentru a obţine calitatea de asigurat, să plătească contribuţia legală începând cu data obţinerii respectivei forme de protecţie.

(6) Străinii cărora li s-a acordat, anterior intrării în vigoare a ordonanţei privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România, una dintre formele de protecţie prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001, cu modificările ulterioare, sunt obligaţi, pentru a obţine calitatea de asigurat, să plătească contribuţia legală începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România.”

Art. 43. − Articolul 39 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 septembrie 2000, aprobată şi modificată prin Legea nr. 323/2001, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 39. − Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin intermediul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, împreună cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi cu celelalte instituţii publice competente, iniţiază şi derulează, în condiţiile legii, programe pentru integrarea socială a străinilor care au dobândit una dintre formele de protecţie prevăzute la art. 1 lit. a) şi b).”

Art. 44. − Prezenta ordonanţă intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 45. − În vederea aplicării prezentei ordonanţe, Ministerul Administraţiei şi Internelor, împreună cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Ministerul Sănătăţii, elaborează normele metodologice, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei ordonanţe în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 46. − Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.191/2001 privind aprobarea Programului special pentru integrarea socio-profesională a străinilor care au dobândit statutul de refugiat în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 18 decembrie 2001.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Ioan Rus

Ministrul delegat pentru administraţia publică,

Gabriel Oprea

Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,

Elena Dumitru

p. Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucureşti, 29 ianuarie 2004.

Nr. 44.