Ordonanța
Guvernului nr. 40/2004
M. Of. nr. 92 din 31
ianuarie 2004
GUVERNUL ROMÂNIEI
O
R D O N A N Ț Ă
pentru
modificarea și completarea Legii spitalelor nr. 270/2003
În temeiul art. 108 din
Constituția României, republicată, și al art. 1 pct. V.2 din Legea nr.
559/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță.
Art. I. − Legea spitalelor nr. 270/2003,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 20 iunie
2003, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum
urmează:
1. Alineatul (3) al
articolului 1 va avea următorul cuprins:
(3) Spitalul participă la
asigurarea stării de sănătate a populației. Competențele, pe tipuri de
spitale, se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului sănătății.
2. Articolul 7 va avea
următorul cuprins:
Art. 7. − (1) Alte
unități sanitare cu paturi sunt: institutele și centrele medicale, sanatoriile,
preventoriile, centrele de diagnostic și tratament cu paturi, centrele de
sănătate și unitățile de asistență medico-sociale.
(2) În sensul prezentei legi,
în categoria spitalelor se includ și unitățile sanitare prevăzute la alin. (1).
3. Articolul 8 va avea
următorul cuprins:
Art. 8. − În
sensul prezentei legi, următoarele noțiuni se definesc după cum urmează:
a) spitalul general este
spitalul care are organizate în structură minimum 3 din cele 4 specialități de
bază, respectiv medicină internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie și
chirurgie;
b) spitalul de specialitate este
spitalul care asigură asistența medicală într-o singură specialitate;
c) spitalul de urgență este
spitalul care dispune de o structură complexă de specialități, dotare cu
aparatură medicală corespunzătoare, personal specializat, având amplasament și
accesibilitate pentru teritorii extinse. În structura spitalului de
urgență funcționează obligatoriu departamentul de urgență care, în funcție de
necesități, poate avea și un serviciu mobil de urgență − reanimare
și transport medicalizat;
d) spitalul pentru bolnavi
cu afecțiuni cronice este spitalul în care durata de spitalizare este
prelungită datorită specificului patologiei. Bolnavii cu afecțiuni cronice
și probleme sociale vor fi preluați de către unitățile de asistență
medico-sociale, precum și de către așezămintele de asistență socială prevăzute
de lege;
e) spitalul județean este
spitalul general care asigură asistența medicală a județului;
f) spitalul municipal și
spitalul orășenesc sunt spitalele care au în componență cel puțin cele 4
specialități de bază dintre cele prevăzute la lit. a) și sunt
organizate la nivelul municipiilor sau orașelor unui județ;
g) spitalul comunal este
unitatea sanitară cu paturi care asigură asistență medicală de specialitate
pentru populația din mai multe localități rurale apropiate, având secții de
medicină internă, pediatrie, ginecologie și obstetrică pentru nașteri normale;
h) spitalul clinic este
spitalul care are în componență cel puțin două clinici universitare în
specialități diferite, care desfășoară asistență medicală, activitate de
învățământ și cercetare științifică medicală și de educație medicală continuă;
i) spitalul universitar este
spitalul organizat în centre universitare medicale, în structura căruia toate
secțiile de specialitate sunt secții clinice și sunt incluse în structura
clinicilor universitare;
j) secțiile clinice sunt
secțiile de spital în care se desfășoară activități de învățământ universitar. Clinica
universitară are în structura ei una sau mai multe secții clinice;
k) sanatoriul este
unitatea sanitară cu paturi care asigură asistență medicală utilizând factori
curativi naturali asociați cu celelalte procedee, tehnici și mijloace
terapeutice;
l) preventoriul este
unitatea sanitară cu paturi care asigură prevenirea și combaterea tuberculozei
la copii și tineri, precum și la bolnavii de tuberculoză stabilizați clinic și
necontagioși;
m) centrele de sănătate sunt
unități sanitare cu paturi care asigură asistența medicală de specialitate
pentru populația din mai multe localități apropiate, în cel puțin două
specialități;
n) institutele și centrele
medicale sunt unități de asistență medicală de specialitate în care se
desfășoară și activitate de învățământ și cercetare științifică medicală, de
îndrumare și coordonare metodologică pe domeniul său de activitate, precum și
de educație medicală continuă;
o) unitățile de asistență
medico-sociale sunt instituții publice specializate, în subordinea
autorităților administrației publice locale, care acordă servicii de îngrijire,
servicii medicale, precum și servicii sociale persoanelor cu nevoi
medico-sociale;
p) centrele de diagnostic și
tratament cu paturi sunt unități sanitare care acordă asistență medicală
ambulatorie de specialitate și pot avea în structura medicală paturi pentru
asistența medicală spitalicească.
4. Alineatul (2) al
articolului 10 se abrogă.
5. Alineatul
(8) al articolului 13 va avea următorul cuprins:
(8) Membrii Comisiei Naționale de
Acreditare a Spitalelor primesc o indemnizație lunară în cuantum de 25% din
indemnizația unui secretar de stat, cu condiția participării la toate ședințele
din luna respectivă.
6. Articolul 15 va avea
următorul cuprins:
Art. 15. − (1) Procedurile,
condițiile de acreditare, standardele de calitate medicală și indicatorii
corespunzători, precum și categoriile de acreditare a spitalelor se aprobă de
către Comisia Națională de Acreditare a Spitalelor.
(2) Lista cu unitățile
spitalicești acreditate se aprobă prin ordin al președintelui Comisiei
Naționale de Acreditare a Spitalelor, care se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(3) Membrii Comisiei Naționale de
Acreditare a Spitalelor și personalul medical care deține cabinete sau clinici
private nu pot să ocupe funcții în conducerea spitalelor publice.
7. Articolul 23 va avea
următorul cuprins:
Art. 23. − (1) Conducerea
executivă a spitalelor publice este asigurată de comitetul director.
(2) Din comitetul director fac
parte:
a) directorul general;
b) directorul general adjunct
medical;
c) contabilul-șef;
d) directorul administrativ;
e) directorul de îngrijiri, de
profesie asistent medical, pentru spitalele cu peste 400 de paturi.
(3) Membrii comitetului
director sunt numiți pe o perioadă de 4 ani de către consiliul de
administrație, prin concurs organizat în condițiile legii.
(4) Comitetul director conduce
întreaga activitate a spitalului între ședințele consiliului de administrație,
în conformitate cu hotărârile acestuia.
(5) Directorul general conduce
activitatea comitetului director.
(6) În cadrul spitalului se organizează
consiliul medical, format din medicii șefi de secție, șefi de departamente,
laboratoare sau compartimente.
(7) Atribuțiile și competențele
consiliului medical se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, cu avizul
Colegiului Medicilor din România.
8. Literele c) și e) ale
articolului 24 vor avea următorul cuprins:
c) fundamentează și supune spre
aprobare consiliului de administrație planul de achiziții publice, precum și
lista lucrărilor de investiții, de reparații curente sau capitale care se
realizează într-un exercițiu financiar, în condițiile legii;
..................................................................................
e) prezintă consiliului de
administrație informări trimestriale și anuale cu privire la patrimoniul aflat
în administrare, precum și la execuția bugetului de venituri și cheltuieli.
9. Alineatele (2), (3) și
(5) ale articolului 25 vor avea următorul cuprins:
(2) Membrii consiliului de
administrație sunt:
a) 2 reprezentanți ai Ministerului
Sănătății sau ai direcției de sănătate publică, după caz;
b) 2 reprezentanți numiți de
consiliul județean ori local, dintre care unul specialist în finanțe publice
locale, sau de ministerele ori instituțiile cu rețea sanitară proprie, după
caz;
c) 1 reprezentant al Colegiului
Medicilor din România;
d) 1 reprezentant al Ordinului
Asistenților Medicali din România;
e) directorul general;
f) 2 reprezentanți ai senatului
universitar, pentru spitalele clinice și universitare.
(3) La ședințele consiliului de
administrație participă, fără drept de vot, câte un reprezentant al
organizațiilor sindicale și patronale semnatare ale Contractului colectiv de
muncă la nivel de ramură sanitară.
....................................................................................
(5) Atribuțiile principale ale
consiliului de administrație sunt următoarele:
a) aprobă bugetul de venituri
și cheltuieli al spitalului, precum și situațiile financiare anuale, în
condițiile legii;
b) organizează concurs pentru
ocuparea funcțiilor de director general, director general adjunct medical și a
celorlalte funcții de director, în baza regulamentului aprobat în acest scop
prin ordin al ministrului sănătății. Președintele consiliului de
administrație numește în funcție persoanele care au promovat concursul;
c) aprobă măsurile pentru
dezvoltarea activității spitalului, în concordanță cu nevoile de servicii
medicale ale populației;
d) aprobă planul de achiziții
publice, precum și lista investițiilor și a lucrărilor de reparații curente sau
capitale care urmează să se realizeze într-un exercițiu financiar, în
condițiile legii;
e) analizează modul de
îndeplinire a obligațiilor comitetului director și activitatea directorului
general, dispunând măsuri de îmbunătățire a activității;
f) negociază, prin președinte
și directorul general, contractele de furnizare de servicii medicale cu casele
de asigurări de sănătate.
10. Alineatul (7) al
articolului 25 se abrogă.
11. Articolul 26 va avea
următorul cuprins:
Art. 26. − (1) Pentru
spitalele clinice și universitare, precum și pentru institutele clinice,
candidații la funcția de director general trebuie să fie cadre didactice
universitare de predare și să îndeplinească condițiile prevăzute la alin. (2) și
(3).
(2) Directorul general trebuie
să aibă obligatoriu competență în management sanitar și să încheie contract de
administrare, pe un mandat de 4 ani, cu consiliul de administrație, pe baza
criteriilor stabilite de către Ministerul Sănătății, cu posibilitatea de a fi
reînnoit.
(3) Funcția de director general
poate fi ocupată prin concurs și de către o persoană care nu a dobândit
competență în management sanitar potrivit cerințelor prevăzute la alin. (2),
aceasta având obligația ca până la data de 31 decembrie 2005 să dobândească
această competență. În cazul nerespectării acestei obligații, persoana în
cauză va fi eliberată din funcția de director general.
(4) Pentru spitalele militare
din sistemul de apărare, ordine publică, siguranță națională și autoritate
judecătorească, funcția de comandant/director general se ocupă de o persoană
numită de conducătorul ministerului sau instituției care are în structură
spitalul, conform reglementărilor proprii, cu respectarea prevederilor alin. (1),
(2) și (3).
(5) Directorul general este
ordonator de credite și reprezintă spitalul în relațiile cu terții.
13. Articolul 30 va avea
următorul cuprins:
Art. 30. − (1) Secțiile,
laboratoarele, departamentele și serviciile medicale ale spitalului sunt
conduse de către un șef de secție, șef de laborator, șef de departament sau șef
de serviciu. Aceste funcții se ocupă prin concurs organizat în condițiile
legii.
(2) La numirea în funcție,
aceștia vor încheia cu directorul general un subcontract de administrare, pe un
mandat de 4 ani, ca act adițional la contractul de muncă, în cuprinsul căruia
sunt prevăzuți indicatori specifici de performanță care se stabilesc anual de către
consiliul de administrație.
14. Articolul 32 va avea
următorul cuprins:
Art. 32. − Regulamentele
de organizare și funcționare, precum și regulamentele interne ale spitalelor și
fișele posturilor personalului angajat vor fi elaborate de conducerea
spitalului și aprobate de consiliul de administrație, respectiv de conducerea
ministerului/instituției cu rețea sanitară proprie, conform reglementărilor
proprii.
15. Articolul 35 va avea
următorul cuprins:
Art. 35. − (1) Spitalele
publice sunt instituții publice finanțate integral din venituri proprii și
funcționează pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor
publice provin din sumele încasate pentru serviciile medicale prestate pe bază
de contracte încheiate cu casele de asigurări de sănătate și din alte surse,
conform legii.
(2) Spitalele publice
monitorizează lunar execuția bugetară, urmărind realizarea veniturilor și
efectuarea cheltuielilor în limita bugetului aprobat.
16. Alineatele (1) și
(3) ale articolului 36 vor avea următorul cuprins:
Art. 36. − (1) Spitalele
publice primesc sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor
fi utilizate numai pentru destinațiile pentru care au fost alocate, după cum
urmează:
a) de la bugetul de stat prin bugetul
Ministerului Sănătății sau al ministerelor ori instituțiilor centrale cu rețea
sanitară proprie;
b) de la bugetul consiliului județean,
pentru spitalele județene;
c) de la bugetul consiliului local
și al consiliului județean, pentru spitalele locale.
....................................................................................
(3) Bugetele locale pot
participa la finanțarea unor cheltuieli pentru finalizarea construcțiilor și
realizarea de lucrări de reparații curente și capitale, precum și pentru
dotarea cu aparatură medicală.
17. Litera e) a
alineatului (2) al articolului 36 va avea următorul cuprins:
e) modernizarea, transformarea și
extinderea construcțiilor existente, precum și efectuarea de reparații
capitale;
18. Alineatul (2) al
articolului 38 va avea următorul cuprins:
(2) Bugetul de venituri și
cheltuieli al spitalelor publice se aprobă, în condițiile legii, în termen de
cel mult 10 zile de la data contractării serviciilor medicale cu casele de
asigurări de sănătate.
19. Articolul 39 va avea
următorul cuprins:
Art. 39. − În
cazul existenței unor datorii la data numirii conducerii spitalului, acestea
vor fi evidențiate separat în contractul de administrare, prin care se vor
stabili posibilitățile și intervalul de timp în vederea lichidării acestora, în
condițiile legii.
21. Articolul 43 va avea
următorul cuprins:
Art. 43. − În
cazul unor activități medicale pentru care unitatea spitalicească nu are
specialiști competenți în astfel de activități sau manopere medicale, se poate
încheia un contract privind furnizarea unor astfel de servicii medicale cu un
cabinet medical specializat ori cu o altă unitate medicală publică sau privată
acreditată. Unitățile spitalicești pot încheia contracte privind
furnizarea de servicii auxiliare necesare funcționării spitalului.
22. Alineatele (1) și
(3) ale articolului 47 vor avea următorul cuprins:
Art. 47. − (1) Imobilele
din domeniul public al statului sau al unor unități administrativ-teritoriale,
aflate în administrarea unor spitale publice, care se reorganizează și devin
disponibile, precum și aparatura medicală pot fi, în condițiile legii,
închiriate sau concesionate, după caz, unor persoane fizice ori juridice, în scopul
organizării și funcționării unor spitale private sau pentru alte forme de
asistență medicală ori socială, în condițiile legii.
.........................................................................................
(3) Sumele obținute din
închirierea sau concesionarea bunurilor constituie venituri proprii ale
spitalului și se utilizează pentru cheltuieli curente și de capital, în
conformitate cu bugetul de venituri și cheltuieli aprobat.
Art. II. − Legea spitalelor nr. 270/2003,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 20 iunie
2003, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările
aduse prin prezenta ordonanță, va fi republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, după aprobarea de către Parlament a prezentei ordonanțe,
dându-se textelor o nouă numerotare.
Art. III. − Prezenta ordonanță
intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul sănătății,
Ovidiu Brînzan
Ministrul administrației și
internelor,
Ioan Rus
Ministrul delegat pentru
administrația publică,
Gabriel Oprea
p. Ministrul finanțelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
București, 29 ianuarie 2004.
Nr. 40.