Legea nr. 76/2008

M. Of. nr. 289 din 14 aprilie 2008

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR                                 SENATUL

 

LEGE

privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege. 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Prezenta lege are drept scop constituirea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, denumit în continuare S.N.D.G.J., pentru prevenirea şi combaterea unor categorii de infracţiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, precum şi pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism. 

(2) Prezenta lege stabileşte condiţiile în care pot fi prelevate probe biologice de la anumite persoane fizice sau din urmele rămase la locul comiterii unor infracţiuni, în vederea determinării profilului genetic, precum şi condiţiile în care pot fi prelucrate datele cuprinse în S.N.D.G.J. 

(3) În S.N.D.G.J. se verifică şi se compară profile genetice şi date cu caracter personal, în scopul:

a) excluderii persoanelor din cercul de suspecţi şi identificării autorilor infracţiunilor cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta lege;

b) stabilirii identităţii persoanelor – victime ale catastrofelor naturale, ale accidentelor în masă şi ale actelor de terorism;

c) realizării schimbului de informaţii cu celelalte state şi combaterii criminalităţii transfrontaliere;

d) identificării participanţilor la comiterea infracţiunilor cuprinse în anexă. 

Art. 2. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) profil genetic – codul alfanumeric obţinut din materialul genetic, prin aplicarea tehnicilor de biologie moleculară;

b) analiză genetică judiciară – utilizarea unui set de determinări biochimice prin care informaţia deţinută în anumite fragmente necodate ale macromoleculei de acid dezoxiribonucleic este transformată într-un cod alfanumeric specific fiecărui individ;

c) S.N.D.G.J. – ansamblul de subunităţi interactive şi independente în care sunt stocate informaţii ce sunt utilizate în scopul prevăzut la art. 1. S.N.D.G.J. cuprinde: baza de date cu caracter personal, baza de date despre caz şi baza de date cu profile genetice;

d) bază de date cu caracter personal – componenta S.N.D.G.J. care cuprinde: datele cu caracter personal ale persoanelor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) şi date despre infracţiunea comisă sau cercetată;

e) bază de date despre caz – componenta S.N.D.G.J. care cuprinde informaţii referitoare la infracţiune şi alte date de interes pentru munca de poliţie, corespondente profilelor genetice ale urmelor biologice ridicate din câmpul infracţional şi neatribuite unui autor;

f) bază de date cu profile genetice judiciare – componenta S.N.D.G.J. care cuprinde profilele genetice ale persoanelor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) şi ale urmelor biologice prelevate de la faţa locului;

g) prelucrare a datelor cuprinse în S.N.D.G.J. – orice operaţiune sau set de operaţiuni ce se efectuează asupra datelor cuprinse în S.N.D.G.J., prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi: colectarea, înregistrarea, organizarea, verificarea, stocarea, compararea, extragerea, consultarea, utilizarea, transmiterea către terţi, ştergerea sau distrugerea;

h) urme biologice – urmele care au în componenţă celule, ţesuturi sau secreţii umane;

i) probe biologice – orice urmă sau obiect care are legătură cu o infracţiune, cu cadavrele cu identitate necunoscută ori cu persoanele dispărute şi cele decedate în urma catastrofelor naturale sau a accidentelor în masă şi a cărei/cărui examinare este necesară pentru stabilirea unei situaţii de fapt ori pentru identificarea obiectelor sau persoanelor;

j) metode noninvazive – modalităţile de recoltare a probelor biologice de la persoane fizice, ce nu aduc atingere intimităţii şi integrităţii corporale ale persoanei. 

CAPITOLUL II

Prelevarea probelor biologice

Art. 3. – Infracţiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J. sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. 

Art. 4. – (1) S.N.D.G.J. conţine profile genetice, date cu caracter personal şi date despre caz, corespunzătoare următoarelor categorii:

a) suspecţi – persoanele despre care există date şi informaţii că ar putea fi autori, instigatori sau complici ai infracţiunilor cuprinse în anexă;

b) persoane condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea infracţiunilor cuprinse în anexă;

c) urme biologice prelevate cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului;

d) cadavre cu identitate necunoscută, persoane dispărute ori persoane decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism. 

(2) S.N.D.G.J. poate fi completat cu alte categorii de date decât cele prevăzute la alin. (1), prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în funcţie de necesităţi şi de resursele alocate. 

(3) Pentru excluderea persoanelor care au avut contact cu locul comiterii infracţiunii în mod justificat sau accidental, se pot preleva şi analiza probe biologice de la acestea, precum şi de la victimele infracţiunilor, cu consimţământul acestora. 

(4) Profilele genetice ale persoanelor prevăzute la alin. (3) vor fi verificate prin comparare în S.N.D.G.J., numai pentru infracţiunea respectivă şi în scopul pentru care s-a făcut recoltarea, fără să fie stocate în baza de date. 

(5) Pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 1, pot fi efectuate comparaţii între profilele genetice înregistrate, în şi între categoriile prevăzute la alin. (1) lit. a)–c). Verificarea şi compararea datelor sunt realizate automat, la introducerea profilului genetic aparţinând unei noi persoane sau a urmelor biologice de la un caz nou. 

(6) Profilele genetice provenind de la categoria prevăzută la alin. (1) lit. d) vor fi comparate, în scopul identificării, numai cu profilele genetice provenind de la rude de gradele I şi II. Profilele genetice ale rudelor care servesc pentru identificare nu se stochează în baza de date. 

Art. 5. – (1) Prelevarea probelor biologice se face prin metode noninvazive, respectiv recoltarea celulelor epiteliale prin periaj al mucoasei bucale, iar în situaţiile în care nu se poate realiza această modalitate, prin recoltarea unor celule epiteliale din regiunea feţei. 

(2) Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) se face cu consimţământul acestora, la solicitarea scrisă a organelor de urmărire penală sau a instanţei de judecată. 

(3) În cazul în care persoana de la care urmează să se recolteze probe biologice sau, în cazul minorului cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, părinţii ori reprezentantul legal al acestuia nu îşi dau consimţământul, organul competent să efectueze prelevarea informează instanţa de judecată, care va dispune cu privire la prelevarea sau, după caz, neprelevarea probelor biologice fără acordul respectivelor persoane. 

(4) Prelevarea probelor biologice la minori cu vârsta sub 14 ani, în vederea stabilirii profilului genetic, se face numai cu acordul părinţilor sau al reprezentantului legal şi în prezenţa acestora. 

(5) Instanţele de judecată şi organele de urmărire penală care dispun prelevarea au obligaţia de a informa persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic. 

Art. 6. – (1) În cauzele penale, prelevarea, păstrarea şi transportul probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J., se realizează de personalul Poliţiei Române instruit în acest sens, la solicitarea organelor de urmărire penală şi/sau a instanţelor de judecată. De asemenea, personalul Poliţiei Române instruit în acest sens poate preleva, păstra şi transporta probe biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (3). 

(2) Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) poate fi efectuată şi de personalul medico-sanitar calificat. 

Art. 7. – (1) Prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în anexă este dispusă de instanţa de judecată, prin hotărârea de condamnare. 

(2) Prelevarea probelor biologice de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J., se realizează la eliberarea din penitenciar de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nicio altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată. 

Art. 8. – (1) Prelevarea probelor biologice de la locul săvârşirii infracţiunii se realizează de poliţişti specializaţi. 

(2) Prelevarea probelor biologice de la cadavrele cu identitate necunoscută, cele recoltate cu ocazia efectuării autopsiei, precum şi prelevarea probelor biologice prin metode invazive se efectuează de instituţiile medico-legale. 

CAPITOLUL III

Prelucrarea datelor cu caracter personal şi a profilelor genetice introduse în S.N.D.G.J. 

Art. 9. – (1) Autoritatea responsabilă de prelucrarea datelor cuprinse în S.N.D.G.J. este Inspectoratul General al Poliţiei Române din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, denumit în continuare I.G.P.R., prin Institutul de Criminalistică. Institutul de Criminalistică are calitatea de administrator al S.N.D.G.J. 

(2) Structurile din I.G.P.R. care gestionează baza de date cu caracter personal, pe de o parte, respectiv baza de date cu profile genetice judiciare şi baza de date despre caz, pe de altă parte, sunt două unităţi distincte ale Institutului de Criminalistică, între care nu există relaţii de subordonare, iar comunicarea este restricţionată. 

(3) Beneficiarii datelor existente în S.N.D.G.J. sunt organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti în cauze penale, Serviciul Român de Informaţii pentru îndeplinirea atribuţiilor legale în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, precum şi autorităţile judiciare ale altor state, pe bază de reciprocitate sau în temeiul unor acorduri internaţionale la care România este parte. 

(4) Solicitările internaţionale de interogare, căutare şi verificare a unor date din S.N.D.G.J. se efectuează prin Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională sau prin alte căi de contact stabilite oficial. 

(5) Pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 1, pot fi efectuate prelucrări de date în S.N.D.G.J., cu respectarea prevederilor alin. (3) şi (4), în temeiul unei solicitări oficiale a organelor de urmărire penală şi/sau a instanţei de judecată. 

(6) Prelucrarea datelor cu caracter personal introduse în S.N.D.G.J. se efectuează cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare. 

(7) Modalităţile concrete de prelucrare a datelor, inclusiv formularele tipizate necesare, se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. 

Art. 10. – Probele biologice prelevate în condiţiile prezentei legi şi datele din S.N.D.G.J. nu pot fi folosite în alte scopuri decât cele prevăzute de prezenta lege. 

Art. 11. – (1) Laboratorul de analize genetice judiciare din cadrul I.G.P.R. este abilitat să analizeze probele biologice prelevate de la categoriile prevăzute la art. 4 alin. (1). Analizele genetice judiciare pot fi efectuate şi de alte laboratoare acreditate, conform standardului internaţional ISO 17025. 

(2) Dispoziţiile Codului de procedură penală cu privire la expertize se aplică în mod corespunzător şi analizelor genetice judiciare efectuate în laboratoarele prevăzute la alin. (1). 

(3) Datele de natura celor cuprinse în bazele de date definite la art. 2 lit. d) şi f) obţinute de laboratoare de genetică, altele decât Institutul de Criminalistică din cadrul I.G.P.R., se transmit administratorului S.N.D.G.J., în vederea înregistrării. 

Art. 12. – Analizele genetice judiciare se efectuează prin aplicarea tehnicilor de biologie moleculară, iar profilele genetice care se introduc în S.N.D.G.J. nu conţin informaţii privind starea de sănătate sau alte caracteristici individuale care pot aduce atingere dreptului la viaţa intimă, familială şi privată a persoanei. 

CAPITOLUL IV

Păstrarea, distrugerea probelor biologice şi ştergerea datelor personale din S.N.D.G.J. 

Art. 13. – (1) Profilele genetice introduse în S.N.D.G.J., obţinute de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), sunt păstrate până când organele de urmărire penală sau instanţele judecătoreşti dispun ştergerea lor din baza de date. Păstrarea profilelor genetice, a datelor cu caracter personal şi a celor despre caz se realizează electronic prin stocarea acestora în fişiere din servere ce au această destinaţie. 

(2) În cazul în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale ori, după caz, achitarea sau încetarea procesului penal, ştergerea datelor din S.N.D.G.J. se efectuează pe baza ordonanţei sau rezoluţiei emise de procuror ori, după caz, pe baza hotărârii judecătoreşti, dacă în cuprinsul acestora există menţiuni exprese cu privire la măsura ştergerii; aceste situaţii vor fi notificate administratorului S.N.D.G.J. 

Art. 14. – Profilele genetice obţinute de la persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), introduse în S.N.D.G.J., sunt păstrate până când persoana împlineşte vârsta de 60 de ani, iar în cazul în care aceasta decedează înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, profilele genetice sunt păstrate încă 5 ani după deces, după care sunt şterse. 

Art. 15. – Datele existente în baza definită la art. 2 lit. d) se şterg din evidenţă odată cu profilele genetice, în condiţiile prevăzute la art. 13 şi 14. 

Art. 16. – Profilele genetice provenite de la categoria prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. d) şi din urmele ridicate de la faţa locului sunt păstrate până când se realizează identificarea sau 25 de ani de la înregistrare, nefiind necesară o notificare prealabilă pentru ştergere. 

Art. 17. – Probele biologice rămase în urma analizelor genetice pentru persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi

b) sunt păstrate în locuri special amenajate şi sunt distruse numai odată cu ştergerea profilelor genetice din baza de date. 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

Art. 18. – Fondurile necesare constituirii şi funcţionării S.N.D.G.J. se asigură anual din sumele alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. 

Art. 19. – În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi Ministerul Justiţiei elaborează norme metodologice de aplicare a acesteia, referitoare la recoltarea probelor biologice de referinţă, înregistrarea datelor cu caracter personal, efectuarea analizelor genetice, transmiterea datelor, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. 

Art. 20. – Prezenta lege intră în vigoare la 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. 

 

 

Bucureşti, 8 aprilie 2008. 

Nr. 76. 

ANEXĂ

INFRACŢIUNILE

pentru care pot fi prelevate probe biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J. 

 

1. Infracţiunea de omor, prevăzută la art. 174 din Codul penal

2. Infracţiunea de omor calificat, prevăzută la art. 175 din Codul penal

3. Infracţiunea de omor deosebit de grav, prevăzută la art. 176 din Codul penal

4. Infracţiunea de pruncucidere, prevăzută la art. 177 din Codul penal

5. Infracţiunea de ucidere din culpă, prevăzută la art. 178 din Codul penal

6. Infracţiunea de determinare sau de înlesnire a sinuciderii, prevăzută la art. 179 din Codul penal

7. Infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută la art. 181 din Codul penal

8. Infracţiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută la art. 182 din Codul penal

9. Infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută la art. 183 din Codul penal

10. Infracţiunea de vătămare corporală din culpă, prevăzută la art. 184 din Codul penal

11. Infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută la art. 189 din Codul penal

12. Infracţiunea de sclavie, prevăzută la art. 190 din Codul penal

13. Infracţiunea de viol, prevăzută la art. 197 din Codul penal

14. Infracţiunea de act sexual cu un minor, prevăzută la art. 198 din Codul penal

15. Infracţiunea de perversiune sexuală, prevăzută la art. 201 din Codul penal

16. Infracţiunea de corupţie sexuală, prevăzută la art. 202 din Codul penal

17. Infracţiunea de incest, prevăzută la art. 203 din Codul penal

18. Infracţiunea de tâlhărie, prevăzută la art. 211 din Codul penal

19. Infracţiunea de tortură, prevăzută la art. 267¹ din Codul penal

20. Infracţiunea de nerespectare a regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, prevăzută la art. 279¹ din Codul penal

21. Infracţiunea de nerespectare a regimului materiilor explozive, prevăzută la art. 280 din Codul penal

22. Infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului, prevăzută la art. 306 din Codul penal

23. Infracţiunea de propagandă pentru război, prevăzută la art. 356 din Codul penal

24. Infracţiunea de genocid, prevăzută la art. 357 din Codul penal

25. Infracţiunea de tratamente neomenoase, prevăzută la art. 358 din Codul penal

26. Infracţiunea de distrugere a unor obiective şi însuşirea unor bunuri, prevăzută la art. 359 din Codul penal

27. Infracţiunea de distrugere, jefuire sau însuşire a unor valori culturale, prevăzută la art. 360 din Codul penal

28. Actele de terorism prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului

29. Infracţiunile prevăzute la art. 2, 3, 10 şi 12 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare

30. Infracţiunea prevăzută la art. 22 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, aprobată cu modificări prin Legea nr.186/2007