Legea nr. 80/1995

M. Of. nr. 155 din 20 iulie 1995

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR                       SENATUL

 

LEGE

privind statutul cadrelor militare

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. − Prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se înţelege cetăţenii români cărora li s-a acordat grad de ofiţer, maistru militar sau subofiţer, în raport cu pregătirea lor militară şi de specialitate, în condiţiile prevăzute de lege.

Cadrele militare sunt în serviciul naţiunii.

Art. 2. − Potrivit gradelor pe care le au, cadrele militare sunt constituite în corpul subofiţerilor, corpul maiştrilor militari şi corpul ofiţerilor.

Gradele cadrelor militare, în ordinea lor ierarhică, sunt:

A. Subofiţeri:

a) sergent major;

b) plutonier;

c) plutonier major;

d) plutonier adjutant;

e) plutonier adjutant şef.

B. Maiştri militari:

a) maistru militar clasa a IV-a;

b) maistru militar clasa a III-a;

c) maistru militar clasa a II-a;

d) maistru militar clasa I;

e) maistru militar principal.

C. Ofiţeri:

a) ofiţeri cu grade inferioare:

− sublocotenent, respectiv aspirant pentru cei din marina militară;

− locotenent;

− căpitan;

b) ofiţeri cu grade superioare:

− maior, respectiv locotenent-comandor pentru cei din aviaţia şi marina militară;

− locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor pentru cei din aviaţia şi marina militară;

− colonel, respectiv comandor pentru cei din aviaţia şi marina militară;

c) generali şi amirali:

− general de brigadă, respectiv general de flotilă aeriană pentru cei din aviaţia militară şi contraamiral pentru cei din marina militară;

− general de divizie, respectiv general de divizie aeriană pentru cei din aviaţia militară şi viceamiral pentru cei din marina militară;

− general de corp de armată, respectiv general-comandor pentru cei din aviaţia militară şi viceamiral comandor pentru cei din marina militară;

− general de armată, respectiv general inspector pentru cei din aviaţia militară şi amiral pentru cei din marina militară.

În afara acestor grade, pentru merite militare excepţionale, în timp de război, Preşedintele României poate acorda generalilor de armată gradul de mareşal, care este cel mai înalt grad militar.

Art. 3. − Gradul militar este un drept al titularului şi reprezintă recunoaşterea în plan social a calităţii de cadru militar. Gradul de ofiţer, maistru militar şi subofiţer nu se poate pierde decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 4. − Cadrele militare se pot afla în una dintre următoarele situaţii:

a) în activitate, când ocupă o funcţie militară. Calitatea de cadru militar în activitate se menţine şi pe timpul cât acestea sunt eliberate din funcţii pentru a urma diferite forme de pregătire în interesul serviciului, precum şi atunci când sunt puse la dispoziţie: în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere; pentru cazurile de boală stabilite prin hotărâre a Guvernului; pe timpul cât sunt în captivitate.

Pot fi ofiţeri, maiştri militari sau subofiţeri în activitate persoanele care au numai cetăţenie română;

b) în rezervă, când nu ocupă o funcţie militară, dar întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru a fi chemate să îndeplinească serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi, iar la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate;

c) în retragere, când, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar.

Art. 5. − Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate sunt militari profesionişti. Profesia de ofiţer, maistru militar sau subofiţer este o activitate menită să asigure funcţionarea, perfecţionarea şi conducerea organismului militar în timp de pace şi de război.

Art. 6. − În exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii şi prevederilor regulamentelor militare, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice, bucurându-se de protecţie potrivit legii penale.

CAPITOLUL II

Îndatoririle şi drepturile cadrelor militare

Art. 7. − Îndatoririle, drepturile şi libertăţile cadrelor militare sunt cele stabilite de Constituţia României, de legile ţării şi de prezentul statut.

Profesia de ofiţer, maistru militar sau subofiţer în activitate incumbă îndatoriri suplimentare, precum şi interzicerea ori restrângerea exercitării unor drepturi şi libertăţi, potrivit legii.

Secţiunea 1

Îndatoriri

Art. 8. − Cadrele militare au următoarele îndatoriri principale:

a) să fie loiale şi devotate statului român şi forţelor sale armate, să lupte pentru apărarea României, la nevoie până la sacrificiul vieţii, să respecte şi să apere valorile democraţiei constituţionale;

b) să respecte jurământul militar şi prevederile regulamentelor militare, să execute întocmai şi la timp ordinele comandanţilor şi ale şefilor, fiind responsabile de modul în care îndeplinesc misiunile ce le sunt încredinţate. Cadrelor militare nu li se poate ordona şi le este interzis să execute acte contrare legii, obiceiurilor războiului şi convenţiilor internaţionale la care România este parte; neexecutarea ordinelor în aceste condiţii nu atrage răspunderea penală şi civilă a subordonaţilor;

c) să preţuiască onoarea şi gloria de luptă ale forţelor armate ale României, ale armei şi unităţii din care fac parte, precum şi demnitatea gradului şi a uniformei militare pe care le poartă;

d) să-şi perfecţioneze pregătirea profesională, să asigure instruirea temeinică şi educarea subordonaţilor şi să apere drepturile acestora;

e) să acţioneze pentru întreţinerea regulamentară şi menţinerea în stare de operativitate a tehnicii şi armamentului şi pentru folosirea şi administrarea eficientă a bunurilor din dotare;

f) să păstreze cu stricteţe secretul militar, de stat şi de serviciu, precum şi caracterul confidenţial al unor activităţi şi documente.

Secţiunea a 2-a

Drepturi

Art. 9. − Cadrele militare în activitate au dreptul la:

a) soldă lunară, compusă din solda de grad, solda de funcţie, gradaţii şi indemnizaţii, precum şi la prime, premii, sporuri şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului;

b) echipament, hrană, asistenţă medicală, medicamente, locuinţă de serviciu, gratuite, concedii şi scutiri medicale plătite, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

c) reduceri sau scutiri de impozit pe venit şi ale cuantumului chiriei, ajutoare şi alte drepturi, potrivit reglementărilor în vigoare;

d) documente de transport gratuit pentru efectuarea concediului de odihnă sau în cazul mutării dintr-o garnizoană în alta, potrivit reglementărilor în vigoare.

Art. 10. − Cadrele militare în activitate decorate cu ordinul ,,Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de reducere a impozitului pe venit cu 30%, 40% şi, respectiv, 50%.

Art. 11. − Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii.

Partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate.

Pensionarii militari decoraţi cu ordinul ,,Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.

Art. 12. − Cadrele militare în activitate au dreptul să urmeze învăţământul superior militar sau civil, postuniversitar, doctoratul sau alte forme de perfecţionare a pregătirii, cu respectarea normelor legale.

Art. 13. − Cadrele militare în activitate pot fi trimise la studii în străinătate, prin concurs, cu aprobarea ministrului apărării naţionale.

Cadrele militare în activitate care au absolvit şcoli şi academii militare, cursuri sau alte forme de pregătire în străinătate beneficiază de drepturi depline la încadrarea şi promovarea în funcţii corespunzătoare studiilor dinţară cu care le-au fost echivalate diplomele dobândite, în condiţiile legii şi ale reglementărilor militare.

Art. 14. − În timp de pace, cadrele militare în activitate au dreptul la concediu de odihnă, concediu de odihnă suplimentar pentru activitate în locuri de muncă cu condiţii deosebite − vătămătoare, grele sau periculoase − şi la concediu de studii.

Regulile privind durata şi acordarea concediului de odihnă, concediului de odihnă suplimentar şi a concediului de studii, precum şi compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 15. − Femeile, cadre militare în activitate, au dreptul la concediu de maternitate şi la concediu pentru îngrijirea copilului, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, pe baza dispoziţiilor legale aplicabile pe plan naţional.

De asemenea, femeile, cadre militare în activitate, beneficiază de pauze pentru alimentarea şi îngrijirea copilului, precum şi de alte drepturi prevăzute de lege pentru femeile salariate din administraţia publică.

Art. 16. − Cadrele militare în activitate care urmează cursurile de zi ale instituţiilor de învăţământ superior beneficiază, în locul concediilor de odihnă, de vacanţe, conform programelor de învăţământ ale instituţiilor respective şi ordinului ministrului apărării naţionale.

Art. 17. − Pentru rezolvarea unor situaţii personale sau familiale deosebite, cadrelor militare în activitate, precum şi celor în rezervă, pe timpul cât sunt concentrate sau mobilizate în unităţi militare, li se pot acorda permisii.

Durata permisiilor şi comandanţii care au dreptul să le aprobe se stabilesc prin regulamentele militare.

Art. 18. − Timpul acordat pentru permisii, scutiri şi concedii medicale nu se scade din durata concediului anual de odihnă sau a concediului de odihnă suplimentar.

Art. 19. − La declararea stării de război sau a mobilizării, precum şi în situaţii deosebite stabilite de ministrul apă rării naţionale, concediile de odihnă, de studii, vacanţele şi permisiile se suspendă, cadrele militare în activitate fiind obligate să se prezinte de îndată la unităţile militare de care aparţin.

Pe timpul cât durează stările de război sau de mobilizare, cadrelor militare în activitate şi celor în rezervă, concentrate sau mobilizate, li se pot acorda permisii şi concedii potrivit ordinului ministrului apărării naţionale.

Art. 20. − Cadrele militare în activitate, mutate în interesul serviciului într-o altă garnizoană decât cea în care îşi au domiciliul, în situaţia când nu li se poate asigura spaţiul de locuit corespunzător, au dreptul la o compensaţie lunară pentru chirie reprezentând 25% din solda lunară.

Soţiile cadrelor militare mutate în interesul serviciului într-o altă garnizoană, care au fost încadrate în muncă şi au întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soţul, au dreptul la o indemnizaţie lunară până la o nouă angajare sau până la prestarea unei activităţi autorizate aducătoare de venituri.

De indemnizaţia lunară beneficiază şi soţiile care la data mutării ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor erau înscrise, ca şomeri, la oficiile forţei de muncă, dar numai după ce încetează a mai primi ajutor de şomaj.

Valoarea indemnizaţiei, precum şi perioada de acordare a acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 21. − Ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate şi celor în rezervă, concentraţi sau mobilizaţi în unităţi militare, li se acordă despăgubiri pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse ca urmare a unor acţiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului militar sau a unor misiuni în cadrul forţelor internaţionale destinate menţinerii păcii ori constituite în scopuri umanitare.

Cuantumul despăgubirilor ce se acordă cadrelor devenite invalide, respectiv urmaşilor celor decedate, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

Pensia pentru invaliditate permanentă, survenită în condiţiile alin. 1, este egală cu solda lunară avută la data respectivă şi se actualizează potrivit art. 11. Cadrele militare în rezervă sau în retragere pot opta pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat.

Art. 22. − Cadrele militare în activitate şi familiile acestora beneficiază, ca măsură de protecţie socială, de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, în folosirea caselor de odihnă, sanatoriilor, căminelor de garnizoană şi a altor amenajări recreative şi sportive.

Cheltuielile ce decurg din aplicarea acestor măsuri vor fi suportate din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 23. − Membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiază gratuit de:

a) asistenţă medicală şi medicamente în cadrul reţelei sanitare a Ministerului Apărării Naţionale sau în alte reţele sanitare, cu decontarea cheltuielilor de către acest minister;

b) documente de transport, atunci când ofiţerii, maiştrii militari sau subofiţerii sunt mutaţi în interes de serviciu dintr-o garnizoană în alta.

Membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiază şi de pensie de urmaş, precum şi de alte drepturi în conformitate cu prevederile legale.

La decesul unui cadru militar în activitate, Ministerul Apărării Naţionale acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar în cuantum de două solde lunare neimpozabile.

Art. 24. − Urmaşii cadrelor militare în activitate şi ai celor în rezervă, mobilizate sau concentrate în unităţi militare, decedate în timpul şi din cauza serviciului ca urmare a unor acţiuni militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament excepţional ori a unor misiuni în cadrul forţelor internaţionale destinate menţinerii păcii ori constituite în scopuri umanitare, au dreptul la o pensie egală cu solda lunară pe care cadrele militare au avut-o la data decesului, care se actualizează potrivit prevederilor art. 11.

În cazul în care nu există urmaşi, dacă cel decedat era singurul susţinător al părinţilor săi, aceştia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaş stabilită potrivit prevederilor alin. 1.

Urmaşii cadrelor militare în rezervă pot opta pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat.

Art. 25. − Copiii cadrelor militare în activitate, decedate în timpul şi din cauza serviciului, ca urmare a unor acţiuni militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament excepţional ori a unor misiuni în cadrul forţelor internaţionale destinate menţinerii păcii ori constituite în scopuri umanitare, pot fi transferaţi la liceele militare sau în instituţiile militare de învăţământ care formează maiştri militari şi subofiţeri, pe baza unui test de aptitudini, a rezultatelor la învăţă tură obţinute în instituţiile civile de învăţământ şi potrivit normelor aprobate de ministrul apărării naţionale.

Art. 26. − Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezervă şi în retragere, pensionari militari, au dreptul gratuit la asistenţă medicală şi medicamente în condiţiile art. 23 alin. 1 lit. a) şi au acces la cercurile militare, casele de odihnă, sanatoriile, căminele de garnizoană şi alte amenajări recreative sau sportive, beneficiind de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.

De aceleaşi drepturi beneficiază şi ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezervă şi în retragere, foşti pensionari militari de invaliditate datorită unor accidente în serviciu ori unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare, care ulterior au optat pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat.

Membrii familiilor cadrelor militare în rezervă şi în retragere, pensionari militari, beneficiază gratuit de asistenţă medicală în condiţiile art. 23 alin. 1 lit. a).

Art. 27. − La trecerea în rezervă sau direct în retragere, ofiţerilor care au cel puţin 20 de ani de serviciu militar şi s-au distins prin activitatea desfăşurată, precum şi celor care au adus patriei servicii deosebite, chiar dacă nu au o vechime de 20 de ani de serviciu militar, li se poate acorda dreptul de a purta uniforma militară.

Criteriile de acordare şi de retragere a acestui drept, precum şi situaţiile în care ofiţerii prevăzuţi la alin. 1 pot purta uniforma militară se stabilesc prin regulamente militare.

Secţiunea a 3-a

Interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi

Art. 28. − Cadrelor militare în activitate le este interzisă exercitarea următoarelor drepturi:

a) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii publice;

b) să candideze pentru a fi alese în administraţia publică locală şi în Parlamentul României, precum şi în funcţia de Preşedinte al României;

c) să declare sau să participe la grevă.

Art. 29. − Cadrelor militare în activitate le este restrânsă exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel:

a) opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului;

b) exprimarea în public a unor opinii contrare intereselor României şi forţelor armate nu este permisă;

c) condiţiile în care cadrele militare în activitate vor putea să prezinte public informaţii militare se vor stabili prin ordin al ministrului apărării naţionale;

d) aderarea la culte religioase este liberă, mai puţin la cele care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum şi la cele care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei;

e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-ştiinţific, cultural şi sportiv-recreativ, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiei armatei, este permisă în condiţiile stabilite prin regulamentele militare;

f) încheierea căsătoriei este liberă în condiţiile legii. Căsătoria cu o persoană apatridă sau care nu are exclusiv cetăţenia română este condiţionată de obţinerea aprobării prealabile a ministrului apărării naţionale;

g) participarea la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă, cu excepţia activităţilor la care se participă în misiune;

h) cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condiţiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Art. 30. − Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate au obligaţia de a nu efectua activităţi care contravin demnităţii, prestigiului şi normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare.

Cadrelor militare în activitate le este interzis:

a) să îndeplinească alte funcţii decât cele în care sunt încadrate, cu excepţia cumulului prevăzut de lege, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;

b) să fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii ori societăţi comerciale, cu excepţia celor numite în consiliile de administraţie ale regiilor autonome şi societăţilor comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta.

Art. 31. − Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezervă, pe timpul cât sunt concentraţi sau mobilizaţi în unităţi militare, pot rămâne membri ai partidelor, formaţiunilor sau organizaţiilor politice, precum şi ai sindicatelor din care fac parte, dar le este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi cu caracter politic sau sindical, în unităţi militare.

Secţiunea a 4-a

Recompense şi sancţiuni

Art. 32. − Pentru acte de eroism, curaj şi devotament în executarea unor misiuni, precum şi pentru merite deosebite în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin, ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se pot conferi decoraţii şi titluri de onoare.

Pentru vechime în activitate şi rezultate meritorii, cadrelor militare li se conferă medalii şi ordine militare.

Pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu, ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se pot acorda recompense morale şi materiale.

Art. 33. − Pentru abateri de la disciplina militară, neîndeplinirea îndatoririlor, încălcarea normelor de conduită militară, a regulilor de convieţuire socială, ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare: avertisment; mustrare scrisă; consemnare; retrogradare în funcţie; amânarea înaintării în gradul următor pe timp de 1−2 ani.

Art. 34. − Recompensele se acordă, iar sancţiunile disciplinare se aplică potrivit regulamentelor militare.

Art. 35. − Pentru apărarea onoarei cadrelor militare şi evitarea abuzurilor, cercetarea şi judecarea abaterilor grave sau a altor fapte de aceeaşi natură săvârşite de acestea, în armată, se înfiinţează consilii de onoare şi consilii de judecată.

Consiliile de onoare se constituie în fiecare unitate, iar consiliile de judecată la organele centrale ale Ministerului Apărării Naţionale, statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentele de armă, de armată şi de corp de armată, precum şi la alte eşaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare şi consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare.

CAPITOLUL III

Provenienţa ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor

Art. 36. − Ofiţerii în activitate provin din:

a) absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 37 lit. c);

b) absolvenţi ai anului IV din instituţiile militare de învăţământ superior cu durata studiilor mai mare de 4 ani;

c) absolvenţi ai instituţiilor militare de învăţământ din alte state, similare celor prevăzute la lit.a), trimişi la studii de către Ministerul Apărării Naţionale;

d) ofiţeri în rezervă care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, în vederea chemării sau rechemării în activitate;

e) maiştri militari şi subofiţeri în activitate, absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor civile de învăţământ superior, cu profil corespunzător specialităţilor militare, care au vârsta de cel mult 35 de ani;

f) maiştri militari şi subofiţeri care, în timp de război, îndeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate foarte bune şi bune, funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri, în unităţile militare aflate în zona acţiunilor militare.

În cadrul instituţiilor de stat cu atribuţii în domeniul apă rării şi siguranţei naţionale, precum şi în structurile specializate ale Ministerului de Interne şi Ministerului Justiţiei, ofiţerii în activitate pot proveni şi dintre:

a) persoanele care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor sau, după caz, al şefilor instituţiilor menţionate şi care sunt absolvente, cu diplomă de licenţă, ale unei instituţii de învăţământ superior. Bărbaţii trebuie să aibă serviciul militar îndeplinit;

b) maiştrii militari şi subofiţerii în activitate, absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor militare de învăţământ superior din sistemul de învăţământ al acestora.

Art. 37. − Ofiţerii în rezervă provin din:

a) ofiţeri trecuţi din activitate în rezervă;

b) absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor civile de învăţământ superior care au îndeplinit serviciul militar cu termen redus, în raport cu nevoile forţelor armate şi cu rezultatele obţinute la examenul-concurs susţinut la terminarea pregătirii militare;

c) absolvenţi ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, şcolarizaţi la solicitarea aviaţiei şi marinei civile sau a altor beneficiari;

d) maiştri militari şi subofiţeri în rezervă, care, în timp de război, îndeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate foarte bune şi bune, funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri în unităţile militare aflate în zona acţiunilor militare;

e) absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor civile de învăţământ superior sau, la nevoie, ai liceelor, cu diplomă de bacalaureat ori ai şcolilor echivalente, cu diplomă, cu profil corespunzător specialităţilor militare deficitare în Ministerul Apărării Naţionale, care au vârsta de cel mult 35 de ani. Bărbaţii trebuie să aibă stagiul militar îndeplinit;

f) studenţi ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor care au promovat penultimul an de studii, în situaţia în care nu mai pot continua pregătirea, dar sunt apţi pentru serviciul militar. Nu se acordă grad de ofiţer studenţilor exmatriculaţi.

Art. 38. − Maiştrii militari în activitate provin din:

a) absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor de învăţământ pentru formarea maiştrilor militari, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 39 lit. b);

b) subofiţeri în activitate, în vârstă de cel mult 45 de ani, care au un stagiu neîntrerupt de cel puţin 5 ani, în funcţii de exploatare, întreţinere şi reparare a tehnicii militare, au promovat examenul de trecere în corpul maiştrilor militari şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin dispoziţie a şefului Statului Major General;

c) maiştri militari în rezervă care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, în vederea chemării sau rechemării în activitate.

Art. 39. − Maiştrii militari în rezervă provin din:

a) maiştri militari trecuţi din activitate în rezervă;

b) absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea maiştrilor militari, şcolarizaţi la solicitarea aviaţiei şi marinei civile sau a altor beneficiari;

c) persoane în vârstă de cel mult 45 de ani, care au o pregătire tehnică de nivel liceal sau postliceal în specialităţi militare deficitare;

d) subofiţeri în rezervă care au absolvit şcoli de maiştri în specialităţi necesare forţelor armate.

Art. 40. − Subofiţerii în activitate provin din:

a) absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea subofiţerilor;

b) militari angajaţi pe bază de contract care au promovat testele de aptitudini şi concursul sau examenul susţinut în acest scop şi îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;

c) subofiţeri în rezervă care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, în vederea chemării sau rechemării în activitate;

d) gradaţi care, în timp de război, îndeplinesc cu rezultate bune, cel puţin 3 luni, funcţii prevăzute a fi încadrate cu subofiţeri, în unităţile militare aflate în zona acţiunilor militare.

În cadrul instituţiilor de stat cu atribuţii în domeniul apă rării şi siguranţei naţionale, precum şi în structurile specializate ale Ministerului de Interne şi Ministerului Justiţiei, subofiţerii în activitate pot proveni şi din rândul persoanelor care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor, respectiv al şefilor instituţiilor menţionate şi care au pregătire de nivel liceal, postliceal sau superior. Bărbaţii trebuie să aibă serviciul militar îndeplinit.

Art. 41. − Subofiţerii în rezervă provin din:

a) absolvenţi ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea subofiţerilor în rezervă;

b) subofiţeri trecuţi din activitate în rezervă;

c) absolvenţi ai instituţiilor civile de învăţământ superior care au îndeplinit serviciul militar cu termen redus, în raport cu nevoile forţelor armate şi cu rezultatele obţinute la examenul concurs susţinut la terminarea pregătirii militare;

d) studenţi ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor care au promovat cel puţin anul I de studii, în situaţia în care nu mai pot continua pregătirea, dar sunt apţi pentru serviciul militar. Nu se acordă gradul de subofiţer studenţilor exmatriculaţi;

e) gradaţi în rezervă care, în urma unei concentrări de instrucţie, au fost calificaţi în specialităţi militare necesare forţelor armate, pentru funcţii de subofiţeri;

f) sergenţi în rezervă care, în ultimele 6 luni ale serviciului militar în termen, au îndeplinit cu rezultate bune şi foarte bune funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri sau subofiţeri;

g) gradaţi care, în timp de război, îndeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate bune şi foarte bune, funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri sau subofiţeri, în unităţile militare aflate în zona acţiunilor militare;

h) absolvenţi ai liceelor, şcolilor profesionale ori ai unor şcoli echivalente, cu stagiul militar îndeplinit, în raport cu nevoile forţelor armate.

Art. 42. − Cadrele militare în retragere provin din:

a) ofiţeri în activitate sau în rezervă, precum şi maiştri militari şi subofiţeri în rezervă, care au depăşit limita de vârstă în grad pentru clasa a III-a în rezervă, prevăzută la art. 92 şi 93;

b) ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri în activitate sau în rezervă, clasaţi de către comisiile de expertiză medico-militară ,,inapt pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenţă”.

Art. 43. − Trecerea cadrelor militare din activitate în rezervă sau direct în retragere, precum şi chemarea din rezervă în activitate se fac după cum urmează:

a) generalii şi amiralii, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului apărării naţionale;

b) ceilalţi ofiţeri, prin ordin al ministrului apărării naţionale;

c) maiştrii militari şi subofiţerii, prin ordin al comandanţilor stabiliţi de ministrul apărării naţionale.

Nu pot fi chemate în activitate cadrele militare cărora li s-au acordat grade în rezervă în baza art. 37 lit. e) şi nu au absolvit o instituţie civilă de învăţământ superior, precum şi în baza art. 39 lit. c).

Subofiţerii cărora li s-a acordat grad în rezervă în baza art. 41 lit. e), f) şi h) pot fi chemaţi în activitate, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, dacă nu au împlinit vârsta de 45 de ani.

Art. 44. − Scoaterea din evidenţa militară a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în rezervă şi trecerea lor în retragere se fac după cum urmează:

a) generalii şi amiralii, prin ordin al şefului Statului Major General;

b) ceilalţi ofiţeri, prin ordin al comandanţilor stabiliţi de şeful Statului Major General;

c) maiştrii militari şi subofiţerii, prin ordin al comandanţilor centrelor militare judeţene, municipale sau de sector.

CAPITOLUL IV

Acordarea gradelor şi înaintarea cadrelor militare în gradele următoare

Art. 45. − Acordarea gradelor şi înaintarea în gradele următoare se fac după cum urmează:

a) gradele de general şi amiral în activitate şi în rezervă, în timp de pace şi în timp de război, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului apărării naţionale, după consultarea colegiului ministerului;

b) gradele de ofiţeri în activitate, cu excepţia celor prevăzute la lit a), în timp de pace, prin ordin al ministrului apă rării naţionale;

c) gradele de ofiţeri în rezervă, cu excepţia celor prevăzute la lit. a), în timp de pace, prin ordin al şefului Statului Major General;

d) în timp de război, acordarea gradului de sublocotenent şi înaintarea în gradele de locotenent şi căpitan în activitate sau în rezervă se fac de către comandanţii stabiliţi de şeful Marelui Cartier General, iar în cele de ofiţeri cu grade superioare, de şeful Marelui Cartier General;

e) gradele de maiştri militari şi subofiţeri în activitate, în timp de pace şi în timp de război, prin ordin al ministrului apărării naţionale sau al comandanţilor stabiliţi de acesta;

f) gradele de maiştri militari şi subofiţeri în rezervă, în timp de pace şi în timp de război, prin ordin al comandanţilor stabiliţi de ministrul apărării naţionale.

Art. 46. − Acordarea gradelor de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri în activitate, precum şi înaintarea în gradele următoare a acestora se fac, de regulă, o dată pe an, la data stabilită prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Acordarea gradelor celor prevăzuţi la art. 36 alin. 1 lit. c), e), f) şi alin. 2 lit. a), art. 38 lit. b) şi art. 40 alin. 1 lit. b) şi d) şi alin. 2 se poate face în tot cursul anului. Înaintarea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate în gradele următoare, în condiţiile prevăzute la art. 63, se face la datele stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, iar în cele prevăzute la art. 64, precum şi la chemarea sau rechemarea în activitate a cadrelor militare în rezervă se poate face în tot cursul anului.

Art. 47. − Gradele de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri în rezervă se acordă după cum urmează:

a) o dată pe an − celor prevăzuţi la art. 37 lit. c) şi e), art. 39 lit. b), c) şi d) şi art. 41 lit. e) şi f);

b) la data terminării pregătirii militare sau a trecerii în rezervă − celor prevăzuţi la art. 37 lit. b) şi f) şi art. 41 lit. a), c) şi d);

c) în tot cursul anului − celor prevăzuţi la art. 37 lit. d) şi art. 41 lit. g) şi h).

Înaintarea în gradele următoare a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în rezervă se face, de regulă, o dată pe an, la data stabilită prin ordin al ministrului apărării naţionale, iar în condiţiile prevăzute la art. 64, în tot cursul anului.

Art. 48. − Gradele de sublocotenent şi aspirant se acordă celor prevăzuţi la art. 36 alin. 1 lit. a), b), c) şi f) şi art. 37 lit. b), c), d) şi f).

Art. 49. − Gradul de locotenent se acordă maiştrilor militari şi subofiţerilor prevăzuţi la art. 36 alin. 1 lit. e).

Art. 50. − Gradul de maistru militar clasa a IV-a se acordă celor prevăzuţi la art. 38 lit. a) şi art. 39 lit. b).

La trecerea în corpul maiştrilor militari, celor prevăzuţi la art. 38 lit. b) şi art. 39 lit. d) li se acordă grade de maistru militar, în raport cu gradele de subofiţer pe care le au, astfel:

a) gradul de maistru militar clasa a III-a, plutonierilor;

b) gradul de maistru militar clasa a II-a, plutonierilor majori;

c) gradul de maistru militar clasa I, plutonierilor adjutanţi;

d) gradul de maistru militar principal, plutonierilor adjutanţi şefi.

Pentru a li se acorda gradele de maistru militar clasa I, respectiv maistru militar principal, subofiţerii prevăzuţi la alin. 2 lit. c) şi d) trebuie să promoveze şi examenul pentru maistru militar clasa I. Celor care nu promovează acest examen li se poate acorda gradul de maistru militar clasa a II-a sau pot rămâne cu gradul de subofiţer avut.

Maiştrilor militari proveniţi din corpul subofiţerilor şi cărora li s-au acordat grade în condiţiile prevăzute la alin. 2, la înaintarea în gradul următor, li se ia în considerare stagiul avut în ultimul grad de subofiţer.

Art. 51. − Gradul de sergent major se acordă celor prevăzuţi la art. 40 alin. 1 lit. a), b) şi d) şi art. 41 lit. a), c), d) şi f).

Art. 52. − Persoanelor prevăzute la art. 36 alin. 2, art. 37 lit. e), art. 39 lit. c), art. 40 alin. 2 şi art. 41 lit. e), g) şi h), li se acordă grade militare în funcţie de pregătirea lor, vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad, precum şi de vârsta acestora.

Art. 53. − Înaintarea în grad a cadrelor militare se poate face la termen, înainte de termen sau în mod excepţional, iar a celor în rezervă, la termen sau în mod excepţional.

Înaintarea în grad a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate şi în rezervă se face în ordinea ierarhică a gradelor, în raport cu nevoile şi posibilităţile forţelor armate, pe baza competenţei profesionale şi conduitei morale, consemnate în aprecierile de serviciu.

La înaintarea în grad a ofiţerilor, se va acorda prioritate celor care prin profesionalism şi rezultate deosebite obţinute în muncă, prin cultură, personalitate, spirit de organizare şi iniţiativă au perspective de a îndeplini funcţii superioare şi au stagiu în grad mai mare.

Art. 54. − În timp de pace, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate vor fi înaintaţi în grad, la termen, cu respectarea prevederilor art. 53, dacă îndeplinesc şi următoarele condiţii:

a) au împlinit stagiul minim în grad prevăzut la art. 94 şi 95 sau împlinesc acest stagiu în cursul anului calendaristic respectiv;

b) au fost apreciaţi pe întreaga perioadă a stagiului minim în grad, iar cei care au depăşit acest stagiu, şi în anul premergător înaintării în grad, cel puţin cu calificativul ,,corespunzător”; anii în care li s-au acordat calificative inferioare acestuia nu se socotesc la calculul stagiului minim în grad.

Art. 55. − Pentru a fi propuşi la înaintarea în grad, la termen, ofiţerii în activitate trebuie să fie încadraţi cu cel puţin un an înainte de data la care se fac înaintările în grad în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au.

Ofiţerii studenţi la cursurile de zi ale instituţiilor de învăţământ superior se consideră încadraţi în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade superioare celor pe care le au.

Art. 56. − În timp de pace, pentru înaintarea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate în unele grade superioare, pe lângă condiţiile prevăzute la art. 54 şi 55, se mai cer următoarele:

A. În gradele de maistru militar clasa I şi plutonier adjutant

− să fi promovat examenul de grad;

B. În gradele de maior şi locotenent-comandor:

a) să fi absolvit un curs de perfecţionare în specialitate, stabilit prin ordin al ministrului apărării naţionale. Se exceptează de la această condiţie:

− absolvenţii cu diplomă de licenţă ai Academiei de Înalte Studii Militare ori ai altor instituţii militare de învăţământ superior de acelaşi nivel, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, ai instituţiilor militare de învăţământ echivalente acestora din alte state, precum şi ai instituţiilor civile de învăţământ superior;

− ofiţerii studenţi care au promovat cel puţin anul I de studii la Academia de Înalte Studii Militare sau anii I−III de studii la alte instituţii militare de învăţământ superior, conform celor stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, precum şi ofiţerii studenţi care au promovat aceiaşi ani de studii la instituţii militare de învăţământ similare din alte state;

b) să aibă un stagiu, diferenţiat pe arme şi specialităţi militare, de cel puţin 3−5 ani în funcţii la unităţi, până la eşalonul regiment (similar), inclusiv sau la instituţii şi formaţiuni militare ori la unităţi productive. Durata stagiului pentru fiecare armă şi specialitate militară şi eşaloanele similare regimentului se stabilesc prin dispoziţie a şefului Statului Major General.

Se exceptează de la obligativitatea stagiului la unităţi militare căpitanii care îndeplinesc funcţii în alte specialităţi militare decât cele de comandă şi stat major, stabilite prin dispoziţia şefului Statului Major General.

C. În gradele de colonel şi comandor, să îndeplinească cumulativ condiţiile de studii, precum şi pe cea privind stagiul minim la unităţi, prevăzute la lit. a), b) şi respectiv c):

a) să fi absolvit, cu diplomă de licenţă, Academia de Înalte Studii Militare ori alte instituţii militare de învăţământ superior de acelaşi nivel dinţară sau din străinătate, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, sau o instituţie civilă de învăţământ superior;

b) să fi absolvit cursul de capacitate pentru gradul de colonel sau comandor. Admiterea la acest curs se face pe bază de examen. Se exceptează de la această condiţie locotenent coloneii şi căpitan-comandorii care deţin titlul de doctor ori au absolvit o formă de învăţământ postacademic sau postuniversitar în ţară sau în străinătate, stabilită prin ordin al ministrului apărării naţionale;

c) să aibă un stagiu, corespunzător pe arme şi specialităţi militare, de 6−8 ani la unităţi şi mari unităţi până la corp de armată sau similare inclusiv. Durata stagiului pentru fiecare armă şi specialitate militară şi eşaloanele similare marilor unităţi până la eşalonul corp de armată se stabilesc prin dispoziţie a şefului Statului Major General.

Se exceptează de la obligativitatea stagiului la unităţi militare locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii care îndeplinesc funcţii în alte specialităţi militare decât cele de comandă şi stat major, stabilite prin dispoziţie a şefului Statului Major General.

Art. 57. − Profilurile corespunzătoare din instituţiile civile de învăţământ superior care dau dreptul ofiţerilor absolvenţi ai acestor instituţii să fie înaintaţi în gradele prevăzute la art. 56 paragrafele B şi C se stabilesc în raport cu specialităţile militare ale ofiţerilor sau cu funcţiile pe care le îndeplinesc, prin ordin al ministrului apărării naţionale. Durata studiilor în aceste instituţii trebuie să fie de minimum 4 ani.

Art. 58. − În timp de pace, pentru acordarea gradelor de general de brigadă, general de flotilă aeriană şi contraamiral, pe lângă condiţiile prevăzute la art. 55 alin. 1, coloneii şi comandorii trebuie să promoveze examenul prevăzut în acest scop.

Pot participa la examenul pentru acordarea gradului de general coloneii şi comandorii care îndeplinesc următoarele condiţii:

a) au fost apreciaţi în ultimii 5 ani cu calificativul de cel puţin .foarte bun”;

b) au o vechime în grad de cel puţin 3 ani;

c) sunt încadraţi în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade de general de brigadă, similare sau superioare.

Pentru a fi înaintaţi în gradul următor, generalii şi amiralii trebuie să se distingă printr-o înaltă competenţă profesională, rezultate remarcabile în îndeplinirea atribuţiilor şi să fie încadraţi cu cel puţin un an înainte de data la care se fac înaintările în grad, în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au.

Candidaţii la examenul pentru acordarea gradului de general, precum şi generalii care se propun pentru înaintarea în gradul următor se supun aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de către ministrul apărării naţionale, cu consultarea prealabilă a colegiului ministerului.

Art. 59. − Locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii pot fi detaşaţi la cursul de capacitate pentru gradul de colonel sau comandor începând din

primul an al stagiului minim în grad, de regulă, în ordinea promoţiilor, având prioritate cei cărora le expiră stagiul în grad. În caz de nepromovare, examenul de absolvire a cursului se poate susţine încă o dată, după cel puţin un an.

Maiştrii militari clasa a II-a şi plutonierii majori pot susţine examenul de grad începând cu ultimii doi ani de stagiu minim în grad şi, în caz de nepromovare, îl pot susţine încă o dată, după cel puţin un an. Sunt scutiţi de examen plutonierii majori care l-au promovat până la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Normele privind participarea coloneilor şi comandorilor la examenul pentru gradul de general, locotenent-coloneilor şi căpitan-comandorilor la cursul de capacitate, precum şi a maiştrilor militari clasa a II-a şi a plutonierilor majori la examenul de grad, organizarea şi desfăşurarea acestora se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Art. 60. − În timp de război, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate, precum şi cei în rezervă mobilizaţi în unităţi militare, pot fi înaintaţi în gradul următor dacă au împlinit stagiul minim în grad, au îndeplinit atribuţiile şi au executat misiunile ce li s-au încredinţat, fără a se impune respectarea celorlalte condiţii prevăzute pentru timp de pace.

Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii prevăzuţi la alin. 1, care se disting în îndeplinirea misiunilor, pot fi înaintaţi în gradul următor şi înaintea împlinirii stagiului minim în grad.

Înaintarea în grad a ofiţerilor în condiţiile alin. 1 şi 2 se face în limita necesarului prevăzut în statele de organizare.

Art. 61. − În timp de pace, ofiţerii,maiştrii militari şi subofiţerii în rezervă pot fi înaintaţi în gradul următor, în raport cu nevoile forţelor armate, după expirarea stagiului minim în grad, dacă au o comportare demnă, au obţinut rezultate bune şi foarte bune pe timpul concentrării şi au fost propuşi prin aprecierile de serviciu.

Art. 62. − În timp de pace, pentru înaintarea în gradele de colonel şi comandor, în afara condiţiilor prevăzute la art. 61, ofiţerii în rezervă trebuie să fi absolvit, cu diplomă de licenţă, o instituţie militară de învăţământ superior.

Se exceptează de la prevederile alin. 1 absolvenţii instituţiilor civile de învăţământ superior care, la mobilizare, sunt încadraţi pe funcţii prevăzute cu studii corespunzătoare specialităţii în care sunt pregătiţi.

Art. 63. − Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate care se disting prin modul de îndeplinire a atribuţiilor, pregătire profesională şi comportare demnă pot fi înaintaţi în gradul următor şi înaintea expirării stagiului minim în grad, dacă până la data când se fac astfel de înaintări au împlinit cel puţin jumătate din stagiul respectiv, cu respectarea strictă a celorlalte condiţii, mai puţin a celor prevăzute la art. 56 alin. 1 paragrafele A, B şi C lit. c).

Nu fac obiectul înaintării în grad, în condiţiile alin. 1:

a) sublocotenenţii şi aspiranţii;

b) ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii care au fost condamnaţi penal sau care, de la ultima lor înaintare în grad, au fost sancţionaţi ca urmare a hotărârii consiliilor de onoare sau a consiliilor de judecată.

Art. 64. − Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate şi în rezervă care, în executarea misiunilor sau în alte situaţii, săvârşesc fapte de eroism şi acte exemplare de curaj pot fi înaintaţi în gradul următor, în mod excepţional, atât în timp de pace cât şi în timp de război, chiar dacă nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 54−56 şi 61.

Art. 65. − Locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii în activitate cărora le-a expirat stagiul minim în grad, dar nu au putut fi înaintaţi în grad pe timpul cât s-au aflat în activitate întrucât nu au fost încadraţi pe funcţii prevăzute cu grade corespunzătoare celor la care urmau să fie avansaţi, la trecerea în rezervă sau direct în retragere prin aplicarea art. 85 lit. a)−e) vor fi înaintaţi în gradul următor şi trecuţi în rezervă sau direct în retragere cu noul grad, dacă îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute în prezenta lege.

Art. 66. − Coloneilor şi comandorilor în activitate care au o vechime în grad de minimum 7 ani, au împlinit limita de vârstă în grad şi sunt încadraţi de cel puţin 4 ani în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad de general de brigadă, similare sau superioare, şi au fost apreciaţi în această perioadă cu calificativul ,,foarte bun” sau ,,excepţional ”, la trecerea în rezervă sau direct în retragere li se va acorda gradul de general de brigadă, respectiv general de flotilă aeriană sau contraamiral şi vor fi trecuţi în rezervă sau direct în retragere cu noul grad.

Prevederile alin. 1 nu se aplică celor trecuţi în rezervă sau direct în retragere prin aplicarea art. 85 lit. f)−l), art. 87 şi 88.

Art. 67. − Cu prilejul evocării unor evenimente importante din istoria patriei şi forţelor armate ale României, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în retragere, în mod excepţional, pot fi înaintaţi la gradul următor; coloneilor şi comandorilor li se poate acorda gradul de general, iar maiştrilor militari principali şi plutonierilor adjutanţi şefi li se poate acorda gradul de sublocotenent.

Înaintarea în grad, respectiv acordarea gradului celor prevăzuţi la alin. 1, se face prin:

a) decret al Preşedintelui României, pentru generali şi amirali, la propunerea ministrului apărării naţionale, după consultarea de către acesta a colegiului ministerului;

b) ordin al ministrului apărării naţionale pentru ceilalţi ofiţeri, pentru maiştri militari şi subofiţeri.

Art. 68. − Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii care şi-au sacrificat viaţa săvârşind acte de devotament excepţional vor fi înaintaţi post-mortem în gradul următor, iar coloneilor şi comandorilor li se va acorda post-mortem gradul de general.

Maiştrilor militari, subofiţerilor, gradaţilor şi soldaţilor care şi-au sacrificat viaţa în aceleaşi condiţii li se poate acorda post-mortem gradul de sublocotenent.

Înaintarea în grad, respectiv acordarea gradului în aceste situaţii, se face în tot cursul anului conform prevederilor art. 45.

CAPITOLUL V

Degradarea militară, scoaterea din şi reluarea în evidenţa militară a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor

Art. 69. − Degradarea militară se aplică, în condiţiile prevăzute de legea penală, cadrelor militare în activitate, în rezervă şi în retragere, condamnate la pedeapsa complimentară a degradării militare prin hotărâre judecătorească.

Art. 70. − Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate, în rezervă şi în retragere, cărora li s-a aprobat renunţarea la cetăţenia română ori au dobândit şi o altă cetăţenie şi s-au stabilit în străinătate, se scot din evidenţa militară.

Art. 71. − Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii prevăzuţi la art. 69 şi 70 se scot din evidenţa militară, astfel:

a) prin ordin al şefului Statului Major General, cei care au avut grade de generali şi amirali;

b) prin ordin al comandanţilor stabiliţi de şeful Statului Major General, cei care au avut grade de ofiţeri, maiştri militari sau subofiţeri.

Art. 72. − În cazul în care intervine o altă hotărâre judecătorească, prin care s-a pronunţat achitarea sau prin care nu se mai aplică pedeapsa complimentară a degradării militare, cei în cauză sunt reluaţi în evidenţa militară, cu gradul avut, prin ordinul celor care au dispus scoaterea din evidenţă. În această situaţie, timpul cât au fost degradaţi se include în calculul stagiului în grad, iar cadrele militare respective pot cere prin instanţa judecătorească reparaţii morale şi materiale pentru prejudiciile ce li s-au adus.

Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii cărora li s-a aplicat degradarea militară şi care au fost amnistiaţi sau graţiaţi de pedeapsa complimentară a degradării militare, precum şi cei care au fost reabilitaţi se reiau în evidenţa militară şi, în raport cu nevoile forţelor armate, li se poate reda orice grad militar, până la gradul avut inclusiv.

Cadrele militare în rezervă care au redobândit cetăţenia română şi anterior au fost scoase din evidenţa militară, pot fi reluate în evidenţă, la repatriere.

Redarea gradului potrivit alin. 2 se face prin:

a) decret al Preşedintelui României, pentru generali şi amirali;

b) ordin al şefului Statului Major General, pentru ceilalţi ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri.

Redarea gradului ca urmare a amnistierii, graţierii sau reabilitării nu atrage, de drept, rechemarea în activitate, iar timpul cât au fost degradaţi nu se ia în calculul stagiului în grad şi al vechimii de cadre militare în activitate.

CAPITOLUL VI

Aprecierea, încadrarea şi promovarea în funcţie a cadrelor militare

Art. 73. − Cadrelor militare li se întocmesc aprecieri de serviciu.

Aprecierea de serviciu constituie unicul document de evaluare a competenţei profesionale, a calităţii morale, a perspectivelor de dezvoltare şi promovare, pe baza căruia ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii sunt înaintaţi în gradul următor.

Aprecierea de serviciu a cadrelor militare în activitate se face periodic, precum şi în cazurile stabilite de ministrul apă rării naţionale.

Cadrelor militare în rezervă li se întocmesc aprecieri de serviciu în anul în care sunt propuse la înaintarea în grad.

Metodologia întocmirii aprecierilor de serviciu, în timp de pace, precum şi sistemul de apreciere în timp de război se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale. Aprecierea se exprimă prin unul dintre următoarele calificative: ,,excepţional”, ,,foarte bun”, ,,bun”, ,,corespunzător”, ,,mediocru” sau ,,necorespunzător”.

Art. 74. − Încadrarea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în funcţii se face ţinând seama de nevoile forţelor armate, de competenţa şi conduita morală ale acestora.

La numirea în funcţii se va respecta principiul potrivit căruia ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii să nu fie subordonaţi altora cu grade mai mici. Excepţie de la acest principiu pot face cadrele militare care nu au studii superioare de specialitate şi se subordonează celor care au o astfel de pregătire.

La încadrarea ofiţerilor în funcţii se va ţine seama şi de experienţa dobândită pe treptele ierarhiei militare, promovarea efectuându-se, de regulă, în funcţii sau la eşaloane imediat superioare.

Pentru determinarea aptitudinilor şi cunoştinţelor ofiţerilor, necesare la încadrarea în anumite funcţii stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, se vor folosi teste ori se va organiza examen sau concurs. Condiţiile privind studiile, stagiul în funcţii şi alte criterii necesare pentru încadrarea şi promovarea ofiţerilor în unele funcţii se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Art. 75. − Ofiţerii se numesc, de regulă, în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade egale sau mai mari cu cel mult două trepte faţă de cele pe care le au. Numirea ofiţerilor în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade mai mari cu trei trepte faţă de cele pe care le au se poate face numai cu aprobarea ministrului apărării naţionale sau a comandanţilor stabiliţi de acesta.

Art. 76. − Mutarea cadrelor militare în activitate dintr-o unitate în alta, precum şi schimbarea din funcţii în cadrul aceleiaşi unităţi se efectuează o singură dată pe an, cu excepţia situaţiilor deosebite stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Art. 77. − Cadrele militare în activitate pot fi detaşate la alte unităţi pentru îndeplinirea unor misiuni sau pentru a urma o formă de perfecţionare a pregătirii pe o perioadă de cel mult un an, durată care poate fi prelungită, cu aprobarea ministrului apărării naţionale, până la cel mult 2 ani.

Pe timpul detaşării, cadrele militare rămân încadrate în funcţiile şi unităţile militare din care au fost detaşate şi beneficiază de toate drepturile legale.

Art. 78. − Numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie în unităţile militare, cu excepţia funcţiilor publice în care numirea se face potrivit legii, precum şi detaşarea cadrelor militare în condiţiile art. 77 se fac, în timp de pace şi în timp de război, conform competenţelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Numirea în funcţiile prevăzute în statele de organizare cu grade de general de corp de armată, general-comandor, viceamiral-comandor şi superioare acestora se face cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Art. 79. − Încadrarea şi promovarea în funcţii a ofiţerilor de justiţie se fac potrivit actelor normative specifice acestora.

Încadrarea şi promovarea ofiţerilor în funcţii didactice se fac potrivit prevederilor prezentei legi şi ale actelor normative aplicabile instituţiilor militare de învăţământ.

Medicilor şi farmaciştilor militari li se acordă grade profesionale conform normelor legale.

Art. 80. − Căpitanii, locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii care, pentru a fi înaintaţi în gradul următor, trebuie să absolve una dintre formele de pregătire menţionate la art. 56 alin. 1 paragrafele B şi, respectiv C, însă până la expirarea stagiului minim nu au absolvit-o, nu pot deţine funcţii prevăzute în statul de organizare cu grade superioare celor pe care le au.

Art. 81. − Ofiţerii în activitate pot fi numiţi în funcţii inferioare gradelor pe care le au, în următoarele situaţii:

a) când se produc modificări în statele de organizare sau în cazul reorganizării armatei;

b) în cazuri excepţionale, la cererea ofiţerilor sau când sunt propuşi prin aprecierile de serviciu, pentru motive bine justificate;

c) când sunt sancţionaţi cu retrogradarea în funcţie.

În situaţiile menţionate la alin. 1 lit. b) şi c), ofiţerii pot fi numiţi în funcţii prin derogare de la prevederile art. 74 alin. 2.

Numirea în funcţii, în condiţiile prevăzute la alin. 1 lit. b) şi c) se face cu aprobarea ministrului apărării naţionale sau a comandanţilor stabiliţi de acesta.

Art. 82. − Situaţia ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate, care sunt puşi la dispoziţie, se soluţionează după cum urmează:

a) pentru cei puşi la dispoziţie în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere, în termen de cel mult 3 luni. În cazuri excepţionale, cu aprobarea ministrului apărării naţionale, acest termen poate fi prelungit cu încă cel mult 3 luni. Pe timpul cât se află în această situaţie, cei în cauză îndeplinesc atribuţiile stabilite de comandanţii unităţilor militare la a căror dispoziţie sunt;

b) pentru cei puşi la dispoziţie în cazurile de boală stabilite prin hotărâre a Guvernului, la expirarea termenului de internare şi a concediilor medicale pentru tratament, fără a depăşi termenul maxim prevăzut de reglementările în vigoare pentru bolnavii salariaţi în administraţia publică. Cadrele militare restabilite vor fi numite în funcţie, iar cele a căror boală se menţine vor fi trecute, după caz, în rezervă sau în retragere, cu drept de pensie conform legii;

c) pentru cei căzuţi în captivitate, în termen de cel mult 3 luni de la înapoierea în ţară. În această perioadă comisii speciale, stabilite prin dispoziţie a şefului Statului Major General, vor cerceta condiţiile căderii în captivitate şi comportarea celor în cauză pe tot timpul acesteia. În funcţie de rezultat, cei găsiţi nevinovaţi vor fi încadraţi în funcţii, iar cei vinovaţi de fapte ce cad sub incidenţa legii penale vor fi trecuţi în rezervă.

Art. 83. − Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii fac parte din arme sau servicii şi au specialităţi militare, în raport cu profilul pregătirii lor profesionale.

Nomenclatorul armelor, serviciilor şi specialităţilor militare se stabileşte prin dispoziţie a şefului Statului Major General.

Art. 84. − Trecerea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor dintr-o armă, serviciu sau specialitate militară în alta se poate efectua, în raport cu nevoile armatei, după obţinerea unei pregătiri corespunzătoare, prin una dintre următoarele forme:

a) absolvirea, cu diplomă de licenţă, a unei academii militare sau a unei instituţii civile de învăţământ superior cu profil corespunzător armelor, serviciilor şi specialităţilor militare necesare armatei ori a unor instituţii militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, de către cei care nu au avut studii de acest nivel;

b) absolvirea unui curs de perfecţionare a pregătirii sau de specializare cu durata de minimum 3 luni, urmată de un stagiu practic neîntrerupt de cel puţin 2 ani în noua armă, serviciu sau specialitate militară, pe timpul căruia să fi fost apreciaţi cu calificativul cel puţin ,,bun”.

Maiştrii militari şi subofiţerii pot fi trecuţi dintr-o armă, serviciu sau specialitate militară în alta şi prin promovarea examenului de grad, dacă înainte de susţinerea acestuia au un stagiu practic neîntrerupt de minimum 2 ani în noua armă, serviciu sau specialitate militară, pe timpul căruia au fost apreciaţi cu calificativul cel puţin ,,bun”.

Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii se trec dintr-o armă, serviciu sau specialitate militară în alta prin ordin al comandanţilor stabiliţi de ministrul apărării naţionale.

CAPITOLUL VII

Trecerea în rezervă sau direct în retragere a cadrelor militare

Art. 85. − Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate pot fi trecuţi în rezervă sau direct în retragere, după caz, în următoarele situaţii:

a) după împlinirea vârstei şi vechimii în serviciu necesare acordării pensiei de serviciu;

b) sunt clasaţi ,,inapt pentru serviciul militar” de către comisiile de expertiză medico-militară;

c) sunt clasaţi ,,apt limitat”;

d) au împlinit limita de vârstă în grad;

e) când, în urma reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, nu sunt posibilităţi pentru a fi încadraţi în alte funcţii sau unităţi, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naţionale;

f) pentru a fi numiţi într-o funcţie publică, civilă, cu menţiunea de a fi trecuţi în rezervă;

g) la cerere, pentru motive bine întemeiate;

h) prin demisie;

i) când manifestă dezinteres în îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor de serviciu sau în perfecţionarea pregătirii lor militare şi de specialitate;

j) când comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziţii legale;

k) când, pentru o infracţiune săvârşită din culpă, li s-a aplicat prin hotărâre judecătorească pedeapsa închisorii, cu suspendarea condiţionată a executării, ori a amenzii, precum şi în cazurile când au beneficiat de amnistie sau graţiere înainte de începerea executării pedepsei;

l) când încalcă prevederile art. 4 lit. a) alin. 2 şi art. 29 lit. f).

Trecerea în rezervă sau direct în retragere se face din oficiu, în condiţiile prevăzute la alin. 1 lit. a), b), d), e), f) şi l), la propunerea consiliilor de judecată, în condiţiile de la lit. i) şi j), iar în celelalte condiţii la propunerea comandanţilor unităţilor din care fac parte, înaintată ierarhic.

Raportul comandanţilor privind trecerea în rezervă a cadrelor militare în condiţiile prevăzute la alin. 1 lit. h) se înaintează pe cale ierarhică, împreună cu raportul de demisie, celor în a căror competenţă intră, potrivit art. 43, trecerea în rezervă. Până la comunicarea ordinului de trecere în rezervă, cei în cauză sunt obligaţi să-şi îndeplinească atribuţiile funcţiilor în care sunt încadraţi, precum şi toate îndatoririle ce le revin.

Pe timp de război, al mobilizării, stării de asediu şi stării de urgenţă cadrele militare nu se trec în rezervă prin demisie.

Ofiţerii în activitate care au împlinit limita de vârstă în grad pentru clasa a III-a în rezervă, prevăzută la art. 92, precum şi cadrele militare care au fost clasate medical ,,inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidenţă” se trec direct în retragere prin aplicarea uneia dintre prevederile alin. 1, în raport cu motivele care determină schimbarea situaţiei lor militare.

Art. 86. − Generalii şi amiralii a căror stare de sănătate le permite rezolvarea în foarte bune condiţii a atribuţiilor ce le revin pot fi menţinuţi în activitate, astfel:

a) generalii de brigadă, generalii de flotilă aeriană, contraamiralii, generalii de divizie, generalii de divizie aeriană şi viceamiralii, până la vârsta de 62 de ani;

b) generalii de corp de armată, general-comandorii, viceamiral comandorii, generalii de armată, generalii inspectori şi amiralii, până la vârsta de 64 de ani.

În raport cu nevoile de încadrare ale forţelor armate, coloneii şi comandorii care dovedesc o înaltă competenţă profesională, medici, farmacişti, jurişti încadraţi în funcţii de specialitate, ingineri, ziarişti, cadre didactice în învăţământul superior, din sistemul de control financiar de gestiune şi alţi colonei şi comandori care ocupă funcţii importante pentru apărarea şi siguranţa naţională, stabilite prin dispoziţie a şefului Statului Major General, precum şi cei care au titlul de doctor în specialitate, pot fi menţinuţi peste limita de vârstă în grad prevăzută la art. 92, cel mult 5 ani, dacă starea de sănătate le permite îndeplinirea atribuţiilor.

Aprobarea de menţinere în activitate a generalilor şi coloneilor prevăzuţi la alin. 1 şi 2 se dă semestrial de către ministrul apărării naţionale, celor în cauză aducându-li-se la cunoştinţă cu cel puţin 6 luni înainte că vor fi trecuţi în rezervă sau direct în retragere.

Art. 87. − Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate condamnaţi prin hotărâre judecătorească la pedeapsa închisorii cu executarea acesteia, precum şi cei condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării ori cu amendă se trec în rezervă sau direct în retragere.

Art. 88. − Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate pentru care consiliile de judecată au stabilit că au încălcat prevederile art. 28 şi 30 alin. 2 se trec în rezervă sau direct în retragere.

Art. 89. − Hotărârea privind menţinerea în activitate a cadrelor militare pentru care s-a început urmărirea penală sau care sunt trimise în judecata instanţelor militare se ia după soluţionarea cauzei de către parchetul militar ori de către instanţa de judecată militară.

În acest interval de timp ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii arestaţi se suspendă din funcţie, iar cei care sunt cercetaţi şi judecaţi în stare de libertate sau eliberaţi pe cauţiune se pun la dispoziţie. Pe timpul suspendării din funcţie, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii nu beneficiază de nici un drept de la Ministerul Apărării Naţionale. Cei puşi la dispoziţie îndeplinesc atribuţiile stabilite de comandanţii unităţilor din care fac parte şi beneficiază de drepturile băneşti corespunzătoare gradului pe care îl au, la minimum.

Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii condamnaţi, care anterior au fost suspendaţi din funcţii, se trec în rezervă începând cu data suspendării.

În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, aceştia vor fi repuşi în toate drepturile avute la data suspendării din funcţie, respectiv a punerii la dispoziţie.

Repunerea în drepturi se poate dispune şi în cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal.

Art. 90. − Cadrele militare în activitate, care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, nu pot fi trecute în rezervă pe timpul cât se află în incapacitate temporară de muncă, fiind internate în spitale ori sanatorii sau se găsesc în concedii medicale, iar cadrele militare femei, nici în perioada gravidităţii, a concediului de maternitate, a alimentării şi a concediului pentru îngrijirea copilului, acordate în condiţiile art. 15.

Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică celor care urmează să fie trecuţi în rezervă potrivit prevederilor art. 85 alin. 1 lit. g), h), j), k) şi l), art. 87 şi 88.

Art. 91. − Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii care au angajament cu Ministerul Apărării Naţionale să îndeplinească serviciul în armată o anumită perioadă de timp, în situaţia că nu respectă angajamentul şi sunt trecuţi în rezervă prin aplicarea uneia dintre prevederile de la art. 85 alin. 1 lit. g)−l), art. 87 şi 88, sunt obligaţi să restituie cheltuielile de întreţinere pe timpul şcolarizării, în condiţiile stabilite prin lege.

CAPITOLUL VIII

Limitele de vârstă şi stagiile minime în grad

Secţiunea 1

Limitele de vârstă în grad

Art. 92. − Limitele de vârstă în grad, în ani, până la care ofiţerii pot fi menţinuţi în activitate, precum şi în cele 3 clase de evidenţă, în rezervă, sunt:

Art. 93. − Limitele de vârstă în grad, în ani, până la care maiştrii militari şi subofiţerii pot fi menţinuţi în activitate, precum şi în cele 3 clase de evidenţă, în rezervă, sunt:

Secţiunea a 2-a

Stagiile minime în grad

Art. 94. − În timp de pace, stagiul minim în grad pentru înaintarea în gradul următor a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate se stabileşte astfel:

A. Pentru ofiţeri:

Art. 95. − La calculul stagiului minim în grad nu se ia în considerare timpul în care ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii au absentat de la program datorită incapacităţii temporare de muncă şi concediilor prevăzute la art. 15 alin. 1, dacă absenţele însumează 365 de zile pe parcursul a 2 ani calendaristici consecutivi.

Art. 96. − Stagiul minim în grad se reduce cu un an pentru ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate care, pe întreaga durată a stagiului, îndeplinesc funcţii de personal navigant din aviaţie, de paraşutişti, de personal ambarcat pe submarine, pe vedete torpiloare sau pe alte nave similare, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, precum şi pentru scafandri.

Art. 97. − În timp de pace, stagiul minim în grad pentru ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezervă este mai mare cu un an decât cel prevăzut la art. 94, iar în timp de război este cel de la articolul respectiv. La chemarea în activitate, pentru stabilirea stagiului în gradul pe care îl au, li se iau în calcul trei pătrimi din stagiul în gradul pe care îl au ca rezervişti.

Art. 98. − În timp de război, stagiul minim în grad se reduce la jumătate pentru ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate, precum şi pentru cei în rezervă mobilizaţi în unităţi militare. Timpul cât sunt încadraţi în unităţi din zona acţiunilor militare se socoteşte dublu la calculul stagiului minim în grad.

Art. 99. − Timpul cât ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate au fost condamnaţi cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei ori au fost condamnaţi cu executarea acesteia, însă au fost amnistiaţi sau graţiaţi înainte de a începe executarea, precum şi timpul cât ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezervă au fost condamnaţi la închisoare cu executarea pedepsei într-un loc de detenţie sau prin muncă fără privare de libertate, nu se ia în calculul stagiului minim în grad, cu excepţia cazurilor când, în urma rejudecării cauzei, instanţa competentă a pronunţat achitarea.

CAPITOLUL IX

Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 100. − Sistemul de evidenţă a cadrelor militare în activitate şi în rezervă, metodologia acestei activităţi, în timp de pace şi în timp de război, precum şi organele care ţin evidenţa se stabilesc de Ministerul Apărării Naţionale, mai puţin situaţiile reglementate prin lege.

Actul oficial prin care se dovedeşte, în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, vechimea în serviciul militar şi funcţiile îndeplinite de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri este fişa matricolă.

Art. 101. − Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate pot fi detaşaţi pentru a executa misiuni în afara Ministerului Apărării Naţionale. Detaşarea şi încetarea detaşării se fac prin ordin al ministrului apărării naţionale sau al comandanţilor stabiliţi de acesta.

Pe timpul detaşării, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii au îndatoririle şi drepturile ce le revin din calitatea de cadru militar în activitate, precum şi obligaţia de a participa la pregătirea militară în cadrul unităţii stabilite de Ministerul Apărării Naţionale.

În situaţia când interesele Ministerului Apărării Naţionale o impun, se poate dispune încetarea detaşării cadrelor militare prin ordinul ministrului apărării naţionale sau al comandanţilor stabiliţi de acesta.

Art. 102. − Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii trecuţi în rezervă sau direct în retragere pot fi angajaţi în sectoarele civile pe baza licenţei sau diplomei de absolvire a instituţiilor militare de învăţământ ori li se iau în considerare studiile militare potrivit echivalării stabilite printr-un nomenclator elaborat de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Învăţământului, cu avizul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Art. 103. − Ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor trecuţi în rezervă potrivit prevederilor art. 85 alin. 1 lit. c), d) şi e) şi care nu îndeplinesc condiţiile pentru a beneficia de pensie militară de serviciu li se va asigura, cu prioritate, recalificarea şi reintegrarea în muncă prin grija Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Art. 104. − În sensul prevederilor prezentei legi, prin termenul unităţi militare se înţelege companiile şi batalioanele corp aparte, precum şi toate eşaloanele de nivel similar şi superioare acestora.

În caz de război unităţile considerate ca făcând parte din zona acţiunilor militare se stabilesc de către Marele Cartier General.

Art. 105. − Pentru menţinerea legăturii ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în rezervă cu preocupările curente din cadrul armatei, Ministerul Apărării Naţionale organizează acţiuni de informare a acestora cu privire la diverse laturi şi aspecte ale dezvoltării ştiinţei şi artei militare, ale perfecţionării procesului de pregătire a trupelor şi ale înzestrării cu tehnică militară.

Art. 106. − Ofiţerii în activitate şi în rezervă care la data intrării în vigoare a prezentei legi au gradul de locotenent major vor fi înaintaţi în gradul următor astfel:

a) cei care sunt în ultimul an de stagiu în grad ori au depăşit acest stagiu vor fi înaintaţi în gradul de căpitan;

b) ofiţerii în activitate care au o vechime în grad de până la 4 ani şi ofiţerii în rezervă care au o vechime în grad de până la 5 ani vor fi înaintaţi în gradul de căpitan şi li se va prelungi stagiul în acest grad cu numărul de ani cu care au fost înaintaţi în grad mai devreme decât în condiţiile prevăzute de reglementările existente până la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Ofiţerii în activitate menţionaţi la alin. 1 se înaintează în gradul următor fără a li se cere să fie încadraţi în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad egal sau mai mare decât gradul de căpitan.

Ofiţerilor care la aceeaşi dată au gradul de locotenent li se prelungeşte stagiul în grad, peste cel stabilit la art. 94, cu 3 ani celor în activitate şi cu 4 ani celor în rezervă.

Ofiţerii în activitate menţionaţi la alin. 3, pe timpul celor 3 ani, dar numai până la prima modificare a soldelor de grad, vor primi solda de grad corespunzătoare gradului de locotenent major, prevăzută în reglementările existente la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 107. − Dispoziţiile art. 55 alin. 1, referitoare la vechimea în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au ofiţerii ce urmează a fi înaintaţi în gradul următor, se aplică după un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Dispoziţiile art. 56 alin. 1 paragraful B lit. a) şi ale art. 80 se aplică ofiţerilor în activitate după o perioadă de 3 ani, timp în care se poate organiza şi examenul pentru gradul de maior, iar cele de la art. 56 alin. 1 paragraful B lit. b) şi paragraful C lit. c), după o perioadă de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Timp de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 56 alin. 1 paragraful C lit. b) vor putea fi înaintaţi în gradul următor în urma promovării examenului pentru gradul de colonel, respectiv de comandor.

În termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor elimina toate cazurile care intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 74 alin. 2.

Ofiţerii cu grade de la căpitan la locotenent-colonel şi căpitan comandor care, în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere prin aplicarea art. 85 lit. a)−e) şi nu au fost înaintaţi în grad pe timpul cât s-au aflat în activitate, deoarece nu erau încadraţi pe funcţii corespunzătoare noilor grade, la trecerea în rezervă sau direct în retragere vor fi înaintaţi în gradul următor, chiar dacă nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la cap. IV, cu excepţia celor de la art. 54.

Cadrelor militare li se conferă ordinul sau medalia ,,Meritul Militar”, conform prevederilor legale în vigoare, acordându-li-se brevete care atestă decoraţiile conferite.

Locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii fără studii militare superioare, încadraţi pe funcţii de colonel, respectiv comandor, vor putea fi avansaţi în gradul următor, în timp de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în urma promovării examenului pentru gradul de colonel, respectiv comandor, chiar dacă nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 56 alin. 1 paragraful C lit. a).

Art. 108. − Prevederile din prezenta lege referitoare la cadrele militare în rezervă şi în retragere, pensionari militari, se aplică şi celor aflaţi în plată la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 109. − Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor aparţinând Ministerului de Interne şi Ministerului Justiţiei, respectiv serviciilor de stat specializate în domeniul apărării şi siguranţei naţionale care, potrivit legii, au în structurile proprii personal militar.

Competenţele ministrului apărării naţionale, stabilite prin prezenta lege, sunt îndeplinite, după caz, de conducătorii ministerelor şi serviciilor respective; cele ale şefului Statului Major General, de către înlocuitorii de drept ai acestora, iar cele ale colegiului ministerului, de consiliul director.

Art. 110. − Transferul cadrelor militare între ministerele şi serviciile menţionate la art. 109 se face prin ordin al conducătorului instituţiei din subordinea căreia se transferă, la cererea ori cu acordul conducătorului instituţiei la care se transferă.

Art. 111. − Miniştrii, secretarii de stat şi asimilaţii acestora, civili, din Ministerul Apărării Naţionale şi instituţiile prevăzute la art. 109 beneficiază de drepturile materiale stabilite în prezenta lege pentru cadrele militare în activitate, echivalente ofiţerilor cu grad de general, respectiv de amiral.

Art. 112. − În sensul prevederilor prezentei legi, familia cadrelor militare cuprinde soţul, copiii şi părinţii aflaţi în întreţinerea legală a acestora.

Art. 113. − Prezenta lege intră în vigoare după 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României. La aceeaşi dată Statutul corpului ofiţerilor, Statutul corpului maiştrilor militari şi Statutul corpului subofiţerilor, aprobate prin H.C.M. nr. 1.177/1965, nr. 924/1964 şi nr. 1.178/1965, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comună din 29 iunie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.

 

 

Bucureşti, 11 iulie 1995.

Nr. 80.