Ordonanța Guvernului nr. 26/2000

M. Of. nr. 39 din 31 ianuarie 2000

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

O R D O N A N Ț Ă

cu privire la asociații și fundații

 

În temeiul dispozițiilor art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și ale art. 1 lit. S pct. 2 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,

Guvernul României emite următoarea ordonanță:

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Art. 1. − (1) Persoanele fizice și persoanele juridice care urmăresc desfășurarea unor activități în interes general sau în interesul unor colectivități locale ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asociații ori fundații în condițiile prezentei ordonanțe. 

(2) Asociațiile și fundațiile constituite potrivit prezentei ordonanțe sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. 

(3) Partidele politice, sindicatele și cultele religioase nu intră sub incidența prezentei ordonanțe. 

Art. 2. − Prezenta ordonanță are ca scop crearea cadrului pentru:

a) exercitarea dreptului la liberă asociere;

b) promovarea valorilor civice, ale democrației și statului de drept;

c) urmărirea realizării unui interes general, local sau, după caz, de grup;

d) facilitarea accesului asociațiilor și fundațiilor la resurse private și publice;

e) parteneriatul dintre autoritățile publice și persoanele juridice de drept privat fără scop patrimonial;

f) respectarea ordinii publice. 

Art. 3. − Actele juridice de constituire a asociațiilor și fundațiilor, încheiate în condițiile prezentei ordonanțe, sunt guvernate de legea civilă. 

CAPITOLUL II

Înființarea asociațiilor și a fundațiilor

Secțiunea 1

Constituirea și înscrierea asociației

Art. 4. − Asociația este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei înțelegeri, pun în comun și fără drept de restituire contribuția materială, cunoștințele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activități în interes general, comunitar sau, după caz, în interesul lor, personal nepatrimonial. 

Art. 5. − (1) Asociația dobândește personalitate juridică prin înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială își are sediul. 

(2) În temeiul dreptului constituțional la asociere, persoanele fizice se pot asocia fără a constitui o persoană juridică atunci când realizarea scopului propus permite aceasta. 

Art. 6. − (1) În vederea dobândirii personalității juridice, asociații încheie actul constitutiv și statutul asociației, în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute. 

(2) Actul constitutiv cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute:

a) datele de identificare a asociaților: numele sau denumirea și, după caz, domiciliul sau sediul acestora;

b) exprimarea voinței de asociere și a scopului propus;

c) denumirea asociației;

d) sediul asociației;

e) durata de funcționare a asociației − pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului sau, după caz, pe termen nedeterminat;

f) patrimoniul inițial al asociației; activul patrimonial, în valoare de cel puțin dublul salariului minim brut pe economie, la data constituirii asociației, este alcătuit din aportul în natură și/sau în bani al asociaților;

g) componența nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale asociației;

h) persoana sau persoanele împuternicite să desfășoare procedura de dobândire a personalității juridice;

i) semnăturile asociaților. 

(3) Statutul cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute:

a) elementele prevăzute la alin. (2), cu excepția celor de la lit. g) și h);

b) explicitarea scopului și a obiectivelor asociației;

c) modul de dobândire și de pierdere a calității de asociat;

d) drepturile și obligațiile asociaților;

e) categoriile de resurse patrimoniale ale asociației;

f) atribuțiile organelor de conducere, administrare și control ale asociației;

g) destinația bunurilor, în cazul dizolvării asociației, cu respectarea dispozițiilor art. 60. 

(4) La autentificarea actului constitutiv și a statutului asociației se va prezenta dovada eliberată de Ministerul Justiției privind disponibilitatea denumirii noii asociații. 

Art. 7. − (1) Oricare dintre asociați, pe baza împuternicirii date în condițiile art. 6 alin. (2) lit. h), poate formula o cerere de înscriere a asociației în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială urmează să-și aibă sediul. 

(2) Cererea de înscriere va fi însoțită de următoarele documente:

a) actul constitutiv;

b) statutul asociației;

c) acte doveditoare ale sediului și patrimoniului inițial. 

Art. 8. − (1) Asociația devine persoană juridică din momentul înscrierii ei în Registrul asociațiilor și fundațiilor. 

(2) În termen de 3 zile de la depunerea cererii de înscriere și a documentelor prevăzute la art. 7 alin. (2) judecătorul desemnat de președintele instanței verifică legalitatea acestora și dispune, prin încheiere, înscrierea asociației în Registrul asociațiilor și fundațiilor. 

(3) O dată cu efectuarea înscrierii, încheierea prin care s-a dispus înscrierea se comunică, din oficiu, organului financiar local în a cărui rază teritorială se află sediul asociației, pentru evidența fiscală, cu menționarea numărului de înscriere în Registrul asociațiilor și fundațiilor. 

Art. 9. − (1) În cazul în care cerințele legale pentru constituirea asociației nu sunt îndeplinite, judecătorul, la expirarea termenului prevăzut de art. 8 alin. (2), va cita, în camera de consiliu, pe reprezentantul asociației, punându-i în vedere, în scris, să remedieze neregularitățile constatate până la termenul următor, care nu va fi mai mare de o săptămână. 

(2) Dacă neregularitățile constatate privesc dispozițiile art. 37 alin. (2) din Constituție, pentru termenul fixat va fi citat și parchetul de pe lângă instanța sesizată, căruia i se vor comunica, în copie, cererea de înscriere împreună cu actul constitutiv și statutul asociației. În acest caz, punerea concluziilor de către procuror este obligatorie. 

Art. 10. − (1) În situația în care, la termenul fixat, neregularitățile sunt înlăturate, judecătorul, ascultând și concluziile procurorului, dacă este cazul, va lua act despre aceasta prin încheiere, dispunând înscrierea asociației în Registrul asociațiilor și fundațiilor. 

(2) În cazul în care neregularitățile nu au fost înlăturate sau, deși legal citat, reprezentantul asociației lipsește în mod nejustificat, judecătorul va respinge cererea de înscriere prin încheiere motivată. 

(3) Încheierile prevăzute în acest articol se vor pronunța în cel mult 24 de ore de la închiderea dezbaterilor și se vor redacta în termen de cel mult 48 de ore de la pronunțare. 

Art. 11. − (1) Încheierile de admitere sau de respingere a cererii de înscriere sunt supuse numai recursului. 

(2) În cazul în care procurorul nu a participat la soluționarea cererii, parchetului pe de lângă instanța sesizată i se vor comunica și copii de pe actul constitutiv și de pe statutul asociației, împreună cu încheierea de admitere ori de respingere a cererii de înscriere, după caz. 

(3) Termenul de recurs este de 5 zile și curge de la data pronunțării, pentru cei care au fost prezenți, și de la data comunicării, pentru cei care au lipsit. 

(4) Recursul se soluționează cu citarea părților, în camera de consiliu, de urgență și cu precădere. Dispozițiile art. 10 alin. (3) cu privire la pronunțarea și redactarea hotărârii se aplică în mod corespunzător. 

Art. 12. − (1) Înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor, în conformitate cu art. 8, se efectuează în ziua rămânerii irevocabile a încheierii de admitere, eliberându-se, la cerere, reprezentantului asociației sau mandatarului acesteia, un certificat de înscriere care va cuprinde: denumirea asociației, sediul acesteia, durata de funcționare, numărul și data înscrierii în Registrul asociațiilor și fundațiilor. 

(2) În relațiile cu terții dovada personalității juridice se face cu certificatul de înscriere. 

Art. 13. − (1) Asociația își poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, cu un număr minim de 3 membri, organe de conducere proprii și un patrimoniu distinct de cel al asociației. 

(2) Filialele sunt entități cu personalitate juridică, putând încheia, în nume propriu, acte juridice de administrare și de conservare, în condițiile stabilite de asociație prin actul constitutiv al filialei. Ele pot încheia acte juridice de dispoziție, în numele și pe seama asociației, numai pe baza hotărârii prealabile a consiliului director al asociației. 

(3) Filiala se constituie prin hotărârea autentificată a adunării generale a asociației. Personalitatea juridică se dobândește de la data înscrierii filialei în Registrul asociațiilor și fundațiilor. 

(4) În vederea înscrierii filialei, reprezentantul asociației va depune cererea de înscriere, împreună cu hotărârea de constituire a filialei și cu actele doveditoare ale sediului și patrimoniului inițial, la judecătoria în a cărei circumscripție teritorială urmează să-și aibă sediul filiala. Dispozițiile art. 9−12 sunt aplicabile în mod corespunzător. 

Art. 14. − Dacă asociația, prin natura scopului sau obiectivelor propuse, urmează să desfășoare activități pentru care, potrivit legii, sunt necesare autorizații administrative prealabile, aceste activități nu vor putea fi inițiate, sub sancțiunea dizolvării pe cale judecătorească, decât după obținerea autorizațiilor respective. 

Secțiunea a 2-a

Constituirea și înscrierea fundației

Art. 15. − (1) Fundația este subiectul de drept înființat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu afectat, în mod permanent și irevocabil, realizării unui scop de interes general sau, după caz, comunitar. 

(2) Activul patrimonial inițial al fundației trebuie să includă bunuri în natură sau în numerar, a căror valoare totală să fie de cel puțin 100 de ori salariul minim brut pe economie, la data constituirii fundației. 

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), în cazul fundațiilor al căror scop exclusiv, sub sancțiunea dizolvării pe cale judecătorească, este efectuarea operațiunilor de colectare de fonduri care să fie puse la dispoziția altor asociații sau fundații, în vederea realizării de programe de către acestea din urmă, activul patrimonial inițial poate avea o valoare totală de cel puțin 20 de ori salariul minim brut pe economie. 

Art. 16. − (1) În vederea dobândirii personalității juridice, fondatorul sau, după caz, fondatorii încheie actul constitutiv și statutul fundației, în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute. 

(2) Actul constitutiv al fundației cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute:

a) datele de identificare a fondatorului sau, după caz, a fondatorilor: numele sau denumirea și, după caz, domiciliul sau sediul acestora;

b) scopul fundației;

c) denumirea fundației;

d) sediul fundației;

e) durata de funcționare a fundației − pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului sau, după caz, pe termen nedeterminat;

f) patrimoniul inițial al fundației;

g) componența nominală a celor dintâi organe de con ducere, administrare și control ale fundației ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor organe;

h) persoana sau persoanele împuternicite să desfășoare procedura de dobândire a personalității juridice;

i) semnăturile fondatorului sau, după caz, ale fondatorilor. 

(3) Statutul cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute:

a) elementele prevăzute la alin. (2), cu excepția celor de la lit. g) și h);

b) explicitarea scopului și a obiectivelor fundației;

c) categoriile de resurse patrimoniale ale fundației;

d) atribuțiile organelor de conducere, administrare și control ale fundației;

e) procedura de desemnare și de modificare a componenței organelor de conducere, administrare și control, pe parcursul existenței fundației;

f) destinația bunurilor, în cazul dizolvării fundației, cu respectarea dispozițiilor art. 60. 

Art. 17. − (1) Fundația dobândește personalitate juridică prin înscrierea sa în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială își are sediul. 

(2) Cererea de înscriere va fi însoțită de următoarele documente:

a) actul constituiv;

b) statutul;

c) acte doveditoare ale sediului și patrimoniului inițial. 

(3) Dispozițiile art. 6 alin. (4), art. 7 alin. (1), art. 8−12 și art. 14 se aplică în mod corespunzător. 

Art. 18. − (1) Fundația își poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, pe baza hotărârii autentificate a consiliului director, prin care le este alocat câte un patrimoniu. 

(2) Filiala este condusă de un consiliu director propriu, alcătuit din cel puțin 3 membri. 

(3) Dispozițiile art. 13 alin. (2) și (4) se aplică în mod corespunzător. 

Art. 19. − (1) Moștenitorii și creditorii personali ai fondatorilor au față de fundație aceleași drepturi ca și în cazul oricărei alte liberalități făcute de fondator. 

(2) După înscrierea fundației în Registrul asociațiilor și fundațiilor, nici fondatorii și nici moștenitorii lor nu pot revoca actul constitutiv. De asemenea, după înscriere, actul constitutiv nu mai poate fi atacat nici de către creditorii personali ai fondatorilor. 

(3) Dacă fundația dobândește personalitate juridică după decesul fondatorului, efectele liberalităților făcute de acesta în favoarea fundației, anterior constituirii ei, se vor produce de la data actului constitutiv, pentru fundațiile înființate prin acte între vii, și de la data morții testatorului, pentru fundațiile înființate prin testament. 

CAPITOLUL III

Organizarea și funcționarea asociațiilor și a fundațiilor

Secțiunea 1

Organizarea și funcționarea asociației

Art. 20. − Organele asociației sunt:

a) adunarea generală;

b) consiliul director;

c) cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori. 

Art. 21. − (1) Adunarea generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea asociaților. 

(2) Competența adunării generale cuprinde:

a) stabilirea strategiei și a obiectivelor generale ale asociației;

b) aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli și a bilanțului contabil;

c) alegerea și revocarea membrilor consiliului director;

d) alegerea și revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori;

e) înființarea de filiale;

f) modificarea actului constitutiv și a statutului;

g) dizolvarea și lichidarea asociației, precum și stabilirea destinației bunurilor rămase după lichidare;

h) orice alte atribuții prevăzute în lege sau în statut. 

(3) Schimbarea sediului poate fi hotărâtă de către consiliul director, dacă această atribuție este prevăzută expres în statut. 

(4) Adunarea generală se întrunește cel puțin o dată pe an și are drept de control permanent asupra organelor prevăzute la art. 20 lit. b) și c). 

(5) Regulile privind organizarea și funcționarea adunării generale se stabilesc prin statut. 

Art. 22. − (1) Asociatul care, într-o anumită problemă supusă hotărârii adunării generale, este interesat personal sau prin soțul său, ascendenții sau descendenții săi, rudele în linie colaterală sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv nu va putea lua parte la deliberare și nici la vot. 

(2) Asociatul care încalcă dispozițiile alin. (1) este răspunzător de daunele cauzate asociației dacă fără votul său nu s-ar fi putut obține majoritatea cerută. 

Art. 23. − (1) Hotărârile luate de adunarea generală, în limitele legii, ale actului constitutiv și/sau ale statutului sunt obligatorii chiar și pentru asociații care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat împotrivă. 

(2) Hotărârile adunării generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispozițiilor cuprinse în statut, pot fi atacate în justiție de către oricare dintre asociații care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat împotrivă și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de ședință, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoștință despre hotărâre sau de la data când a avut loc ședința, după caz. 

(3) Cererea de anulare se soluționează în camera de consiliu de către judecătoria în circumscripția căreia asociația își are sediul. Hotărârea instanței este supusă numai recursului. 

Art. 24. − (1) Consiliul director asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale. El poate fi alcătuit și din persoane din afara asociației, în limita a cel mult o pătrime din componența sa. 

(2) În exercitarea competenței sale, consiliul director:

a) prezintă adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri și cheltuieli, bilanțul contabil, proiectul bugetului de venituri și cheltuieli și proiectul programelor asociației;

b) încheie acte juridice în numele și pe seama asociației;

c) aprobă organigrama și politica de personal ale asociației, dacă prin statut nu se prevede altfel;

d) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală. 

(3) Regulile generale privind organizarea și funcționarea consiliului director se stabilesc prin statut. Consiliul director își poate elabora un regulament intern de funcționare. 

(4) Nu poate fi membru al consiliului director, iar dacă era, pierde această calitate orice persoană care ocupă o funcție de conducere în cadrul unei instituții publice, dacă asociația respectivă are ca scop sprijinirea activității acelei instituții publice. 

Art. 25. − Dispozițiile art. 22 se aplică în mod corespunzător și membrilor consiliului director. Deciziile consiliului director, contrare legii, actului constitutiv sau statutului asociației pot fi atacate în justiție, în condițiile prevăzute la art. 23. 

Art. 26. − Consiliul director poate împuternici una sau mai multe persoane cu funcții executive, inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat ori sunt străine de asociație, pentru a exercita atribuțiile prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. b) și d). 

Art. 27. − (1) Controlul financiar intern al asociației este asigurat de un cenzor. 

(2) Pentru asociațiile cu mai mult de 100 de membri înscriși până la data întrunirii ultimei adunări generale, controlul financiar intern se exercită de către o comisie de cenzori. 

(3) În realizarea competenței sale cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori:

a) verifică modul în care este administrat patrimoniul asociației;

b) întocmește rapoarte și le prezintă adunării generale;

c) poate participa la ședințele consiliului director fără drept de vot;

d) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală. 

(4) Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri, din care majoritatea este formată din asociați. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori. 

(5) Regulile generale de organizare și funcționare ale comisiei de cenzori se aprobă de adunarea generală. Comisia de cenzori își poate elabora un regulament intern de funcționare. 

Secțiunea a 2-a

Organizarea și funcționarea fundației

Art. 28. − Organele fundației sunt:

a) consiliul director;

b) cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori. 

Art. 29. − (1) Consiliul director al fundației este organul de conducere și de administrare al acesteia. 

(2) Consiliul director asigură realizarea scopului și obiectivelor fundației, exercitând următoarele atribuții:

a) stabilirea strategiei generale și a programelor fundației;

b) aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli și a bilanțului contabil;

c) alegerea și revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori;

d) înființarea de filiale;

e) încheierea de acte juridice, în numele și pe seama fundației;

f) executarea bugetului de venituri și cheltuieli;

g) aprobarea organigramei și a strategiei de personal ale fundației;

h) modificarea statutului fundației;

i) îndeplinirea oricăror alte atribuții prevăzute în lege sau în statut. 

(3) Regulile generale privind organizarea și funcționarea consiliului director se stabilesc prin statut. Consiliul director își poate elabora un regulament intern de funcționare. 

(4) Dispozițiile art. 22 și 24 alin. (4) se aplică în mod corespunzător și în ceea ce privește membrii consiliului director. Deciziile contrare legii, actului constitutiv sau statutului fundației pot fi atacate în justiție, în condițiile prevăzute la art. 23, de fondator sau de oricare dintre membrii consiliului director care a lipsit sau a votat împotrivă și a cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de ședință. 

(5) Schimbarea scopului fundației se face numai de către fondator sau de majoritatea fondatorilor în viață. Dacă nici unul dintre fondatori nu mai este în viață, schimbarea scopului fundației se face numai cu întrunirea votului a patru cincimi din numărul membrilor consiliului director. 

(6) În toate cazurile, schimbarea scopului fundației se poate face numai dacă acesta a fost realizat în totalitate sau în parte ori dacă acesta nu mai poate fi îndeplinit. 

(7) Prevederile art. 26 se aplică în mod corespunzător în privința atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. e) și i). 

Art. 30. − (1) Consiliul director se compune din cel puțin 3 membri desemnați de fondator sau, după caz, de fondatori, la momentul constituirii fundației. 

(2) În cazul în care, pe parcursul funcționării fundației, componența consiliului director nu se poate modifica în condițiile stabilite de statut, instanța prevăzută la art. 17 va desemna, pe cale de ordonanță președințială, la cererea oricărei persoane interesate, persoanele care vor intra în componența consiliului director. 

Art. 31. − (1) Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri. 

(2) Dispozițiile art. 27 se aplică în mod corespunzător. 

Art. 32. − În cazul în care actul constitutiv nu cuprinde componența nominală a celor dintâi organe ale fundației, ci numai regulile stabilite de fondatori pentru desemnarea membrilor acestora și dacă nici unul dintre fondatori nu mai este în viață la data constituirii fundației, dispozițiile art. 30 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. 

CAPITOLUL IV

Modificarea actului constitutiv și a statutului asociației sau fundației

Art. 33. − (1) Modificarea actului constitutiv și/sau a statutului asociației se face prin înscrierea modificării în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială își are sediul asociația, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8−12. 

(2) Cererea de înscriere a modificării va fi însoțită de procesul-verbal al adunării generale, în formă autentificată, iar în cazul modificării sediului, de procesul-verbal al ședinței consiliului director, în formă autentificată, în situația prevăzută la art. 21 alin. (3). 

(3) Demersurile pentru autentificarea procesului-verbal și înscrierea modificării se întreprind de consiliul director. Pentru efectuarea formalităților la notarul public nu este necesară prezența altor persoane decât aceea a membrilor consiliului director sau a unora dintre ei, desemnați de adunarea generală ori de consiliul director, după caz. 

(4) Mențiunea privitoare la schimbarea sediului se va opera, dacă este cazul, atât în Registrul asociațiilor și fundațiilor de la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție se află vechiul sediu, cât și în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție se află noul sediu. În acest scop, o copie de pe încheierea prin care s-a dispus schimbarea sediului va fi comunicată, din oficiu, judecătoriei în circumscripția căreia asociația urmează să-și aibă noul sediu. 

Art. 34. − Dispozițiile art. 33 se aplică în mod corespunzător în cazul modificării actului constitutiv și/sau a statutului fundației. 

CAPITOLUL V

Federația

Art. 35. − (1) Două sau mai multe asociații sau fundații se pot constitui în federație. 

(2) Federațiile dobândesc personalitate juridică proprie și funcționează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță pentru asociațiile fără scop patrimonial, condiții care li se aplică în mod corespunzător, cu excepțiile stabilite în prezentul capitol. 

(3) Cererea de înscriere se soluționează de tribunalul în circumscripția căruia federația urmează să își aibă sediul. 

Art. 36. − (1) Federația devine persoană juridică din momentul înscrierii sale în Registrul federațiilor aflat la grefa tribunalului prevăzut la art. 35 alin. (3). 

(2) Asociațiile sau fundațiile care constituie o federație își păstrează propria personalitate juridică, inclusiv propriul patrimoniu. 

Art. 37. − În cazul dizolvării federațiilor, dacă nu se prevede altfel în statut, bunurile rămase în urma lichidării se transmit, în cote egale, către persoanele juridice constituente. 

CAPITOLUL VI

Asociațiile și fundațiile recunoscute ca fiind de utilitate publică

Art. 38. − (1) O asociație sau o fundație poate fi recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:

a) activitatea acesteia se desfășoară în interes general sau comunitar, după caz;

b) funcționează de cel puțin 3 ani și a realizat o parte din obiectivele stabilite;

c) prezintă un raport din care să rezulte desfășurarea unei activități anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului său, însoțit de bilanțurile și bugetele de venituri și cheltuieli pe ultimii 3 ani;

d) valoarea activului patrimonial pe fiecare an în parte este cel puțin egală cu valoarea patrimoniului inițial. 

(2) Guvernul României poate, la propunerea autorității administrative competente, să acorde o dispensă de la îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) dacă:

a) asociația sau fundația solicitantă a rezultat din fuziunea a două sau mai multe asociații sau fundații preexistente; și,

b) fiecare dintre asociațiile sau fundațiile preexistente ar fi îndeplinit cele două condiții, dacă ar fi formulat solicitarea în mod independent. 

Art. 39. − (1) Recunoașterea unei asociații sau a unei fundații de utilitate publică se face prin hotărâre a Guvernului. În acest scop, asociația sau fundația interesată adresează o cerere ministerului sau organului de specialitate al administrației publice centrale în a cărui sferă de competență își desfășoară activitatea. 

(2) Conflictele de competență apărute între autoritățile publice prevăzute la alin. (1) privind înregistrarea cererii se soluționează, la sesizarea oricăreia dintre părți, de către Secretariatul General al Guvernului, în termen de 5 zile de la data înregistrării sesizării. 

(3) În vederea soluționării conflictului, autoritățile publice prevăzute la alin. (1) sunt obligate să pună la dispoziție Secretariatului General al Guvernului toate informațiile necesare rezolvării acestuia. Ordinul secretarului general al Guvernului este definitiv. 

Art. 40. − (1) Autoritatea administrativă competentă este obligată să examineze cererea și îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 38 în termen de cel mult 60 de zile. În cazul în care constată îndeplinirea acestor condiții, aceasta va propune Guvernului României recunoașterea. În caz contrar, autoritatea administrativă va transmite persoanei juridice solicitante un răspuns motivat. 

(2) În cel mult 90 de zile de la data depunerii cererii prevăzute la alin. (1), Guvernul României decide asupra propunerii de recunoaștere. Dacă propunerea se respinge, soluția va fi comunicată asociației sau fundației de autoritatea administrativă la care s-a înregistrat cererea de recunoaștere. 

Art. 41. − Recunoașterea utilității publice conferă asociației sau fundației următoarele drepturi și obligații:

a) dreptul de a i se concesiona servicii publice fără caracter comercial, în condițiile legii;

b) dreptul preferențial la resurse provenite din bugetul de stat și din bugetele locale;

c) dreptul de a menționa în toate documentele pe care le întocmește că asociația sau fundația este recunoscută ca fiind de utilitate publică;

d) obligația de a menține cel puțin nivelul activității și performanțele care au determinat recunoașterea;

e) obligația de a comunica autorității administrative competente orice modificări ale actului constitutiv și ale statutului, precum și rapoartele de activitate și bilanțurile anuale; autoritatea administrativă are obligația să asigure consultarea acestor documente de către orice persoană interesată;

f) obligația de a publica, în extras, rapoartele de activitate și bilanțurile anuale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, precum și în Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial. 

Art. 42. − (1) Recunoașterea utilității publice se face pe durată nedeterminată. 

(2) În cazul în care asociația sau fundația nu mai îndeplinește una sau mai multe dintre condițiile care au stat la baza recunoașterii utilității publice, Guvernul, la propunerea autorității administrative competente sau a Ministerului Justiției, va retrage actul de recunoaștere. 

(3) Retragerea va interveni și în situația neîndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 41. 

(4) Împrejurările prevăzute la alin. (2) și (3) pot fi sesizate autorității administrative competente, Ministerului Justiției sau Guvernului, de către orice altă asociație sau fundație ori de către orice autoritate sau instituție publică interesată. 

Art. 43. − În cazul dizolvării asociației sau fundației recunoscute ca fiind de utilitate publică, bunurile rămase în urma lichidării se vor repartiza, prin hotărâre a Guvernului, către alte asociații ori fundații cu scop similar sau către instituții publice. 

Art. 44. − Litigiile referitoare la recunoașterea utilității publice a asociațiilor și fundațiilor interesate se soluționează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare. 

Art. 45. − Dispozițiile prezentului capitol nu se aplică federațiilor, dacă prin lege nu se dispune altfel. 

CAPITOLUL VII

Veniturile

Art. 46. − (1) Veniturile asociațiilor sau federațiilor provin din:

a) cotizațiile membrilor;

b) dobânzile și dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiții legale;

c) dividendele societăților comerciale înființate de asociații sau de federații;

d) venituri realizate din activități economice directe;

e) donații, sponsorizări sau legate;

f) resurse obținute de la bugetul de stat și/sau de la bugetele locale;

g) alte venituri prevăzute de lege. 

(2) Veniturile fundațiilor sunt cele prevăzute la alin. (1) lit. b)−g). 

Art. 47. − Asociațiile și fundațiile pot înființa societăți comerciale. Dividendele obținute de asociații și fundații din activitățile acestor societăți comerciale, dacă nu se reinvestesc în aceleași societăți comerciale, se folosesc obligatoriu pentru realizarea scopului asociației sau fundației. 

Art. 48. − Asociațiile și fundațiile pot desfășura orice alte activități economice directe, dacă acestea au caracter accesoriu și sunt în strânsă legătură cu scopul principal al persoanei juridice. 

CAPITOLUL VIII

Relațiile cu autoritățile publice

Art. 49. − (1) Autoritățile administrației publice locale vor sprijini persoanele juridice constituite în temeiul prezentei ordonanțe prin:

a) punerea la dispoziția acestora, în funcție de posibilități, a unor spații pentru sedii, în condițiile legii;

b) atribuirea, în funcție de posibilități, a unor terenuri în scopul ridicării de construcții necesare desfășurării activității lor. 

(2) Autoritățile administrației publice locale întocmesc, la cererea persoanelor juridice îndreptățite, liste de prioritate pentru atribuirea imobilelor prevăzute la alin. (1). 

Art. 50. − Autoritățile publice sunt obligate să pună la dispoziția asociațiilor, fundațiilor și federațiilor informațiile de interes public, în condițiile legii. 

Art. 51. − (1) În cadrul Camerelor Parlamentului, Președinției României, Secretariatului General al Guvernului, instituției Avocatul Poporului, autorităților administrative autonome, ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și autorităților administrației publice locale funcționează structuri organizatorice pentru relația cu asociațiile și fundațiile. 

(2) Autoritățile publice menționate la alin. (1) se pot consulta cu reprezentanții asociațiilor și fundațiilor care își desfășoară activitatea în sfera lor de competență, în vederea stabilirii unor programe sau activități comune. 

Art. 52. − (1) După constituirea lor, asociațiile, fundațiile și federațiile interesate vor solicita autorităților administrative autonome, ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și autorităților administrației publice locale să fie luate în evidența acestora, în funcție de domeniul în care activează. 

(2) Autoritățile publice prevăzute la alin. (1) sunt obligate să țină evidența asociațiilor și fundațiilor care li s-au adresat în acest scop. 

(3) Conflictele de competență apărute între autoritățile publice prevăzute la alin. (1) privind luarea în evidență se soluționează, la cererea oricăreia dintre părți, de către Secretariatul General al Guvernului în termen de 5 zile de la data sesizării. Dispozițiile art. 39 alin. (3) se aplică în mod corespunzător. 

(4) În toate cazurile, Ministerul Justiției va comunica, spre informare, autoritățiilor publice competente prevăzute la alin. (1) copii de pe hotărârile judecătorești rămase irevocabile, precum și de pe înscrisurile doveditoare, în termen de 5 zile de la primirea documentelor prevăzute la art. 74. 

Art. 53. − Litigiile născute în legătură cu aplicarea dispozițiilor prezentului capitol se soluționează în conformitate cu Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare. 

CAPITOLUL IX

Dizolvarea și lichidarea

Secțiunea 1

Dizolvarea

Art. 54. − (1) Asociațiile și federațiile se dizolvă:

a) de drept;

b) prin hotărârea judecătoriei sau a tribunalului, după caz;

c) prin hotărârea adunării generale. 

(2) Fundațiile se dizolvă:

a) de drept;

b) prin hotărârea judecătoriei. 

Art. 55 − (1) Asociația se dizolvă de drept prin:

a) împlinirea duratei pentru care a fost constituită;

b) realizarea sau, după caz, imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost constituită, dacă în termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop;

c) imposibilitatea constituirii adunării generale sau a constituirii consiliului director în conformitate cu statutul asociației, dacă această situație durează mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, adunarea generală sau, după caz, consiliul director trebuia constituit;

d) reducerea numărului de asociați sub limita fixată de lege, dacă acesta nu a fost complinit timp de 3 luni. 

(2) Constatarea dizolvării se realizează prin hotărârea judecătoriei în a cărei circumscripție se află sediul asociației, la cererea oricărei persoane interesate. 

Art. 56 − (1) Asociația se dizolvă, prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate:

a) când scopul sau activitatea asociației a devenit ilicită sau contrară ordinii publice;

b) când realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;

c) când asociația urmărește un alt scop decât cel pentru care s-a constituit;

d) când asociația a devenit insolvabilă;

e) în cazul prevăzut la art. 14. 

(2) Instanța competentă este judecătoria în circumscripția căreia asociația își are sediul. 

Art. 57. − Asociația se poate dizolva și prin hotărârea adunării generale. În termen de 15 zile de la data ședinței de dizolvare, procesul-verbal, în formă autentică, se depune la judecătoria în a cărei circumscripție teritorială își are sediul, pentru a fi înscris în Registrul asociațiilor și fundațiilor. 

Art. 58. − Fundația se dizolvă de drept în cazurile prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a) și b), precum și în situația imposibilității constituirii consiliului director în conformitate cu statutul fundației, dacă această situație durează mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, consiliul director trebuia constituit. Dispozițiile art. 55 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. 

Art. 59. − Dizolvarea fundației prin hotărâre judecătorească se face în condițiile art. 56, care se aplică în mod corespunzător, precum și în cazul nerespectării dispozițiilor art. 15 alin. (3). 

Art. 60. − (1) În cazul dizolvării asociației sau fundației, bunurile rămase în urma lichidării nu se pot transmite către persoane fizice. 

(2) Aceste bunuri pot fi transmise către persoane juridice de drept privat sau de drept public cu scop identic sau asemănător, printr-o procedură stabilită în statutul asociației sau al fundației. 

(3) Dacă în termen de 6 luni de la terminarea lichidării lichidatorii nu au reușit să transmită bunurile în condițiile alin. (2), precum și în cazul în care statutul asociației sau al fundației nu prevede o procedură de transmitere a bunurilor ori dacă prevederea este contrară legii sau ordinii publice, bunurile rămase după lichidare vor fi atribuite de instanța competentă unei persoane juridice cu scop identic sau asemănător. 

(4) În cazul în care asociația sau fundația a fost dizolvată pentru motivele prevăzute la art. 56 alin. (1) lit. a) − c), bunurile rămase după lichidare vor fi preluate de către stat, prin Ministerul Finanțelor, sau, după caz, de comuna sau orașul în a cărui rază teritorială asociația sau fundația își avea sediul, dacă aceasta din urmă era de interes local. 

(5) Data transmiterii bunurilor este cea a întocmirii procesului-verbal de predare-preluare, dacă prin acesta nu s-a stabilit o dată ulterioară. 

Secțiunea a 2-a

Lichidarea

Art. 61. − (1) În cazurile de dizolvare prevăzute de art. 55, 56, 58 și 59, lichidatorii vor fi numiți prin însăși hotărârea judecătorească. 

(2) În cazul dizolvării prevăzute de art. 57, lichidatorii vor fi numiți de către adunarea generală, sub sancțiunea lipsirii de efecte juridice a hotărârii de dizolvare. 

(3) În toate cazurile, mandatul consiliului director încetează o dată cu numirea lichidatorilor. 

(4) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Reprezentanții permanenți − persoane fizice ale persoanei juridice lichidatoare − trebuie să fie lichidatori autorizați, în condițiile legii. 

Art. 62. − (1) Imediat după intrarea lor în funcție, lichidatorii vor face inventarul și vor încheia un bilanț care să constate situația exactă a activului și pasivului asociației sau ale fundației. 

(2) Lichidatorii sunt obligați să primească și să păstreze registrele și orice alte acte ale asociației sau fundației. De asemenea, ei vor ține un registru cu toate operațiunile lichidării în ordinea datei acestora. 

(3) Lichidatorii își îndeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. 

Art. 63. − (1) Lichidatorii sunt obligați să continue operațiunile juridice în curs, să încaseze creanțele, să plătească creditorii și, dacă numerarul este insuficient, să transforme și restul activului în bani, procedând la vânzarea prin licitație publică a bunurilor mobile și imobile. 

(2) Lichidatorii pot realiza numai acele operațiuni noi care sunt necesare finalizării celor aflate în curs. 

Art. 64. − (1) Suma cuvenită creditorului cunoscut care refuză să primească plata creanței sale se va consemna în contul său. 

(2) Dacă plata creanței nu se poate face imediat sau atunci când creanța este contestată, lichidarea nu se va declara terminată înainte de a se garanta creditorii. 

Art. 65. − În orice caz, lichidatorii nu pot încheia operațiunile și nu pot remite celor în drept contul gestiunii decât după expirarea unui termen de 6 luni de la publica rea dizolvării asociației sau fundației. 

Art. 66. − Lichidatorii răspund solidar pentru daunele cauzate creditorilor din culpa lor. 

Art. 67. − Atât față de asociație sau fundație, cât și față de asociați sau, după caz, fondatori, lichidatorii sunt supuși regulilor mandatului. 

Art. 68. − (1) După terminarea lichidării, lichidatorii sunt obligați ca în temen de două luni să depună bilanțul, registrul jurnal și un memorandum, declarând operațiunile de lichidare la Registrul asociațiilor și fundațiilor al judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială își are sediul asociația sau fundația. 

(2) Lichidatorii sunt obligați să îndeplinească toate procedurile pentru publicarea lichidării și radierea asociației sau fundației din Registrul asociațiilor și fundațiilor. 

(3) Publicarea lichidării se face prin afișarea la ușa instanței în a cărei circumscripție teritorială își are sediul persoana juridică, în temen de două luni de la terminarea lichidării. 

Art. 69. − Dacă în termen de 30 de zile libere de la depunerea bilanțului nu se înregistrează nici o contestație, bilanțul se consideră definitiv aprobat și lichidatorii, cu autorizarea judecătoriei, vor remite celor în drept bunurile și sumele rămase de la lichidare, împreună cu toate registrele și actele asociației sau fundației și ale lichidării. Numai după aceasta lichidatorii vor fi considerați descărcați și li se va elibera, în acest scop, un act constatator. 

Art. 70. − (1) Contestațiile la bilanțul lichidatorilor se pot formula de orice persoană interesată la judecătoria în a cărei circumscripție teritorială se află sediul persoanei juridice lichidate. 

(2) Toate contestațiile se soluționează printr-o singură hotărâre. Sentința pronunțată de judecătorie este executorie și este supusă numai recursului. 

(3) După terminarea lichidării, lichidatorii trebuie să ceară radierea asociației sau fundației din Registrul asociațiilor și fundațiilor. 

Art. 71. − (1) Asociația sau fundația încetează a avea ființă la data radierii din Registrul asociațiilor și fundațiilor. 

(2) Radierea se face în baza actului constatator eliberat lichidatorilor, în condițiile prevăzute la art. 69, prin care se atestă descărcarea acestora de obligațiile asumate. 

Art. 72. − Dispozițiile prezentului capitol referitoare la dizolvarea și lichidarea asociațiilor și fundațiilor se aplică, în mod corespunzător, și în privința dizolvării și lichidării federațiilor. Instanța competentă este tribunalul în a cărui circumscripție teritorială se află sediul federației supuse dizolvării și lichidării. 

CAPITOLUL X

Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial

Art. 73. − (1) Se constituie Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial − asociații, fundații și federații −, denumit în continuare Registrul național, în scopul evidenței centralizate a acestora. 

(2) Registrul național se ține de Ministerul Justiției prin direcția de specialitate. 

Art. 74. − (1) În scopul constituirii și funcționării Registrului național, instanțele judecătorești sunt obligate ca, din oficiu, să comunice Ministerului Justiției copii de pe hotărârile judecătorești rămase irevocabile privind constituirea, modificarea și încetarea oricărei asociații, fundații sau federații, precum și de pe înscrisurile doveditoare, în termen de 3 zile de la data rămânerii irevocabile a fiecărei hotărâri judecătorești. 

(2) Asociațiile și fundațiile recunoscute ca fiind de utilitate publică sunt obligate să comunice Ministerului Justiției, în extras, copii de pe rapoartele de activitate și bilanțurile anuale, însoțite de dovada eliberată de Regia Autonom㠄Monitorul Oficial” că s-a solicitat publicarea acestora și în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. 

Art. 75. − (1) Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial este public. 

(2) Ministerul Justiției este obligat să elibereze, pe cheltuiala persoanei solicitante, copii certificate de pe înregistrările efectuate în Registrul național și de pe înscrisurile doveditoare. 

(3) Înscrisurile prevăzute la alin. (2) pot fi cerute și eliberate și prin corespondență. 

(4) Datele din Registrul național pot fi redate și arhivate și sub formă de înregistrări pe microfilme și pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automată a datelor. 

CAPITOLUL XI

Dispoziții speciale

Art. 76. − (1) Persoanele juridice străine fără scop patrimonial pot fi recunoscute în România, sub condiția reciprocității, pe baza aprobării prealabile a Guvernului, prin înscrierea în Registrul asociațiilor și fundațiilor de la grefa Tribunalului București, dacă sunt valabil constituite în statul a cărui naționalitate o au, iar scopurile lor statutare nu contravin ordinii publice din România. 

(2) În acest scop, reprezentanții persoanelor juridice străine trebuie să atașeze la cererea de înscriere următoarele documente, în copii autentificate și traduceri legalizate:

a) actul de constituire în statul a cărui naționalitate o au persoanele juridice străine;

b) statutul (în măsura în care există ca act de sine stătător);

c) hotărârea organului de conducere a acelei persoane juridice, prin care se solicită recunoașterea în România;

d) statutul viitoarei reprezentanțe în România a acelei persoane juridice, cuprinzând prevederi referitoare la sediu, la capacitatea juridică și la persoanele care reprezintă persoana juridică străină;

e) hotărârea Guvernului României de aprobare a cererii de recunoaștere în România a persoanei juridice solicitante. 

(3) Dispozițiile art. 8−12 și ale art. 81 se aplică în mod corespunzător. 

Art. 77. − (1) Asociațiile și fundațiile constituite ca persoane juridice române de către persoane fizice sau juridice străine pot dobândi pe întreaga durată de funcționare dreptul de proprietate și orice alte drepturi reale asupra terenurilor necesare pentru realizarea scopului pentru care au fost constituite. 

(2) În cazul dizolvării și lichidării asociațiilor și fundațiilor prevăzute la alin. (1), lichidatorii au obligația înstrăinării terenurilor în termen de cel mult un an, numai către persoane care au capacitatea juridică de a dobândi astfel de bunuri. Termenul de un an se calculează de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se constată ori se dispune dizolvarea sau, după caz, de la data hotărârii de dizolvare voluntară. 

(3) În cazul nerespectării termenului de un an pentru înstrăinarea terenurilor prevăzute la alin. (2), instanța competentă va dispune vânzarea acestora prin licitație publică. 

(4) În toate cazurile, bunurile rămase după lichidare, inclusiv terenurile neînstrăinate în condițiile alin. (2) și (3) se atribuie cu respectarea dispozițiilor art. 60. 

CAPITOLUL XII

Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 78. − Prezenta ordonanță intră în vigoare în termen de 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

Art. 79. − În termenul prevăzut la art. 78 Ministerul Justiției:

a) va elabora și va adopta Regulamentul privind organizarea Registrului asociațiilor și fundațiilor, Registrului federațiilor, precum și a Registrului național al persoanelor juridice fără scop patrimonial, care va cuprinde și prevederi privind accesul la acest registru al persoanelor juridice de drept public, al persoanelor juridice de drept privat, precum și al persoanelor fizice;

b) va stabili forma și conținutul certificatelor de înscriere prevăzute la art. 12 alin. (1) și la art. 17 alin. (3), precum și condițiile de eliberare a dovezii menționate la art. 6 alin. (4). 

Art. 80. − Dispozițiile Decretului nr. 31/1954 privind persoanele fizice și persoanele juridice se aplică, în mod corespunzător, și asociațiilor și fundațiilor, cu excepția acelor dispoziții care sunt contrare reglementărilor stabilite prin prezenta ordonanță. 

Art. 81. − În privința asociațiilor și fundațiilor care au calitatea de persoane juridice străine sunt și rămân aplicabile dispozițiile art. 43 și următoarele din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat. 

Art. 82. − Cererile de autorizare a înființării asociațiilor, fundațiilor, federațiilor sau uniunilor de persoane, aflate în curs de soluționare pe rolul instanțelor de judecată legal învestite la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, vor continua să fie soluționate de acele instanțe. 

Art. 83. − (1) Asociațiile și fundațiile constituite, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, în condițiile Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (Asociații și Fundații) își păstrează personalitatea juridică legal dobândită. Acestor asociații și fundații li se aplică, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, regimul juridic prevăzut de aceasta. 

(2) Uniunile, federațiile sau grupările de persoane juridice, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 21/1924, își păstrează personalitatea juridică și, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, li se va aplica regimul juridic al federațiilor prevăzut de aceasta din urmă. 

Art. 84. − (1) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe registrele persoanelor juridice, aflate la grefa tribunalelor în circumscripțiile cărora funcționează persoanele juridice de drept privat prevăzute de Legea nr. 21/1924 vor fi transmise judecătoriilor în ale căror circumscripții teritoriale acestea își au sediul. 

(2) În același termen, registrele uniunilor și federațiilor, aflate la grefa curților de apel în circumscripțiile cărora funcționează uniunile și federațiile prevăzute de Legea nr. 21/1924, vor fi transmise tribunalelor în circumscripțiile cărora acestea își au sediul. 

(3) În vederea constituirii Registrului național prevăzut la art. 73, în termenul menționat la alin. (1), instanțele judecătorești sunt obligate să transmită Ministerului Justiției copii de pe registrele asociațiilor și fundațiilor, precum și de pe registrele uniunilor și federațiilor, aflate la grefa acestora. 

Art. 85. − Persoanele juridice de utilitate publică − asociații, fundații sau alte organizații de acest fel − înființate prin legi, ordonanțe, decrete-lege, hotărâri ale Guvernului sau prin orice alte acte de drept public nu intră sub incidența prevederilor prezentei ordonanțe, ci rămân supuse reglementărilor speciale care stau la baza înființării și funcționării lor. 

Art. 86. − Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abrogă Legea nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (Asociații și Fundații), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 6 februarie 1924, cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare. 

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

p. Ministru de stat, ministrul justiției,

Flavius Baias,

secretar de stat

Ministrul finanțelor,

Decebal Traian Remeș

 

București, 30 ianuarie 2000. 

Nr. 26.