Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 – Republicare *)

M. Of. nr. 799 din 12 noiembrie 2003

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANŢĂ

privind controlul intern şi controlul financiar preventiv

 

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

ARTICOLUL 1

Scopul ordonanţei

Prezenta ordonanţă reglementează controlul intern şi controlul financiar preventiv la entităţile publice şi cu privire la utilizarea fondurilor publice şi administrarea patrimoniului public. 

ARTICOLUL 2

Definiţii

În înţelesul prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) angajament legal − orice act cu efect juridic, din care rezultă sau ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public;

b) conformitate − caracteristica unei operaţiuni, a unor acte sau fapte administrative produse în cadrul unei entităţi publice de a corespunde politicii asumate în mod expres în domeniul respectiv de către entitatea în cauză sau de către o autoritate superioară acesteia, potrivit legii;

c) control financiar preventiv − activitatea prin care se verifică legalitatea şi regularitatea operaţiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobarea acestora;

d) control intern − ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace; acesta include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele şi procedurile;

e) controlor delegat − funcţionarul public al Ministerului Finanţelor Publice, care exercită atribuţii de control financiar preventiv delegat, în mod independent, potrivit prezentei ordonanţe;

f) credit de angajament − limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate în timpul exerciţiului bugetar, în limitele aprobate;

g) credit bugetar − suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni;

h) economicitate − minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate;

i) eficacitate − gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective;

j) eficienţă − maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate;

k) fonduri publice − sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale, împrumuturi interne contractate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi din bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale;

l) inspecţie − verificarea efectuată la faţa locului, în scopul constatării unor eventuale abateri de la legalitate şi al luării de măsuri pentru protejarea fondurilor publice şi a patrimoniului public şi pentru repararea prejudiciului produs, după caz;

m) entitate publică − autoritate publică, instituţie publică, companie/societate naţională, regie autonomă, societate comercială la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar majoritar, cu personalitate juridică, care utilizează/administrează fonduri publice şi/sau patrimoniu public;

n) instituţie publică − Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora;

o) legalitate − caracteristica unei operaţiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării acesteia;

p) operaţiune − orice acţiune cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, indiferent de natura acesteia;

q) oportunitate − caracteristica unei operaţiuni de a servi în mod adecvat, în circumstanţe date, realizării unor obiective ale politicilor asumate;

r) ordonator de credite − persoana împuternicită prin lege sau prin delegare, potrivit legii, să dispună şi să aprobe operaţiuni;

s) patrimoniu public − totalitatea drepturilor şi obligaţiilor statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau ale entităţilor publice ale acestora, dobândite sau asumate cu orice titlu. Drepturile şi obligaţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale se referă atât la bunurile din domeniul public, cât şi la cele din domeniul privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale;

t) persoană desemnată cu exercitarea controlului financiar preventiv propriu − persoana din cadrul compartimentelor de specialitate, numită de conducătorul entităţii publice pentru exercitarea controlului financiar preventiv propriu sau persoana care îndeplineşte această atribuţie pe bază de contract, în condiţiile legii;

u) proiect de operaţiune − orice document prin care se urmăreşte efectuarea unei operaţiuni, în forma pregătită în vederea aprobării sale de către autoritatea competentă, potrivit legii;

v) regularitate − caracteristica unei operaţiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaţiuni din care face parte. 

ARTICOLUL 3

Obiectivele generale ale controlului intern

Controlul intern are următoarele obiective generale: − realizarea, la un nivel corespunzător de calitate, a atribuţiilor instituţiilor publice, stabilite în concordanţă cu propria lor misiune, în condiţii de regularitate, eficacitate, economicitate şi eficienţă;

− protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei;

− respectarea legii, a reglementărilor şi deciziilor conducerii;

− dezvoltarea şi întreţinerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare şi difuzare a datelor şi informaţiilor financiare şi de conducere, precum şi a unor sisteme şi proceduri de informare publică adecvată prin rapoarte periodice. 

ARTICOLUL 4

Obligaţiile conducătorului instituţiei publice în domeniul controlului intern; cerinţele controlului intern

(1) Conducătorul instituţiei publice trebuie să asigure elaborarea, aprobarea, aplicarea şi perfecţionarea structurilor organizatorice, reglementărilor metodologice, procedurilor şi criteriilor de evaluare, pentru a satisface cerinţele generale şi specifice de control intern. 

(2) Cerinţele generale şi specifice de control intern sunt, în principal, următoarele:

a) cerinţe generale:

− asigurarea îndeplinirii obiectivelor generale prevăzute la art. 3 prin evaluarea sistematică şi menţinerea la un nivel considerat acceptabil a riscurilor asociate structurilor, programelor, proiectelor sau operaţiunilor;

− asigurarea unei atitudini cooperante a personalului de conducere şi de execuţie, acesta având obligaţia să răspundă în orice moment solicitărilor conducerii şi să sprijine efectiv controlul intern;

− asigurarea integrităţii şi competenţei personalului de conducere şi de execuţie, a cunoaşterii şi înţelegerii de către acesta a importanţei şi rolului controlului intern;

− stabilirea obiectivelor specifice ale controlului intern, astfel încât acestea să fie adecvate, cuprinzătoare, rezonabile şi integrate misiunii instituţiei şi obiectivelor de ansamblu ale acesteia;

− supravegherea continuă de către personalul de conducere a tuturor activităţilor şi îndeplinirea de către personalul de conducere a obligaţiei de a acţiona corectiv, prompt şi responsabil ori de câte ori se constată încălcări ale legalităţii şi regularităţii în efectuarea unor operaţiuni sau în realizarea unor activităţi în mod neeconomic, ineficace sau ineficient;

b) cerinţe specifice:

− reflectarea în documente scrise a organizării controlului intern, a tuturor operaţiunilor instituţiei şi a tuturor evenimentelor semnificative, precum şi înregistrarea şi păstrarea în mod adecvat a documentelor, astfel încât acestea să fie disponibile cu promptitudine pentru a fi examinate de către cei în drept;

− înregistrarea de îndată şi în mod corect a tuturor operaţiunilor şi evenimentelor semnificative;

− asigurarea aprobării şi efectuării operaţiunilor exclusiv de către persoane special împuternicite în acest sens;

− separarea atribuţiilor privind efectuarea de operaţiuni între persoane, astfel încât atribuţiile de aprobare, control şi înregistrare să fie, într-o măsură adecvată, încredinţate unor persoane diferite;

− asigurarea unei conduceri competente la toate nivelurile;

− accesarea resurselor şi documentelor numai de către persoane îndreptăţite şi responsabile în legătură cu utilizarea şi păstrarea lor. 

ARTICOLUL 5

Buna gestiune financiară

(1) Persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public au obligaţia să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public. 

(2) Ministerul Finanţelor Publice este autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care are responsabilitatea elaborării şi implementării politicii în domeniul gestiunii financiare. Ministerul Finanţelor Publice îndrumă metodologic, coordonează şi supraveghează asigurarea bunei gestiuni financiare în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public. 

CAPITOLUL II

Dispoziţii privind controlul financiar preventiv

SECŢIUNEA I

Dispoziţii generale privind controlul financiar preventiv

ARTICOLUL 6

Obiectul controlului financiar preventiv

(1) Fac obiectul controlului financiar preventiv proiectele de operaţiuni care vizează, în principal:

a) angajamente legale şi credite bugetare sau credite de angajament, după caz;

b) deschiderea şi repartizarea de credite bugetare;

c) modificarea repartizării pe trimestre şi pe subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare a creditelor aprobate, inclusiv prin virări de credite;

d) ordonanţarea cheltuielilor;

e) efectuarea de încasări în numerar;

f) constituirea veniturilor publice, în privinţa autorizării şi a stabilirii titlurilor de încasare;

g) reducerea, eşalonarea sau anularea titlurilor de încasare;

h) constituirea resurselor proprii ale bugetului Uniunii Europene, reprezentând contribuţia viitoare a României la acest organism;

i) recuperarea sumelor avansate şi care ulterior au devenit necuvenite;

j) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;

k) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;

l) alte tipuri de operaţiuni, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. 

(2) În funcţie de specificul entităţii publice, conducătorul acesteia poate decide exercitarea controlului financiar preventiv şi asupra altor tipuri de proiecte de operaţiuni decât cele prevăzute la alin. (1). 

ARTICOLUL 7

Conţinutul controlului financiar preventiv

Controlul financiar preventiv constă în verificarea sistematică a proiectelor de operaţiuni care fac obiectul acestuia potrivit art. 6 din punctul de vedere al:

a) legalităţii şi regularităţii;

b) încadrării în limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament, după caz, stabilite potrivit legii. 

ARTICOLUL 8

Organizarea controlului financiar preventiv

(1) Ministerul Finanţelor Publice este autoritatea de coordonare şi reglementare a controlului financiar preventiv pentru toate entităţile publice. 

(2) Controlul financiar preventiv se organizează şi se exercită de autorităţi competente, în mod unitar, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe şi ale actelor normative emise în aplicarea acesteia. 

(3) Controlul financiar preventiv se organizează şi se exercită în următoarele forme:

a) controlul financiar preventiv propriu, la toate entităţile publice şi asupra tuturor operaţiunilor cu impact financiar asupra fondurilor publice şi a patrimoniului public;

b) controlul financiar preventiv delegat, la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi ai bugetului oricărui fond special, la Fondul naţional şi la agenţiile de implementare a fondurilor comunitare, precum şi la alte entităţi publice cu risc ridicat, prin controlori delegaţi ai Ministerului Finanţelor Publice. 

(4) Controlul financiar preventiv se va integra în mod treptat în sfera răspunderii manageriale, proces ce trebuie finalizat până la data aderării României la Uniunea Europeană, pe măsură ce controlul managerial va asigura eliminarea riscurilor în administrarea fondurilor publice. Atingerea acestui nivel va fi evaluată de auditul public intern din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. 

SECŢIUNEA a II-a

Dispoziţii privind controlul financiar preventiv propriu

ARTICOLUL 9

Organizarea controlului financiar preventiv propriu

(1) Entităţile publice, prin conducătorii acestora, au obligaţia de a organiza controlul financiar preventiv propriu şi evidenţa angajamentelor în cadrul compartimentului contabil. 

(2) Conducătorii entităţilor publice au obligaţia să stabilească proiectele de operaţiuni supuse controlului financiar preventiv, potrivit art. 6, documentele justificative şi circuitul acestora, cu respectarea dispoziţiilor legale. 

(3) Evidenţa angajamentelor se organizează, se ţine, se actualizează şi se raportează conform normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. 

(4) Ministerul Finanţelor Publice organizează controlul financiar preventiv propriu şi pentru operaţiunile privind bugetul trezoreriei statului, operaţiunile privind datoria publică şi alte operaţiuni specifice Ministerului Finanţelor Publice. 

(5) Controlul financiar preventiv propriu se exercită, prin viză, de persoane din cadrul compartimentelor de specialitate, desemnate în acest sens de către conducătorul entităţii publice. Actul de numire va cuprinde şi limitele de competenţă în exercitarea controlului financiar preventiv propriu. Persoanele desemnate să efectueze această activitate sunt altele decât cele care iniţiază operaţiunea supusă vizei. 

(6) Numirea, suspendarea, destituirea sau schimbarea personalului care desfăşoară activităţi de control financiar preventiv propriu se face de către conducătorul entităţii publice, cu acordul entităţii publice superioare, iar în cazul entităţilor publice în care se exercită funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat sau al bugetului oricărui fond special, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice. Persoanele desemnate cu exercitarea activităţii de control financiar preventiv propriu trebuie să aibă competenţele profesionale solicitate de această activitate. Ele vor respecta un cod specific de norme profesionale, elaborat de Ministerul Finanţelor Publice, care va cuprinde şi condiţiile şi criteriile unitare pe care entităţile publice trebuie să le respecte în cazul numirii, suspendării, destituirii sau schimbării personalului care desfăşoară această activitate. 

(7) Prin decizie internă a conducătorului entităţii publice, persoanele desemnate să efectueze controlul financiar preventiv propriu pot beneficia de un spor pentru complexitatea muncii de până la 25% aplicat la salariul de bază brut lunar. 

(8) Evaluarea activităţii persoanei care desfăşoară activităţi de control financiar preventiv propriu se face de către conducătorul entităţii publice, cu acordul entităţii publice care a avizat numirea, anual, prin calificative, pe baza informaţiilor cuprinse în rapoartele auditului public intern şi în rapoartele Curţii de Conturi, unde este cazul. 

(9) Ministerul Finanţelor Publice va elabora norme metodologice privind cadrul general al atribuţiilor şi exercitării controlului financiar preventiv propriu. De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice va aviza norme metodologice specifice privind organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv propriu, elaborate de ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, ai bugetului asigurărilor sociale de stat, ai bugetului oricărui fond special, precum şi pentru operaţiunile Fondului naţional şi ale agenţiilor de implementare care derulează fonduri comunitare. 

(10) Ministerul Finanţelor Publice va coordona sistemul de pregătire profesională a persoanelor desemnate să efectueze controlul financiar preventiv. 

ARTICOLUL 10

Viza de control financiar preventiv propriu

(1) Se supun aprobării ordonatorului de credite numai proiectele de operaţiuni care respectă întru totul cerinţele de legalitate, regularitate şi încadrare în limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament aprobate, după caz, care poartă viza de control financiar preventiv propriu. 

(2) Viza de control financiar preventiv propriu se exercită prin semnătura persoanelor în drept, competente în acest sens potrivit prezentei ordonanţe, şi prin aplicarea de către acestea a sigiliului personal. 

(3) În vederea acordării vizei de control financiar preventiv propriu, proiectele de operaţiuni se prezintă însoţite de documentele justificative corespunzătoare, certificate în privinţa realităţii şi legalităţii prin semnătura conducătorilor compartimentelor de specialitate care iniţiază operaţiunea respectivă. 

(4) Conducătorii compartimentelor de specialitate prevăzuţi la alin. (3) răspund pentru realitatea, regularitatea şi legalitatea operaţiunilor ale căror documente justificative le-au certificat. Obţinerea vizei de control financiar preventiv propriu pe documente care cuprind date nereale sau inexacte şi/sau care se dovedesc ulterior nelegale nu exonerează de răspundere pe şefii compartimentelor de specialitate care le-au întocmit. 

(5) Persoanele în drept să exercite controlul financiar preventiv propriu răspund, potrivit legii, în raport de culpa lor, pentru legalitatea, regularitatea şi încadrarea în limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament aprobate, după caz, în privinţa operaţiunilor pentru care au acordat viza de control financiar preventiv propriu. 

(6) În cazurile în care dispoziţiile legale prevăd avizarea operaţiunilor de către compartimentul de specialitate juridică, proiectul de operaţiune va fi prezentat pentru control financiar preventiv propriu cu viza şefului compartimentului juridic. Persoanele în drept să exercite controlul financiar preventiv propriu pot cere avizul compartimentului de specialitate juridică ori de câte ori consideră că necesităţile o impun. 

ARTICOLUL 11

Separarea atribuţiilor

Persoana care exercită controlul financiar preventiv propriu nu trebuie să fie implicată, prin sarcinile de serviciu, în efectuarea operaţiunii supuse controlului financiar preventiv propriu. 

SECŢIUNEA a III-a

Dispoziţii privind controlul financiar preventiv delegat

ARTICOLUL 12

Organizarea controlului financiar preventiv delegat

(1) Controlul financiar preventiv delegat se organizează şi se exercită de către Ministerul Finanţelor Publice prin controlori delegaţi. 

(2) Ministrul finanţelor publice numeşte, pentru fiecare instituţie publică în care se exercită funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat sau al bugetului oricărui fond special, unul sau mai mulţi controlori delegaţi, în funcţie de volumul şi de complexitatea activităţii instituţiei publice respective. De asemenea, ministrul finanţelor publice numeşte unul sau mai mulţi controlori delegaţi pentru operaţiunile derulate prin bugetul trezoreriei statului, pentru operaţiuni privind datoria publică şi pentru alte operaţiuni specifice Ministerului Finanţelor Publice. Numirea controlorilor delegaţi se face prin ordin al ministrului finanţelor publice. 

(3) Prin norme metodologice aprobate de ministrul finanţelor publice se stabilesc:

a) tipurile de operaţiuni ale căror proiecte se supun controlului financiar preventiv delegat;

b) limitele valorice peste care se efectuează controlul financiar preventiv delegat, pe tipuri de operaţiuni;

c) documentele justificative care trebuie să însoţească diferitele tipuri de operaţiuni;

d) modul în care trebuie efectuat controlul financiar preventiv delegat pentru fiecare tip de operaţiune. 

(4) Tipurile de operaţiuni ce se supun controlului financiar preventiv delegat şi, după caz, limitele valorice corespunzătoare acestora pot diferi de la o instituţie publică la alta. 

(5) Controlorii delegaţi exercită viza de control financiar preventiv delegat asupra proiectelor de operaţiuni vizate în prealabil de către controlul financiar preventiv propriu al instituţiei publice. 

(6) Controlorii delegaţi îşi desfăşoară activitatea la sediul instituţiilor publice la care au fost numiţi. Instituţiile publice prevăzute la alin. (2) asigură controlorului/controlorilor delegat/delegaţi spaţiul de lucru şi dotarea necesară, precum şi cooperarea personalului propriu, îndeosebi a personalului desemnat să exercite controlul financiar preventiv propriu, pentru îndeplinirea în bune condiţii a atribuţiilor de control financiar preventiv delegat. 

(7) În cazul absenţei temporare de la post a unui controlor delegat, ministrul finanţelor publice numeşte un alt controlor delegat care să îndeplinească atribuţiile celui dintâi pe durata absenţei acestuia. 

ARTICOLUL 13

Viza de control financiar preventiv delegat

(1) Operaţiunile care, potrivit art. 12 alin. (3) şi (4), fac obiectul controlului financiar preventiv delegat se supun aprobării ordonatorului de credite numai însoţite de viza de control financiar preventiv delegat. 

(2) Viza de control financiar preventiv delegat se acordă sau se refuză în scris, pe formular tipizat, şi trebuie să poarte semnătura şi sigiliul personal al controlorului delegat competent. 

(3) Persoanele în drept să exercite controlul financiar preventiv delegat răspund, potrivit legii, în raport de culpa lor, pentru legalitatea, regularitatea şi încadrarea în limitele creditelor de angajament şi creditelor bugetare aprobate, în privinţa operaţiunilor pentru care au acordat viza. 

(4) Înainte de a emite un refuz de viză, controlorul delegat are obligaţia să informeze, în scris, în legătură cu intenţia sa ordonatorul de credite, precizând motivele refuzului. 

(5) Dacă ordonatorul de credite prezintă în scris argumente în favoarea efectuării operaţiunii pentru care se intenţionează refuzul de viză, controlorul delegat poate consulta, înainte de a înregistra oficial refuzul de viză, opinia neutră asupra cazului. Pentru formularea opiniei neutre se constituie ad-hoc o comisie formată din 3 membri ai Corpului controlorilor delegaţi, prin decizie a controlorului financiar şef. 

(6) Opinia neutră se motivează şi se formulează în scris şi are rol consultativ, soluţia finală fiind de competenţa exclusivă a controlorului delegat, potrivit principiului exercitării în mod independent a atribuţiilor de control financiar preventiv delegat. 

ARTICOLUL 14

Durata controlului financiar preventiv delegat

(1) Controlul financiar preventiv delegat se efectuează în termenul cel mai scurt, permis de durata efectivă a verificărilor necesare, astfel încât să nu afecteze desfăşurarea în bune condiţii şi în termen a operaţiunii al cărei proiect se supune controlului financiar preventiv delegat. 

(2) Perioada maximă pentru acordarea sau, după caz, pentru refuzul vizei de control financiar preventiv delegat este de 3 zile lucrătoare de la prezentarea proiectului unei operaţiuni, însoţit de toate documentele justificative. 

(3) Perioada prevăzută la alin. (2) este suspendată de la înregistrarea informării prevăzute la art. 13 alin. (4) până la primirea răspunsului ordonatorului de credite. Perioada de suspendare se aplică şi pentru intervalul necesar în vederea formulării opiniei neutre, care însă nu poate depăşi 3 zile lucrătoare. 

(4) În cazuri excepţionale controlorul delegat are dreptul să prelungească perioada prevăzută la alin. (2) cu maximum 5 zile lucrătoare, pe baza unui referat de justificare pe care are obligaţia să îl transmită de îndată spre informare controlorului financiar şef şi ordonatorului de credite. 

SECŢIUNEA a IV-a

Dispoziţii privind controlorii delegaţi

ARTICOLUL 15

Funcţia de controlor delegat

(1) Controlorul delegat este funcţionar public, angajat al Ministerului Finanţelor Publice. Numărul de posturi de controlor delegat se stabileşte de către ministrul finanţelor publice, în funcţie de necesităţi, în limita numărului total de posturi şi a bugetului anual, aprobate. 

(2) Pot fi încadrate în funcţia de controlor delegat numai persoanele care au studii superioare economice sau juridice şi o vechime efectivă în domeniul finanţelor publice de minimum 7 ani. Candidaţii pentru funcţia de controlor delegat trebuie să prezinte cazier judiciar, informaţii şi recomandări, din care să rezulte că au un profil moral şi profesional corespunzător cerinţelor funcţiei. 

ARTICOLUL 16

Incompatibilităţi

(1) Controlorii delegaţi nu pot fi soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu ordonatorul de credite pe lângă care sunt numiţi. 

(2) Controlorilor delegaţi le sunt interzise exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităţilor de comerţ, precum şi participarea la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale sau civile. Ei nu pot exercita funcţia de expert judiciar sau arbitru desemnat de părţi într-un arbitraj. 

(3) Funcţia de controlor delegat este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. 

(4) Se interzice controlorilor delegaţi să facă parte din partide politice sau să desfăşoare activităţi publice cu caracter politic. 

(5) Controlorul delegat care se găseşte într-una din situaţiile prevăzute la alin. (1)−(4) are obligaţia de a informa de îndată, în scris, ministrul finanţelor publice şi controlorul financiar şef. 

ARTICOLUL 17

Atribuţiile controlorului delegat

(1) Atribuţiile controlorului delegat sunt, în principal, următoarele:

a) exercitarea controlului financiar preventiv delegat asupra proiectelor de operaţiuni ale ordonatorului de credite, în conformitate cu ordinul de numire şi cu normele metodologice aprobate potrivit prezentei ordonanţe;

b) supravegherea organizării, ţinerii, actualizării şi raportării evidenţei angajamentelor;

c) prezentarea de rapoarte lunare controlorului financiar şef cu privire la situaţia curentă a angajamentelor efectuate, vizele acordate şi situaţiile intenţiilor şi refuzurilor de viză, formularea de avize cu caracter consultativ, precum şi aspectele deosebite ale derulării operaţiunilor financiare;

d) formularea de avize cu caracter consultativ, la solicitarea ordonatorului de credite pe lângă care este numit sau la cererea ministrului finanţelor publice, precum şi din iniţiativă proprie, în privinţa conformităţii, economicităţii, eficacităţii sau eficienţei unor operaţiuni ori proiecte de acte normative;

e) monitorizarea şi îndrumarea metodologică a controlului financiar preventiv propriu;

f) elaborarea de propuneri şi proiecte privind perfecţionarea controlului financiar preventiv;

g) participarea la activităţile Corpului controlorilor delegaţi;

h) îndeplinirea altor atribuţii, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. 

(2) Controlorul delegat nu se pronunţă asupra oportunităţii operaţiunilor ce fac obiectul controlului financiar preventiv delegat. 

(3) Controlorul delegat este obligat să îşi exercite atribuţiile cu bună-credinţă şi cu deplină responsabilitate. Pentru actele sale, întreprinse cu bună-credinţă în exerciţiul atribuţiilor sale şi în limita acestora, controlorul delegat nu poate fi sancţionat sau trecut în altă funcţie. 

(4) Controlorul delegat îşi exercită atribuţiile în mod independent. El îl poate informa în mod direct pe ministrul finanţelor publice asupra situaţiilor deosebite apărute în activitatea sa şi nu i se poate impune, pe nici o cale, acordarea ori refuzul vizei de control financiar preventiv delegat. 

(5) Controlorul delegat este obligat să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu şi confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţă în exercitarea funcţiei. 

(6) Evaluarea activităţii controlorului delegat se face anual prin calificative, pe baza informaţiilor cuprinse în rapoartele anuale privind activitatea controlorilor delegaţi, rapoartele structurilor de audit public intern ale Ministerului Finanţelor Publice şi în rapoartele Curţii de Conturi. Calificativele anuale primite de fiecare controlor delegat se păstrează pe toată durata exercitării de către acesta a atribuţiilor funcţiei. Ministrul finanţelor publice îl demite de îndată pe controlorul delegat care a înregistrat calificativul „insuficient „ sau, de 3 ori consecutiv, calificativul „satisfăcător”. 

(7) Controlorul delegat răspunde disciplinar pentru abateri de la îndatoririle de serviciu, potrivit reglementărilor în vigoare. 

ARTICOLUL 18

Gradele profesionale şi salarizarea controlorilor delegaţi

(1) În funcţie de performanţele profesionale atestate de calificativele înregistrate în baza evaluărilor anuale şi de vechimea în funcţie, controlorii delegaţi se încadrează în gradele profesionale I, II şi III. Cerinţele minime şi condiţiile promovării de la un grad profesional la altul se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice. 

(2) Salariile de bază, sporurile şi celelalte drepturi salariale ale controlorilor delegaţi se stabilesc prin asimilare cu funcţia de controlor financiar din structura Curţii de Conturi, respectiv pentru gradul I, II sau III. 

(3) Controlorul financiar şef primeşte o indemnizaţie de conducere echivalentă cu cea de director general în Ministerul Finanţelor Publice, iar adjuncţii acestuia, o indemnizaţie de conducere echivalentă cu cea de director în Ministerul Finanţelor Publice. 

(4) Până la aplicarea legii privind salarizarea funcţionarilor publici salariile de bază, sporurile şi celelalte drepturi salariale ale controlorilor delegaţi se menţin la nivelul stabilit anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 160/20001) privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curţii de Conturi, potrivit prevederilor alin. (2) şi evaluării performanţelor profesionale individuale. 

ARTICOLUL 19

Corpul controlorilor delegaţi

(1) Corpul controlorilor delegaţi se organizează ca un compartiment distinct în structura Ministerului Finanţelor Publice, la nivel central şi teritorial, şi cuprinde ansamblul controlorilor delegaţi. 

(2) Corpul controlorilor delegaţi asigură, în principal:

a) aplicarea şi dezvoltarea principiilor şi practicilor avansate de bună conduită financiară;

b) colaborarea şi schimburile profesionale între controlorii delegaţi;

c) colaborarea şi schimburile profesionale cu alte structuri de profil interne, externe şi internaţionale. 

(3) Corpul controlorilor delegaţi este condus de controlorul financiar şef. 

(4) Controlorul financiar şef are 2 adjuncţi ale căror atribuţii se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea controlorului financiar şef. 

(5) Tot în structura Ministerului Finanţelor Publice, pe lângă Corpul controlorilor delegaţi şi în subordinea controlorului financiar şef, funcţionează o direcţie de specialitate care asigură suportul metodologic şi informaţional necesar în activitatea Corpului controlorilor delegaţi şi ale cărei atribuţii se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea controlorului financiar şef. 

(6) Controlorul financiar şef şi adjuncţii acestuia sunt numiţi prin hotărâre a Guvernului pentru un mandat de 6 ani, pe baza propunerii nominale făcute de către ministrul finanţelor publice în urma intervievării a 6 candidaţi desemnaţi din rândul controlorilor delegaţi de către Corpul controlorilor delegaţi, în şedinţă plenară, cu majoritate simplă. La data şedinţei plenare de desemnare a celor 6 candidaţi este obligatoriu ca numărul controlorilor delegaţi încadraţi efectiv şi efectiv prezenţi la şedinţă să fie cel puţin jumătate din numărul de posturi de controlor delegat, stabilit potrivit prevederilor art. 15 alin. (1). 

(7) Aceeaşi persoană nu poate îndeplini mai mult de un mandat în funcţia de controlor financiar şef; de asemenea, aceeaşi persoană nu poate îndeplini mai mult de un mandat în funcţia de controlor financiar şef adjunct. 

(8) Controlorul financiar şef îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii:

a) susţine, în faţa ministrului finanţelor publice, a Guvernului şi a altor autorităţi, după caz, soluţiile date în exerciţiul atribuţiilor sale de către oricare dintre controlorii delegaţi;

b) organizează sistemul informaţional şi urmăreşte realizarea în mod efectiv şi în timp util a schimbului de informaţii între controlorii delegaţi;

c) prezintă ministrului finanţelor publice, trimestrial, rapoarte privind activitatea controlorilor delegaţi, situaţia intenţiilor şi refuzurilor de viză, precum şi aspectele importante privind utilizarea fondurilor publice;

d) asigură formularea de opinii neutre, potrivit prevederilor art. 13 alin. (5);

e) organizează şi urmăreşte colectarea, prelucrarea şi înregistrarea statistică a informaţiilor privind activitatea de control financiar preventiv delegat şi efectuează evaluarea acesteia;

f) dispune măsuri pentru aplicarea în activitatea controlorilor delegaţi a principiilor şi practicilor avansate de bună conduită financiară şi pentru valorificarea propunerilor şi contribuţiilor acestora la dezvoltarea şi la perfecţionarea de standarde în domeniu;

g) asigură îndrumarea metodologică în domeniul controlului financiar preventiv;

h) prezintă Guvernului, până la sfârşitul trimestrului I al anului curent pentru anul precedent, un raport anual privind activitatea controlorilor delegaţi, care trebuie să cuprindă, între altele, o analiză, din perspectiva anilor precedenţi, a modului de soluţionare a refuzurilor de viză de control financiar preventiv delegat, precum şi propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei financiare;

i) elaborează raportul naţional anual privind controlul preventiv, pe care îl prezintă spre dezbatere Guvernului;

j) evaluează activitatea fiecărui controlor delegat şi propune ministrului finanţelor publice acordarea aprecierilor anuale;

k) alte atribuţii, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. 

SECŢIUNEA a V-a

Regimul refuzului de viză

ARTICOLUL 20

Refuzul de viză

(1) Persoana în drept să exercite viza de control financiar preventiv are dreptul şi obligaţia de a refuza viza de control financiar preventiv în toate cazurile în care, în urma verificărilor, apreciază că proiectul de operaţiune care face obiectul controlului financiar preventiv nu îndeplineşte condiţiile de legalitate, regularitate şi încadrare în limita creditelor bugetare sau creditelor de angajament, după caz, pentru acordarea vizei de control financiar preventiv. 

(2) Refuzul de viză trebuie să fie în toate cazurile motivat în scris. 

(3) Persoanele în drept să exercite viza de control financiar preventiv au obligaţia de a ţine evidenţa proiectelor de operaţiuni refuzate la viza de control financiar preventiv. 

ARTICOLUL 21

Autorizarea efectuării unor operaţiuni pentru care se refuză viza de control financiar preventiv

(1) O operaţiune pentru care s-a refuzat viza de control financiar preventiv se poate efectua de către ordonatorul de credite pe propria răspundere, numai dacă prin aceasta nu se depăşeşte creditul bugetar aprobat. Ordonatorul de credite poate decide efectuarea operaţiunii numai în baza unui act de decizie internă, emis în formă scrisă, prin care dispune, pe propria răspundere, efectuarea operaţiunii. O copie a actului de decizie internă se transmite compartimentului de audit public intern al entităţii publice, precum şi controlorului delegat, după caz. 

(2) În toate cazurile în care, ca urmare a unui refuz de viză de control financiar preventiv propriu, conducătorii persoanelor juridice dispun, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă, efectuarea operaţiunii pe propria răspundere, persoana desemnată să efectueze controlul financiar preventiv propriu are obligaţia să informeze în scris Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor Publice şi, după caz, organul ierarhic superior al instituţiei publice, numai în această situaţie persoana respectivă fiind exonerată de răspundere. 

(3) Pentru operaţiunile care se supun şi controlului financiar preventiv delegat al Ministerului Finanţelor Publice, refuzul vizei de control financiar preventiv propriu face ca proiectul de operaţiune să nu poată fi supus controlului preventiv delegat. În aceste condiţii ordonatorul de credite va solicita controlorului delegat formularea unui aviz consultativ. Ordonatorul de credite va analiza punctul de vedere al controlorului delegat, exprimat în avizul consultativ, şi va decide în condiţiile prevăzute la alin. (1). 

(4) În toate cazurile în care, ca urmare a unui refuz de viză de control financiar preventiv delegat, conducătorii persoanelor juridice dispun, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă, efectuarea operaţiunii pe propria răspundere, controlorul delegat are obligaţia să informeze în scris Curtea de Conturi şi Ministerul Finanţelor Publice. 

(5) Documentele privind proiectele de operaţiuni supuse controlului financiar preventiv, care nu au fost vizate, nu pot fi aprobate decât cu asumarea răspunderii ordonatorului de credite. 

(6) Operaţiunile efectuate pe propria răspundere a ordonatorului de credite se înregistrează şi într-un cont în afara bilanţului. 

CAPITOLUL III

Dispoziţii comune

ARTICOLUL 22

Măsuri operative

(1) Ministerul Finanţelor Publice efectuează inspecţii ori de câte ori există indicii ale unor abateri de la legalitate sau regularitate în efectuarea de operaţiuni, în sensul prezentei ordonanţe. 

(2) Ministerul Finanţelor Publice efectuează inspecţii în toate cazurile în care este sesizat de către un contabil-şef în legătură cu efectuarea de operaţiuni pe propria răspundere a ordonatorului de credite fără viză de control financiar preventiv. 

(3) Ministerul Finanţelor Publice va declanşa inspecţia în toate instituţiile publice atunci când este sesizat de şeful structurii de audit public intern al acestora în legătură cu efectuarea de operaţiuni nelegale care au viză de control financiar preventiv delegat, situaţie rezultată în urma efectuării unei misiuni de audit public intern. 

(4) Inspecţiile se efectuează de către persoane din structura Ministerului Finanţelor Publice, în baza unui ordin de serviciu emis de ministrul finanţelor publice, sau de către persoane delegate în acest sens de către ministrul finanţelor publice. 

(5) Ordinul de serviciu prevăzut la alin. (4) va preciza, în mod obligatoriu, scopul şi obiectivele inspecţiei, durata inspecţiei, persoana sau persoanele desemnate să efectueze inspecţia. 

(6) Instituţiile publice sunt obligate să asigure accesul reprezentaţilor Ministerului Finanţelor Publice la toate documentele, datele şi informaţiile relevante pentru scopul şi obiectivele inspecţiei, la inspectarea bunurilor ce fac obiectul operaţiunilor controlate, precum şi în spaţiile unde se găsesc asemenea bunuri, documente sau informaţii relevante. 

(7) Organizarea inspecţiilor şi stabilirea atribuţiilor generale în efectuarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iar atribuţiile de detaliu, fluxul informaţional şi metodologia de lucru, prin ordin al ministrului finanţelor publice. 

(8) În cazul în care în urma inspecţiei efectuate se constată abateri de la legalitate care au produs pagube pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, se va întocmi proces-verbal de inspecţie. Împotriva procesului-verbal de inspecţie se poate formula contestaţie în termen de 15 zile lucrătoare de la data comunicării acestuia. Contestaţia se va depune la structura care a efectuat inspecţia. Contestaţiile vor fi soluţionate prin decizie motivată, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării. Decizia este definitivă. Dacă prin soluţionare contestaţia a fost respinsă, procesul-verbal de inspecţie devine titlu executoriu şi va fi transmis spre executare organului fiscal în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul contestatorul. Împotriva deciziei se poate formula acţiune în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicarea acesteia, conform Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare, la curtea de apel în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul. 

(9) În situaţiile în care s-a constatat săvârşirea unor fapte calificate de lege ca fiind contravenţii se va întocmi proces-verbal de contravenţie. 

ARTICOLUL 23

Măsuri speciale

În cazul în care printr-un acord, tratat sau alte asemenea documente de finanţare externă se prevăd măsuri specifice de control financiar, Guvernul este autorizat să emită, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, hotărâri cu caracter derogatoriu la prezenta ordonanţă. 

ARTICOLUL 24

Dispoziţii cu privire la regiile autonome, societăţile comerciale cu capital majoritar de stat şi societăţile comerciale care beneficiază de drepturi exclusive sau speciale

Numirea contabililor-şefi ai regiilor autonome, societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale deţine mai mult de 70% din numărul voturilor în adunarea generală şi ai societăţilor comerciale care beneficiază de drepturi exclusive sau speciale atribuite de către o instituţie publică se face cu respectarea condiţiilor şi criteriilor unitare, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. Destituirea, suspendarea sau schimbarea din funcţie a contabililor-şefi de la aceste regii autonome şi societăţi comerciale se face numai cu aprobarea conducătorului instituţiei publice în coordonarea căreia funcţionează regia autonomă, care exercită, în numele statului sau al unei autorităţi a administraţiei publice locale, drepturile acţionarului la societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale deţine mai mult de 70% din numărul voturilor în adunarea generală sau care a atribuit societăţii comerciale drepturi exclusive sau speciale. 

ARTICOLUL 25

Controlul financiar preventiv delegat al unor operaţiuni cu risc important

Prin ordin, ministrul finanţelor publice poate decide exercitarea controlului financiar preventiv delegat de către controlori delegaţi şi asupra operaţiunilor finanaţate sau cofinanţate din fonduri publice, ale altor instituţii publice decât cele prevăzute la art. 12 alin. (2) sau ale unor persoane juridice de drept privat. 

ARTICOLUL 26

Alte dispoziţii

Prevederile prezentei ordonanţe se aplică şi altor persoane juridice decât instituţiile publice, dacă aceste persoane juridice gestionează fonduri publice cu orice titlu şi/sau administrează patrimoniul public în privinţa gestionării fondurilor publice şi administrării patrimoniului public în cauză. 

CAPITOLUL IV

Contravenţii şi sancţiuni

ARTICOLUL 27

Contravenţii

Constituie contravenţii şi se sancţionează următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni:

a) neîndeplinirea de către conducătorul entităţii publice a obligaţiei de a organiza controlul financiar preventiv propriu şi evidenţa angajamentelor, conform prevederilor art. 9 alin. (1);

b) nerespectarea obligaţiei privind stabilirea proiectelor de operaţiuni supuse controlului financiar preventiv, precum şi omisiunea de evidenţiere a angajamentelor, conform art. 9 alin. (2) şi (3);

c) prezentarea spre aprobare ordonatorului de credite a proiectelor de operaţiuni fără viză de control financiar preventiv;

d) depăşirea termenului prevăzut la art. 14 alin. (2)−(4);

e) nerespectarea prevederilor art. 17 alin. (5);

f) emiterea unui refuz de viză fără motivare, conform art. 20 alin. (2);

g) nerespectarea prevederilor art. 21 alin. (2);

h) nerespectarea prevederilor art. 21 alin. (5);

i) nerespectarea prevederilor art. 21 alin. (6). 

ARTICOLUL 28

Sancţionarea contravenţiilor

Contravenţiile prevăzute la art. 27 lit. a), b) şi d)−i) se sancţionează cu amendă de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei, iar contravenţia prevăzută la lit. c), cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei. 

ARTICOLUL 29

Constatarea contravenţiilor, stabilirea şi aplicarea amenzilor, căi de atac, actualizarea nivelului amenzilor

(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:

a) persoanele cu atribuţii de inspecţie din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, pentru contravenţiile prevăzute la art. 27;

b) controlorii din cadrul Corpului controlorilor delegaţi, pentru contravenţiile prevăzute la art. 27 lit. a) şi h). 

(2) Nivelul amenzilor prevăzute la art. 28 se actualizează prin hotărâre a Guvernului, în raport cu rata inflaţiei. 

(3) Amenzile prevăzute ca sancţiuni pentru săvârşirea contravenţiilor menţionate la art. 27 pot fi aplicate atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice. 

(4) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor, întocmit conform competenţelor stabilite la alin. (1), se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau a comunicării acestuia. Plângerea, însoţită de copia procesului-verbal de constatare a contravenţiei, se depune la organul din care face parte agentul constatator, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare. Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia. 

CAPITOLUL V

Dispoziţii tranzitorii şi finale

ARTICOLUL 30

Încadrarea în funcţia de controlor delegat a persoanelor care deţin funcţia de controlor financiar în structura Curţii de Conturi

(1) Persoana care la data publicării prezentei ordonanţe deţine funcţia de controlor financiar în cadrul secţiei de control financiar preventiv a Curţii de Conturi are dreptul de a fi încadrată cu data de 1 ianuarie 2000, la cererea sa, în funcţia de controlor delegat, direct la gradul profesional pe care îl deţine în structura Curţii de Conturi şi fără concurs, dar numai dacă persoana în cauză: 

− depune cererea de a fi încadrată în calitate de controlor delegat în structura Ministerului Finanţelor Publice în cel mult 15 zile de la data publicării prezentei ordonanţe; 

− nu se află într-una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la art. 16; 

− nu a fost sancţionată pe întreaga durată cât a exercitat funcţia de controlor financiar în structura Curţii de Conturi. 

(2) Încetarea atribuţiilor Curţii de Conturi în domeniul controlului financiar preventiv, aşa cum este reglementat prin prevederile art. I pct. 3, 4, 10, 11 şi 21 din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, devine efectivă de la data de 1 ianuarie 2000. 

ARTICOLUL 31

Măsuri pentru numirea primului controlor financiar şef şi a adjuncţilor acestuia

(1) Numirea controlorului financiar şef şi a adjuncţilor acestuia, potrivit prevederilor art. 19 alin. (6), se face până la data de 29 februarie 2000, dar nu mai devreme de 31 ianuarie 2000. 

(2) Până la aplicarea prevederilor alin. (1) atribuţiile controlorului financiar şef se exercită de către o persoană împuternicită în acest scop prin ordin al ministrului finanţelor publice. 

ARTICOLUL 32

Măsuri excepţionale

Pentru asigurarea controlului financiar preventiv delegat al operaţiunilor instituţiilor publice şi unităţilor care au calitatea de agenţie de implementare potrivit memorandumurilor de finanţare încheiate de Guvernul României cu Comisia Europeană, precum şi al operaţiunilor Fondului naţional, ministrul finanţelor publice numeşte câte un controlor delegat pentru fiecare agenţie de implementare şi pentru Fondul naţional. 

ARTICOLUL 33

Măsuri pentru pregătirea aplicării prezentei ordonanţe

Ministerul Finanţelor Publice iniţiază şi coordonează măsurile necesare pentru pregătirea aplicării prezentei ordonanţe; pentru aceasta ministrul finanţelor publice emite ordine şi, după caz, propune spre aprobare Guvernului proiecte de hotărâri. 

ARTICOLUL 34

Intrarea în vigoare a ordonanţei

Prezenta ordonanţă intră în vigoare de la 1 ianuarie 2000, cu următoarele excepţii:

a) prevederile art. 15, 16, 18, art. 19 alin. (1), (2) şi (5), art. 30 şi ale art. 33, care se aplică de la data publicării;

b) prevederile art. 31 alin. (2) şi ale art. 32, care se aplică în termen de 30 de zile de la data publicării. 

ARTICOLUL 35

Abrogări

La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă art. 2, art. 5 lit. a) şi alte prevederi referitoare la instituţiile publice din Legea nr. 30/1991 privind organizarea şi funcţionarea controlului financiar şi a Gărzii financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 27 martie 1991.