Ordonanța Guvernului nr. 43/2004

M. Of. nr. 92 din 31 ianuarie 2004

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

O R D O N A N Ț Ă

pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România

 

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 1 pct. VI.4 din Legea nr. 559/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță. 

Art. I. − Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 septembrie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (1) al articolului 2 va avea următorul cuprins:

„Art. 2. − (1) Statutul de refugiat se poate acorda la cerere străinului care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe considerente de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau opinie politică, se află în afara țării sale de origine și care nu poate primi sau, ca urmare a acestei temeri, nu dorește protecția acestei țări.”

2. Articolul 5 va avea următorul cuprins:

„Art. 5. − Protecția umanitară condiționată se poate acorda străinului care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 2 alin. (1) și cu privire la care există motive serioase să se creadă că, dacă va fi returnat în țara de origine, riscă să sufere o vătămare a drepturilor sale constând în:

1. condamnarea la pedeapsa cu moartea sau executarea unei astfel de pedepse; sau

2. tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante; sau

3. o amenințare serioasă, individuală, la adresa vieții sau integrității, urmare a violenței generalizate în situații de conflict armat intern sau internațional, dacă solicitantul face parte din populația civilă.”

3. Articolul 7 va avea următorul cuprins:

„Art. 7. − (1) O persoană este considerată solicitant al statutului de refugiat din momentul manifestării de voință, exprimată în scris sau oral în fața autorităților competente, din care să rezulte că aceasta solicită protecția statului român pentru unul dintre motivele prevăzute de prezenta ordonanță. 

(2) Pentru acordarea statutului de refugiat în România străinul se adresează personal cu o cerere scrisă Oficiului Național pentru Refugiați din cadrul Ministerului Administrației și Internelor sau organelor teritoriale ale Ministerului Administrației și Internelor. 

(3) Cererea de acordare a statutului de refugiat se depune de îndată ce:

a) solicitantul s-a prezentat într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat;

b) solicitantul a intrat pe teritoriul României;

c) au survenit evenimente în țara de origine a solicitantului, care îl determină să ceară protecție, pentru străinul cu drept de ședere în România.”

4. După articolul 7 se introduce un nou articol, articolul 71, cu următorul cuprins:

„Art. 71. − Împotriva solicitantului statutului de refugiat nu pot fi luate măsuri de expulzare sau de returnare forțată de la frontieră ori de pe teritoriul României, atâta vreme cât nu există o dispoziție executorie de părăsire a teritoriului, cuprinsă în hotărârea de respingere a cererii sale de acordare a statutului de refugiat.”

5. La articolul 13 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) dreptul de ședere în România, până la expirarea unui termen de 15 zile de la momentul în care hotărârea de respingere pronunțată cu privire la cererea sa a devenit executorie, cu excepția cererilor respinse ca evident nefondate în urma soluționării acestora în cadrul procedurilor accelerate, caz în care dreptul de ședere încetează de îndată ce hotărârea a devenit executorie;”

6. La articolul 13 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera g1), cu următorul cuprins:

„g1) dreptul de a fi cazat în centrele de primire și cazare, aflate în subordinea Oficiului Național pentru Refugiați, în limita locurilor disponibile, până la încetarea dreptului său de ședere, pentru solicitantul statutului de refugiat care nu dispune de mijloacele materiale necesare pentru întreținere;”

7. Alineatul (2) al articolului 13 va avea următorul cuprins:

„(2) Solicitanții statutului de refugiat, care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru întreținere, beneficiază de hrană în limita sumei de 25.000 lei/persoană/zi, de cazare în limita sumei de 15.000 lei/persoană/zi și de alte cheltuieli, în limita sumei de 5.000 lei/persoană/zi, la cererea acestora, sume ce se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor.”

8. Alineatul (5) al articolului 14 va avea următorul cuprins:

„(5) Hotărârea de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat cuprinde motivele corespunzătoare pentru fiecare formă de protecție prevăzută la art. 2, 3 sau 5, precum și dispoziția de a părăsi teritoriul României în termen de 15 zile de la data la care aceasta a devenit executorie.”

9. Alineatul (1) al articolului 15 va avea următorul cuprins:

„Art. 15. − (1) Împotriva hotărârii prevăzute la art. 14 alin. (3) se poate face plângere în termen de 10 zile de la data primirii dovezii de comunicare sau a documentului prin care se constată că solicitantul nu se mai află la ultima reședință declarată. Introducerea plângerii în termenul menționat suspendă executarea dispoziției de părăsire a teritoriului României.”

10. Alineatul (3) al articolului 15 va avea următorul cuprins:

„(3) Plângerea se soluționează de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află structura competentă a Oficiului Național pentru Refugiați care a emis hotărârea.”

11. Alineatul (5) al articolului 15 va avea următorul cuprins:

„(5) Plângerea se înaintează de îndată instanței competente, care o va soluționa în termen de 30 de zile.”

12. Alineatul (7) al articolului 15 va avea următorul cuprins:

„(7) Împotriva hotărârii instanței, contestatarul sau Oficiul Național pentru Refugiați poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronunțare. Declararea recursului în termen suspendă executarea dispoziției de părăsire a teritoriului.”

13. Alineatul (8) al articolului 15 va avea următorul cuprins:

„(8) Recursul se judecă în termen de 30 de zile de la înregistrarea sa pe rolul instanței de recurs.”

14. Alineatul (9) al articolului 15 va avea următorul cuprins:

„(9) Hotărârile instanței de fond nerecurate în termenul legal și hotărârile pronunțate în recurs sunt irevocabile și executorii.”

15. Alineatul (1) al articolului 16 va avea următorul cuprins:

„Art. 16. − (1) Străinul este obligat să părăsească teritoriul României în termen de 15 zile de la data la care dispoziția de părăsire a teritoriului, pronunțată în hotărârea de respingere a cererii sale de acordare a statutului de refugiat, a devenit executorie.”

16. Alineatul (3) al articolului 20 va avea următorul cuprins:

„(3) Plângerea este de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura competentă a Oficiului Național pentru Refugiați care a emis hotărârea și suspendă executarea dispoziției de părăsire a teritoriului.”

17. Alineatul (4) al articolului 20 va avea următorul cuprins:

„(4) Instanța soluționează plângerea în termen de 10 zile și pronunță o hotărâre motivată, prin care:

a) respinge plângerea pentru cel puțin unul dintre motivele prevăzute la art. 18 alin. (1);

b) admite plângerea și dispune ca structura competentă a Oficiului Național pentru Refugiați care a emis hotărârea să analizeze cererea în procedură ordinară.”

18. Articolul 21 va avea următorul cuprins:

„Art. 21. − (1) Cererea depusă la organele teritoriale ale Ministerului Administrației și Internelor dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat este înaintată de îndată structurii competente a Oficiului Național pentru Refugiați, care o analizează și pronunță o hotărâre în termen de două zile de la primire. 

(2) Funcționarul prevăzut la art. 12 alin. (2), după efectuarea interviului și analizarea motivelor invocate pentru acordarea statutului de refugiat, în raport cu datele privind situația din țara de origine, poate hotărî:

a) acordarea unei forme de protecție și a dreptului de a intra în România, dacă solicitantul se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 2, 3 sau 5;

b) acordarea dreptului de a intra în România și de a avea acces la procedura ordinară de soluționare a cererii sale de acordare a statutului de refugiat, dacă cererea sa nu poate fi respinsă pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 18 alin. (1);

c) respingerea cererii ca nefondată. 

(3) Împotriva hotărârii de respingere a cererii străinul poate depune o plângere în termen de două zile de la comunicare. 

(4) Plângerea se depune la structura Oficiului Național pentru Refugiați care a emis hotărârea, care o înaintează de îndată judecătoriei în a cărei rază teritorială se află. 

(5) Instanța soluționează plângerea în termen de 5 zile și pronunță o hotărâre motivată, prin care:

a) respinge plângerea pentru cel puțin unul dintre motivele prevăzute la art. 18 alin. (1);

b) admite plângerea, dispune ca structura competentă a Oficiului Național pentru Refugiați care a emis hotărârea să analizeze cererea în procedură ordinară și permite accesul solicitantului în teritoriu. 

(6) În cazurile prevăzute la alin. (5) hotărârea instanței este irevocabilă.”

19. La articolul 23 alineatul (1), litera h) va avea următorul cuprins:

„h) acces la toate formele de învățământ, în condițiile legii;”

20. La articolul 23 alineatul (1), după litera m) se introduce o nouă literă, litera n), cu următorul cuprins:

„n) să primească, la cerere, în limitele disponibilităților financiare ale statului, un ajutor rambursabil stabilit la nivelul unui salariu minim brut pe țară, pentru o perioadă de maximum 6 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existență necesare. Pentru motive bine întemeiate acest ajutor poate fi prelungit pentru încă o perioadă de cel mult 3 luni.”

21. Alineatul (3) al articolului 23 se abrogă. 

22. Alineatul (4) al articolului 23 va avea următorul cuprins:

„(4) Fondurile bănești necesare în vederea acordării ajutorului rambursabil prevăzut la alin. (1) lit. n) sunt asigurate din bugetul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.”

23. Alineatul (1) al articolului 25 va avea următorul cuprins:

„Art. 25. − (1) Persoana care a dobândit o formă de protecție are obligația să ramburseze ajutorul primit potrivit art. 23 alin. (1) lit. n), dacă a realizat venituri care permit acest lucru, fără a fi afectată întreținerea sa și a familiei sale.”

24. Articolul 26 va avea următorul cuprins:

„Art. 26. − (1) Forma de protecție acordată în temeiul art. 2, 3 sau 5 încetează atunci când beneficiarul ei:

a) s-a repus în mod voluntar sub protecția țării a cărei cetățenie o are; sau

b) după ce și-a pierdut cetățenia, a redobândit-o în mod voluntar; sau

c) a dobândit o nouă cetățenie și se bucură de protecția statului a cărei cetățenie a dobândit-o; sau

d) s-a restabilit în mod voluntar în țara pe care a părăsit-o ori în afara căreia a stat ca urmare a motivelor pentru care a obținut forma de protecție; sau

e) nu mai poate continua să refuze protecția țării a cărei cetățenie o are datorită faptului că împrejurările în urma cărora a dobândit una dintre formele de protecție prevăzute la art. 2, 3 sau 5 au încetat să existe și nu poate invoca, pentru a motiva acest refuz, motive imperioase ce se referă la persecuții anterioare;

f) fiind o persoană fără cetățenie, este în măsură să se întoarcă în țara în care avea reședința obișnuită, nemai existând împrejurările în urma cărora a dobândit una dintre formele de protecție prevăzute la art. 2, 3 sau 5. 

(2) Prevederile alin. (1) lit. e) nu se aplică persoanei căreia i s-a acordat una dintre formele de protecție prevăzute la art. 2, 3 sau 5 și care, din motive imperioase ce se referă la persecuții anterioare, refuză protecția țării a cărei cetățenie o are. 

(3) Prevederile alin. (1) lit. f) nu se aplică persoanei căreia i s-a acordat una dintre formele de protecție prevăzute la art. 2, 3 sau 5 și care, din motive imperioase ce se referă la persecuții anterioare, refuză să se întoarcă în țara în care în mod obișnuit își avea reședința.”

25. Articolele 27 și 28 se abrogă. 

26. La articolul 29 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) acordarea ei s-a făcut în baza unor declarații false sau a fost obținută de solicitant în mod fraudulos și nu există alte motive care să conducă la menținerea formei de protecție acordate sau la acordarea unei alte forme de protecție;”

27. Articolul 30 va avea următorul cuprins:

„Art. 30. − (1) Funcționarul prevăzut la art. 12 alin. (2), din oficiu sau la propunerea uneia dintre instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale sau al ordinii publice, constată încetarea sau dispune anularea formei de protecție prin hotărâre motivată. 

(2) Constatarea încetării sau dispunerea anulării formei de protecție nu produce efecte cu privire la membrii de familie ai persoanei cu privire la care a fost emisă hotărârea prevăzută la alin. (1). 

(3) În funcție de motivele care au stat la baza pronunțării hotărârii de încetare sau anulare a formei de protecție, funcționarul prevăzut la art. 12 alin. (2) poate dispune, după caz, părăsirea teritoriului. 

(4) Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) străinul poate face plângere în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță, după caz, în procedură ordinară sau în procedură accelerată.”

28. Alineatul (1) al articolului 32 se completează cu două noi litere, literele d) și e), cu următorul cuprins:

„d) are personalitate juridică și sediul în municipiul București;

e) este parte în procesele care au ca obiect cereri de acordare a unei forme de protecție potrivit procedurilor prevăzute de prezenta ordonanță.”

Art. II. − Prezenta ordonanță intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

Art. III. − În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul adoptă hotărârea pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 622/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 18 iulie 2001. 

Art. IV. − Cererile depuse anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se soluționează potrivit prevederilor în vigoare la data depunerii acestora. 

Art. V. − Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta ordonanță, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare. 

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administrației și internelor,

Ioan Rus

Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei,

Elena Dumitru

p. Ministrul finanțelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

București, 29 ianuarie 2004. 

Nr. 43.