Legea nr. 73/1993 – Republicare *)

M. Of. nr. 1122 din 29 noiembrie 2004

LEGEA

pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ

 

CAPITOLUL I

Înființarea și atribuțiile Consiliului Legislativ

Art. 1. – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se înființează Consiliul Legislativ, organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații și ține evidența oficială a legislației României. 

(2) Consiliul Legislativ are sediul la Camera Deputaților. 

Art. 2. – (1) Consiliul Legislativ are următoarele atribuții:

a) analizează și avizează proiectele de legi, propunerile legislative și proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului, în vederea supunerii lor spre legiferare sau adoptare, după caz;

b) analizează și avizează, la cererea președintelui comisiei parlamentare sesizate în fond, amendamentele supuse dezbaterii comisiei și proiectele de legi sau propunerile legislative primite de comisie după adoptarea lor de către una dintre Camerele Parlamentului;

c) realizează nemijlocit sau coordonează, din dispoziția Camerei Deputaților sau a Senatului, elaborarea unor proiecte de coduri sau de alte legi de complexitate deosebită;

d) elaborează, din dispoziția Camerei Deputaților sau a Senatului ori din proprie inițiativă, studii pentru sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației și face, pe această bază, propuneri Parlamentului și, după caz, Guvernului;

e) examinează conformitatea legislației cu prevederile și principiile Constituției și sesizează birourile permanente ale Camerelor Parlamentului și, după caz, Guvernul asupra cazurilor de neconstituționalitate constatate; prezintă, în cel mult 12 luni de la înființare, propuneri pentru punerea de acord a legislației anterioare Constituției cu prevederile și principiile acesteia;

f) ține evidența oficială a legislației României și furnizează informația necesară pentru desfășurarea procesului legislativ; organizează informatizarea sistemului de evidență a acesteia și realizează produse informatice pentru evidența legislației asistată de calculator;

g) urmărește, în vederea funcționării sistemului legislativ în mod unitar și coordonat, emiterea de către autoritățile publice competente a actelor normative în executare, dispuse prin legi, ordonanțe și hotărâri ale Guvernului, și semnalează organelor în drept întârzierile în emiterea acestora;

h) elaborează Repertoriul legislației României – evidența oficial㠖 și furnizează varianta on-line a acestuia; întocmește versiunile oficiale ale unor culegeri de acte normative;

i) păstrează originalele legilor și ale decretelor de promulgare a acestora. În acest scop, instituțiile publice care le dețin în prezent le vor preda Consiliului Legislativ;

j) creează și actualizează, în sistem informatizat, baza de date necesară activității de studii și documentare legislativă. 

(2) Consiliul Legislativ prezintă anual Parlamentului raportul asupra activității sale. 

Art. 3. – (1) Proiectele de legi și propunerile legislative se supun dezbaterii Parlamentului cu avizul Consiliului Legislativ. 

(2) Avizul va fi dat înăuntrul termenului stabilit de Biroul permanent sau de comisia permanentă a Camerei Parlamentului care l-a solicitat. Dacă avizul nu este dat în termenul stabilit, aceasta nu împiedică desfășurarea procedurii legislative. 

(3) Avizul este consultativ și are ca obiect:

a) concordanța reglementării propuse cu Constituția, cu legile-cadru în domeniu, cu reglementările Uniunii Europene și cu actele internaționale la care România este parte, iar în cazul proiectelor de lege și a propunerilor legislative, natura legii și care este prima Cameră ce urmează a fi sesizată;

b) asigurarea corectitudinii și clarității exprimării juridice, înlăturarea contradicțiilor sau necorelărilor din cuprinsul proiectului de act normativ, asigurarea caracterului complet al prevederilor sale, respectarea normelor de tehnică legislativă, precum și a limbajului normativ;

c) prezentarea implicațiilor noii reglementări asupra legislației în vigoare, prin identificarea dispozițiilor legale care, având același obiect de reglementare, urmează să fie abrogate, modificate sau unificate, precum și prin evitarea reglementării unor aspecte identice în acte normative diferite. 

Art. 4. – (1) Proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ cu privire la legalitatea măsurilor preconizate și la modul în care sunt realizate cerințele prevăzute la art. 3 alin. (3), care se aplică în mod corespunzător. 

(2) Avizul este consultativ. 

(3) Avizul va fi dat înăuntrul termenului solicitat de Guvern, care nu poate fi mai mic de 10 zile în cazul proiectelor cu procedură obișnuită și de 2 zile în cazul celor cu procedură de urgență. Pentru ordonanțele prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție, republicată, termenul este de 24 de ore. 

Art. 5. – (1) Consiliul Legislativ stabilește forma republicabilă a Constituției, modificată și completată, după aprobarea prin referendum a legii de revizuire a acesteia. 

(2) Consiliul Legislativ examinează și avizează, în condițiile legii, forma republicabilă a legilor, ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, care au suferit intervenții legislative și pentru care s-a dispus republicarea. 

(3) Consiliul Legislativ avizează, în condițiile legii, rectificările ce se propun a fi aduse unor acte normative după publicarea acestora, în cazul descoperirii de erori materiale. Publicarea rectificărilor de acte normative în Monitorul Oficial al României, Partea I, se face numai cu avizul Consiliului Legislativ. 

(4) Avizul Consiliului Legislativ prevăzut la alin. (2) și (3) se transmite la cererea secretarului general al Camerei Deputaților. 

(5) Consiliul Legislativ urmărește și semnalează Parlamentului sau, după caz, Guvernului, întârzierile în republicarea actelor normative pentru care s-a dispus o asemenea măsură. 

Art. 6. – (1) În îndeplinirea atribuțiilor sale, Consiliul Legislativ colaborează cu autoritățile administrației publice și cu instituțiile publice de specialitate, în funcție de natura lucrărilor. 

(2) Autoritățile administrației publice și instituțiile publice de specialitate sunt obligate să asigure, în termenele și în condițiile stabilite de Consiliul Legislativ, informațiile și documentațiile solicitate de acesta și să-i acorde sprijinul necesar îndeplinirii atribuțiilor sale. 

Art. 7. – Consiliul Legislativ stabilește relații cu instituțiile similare din alte țări, precum și cu alte instituții cu profil juridic, din țară și din străinătate. 

CAPITOLUL II

Organizarea Consiliului Legislativ

Art. 8. – (1) Consiliul Legislativ este alcătuit din Secția de drept public, Secția de drept privat și Secția de evidență oficială a legislației și documentare. 

(2) Fiecare secție are în componența sa un număr de sectoare. 

(3) În structura organizatorică a Consiliului Legislativ se cuprind, de asemenea, Departamentul pentru armonizarea legislației cu reglementările Uniunii Europene, Departamentul de informatică legislativă și Secretariatul Consiliului Legislativ. 

(4) Structura organizatorică a Consiliului Legislativ, nomenclatorul de funcții și numărul de posturi de conducere și de execuție, precum și domeniile de activitate și atribuțiile secțiilor, sectoarelor, departamentelor, secretariatului, precum și ale celorlalte compartimente din cadrul aparatului Consiliului Legislativ se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, aprobat în ședința comună a birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, cu avizul comisiilor juridice reunite. 

Art. 9. – (1) Consiliul Legislativ este condus de președintele Consiliului, iar fiecare secție, de un președinte de secție. 

(2) Președintele Consiliului Legislativ și președinții de secții se numesc prin votul majorității deputaților și senatorilor, reuniți în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului, pe baza a câte trei propuneri ale birourilor permanente pentru fiecare funcție, cu avizul comisiilor juridice reunite. Aceștia își exercită atribuțiile de la data depunerii, în mod individual, a jurământului prevăzut la alin. (3) în fața președinților celor două Camere. 

(3) Jurământul va avea următorul conținut:

„Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr interesele României, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și să-mi îndeplinesc cu onoare și conștiință profesională atribuțiile ce-mi revin. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

(4) Funcția de președinte al Consiliului Legislativ este asimilată celei de ministru, iar funcția de președinte de secție, celei de secretar de stat. 

Art. 10. – (1) Președintele Consiliului Legislativ îndeplinește următoarele atribuții:

a) reprezintă Consiliul în fața Camerei Deputaților, a Senatului și a celorlalte autorități publice, precum și în relațiile cu persoanele fizice sau juridice;

b) semnează actele Consiliului, care se pot emite numai cu acordul său;

c) angajează și, după caz, numește, potrivit legii, pesonalul din aparatul Consiliului Legislativ;

d) exercită orice alte atribuții care îi revin potrivit legii. 

(2) Președintele Consiliului Legislativ este ordonator principal de credite. 

(3) Atribuțiile președinților de secții se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ. 

(4) Unul dintre președinții de secții, desemnat de președintele Consiliului, este locțiitorul de drept al acestuia. 

Art. 11. – (1) Fiecare sector din cadrul unei secții este condus de unul dintre consilieri. 

(2) Președintele de secție este ajutat de unul dintre consilierii prevăzuți la alin. (1), care este locțiitorul de drept al acestuia. 

(3) Secretariatul Consiliului Legislativ este condus de un secretar general, numit de președintele Consiliului. Secretarul general își desfășoară activitatea în subordinea directă a președintelui Consiliului Legislativ și asigură pregătirea, organizarea și coordonarea activităților din cadrul secretariatului. 

(4) Secretarul general, șefii de departamente, consilierii și celelalte persoane care dețin calitatea de funcționar public își exercită atribuțiile de la data depunerii jurământului prevăzut de lege. Secretarul general și șefii de departamente depun jurământul în fața președintelui Consiliului Legislativ, cu participarea președinților de secții. Consilierii și ceilalți funcționari publici depun jurământul în fața președintelui Consiliului Legislativ, cu participarea președinților de secții sau, după caz, a secretarului general ori a șefului de departament. 

Art. 12. – Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ și nomenclatorul de funcții se aprobă în ședința comună a birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, cu avizul comisiilor juridice reunite. 

CAPITOLUL III

Funcționarea Consiliului Legislativ

Art. 13. – (1) Propunerile legislative făcute de deputați sau de senatori se înaintează Consiliului Legislativ, spre avizare, de către secretarul general al Camerei în care au fost depuse, în ziua înregistrării, iar proiectele de lege inițiate de Guvern sau proiectele de ordonanțe ori de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului, de secretarul general al acestuia. 

(2) Proiectele de acte normative supuse avizării vor fi însoțite de instrumentele de prezentare și motivare, precum și de alte documente care au stat la baza elaborării lor. 

(3) Senatorii și deputații, autori de propuneri legislative, miniștrii, secretarii de stat și subsecretarii de stat pot lua parte, din proprie inițiativă sau la invitația președintelui Consiliului Legislativ, la examinarea, în secțiile acestuia, a proiectelor de acte normative supuse avizării. Aceștia pot fi invitați de președintele Consiliului Legislativ la examinarea, pentru avizare, a proiectelor de acte din domeniul lor de activitate, indiferent de inițiator. 

Art. 14. – Proiectele ce fac obiectul inițiativei legislative a cetățenilor se înaintează spre avizare Consiliului Legislativ în condițiile prevăzute de lege pentru exercitarea acestei inițiative. 

Art. 15. – (1) Avizul Consiliului Legislativ se transmite în scris, sub semnătura președintelui. 

(2) Avizele favorabile neînsoțite de obiecții sau propuneri nu vor fi motivate. În celelalte cazuri, avizul va cuprinde motivarea completă a fiecărei obiecții sau propuneri și va fi însoțit, după caz, de studiile, documentele și informațiile pe care se sprijină, inclusiv de cele cu caracter istoric sau de drept comparat. 

(3) Avizul nu poate cuprinde considerații cu caracter politic. 

(4) Inițiatorii sau autoritatea care a solicitat avizul pot cere Consiliului Legislativ lămuriri suplimentare sau îl pot invita pe președintele acestuia ori pe reprezentantul său la dezbaterea propunerilor legislative sau a proiectelor avizate. 

Art. 16. – (1) Proiectele de coduri și de alte legi complexe, elaborate nemijlocit de Consiliul Legislativ sau sub îndrumarea acestuia, vor fi însoțite de un raport detaliat, cuprinzând principalele soluții adoptate, rezultatele studiilor de fundamentare întreprinse, referiri la jurisprudență și la dreptul comparat în materie, eventualele soluții alternative posibile, măsurile de sistematizare a legislației, impuse de adoptarea reglementărilor propuse, și orice alte asemenea aspecte interesând dezbaterea proiectelor. 

(2) Raportul împreună cu proiectul de reglementare se prezintă Parlamentului după aprobarea lor de către Guvern. 

Art. 17. – (1) Avizele și celelalte lucrări ale Consiliului Legislativ se dezbat în secțiile și sectoarele acestuia. 

(2) Președintele Consiliului Legislativ poate supune spre dezbatere, secțiilor reunite, unele proiecte de acte normative complexe ori care ridică probleme deosebite, precum și aspecte de importanță majoră pentru activitatea Consiliului Legislativ. 

(3) Modul de lucru în cadrul secțiilor și sectoarelor Consiliului Legislativ, precum și raporturile dintre acestea se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului. 

CAPITOLUL IV

Personalul Consiliului Legislativ

Art. 18. – (1) Pot fi numite în funcțiile de președinte al Consiliului Legislativ, președinte de secție, șef de departament și consilier persoane care au cetățenia română și domiciliul în țară, pregătire juridică superioară, precum și o bună reputație profesională și morală. Pentru funcțiile de președinte al Consiliului Legislativ și președinte de secție este necesară o vechime în activitatea juridică de cel puțin 15 ani, iar pentru funcțiile de șef sector și șef departament, de cel puțin 8 ani. Pentru funcțiile de secretar general, de șef al Departamentului de informatică legislativă, de director al Direcției de studii și documentare și de șef al Sectorului financiar-contabil este necesară o vechime de cel puțin 8 ani în specialitatea funcției. Pentru funcția de consilier este necesară o vechime în specialitate juridică de 7 ani. Funcțiile de șef sector și șef de departament sunt funcții publice specifice. 

(2) Pentru celelalte funcții din structura aparatului Consiliului Legislativ, condițiile de numire se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a acestuia. 

(3) Funcțiile de specialitate de execuție se ocupă prin concurs, în condițiile legii. Concursul se organizează de către Comisia de numiri și disciplină a Consiliului Legislativ, formată din 3 consilieri, desemnați de președintele Consiliului Legislativ, care va funcționa potrivit normelor stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare. 

Art. 19. – Au calitatea de membri ai Consiliului Legislativ președintele Consiliului Legislativ, președinții de secții, șefii de departamente și consilierii. 

Art. 20. – (1) Funcțiile de președinte al Consiliului Legislativ, de președinte de secție, de consilier și de expert sunt incompatibile cu oricare altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior. 

(2) Personalul Consiliului Legislativ nu poate face parte din partide politice. 

Art. 21. – (1) Funcția de președinte al Consiliului Legislativ, de președinte de secție, de consilier sau de expert încetează prin demisie, în caz de încălcare a prevederilor art. 20, de pierdere a drepturilor electorale, în situația condamnării definitive pentru săvârșirea unei infracțiuni sau, după caz, în alte situații prevăzute de lege. 

(2) Încetarea exercitării funcțiilor prevăzute la alin. (1) se constată de autoritățile în fața cărora cei care ocupă aceste funcții au prestat jurământul. 

Art. 22. – Prevederile art. 20 alin. (1) referitoare la incompatibilități se aplică și funcțiilor de secretar general al Consiliului Legislativ și de șef de departament. 

Art. 23. – (1) Încălcarea prevederilor prezentei legi și a dispozițiilor regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ atrage răspunderea celor vinovați și aplicarea sancțiunilor disciplinare prevăzute de lege pentru funcționarii publici. 

(2) Președintele Consiliului Legislativ și președinții de secții sunt cercetați pentru abaterile disciplinare de comisiile juridice reunite ale celor două Camere, iar sancțiunile disciplinare se aplică de birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului. 

(3) Personalul de specialitate de execuție al Consiliului este cercetat, pentru abaterile disciplinare comise, de Comisia de numiri și disciplină a Consiliului Legislativ, iar sancțiunile se aplică de președintele Consiliului Legislativ, în condițiile legii și ale regulamentului de organizare și funcționare. 

Art. 24. – Salarizarea și celelalte drepturi de natură salarială ale personalului Consiliului Legislativ sunt corespunzătoare celor stabilite pentru personalul cu funcții similare din aparatul celor două Camere ale Parlamentului, cu excepția funcției de secretar general, care este asimilată, din punct de vedere al salarizării, funcției de șef de departament. 

Art. 25. – Statutul funcționarilor publici din structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ se aprobă prin lege specială. 

Art. 26. – Pentru elaborarea unor studii și lucrări de complexitate deosebită, care implică o înaltă specializare, președintele Consiliului Legislativ poate aproba consultarea unor colaboratori externi, specialiști de prestigiu, cadre didactice universitare, cercetători științifici sau practicieni ai dreptului, cu experiență, care vor beneficia de drepturile cuvenite potrivit legii. 

CAPITOLUL V

Dispoziții finale

Art. 27. – (1) Bugetul Consiliului Legislativ face parte integrantă din bugetul de stat. 

(2) Proiectul de buget se întocmește de Consiliul Legislativ, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice. 

N O T Ă:

Reproducem, mai jos, art. II și art. III din Legea nr. 509/2004 privind modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, care nu au fost incluse în prezenta formă republicabilă. 

„Art. II. – (1) Consiliul Legislativ va prelua de la Camera Deputaților, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, personalul cu posturile aferente activității financiar-contabile proprii, cu menținerea drepturilor salariale actuale. 

(2) Se autorizează ordonatorii principali de credite să introducă modificările ce decurg din aplicarea prevederilor alin. (1) în numărul maxim de posturi, în structura acestora, precum și în structura cheltuielilor de personal, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice. 

Art. III. – Consiliul Legislativ face, în termen de 30 de zile, propuneri corespunzătoare de modificare și completare a Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, pe care le va supune spre aprobare birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului. Până la aprobarea modificării regulamentului, se menține actuala structură organizatorică a Consiliului Legislativ, aprobată prin Hotărârea birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului nr. 1/1996.”



*) Republicată în temeiul art. IV din Legea nr. 509/2004 privind modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, publicată în acest număr al Monitorului Oficial al României, Partea I, la pag. .1–3, dându-se textelor o nouă numerotare. 

Legea nr. 73/1993 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 5 noiembrie 1993.