Legea nr. 67/2004 − Republicare*)

M. Of. nr. 333 din 17 mai 2007

 

LEGE

pentru alegerea autorităților administrației publice locale

 

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Art. 1. − (1) Prezenta lege reglementează regimul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale − consilii locale, consilii județene și primari.

(2) Consiliile locale și consiliile județene, precum și primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

(3) Consiliile locale și consiliile județene se aleg pe circumscripții electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.

(4) Primarii comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și primarul general al municipiului București se aleg pe circumscripții electorale, prin scrutin uninominal.

(5) Președinții și vicepreședinții consiliilor județene, precum și viceprimarii se aleg prin vot indirect de către consiliile județene, respectiv consiliile locale.

(6) Prevederile prezentei legi privitoare la consiliile locale și la primari, precum și cele privitoare la circumscripțiile electorale comunale, orășenești, municipale și de sector al municipiului București se aplică în mod corespunzător și Consiliului General al Municipiului București și primarului general al municipiului București, precum și circumscripției electorale a municipiului București, dacă nu se dispune altfel.

Art. 2. − (1) Cetățenii români exercită, în mod egal, drepturile electorale, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Dreptul de vot se exercită numai pe baza actului de identitate prevăzut la art. 126.

Art. 3. − (1) Au dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor.

(2) Pentru alegerea consiliului local, a consiliului județean și a primarului, fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot.

(3) Dreptul de vot se exercită numai în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul își are domiciliul.

(4) Cetățenii cu drept de vot, care și-au stabilit reședința într-o altă unitate administrativ-teritorială cu cel puțin 3 luni înaintea datei alegerilor, își pot exercita dreptul de vot în unitatea administrativ-teritorială respectivă, potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 4. − (1) Au dreptul de a fi aleși consilieri sau primari cetățenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituția României, republicată.

(2) Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese.

(3) La sectoarele municipiului București pot candida și pot fi alese persoanele care au domiciliul în municipiul București, indiferent de sector.

Art. 5. − (1) Nu pot alege:

a) debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție;

b) persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

(2) Nu pot fi aleși:

a) cetățenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin. (3) din Constituția României, republicată;

b) persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1).

Art. 6. − (1) Candidaturile pentru consiliile locale și consiliile județene, precum și cele pentru primari se propun de partidele politice sau alianțele politice constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003. Se pot depune candidaturi și de către alianțele electorale constituite în condițiile prezentei legi, de către organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale prevăzute la art. 7, precum și candidaturi independente. Listele de candidați pentru alegerea consiliilor locale și a consiliilor județene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe.

(2) Alianțele electorale se pot constitui între partide politice sau alianțe politice la nivel județean ori local. Un partid politic nu poate face parte, la același nivel, decât dintr-o singură alianță electorală.

(3) Alianțele electorale se înregistrează la biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, iar în cazurile prevăzute la art. 31 alin. (1) sau în situația în care se organizează alegeri într-o singură circumscripție electorală comunală, orășenească sau municipală, la biroul electoral județean ori al municipiului București, respectiv la biroul electoral al circumscripției în care au loc alegeri.

(4) Într-o circumscripție electorală, partidele politice din alianțele politice pot participa la alegeri fie pe liste proprii, fie pe listele alianței. Partidele politice din alianțele electorale participă la alegeri numai pe listele alianței.

(5) O persoană poate candida pentu un singur consiliu local și un singur consiliu județean și numai pentru o singură funcție de primar.

(6) O persoană poate candida, în același timp, pentru funcția de consilier local, de consilier județean și de primar.

(7) Numărul de candidați de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul de consilieri stabilit potrivit Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu până la un sfert din numărul mandatelor.

(8) Candidaturile depuse pe mai multe liste de candidați sau atât pe liste, cât și ca independent sunt nule de drept.

Art. 7. − (1) În sensul prezentei legi, prin minoritate națională se înțelege acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităților Naționale.

(2) Pot depune candidaturi organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament.

(3) Pot depune candidaturi și alte organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale legal constituite, care prezintă la Biroul Electoral Central o listă de membri. Numărul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numărul total al cetățenilor care la ultimul recensământ s-au declarat ca aparținând minorității respective.

(4) Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (3) este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puțin 25.000 de persoane domiciliate în cel puțin 15 din județele țării și în municipiul București, dar nu mai puțin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe și pentru municipiul București.

(5) Lista membrilor se întocmește pe localități și pe județe și trebuie să cuprindă: denumirea organizației, numele și prenumele membrilor, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate, semnăturile acestora, precum și numele și prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii membrilor.

Art. 8. − Organizațiile prevăzute la art. 7 pot participa la alegeri și pot depune liste de candidați numai sub denumirea și cu semnul electoral ale respectivei organizații.

Art. 9. − (1) Data alegerilor se stabilește prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 50 de zile înaintea votării.

(2) În cazul unor alegeri parțiale, organizate în situațiile prevăzute de Legea nr. 215/2001, republicată, data desfășurării acestora se stabilește cu cel puțin 30 de zile înaintea votării. În acest caz, termenele prevăzute de prezenta lege, cu excepția celor de 24 de ore, se reduc la jumătate. Dacă din operațiunea de reducere la jumătate a termenelor rezultă fracțiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac în plus. Fracțiunile mai mici de 12 ore nu se iau în calcul.

(3) Alegerile au loc într-o singură zi, care poate fi numai duminica.

CAPITOLUL II

Organizarea alegerilor

SECȚIUNEA 1

Circumscripțiile electorale

Art. 10. − (1) Pentru alegerea consiliilor locale și a primarilor, fiecare comună, oraș, municipiu și subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului constituie o circumscripție electorală.

(2) Pentru alegerea consiliilor județene și a Consiliului General al Municipiului București, fiecare județ, respectiv municipiul București, constituie o circumscripție electorală. Numerotarea circumscripțiilor electorale județene și a municipiului București se face prin hotărâre a Guvernului.

Art. 11. − (1) Numerotarea circumscripțiilor electorale din fiecare județ, precum și a circumscripțiilor electorale de sector al municipiului București se face de către prefect, prin ordin, în termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor.

(2) Numerotarea se face începând cu municipiul reședință de județ și continuă cu celelalte municipii, orașe și comune, în ordinea alfabetică a fiecărei categorii de unități administrativ-teritoriale.

Art. 12. − Numărul circumscripției electorale se aduce la cunoștință alegătorilor de către primar, odată cu aducerea la cunoștință a delimitării și numerotării secțiilor de votare, potrivit prevederilor art. 15.

SECȚIUNEA a 2-a

Secțiile de votare

Art. 13. − (1) Secțiile de votare se organizează după cum urmează:

a) în localitățile urbane, câte o secție de votare la 1.000−2.000 de locuitori;

b) în comune, câte o secție de votare la 500−2.000 de locuitori, de regulă în fiecare sat; pot fi organizate secții de votare și în satele sau în grupurile de sate cu populație de până la 500 de locuitori.

(2) Militarii în termen votează numai la secțiile de votare din localitatea de domiciliu, în limitele prevederilor regulamentelor militare.

Art. 14. − (1) La aceeași secție de votare, alegătorii votează pentru consiliul local, consiliul județean și pentru primar.

(2) În municipiul București, la aceeași secție de votare, alegătorii votează pentru consiliul local al sectorului, pentru primarul sectorului, pentru Consiliul General al Municipiului București, precum și pentru primarul general al municipiului București.

Art. 15. − Delimitarea și numerotarea secțiilor de votare se fac de către primari, prin dispoziție, care se aduce la cunoștință alegătorilor în termen de cel mult 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor.

SECȚIUNEA a 3-a

Listele electorale

Art. 16. − (1) Listele electorale permanente se întocmesc și se actualizează de primar împreună cu serviciile de evidență informatizată a persoanei din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative. Listele electorale permanente îi cuprind pe toți cetățenii cu drept de vot care au domiciliul în localitatea pentru care se întocmește lista.

(2) În termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1), primarul este obligat să pună la dispoziție partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale, la cererea și pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente, precum și de pe listele electorale suplimentare.

(3) Cetățenii au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale permanente. Întâmpinările împotriva omisiunilor, înscrierilor greșite sau oricăror erori din liste se fac în scris și se depun la primar.

(4) Primarul este obligat să se pronunțe, în scris, în cel mult 3 zile de la înregistrarea întâmpinării.

(5) Împotriva soluției date de primar se poate face contestație în termen de 24 de ore de la comunicare. Contestația se soluționează în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea. Hotărârea judecătorească este definitivă și irevocabilă și se comunică persoanei interesate și primarului în termen de 24 de ore de la pronunțare.

(6) Primarii împreună cu serviciile de evidență informatizată a persoanei execută copii de pe listele electorale permanente care cuprind alegătorii din fiecare secție de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se înaintează de către primar, în două exemplare, birourilor electorale ale secțiilor de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziție alegătorilor pentru consultare, iar celălalt este utilizat în ziua alegerilor. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar.

(7) Orice neconcordanță între lista electorală permanentă și copia întocmită potrivit alin. (6) se soluționează de primar, de îndată, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanentă.

(8) Orice modificare intervenită în lista electorală permanentă, după trimiterea copiilor la biroul electoral al secției de votare, se comunică acestuia de către primar, în termen de cel mult 24 de ore.

(9) Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unității administrativ-teritoriale și de șeful serviciului de evidență informatizată a persoanei.

Art. 17. − Copiile întocmite potrivit art. 16 alin. (6) cuprind: numele și prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul, seria și numărul actului de identitate, numărul circumscripției electorale, numărul secției de votare, precum și o rubrică destinată semnăturii alegătorului.

Art. 18. − Primarii asigură condițiile necesare consultării de către alegători a copiilor de pe listele electorale permanente, atât la sediul primăriei, cât și la sediul secției de votare.

Art. 19. − (1) La cererea cetățenilor cu drept de vot, care și-au stabilit cu cel puțin 3 luni înaintea scrutinului reședința în circumscripția electorală în care au loc alegeri, aceștia sunt înscriși de către primar într-o listă electorală suplimentară, pe baza actului de identitate.

(2) Primarul solicită radierea persoanei respective din copia de pe lista electorală permanentă de la domiciliul acesteia. Solicitarea se face în scris sau telefonic. Solicitările telefonice sunt consemnate într-un registru special.

(3) În ziua votării, persoanele prevăzute la alin. (1), necuprinse în listele suplimentare, sunt înscrise în lista suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare, pe baza actului de identitate.

(4) În lista suplimentară sunt înscrise de către președintele biroului electoral al secției de votare și persoanele omise din copia de pe lista electorală permanentă, care se prezintă la vot și fac dovada, cu actul de identitate, că domiciliază în raza secției de votare respective.

(5) Modelul și conținutul listei electorale suplimentare se stabilesc în condițiile art. 125.

Art. 20. − Un alegător poate fi înscris numai într-o singură listă electorală.

Art. 21. − (1) În cazul în care alegătorul își schimbă domiciliul în altă circumscripție electorală după înaintarea copiei de pe lista electorală permanentă la biroul electoral al secției de votare, acesta își exercită dreptul de vot în circumscripția electorală a noului domiciliu, pe baza cărții de identitate provizorii.

(2) În ziua alegerilor, la biroul electoral al secției de votare de la noul domiciliu, alegătorul este înscris în lista electorală suplimentară de către președinte, pe baza cărții de identitate provizorii.

(3) În situația prevăzută la alin. (1), serviciul de evidență informatizată a persoanei eliberează, la cererea celui interesat, o carte de identitate provizorie, în regim de urgență.

Art. 22. − Primarul comunică biroului electoral de circumscripție numărul de alegători rezultat din listele electorale permanente, în termen de 24 de ore de la constituirea acestuia. Numărul definitiv de alegători se comunică de către primar biroului electoral de circumscripție cu 5 zile înaintea datei alegerilor, pe baza datelor cuprinse în copiile de pe listele electorale permanente și în lista suplimentară.

SECȚIUNEA a 4-a

Birourile electorale

Art. 23. − (1) Pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale se înființează, în condițiile prezentei legi: Biroul Electoral Central, birouri electorale județene, birouri electorale de circumscripție și birouri electorale ale secțiilor de votare.

(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Candidații nu pot fi membri ai birourilor electorale.

(3) În realizarea atribuțiilor ce revin birourilor electorale, membrii acestora exercită o funcție ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă și imparțială a acestei funcții este obligatorie.

Art. 24. − (1) Birourile electorale de circumscripție comunală se constituie din 7 membri, cele ale orașelor, municipiilor și subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, din 9 membri, iar cel al municipiului București și cele ale județelor, din 15 membri.

(2) Biroul electoral de circumscripție comunală este format din președinte, un locțiitor al acestuia și din 5 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri în circumscripția electorală respectivă.

(3) Biroul electoral de circumscripție orășenească, municipală și din subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor este format din președinte, un locțiitor al acestuia și din 7 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri în circumscripția electorală respectivă.

(4) Biroul electoral de circumscripție a municipiului București și birourile electorale de circumscripție județeană sunt formate din președinte, un locțiitor al acestuia și din 13 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri în circumscripțiile electorale respective.

(5) Desemnarea președintelui și a locțiitorului acestuia se face în ședință publică de către președintele tribunalului, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorți, dintre magistrații și ceilalți juriști existenți în județ sau în municipiul București. Lista magistraților care participă la tragerea la sorți se întocmește de către președintele tribunalului, iar cea a celorlalți juriști, de către prefect, împreună cu președintele tribunalului și câte un reprezentant din partea fiecărui partid politic parlamentar. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistrații și ceilalți juriști din listă, care nu sunt desemnați președinți sau locțiitori ai acestora, rămân la dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, domiciliul, locul de muncă, telefoanele și semnăturile de luare la cunoștință ale persoanelor propuse.

(6) În lista prevăzută la alin. (5) trebuie nominalizați numai juriști care, potrivit declarației pe propria răspundere, nu fac parte din niciun partid politic.

(7) În cazul în care numărul magistraților și al celorlalți juriști este insuficient, lista este completată de către prefect, la propunerea primarilor, cu alte persoane care se bucură de prestigiu în fața locuitorilor, care nu fac parte, potrivit declarației pe propria răspundere, din niciun partid politic și care au cel puțin studii medii.

(8) Data ședinței în care se va efectua tragerea la sorți se aduce la cunoștință publică prin presă, precum și prin afișare la ușa instanței, de către președintele tribunalului, cu cel puțin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte.

(9) Tragerea la sorți se face pe funcții: președinte și locțiitor.

(10) Procesul-verbal prevăzut la alin. (8) constituie actul de învestitură.

(11) La solicitarea scrisă a partidelor politice, alianțelor politice sau a alianțelor electorale, președintele tribunalului împreună cu prefectul întocmesc și pun la dispoziția acestora, în termen de 48 de ore de la solicitare, lista cuprinzând datele necesare pentru a fi contactați ale președinților birourilor electorale de circumscripție și ale locțiitorilor acestora, precum și adresele și numerele de telefon ale sediilor birourilor electorale de circumscripție.

(12) Biroul electoral de circumscripție, constituit potrivit alineatelor precedente, îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri în circumscripția respectivă, după definitivarea candidaturilor.

(13) În termen de 5 zile de la data până la care se pot propune candidaturile, filialele locale ale partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripție numele și prenumele reprezentanților lor care fac parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare. Comunicările pot cuprinde un număr mai mare de reprezentanți pentru același birou electoral.

(14) Completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, de către președintele biroului electoral, în prezența persoanelor delegate de partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au comunicat reprezentanți, în ordinea descrescătoare a numărului de candidați propuși de fiecare partid politic, alianță politică sau alianță electorală pentru consiliul local în cauză, la care se adaugă, dacă este cazul, candidatul la funcția de primar. În cazul biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București, se are în vedere numărul tuturor candidaturilor depuse de fiecare partid politic, alianță politică sau alianță electorală pentru consiliul județean, respectiv Consiliul General al Municipiului București, precum și pentru consiliile locale și primari, înregistrate în județ, respectiv în municipiul București. Dacă numărul total de reprezentanți comunicat potrivit alin. (13) este mai mic decât cel al membrilor biroului electoral, operațiunea de desemnare a reprezentanților se repetă până la ocuparea tuturor locurilor. La această fază participă numai partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au propus mai mulți reprezentanți pentru același birou electoral. Un partid politic, o alianță politică sau o alianță electorală nu poate avea mai mult de 3 reprezentanți în biroul electoral al aceleiași circumscripții.

(15) Persoanele care au calitatea de reprezentanți ai unui partid politic, ai unei alianțe politice sau alianțe electorale în biroul electoral de circumscripție se stabilesc în ordinea menționată în comunicarea prevăzută la alin. (13).

(16) În cazul în care două sau mai multe partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale au propus același număr de candidați, reprezentanții lor fac parte din biroul electoral de circumscripție, în limita locurilor neocupate de reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale aflate, potrivit alin. (14), într-o situație mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca reprezentanții tuturor partidelor politice, ai alianțelor politice și alianțelor electorale aflate în situație de egalitate să fie incluși în componența biroului electoral, președintele acestuia procedează la tragerea la sorți, în prezența delegaților partidelor politice, ai alianțelor politice și alianțelor electorale în cauză.

(17) În cazul în care partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale nu nominalizează reprezentanți, președintele biroului electoral de circumscripție procedează la completarea biroului, incluzând în acesta, prin tragere la sorți, persoane care nu fac parte din niciun partid politic. Tragerea la sorți se face dintr-o listă întocmită potrivit alin. (7), în termen de 24 de ore de la solicitarea președintelui biroului electoral de circumscripție.

Art. 25. − (1) Birourile electorale de circumscripție au următoarele atribuții:

a) urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la algeri în circumscripția electorală în care funcționează;

b) verifică dacă listele electorale permanente au fost actualizate și veghează la întocmirea copiilor de pe listele electorale permanente și la organizarea secțiilor de votare;

c) înregistrează listele de candidați și candidaturile independente pentru consiliile locale, precum și candidaturile pentru primar și constată rămânerea definitivă a acestora;

d) comunică biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București, denumirea partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, care au depus liste complete de candidați;

e) fac publicațiile și afișările necesare cu privire la listele de candidați și candidaturile independente pentru consilieri și la candidaturile pentru funcția de primar;

f) stabilesc, pe baza numărului de alegători înscriși în listele electorale permanente, comunicat conform dispozițiilor art. 22, numărul de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor independente;

g) distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare buletinele de vot, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea „votat“;

h) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare;

i) biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală, respectiv de sector al municipiului București, totalizează voturile exprimate și stabilește rezultatul alegerilor pentru circumscripția electorală în care funcționează; eliberează consilierilor și primarului aleși certificatul doveditor al alegerii;

j) biroul electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București, totalizează voturile exprimate pentru consiliul județean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București și pentru primarul general al municipiului București, și stabilește rezultatul alegerilor; eliberează consilierilor, respectiv primarului general al municipiului București, certificatul doveditor al alegerii, după care transmite consiliului județean, respectiv Consiliului General al Municipiului București, procesele-verbale și celelalte documente privitoare la rezultatul alegerilor pentru consilieri, prevăzute la art. 99 alin. (5), în vederea validării mandatelor;

k) organizează, dacă este cazul, desfășurarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru primari;

l) comunică date cu privire la alegeri și rezultatul acestora, prin biroul electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București, Biroului Electoral Central și Guvernului și aduc la cunoștința populației din cuprinsul circumscripției electorale, prin orice mijloc de publicitate, rezultatul alegerilor;

m) primesc de la birourile electorale ale secțiilor de votare și predau judecătorilor, în a căror rază teritorială funcționează, buletinele de vot întrebuințate și necontestate, precum și pe cele anulate, listele electorale utilizate, ștampilele și celelalte materiale necesare votării.

(2) Prin listă completă de candidați se înțelege lista care cuprinde numărul maxim de candidați pentru funcția de consilier, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (7).

(3) Birourile electorale de circumscripție județeană și a municipiului București acreditează observatorii interni.

Art. 26. − Biroul electoral de circumscripție a municipiului București organizează alegerea Consiliului General al Municipiului București și a primarului general al municipiului București, îndeplinind în mod corespunzător și celelalte atribuții prevăzute în prezenta lege pentru biroul electoral de circumscripție județeană.

Art. 27. − În termen de 7 zile de la stabilirea datei alegerilor, prefecții aduc la cunoștință publică sediile unde își desfășoară activitatea birourile electorale de circumscripție, precum și programul de activitate al acestora.

Art. 28. − (1) Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt constituite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia și 3−5 membri în cazul secțiilor de votare din comune și orașe, respectiv 7−9 membri în cazul secțiilor de votare din municipii și din sectoarele municipiului București.

(2) Președintele și locțiitorul acestuia sunt desemnați de președintele tribunalului, prin tragere la sorți, dintre persoanele înscrise pe o listă întocmită de prefect, la propunerea primarilor. Tragerea la sorți se face pe funcții.

(3) Președintele și locțiitorul acestuia sunt, de regulă, juriști care, potrivit declarației pe propria răspundere, nu fac parte din niciun partid politic.

(4) În cazul în care numărul juriștilor este insuficient, lista întocmită de prefect potrivit alin. (2) se completează cu alte persoane propuse de primar, care au, de regulă, cel puțin studii medii, se bucură de prestigiu în localitatea în care domiciliază și nu fac parte din niciun partid politic. Lista cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar. Persoanele prevăzute în listă, care nu sunt desemnate președinți sau locțiitori ai acestora, rămân la dispoziția președintelui tribunalului pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor stabiliți potrivit alin. (2). Lista trebuie să conțină elementele prevăzute la art. 24 alin. (5).

(5) Prevederile art. 24 alin. (8) și (11) se aplică în mod corespunzător.

(6) Desemnarea președintelui și a locțiitorului acestuia se face cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.

(7) Birourile electorale ale secțiilor de votare se completează cu câte un reprezentant al partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidați propuși, conform prevederilor art. 24 alin. (14).

(8) În vederea desemnării membrilor biroului electoral al secției de votare, președintele biroului electoral de circumscripție comunică președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora potrivit alin. (2), numărul de candidați propuși de fiecare partid politic, alianță politică sau alianță electorală. În același termen, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au depus liste de candidați sau propuneri de candidați pentru funcția de primar în circumscripția respectivă sunt obligate să comunice președintelui biroului electoral al secției de votare, prin organizațiile locale, numele și prenumele reprezentantului lor. Prevederile art. 24 alin. (14) se aplică în mod corespunzător.

(9) Desemnarea membrilor biroului electoral al secției de votare se face de către președintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (8).

(10) Prevederile art. 24 alin. (15)−(17) se aplică în mod corespunzător, tragerea la sorți efectuându-se de către președintele biroului electoral al secției de votare.

(11) Operațiunile de desemnare a membrilor biroului electoral al secției de votare se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de învestitură.

(12) Desemnarea membrilor biroului electoral al secției de votare și încheierea procesului-verbal se fac în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (8), în prezența delegaților desemnați de partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale.

(13) Birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie la data încheierii procesului-verbal prevăzut la alin. (11).

Art. 29. − Birourile electorale ale secțiilor de votare au următoarele atribuții:

a) primesc de la primari copiile de pe listele electorale permanente și listele electorale suplimentare și asigură condițiile necesare în vederea verificării acestora de către alegători;

b) primesc de la birourile electorale de circumscripție buletinele de vot pentru alegătorii care urmează să voteze la secția respectivă, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea „votat“;

c) conduc operațiunile de votare și iau toate măsurile de ordine în localul secției de votare și în jurul acesteia;

(d) numără voturile și consemnează rezultatul votării pentru circumscripțiile electorale pentru care s-a votat la secția respectivă, în mod distinct pentru consiliul local, pentru primar, respectiv primarul general al municipiului București, pentru consiliul județean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București;

e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;

f) întocmesc și înaintează biroului electoral de circumscripție dosarele prevăzute la art. 92;

g) predau cu proces-verbal biroului electoral de circumscripție buletinele de vot întrebuințate și necontestate, precum și pe cele anulate, listele electorale utilizate, ștampilele și celelalte materiale necesare votării.

Art. 30. − Birourile electorale de circumscripție județeană și a municipiului București îndeplinesc în mod corespunzător atribuțiile prevăzute la art. 25, precum și următoarele atribuții:

a) urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în toate circumscripțiile electorale din cuprinsul județului, respectiv al municipiului București;

b) asigură aducerea la cunoștință celorlalte birouri electorale din județ, respectiv din municipiul București, a hotărârilor Biroului Electoral Central și urmăresc modul de aplicare și respectare a acestora;

c) efectuează instruirea președinților birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București și ai birourilor electorale ale secțiilor de votare din cuprinsul județului;

d) realizează centralizarea numărului de liste complete depuse de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, pe baza comunicării primite de la birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală, respectiv de sector al municipiului București, și transmit Biroului Electoral Central situația centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire;

e) primesc de la birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală, respectiv de sector al municipiului București, procesele-verbale conținând rezultatul alegerilor, centralizează rezultatele pe județ, pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și pe candidați independenți și le dau publicității. Rezultatul centralizării datelor pe județ, respectiv pe municipiul București, se consemnează într-un proces-verbal, care se transmite Biroului Electoral Central, potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 31. − (1) În județele în care se organizează alegeri locale parțiale în cel puțin două circumscripții electorale comunale, orășenești sau municipale se constituie un birou electoral județean format din 2 dintre judecătorii în exercițiu ai tribunalului, stabiliți prin tragere la sorți efectuată de președintele tribunalului. Tragerea la sorți se face pe funcții: președinte și locțiitor. Celelalte prevederi ale art. 36 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(2) În termen de 24 de ore de la constituirea biroului electoral județean potrivit alin. (1), acesta se completează cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare.

(3) Birourile electorale județene constituite potrivit alin. (1) și (2) îndeplinesc în mod corespunzător atribuțiile prevăzute în prezenta lege pentru Biroul Electoral Central. Contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței biroului electoral județean se soluționează de tribunal.

(4) În județele în care se organizează alegeri parțiale într-o singură circumscripție electorală nu se mai constituie un birou electoral județean, soluționarea sesizărilor prevăzute la art. 37 alin. (1) lit. h) făcându-se de judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală respectivă. Judecătoria se pronunță în termen de cel mult 3 zile de la înregistrarea sesizărilor și contestațiilor. Hotărârea este definitivă și irevocabilă.

(5) Prevederile alin. (1)−(4) se aplică în mod corespunzător și în cazul municipiului București.

(6) În situațiile prevăzute la alin. (4) atribuțiile prevăzute la art. 7, art. 37 alin. (2), art. 56 alin. (1) și la art. 127 sunt îndeplinite de biroul electoral de circumscripție, iar competența de soluționare a contestațiilor asupra modului de organizare și a componenței biroului electoral de circumscripție aparține tribunalului.

Art. 32. − (1) În cazul în care în aceeași circumscripție electorală se organizează alegeri locale parțiale atât pentru consiliul local, cât și pentru primar, se constituie birouri electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor, după caz, potrivit dispozițiilor art. 24, ale cărui prevederi se aplică în mod corespunzător.

(2) Prevederile art. 24 se aplică și în cazul în care se organizează alegeri pentru consiliul județean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București și/sau pentru primarul general al municipiului București.

Art. 33. − În cazul prevăzut la art. 32 alin. (1) birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie în condițiile și după distincțiile prevăzute la art. 28.

Art. 34. − (1) În cazurile în care într-o circumscripție electorală comunală, orășenească, municipală sau de subdiviziune administrativ-teritorială a unui municipiu se organizează alegeri numai pentru primar, respectiv pentru primarul general al municipiului București, birourile electorale de circumscripție, respectiv birourile electorale ale secțiilor de votare, se constituie potrivit art. 24 alin. (1)−(11), respectiv art. 28 alin. (1)−(6).

(2) Birourile electorale de circumscripție se completează cu reprezentanți propuși de organizațiile județene, respectiv de organizația municipiului București, ale partidelor politice parlamentare, care depun candidat la funcția de primar, respectiv de primar general, ca membri, în limitele prevăzute la art. 24 alin. (2), (3) și (4). Completarea se face de președintele biroului electoral de circumscripție, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia. Completarea se face în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori și deputați ai fiecărui partid.

(3) Dacă numărul de membri prevăzut de lege este mai mare decât numărul de partide parlamentare, operațiunea de completare se repetă până la constituirea biroului cu numărul de membri legal stabilit.

(4) Birourile electorale ale secțiilor de votare se completează cu reprezentanți propuși de organizațiile județene, respectiv de organizația municipiului București, ale partidelor politice parlamentare, care depun candidat la funcția de primar, respectiv de primar general, ca membri, în limitele prevăzute la art. 28 alin. (1). Completarea se face de președintele biroului electoral al secției de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia, în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori și deputați ai fiecărui partid. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

Art. 35. − (1) Dacă în municipiul București au loc alegeri numai pentru autoritățile administrației publice de la nivel municipal, se organizează și oficiile electorale de sector prevăzute la art. 35 din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Oficiile electorale prevăzute la alin. (1) se constituie dintr-un președinte și un locțiilor al acestuia și din 6 membri, desemnați de organizațiile municipale ale partidelor politice parlamentare. Dacă un partid politic parlamentar nu are organizație în municipiul București, desemnarea reprezentantului se face de conducerea centrală a partidului.

(3) Președintele și locțiitorul acestuia sunt magistrați desemnați de președintele Tribunalului București, cu cel puțin 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorți dintre judecătorii în exercițiu ai judecătoriei sectorului. Data ședinței publice de tragere la sorți se anunță în scris partidelor politice parlamentare, cu două zile înainte de data desfășurării, de către președintele Tribunalului București. La organizarea și desfășurarea tragerii la sorți au dreptul să participe reprezentanți ai partidelor politice parlamentare.

(4) Completarea oficiului electoral cu reprezentanții partidelor politice parlamentare se face de către președintele oficiului, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia. Completarea se face în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori și deputați ai fiecărui partid.

(5) Dacă oficiul electoral nu poate fi completat cu numărul de membri prevăzut de lege, întrucât numărul partidelor parlamentare este mai mic decât al membrilor oficiului, operațiunea de completare se repetă până la organizarea oficiului cu numărul legal de membri.

(6) Oficiile electorale ale sectoarelor municipiului București îndeplinesc în mod corespunzător atribuțiile prevăzute la art. 36 și 89 din Legea nr. 373/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 36. − (1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și 11 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale.

(2) Desemnarea judecătorilor se face în ședință publică, în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, dintre judecătorii în exercițiu ai acesteia. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal semnat de președinte și de consultantul-șef al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care constituie actul de învestire. Data ședinței pentru tragerea la sorți se aduce la cunoștință publică prin presa scrisă și audiovizuală, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu cel puțin 24 de ore înainte.

(3) În termen de 24 de ore de la învestire, cei 7 judecători aleg din rândul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central și locțiitorul acestuia.

(4) În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare.

(5) În termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale ale acestora, care au depus liste complete pentru consiliile județene în cel puțin 18 județe, pot propune câte un reprezentant în Biroul Electoral Central până la completarea numărului de 11 membri. Completarea se face în funcție de numărul candidaturilor depuse pentru consiliile județene de către partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, iar în caz de egalitate, prin tragere la sorți.

Art. 37. − (1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuții:

a) urmărește întocmirea de către primari a copiilor de pe listele electorale permanente;

b) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a denumirii și a semnelor electorale ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, legal constituite, care au dreptul să participe la alegerea autorităților administrației publice locale, și comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripție, imediat după constituirea acestora;

c) urmărește și asigură respectarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale privitoare la alegeri pe întregul teritoriu al țării; asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora;

d) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate și contestațiile cu privire la modul de constituire, componența și activitatea birourilor electorale de circumscripție județeană și a municipiului București;

e) primește și soluționează orice contestație cu privire la organizarea și desfășurarea alegerii autorităților administrației publice locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competența birourilor electorale de circumscripție sau a instanțelor judecătorești;

f) centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de circumscripție județeană și a municipiului București, numărul de liste complete depuse de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și comunică Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune situația centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire;

g) primește procesele-verbale întocmite de birourile electorale de circumscripție județeană și a municipiului București, împreună cu procesele-verbale conținând rezultatul alegerilor, întocmite de birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București; totalizează rezultatele la nivel național, pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și pe candidați independenți, separat pentru consiliile locale, consiliile județene și primari, și asigură publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, și în presă;

h) soluționează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripție electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripția electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni de la constatarea fraudei. Noile alegeri au loc în aceleași condiții, folosindu-se aceleași liste electorale și aceleași liste de candidați și candidaturi independente, cu excepția cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidați sau a unor propuneri de candidaturi independente, în sarcina cărora s-a reținut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existența fraudei electorale se stabilește de Biroul Electoral Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate de cei care au invocat-o;

i) îndeplinește orice alte atribuții care îi sunt stabilite prin lege.

(2) Biroul Electoral Central acreditează, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, observatorii străini, precum și delegații mass-media străini și soluționează contestațiile cu privire la acreditarea sau refuzul acreditării de către biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București a observatorilor interni.

(3) În cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripție electorală se poate face numai de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau candidații independenți care au participat la alegeri și numai în termen de 48 de ore de la închiderea votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat frauda nu este implicat în producerea acesteia. Cererea trebuie soluționată până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoștință în ședință publică și prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din țară, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală, de la data aducerii la cunoștință în ședința publică.

(5) Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 38. − Biroul Electoral Central își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 39. − (1) Contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea președinților și a locțiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale.

(2) Contestațiile se soluționează de biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului București, dacă privesc biroul electoral al secției de votare, de biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, dacă privesc biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului București, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, și de Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestațiilor.

(3) Hotărârea pronunțată este definitivă și irevocabilă și se comunică, în cazul președintelui biroului electoral și locțiitorului acestuia, în termen de 24 de ore, președintelui tribunalului care, în cazul admiterii contestației, procedează la o nouă desemnare.

Art. 40. − Birourile electorale lucrează în prezența majorității membrilor care le compun și adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.

Art. 41. − Reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și ai alianțelor electorale în birourile electorale nu pot primi și nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.

Art. 42. − Nu pot fi membri ai birourilor electorale de circumscripție sau ai birourilor electorale ale secțiilor de votare candidații în alegeri, soții, rudele și afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv, precum și persoanele care nu au exercițiul drepturilor electorale.

SECȚIUNEA a 5-a

Candidaturile

Art. 43. − Numărul consilierilor pentru consiliile locale și pentru consiliile județene este cel stabilit prin ordin al prefectului, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată.

Art. 44. − Propunerile de candidați pentru consilierii locali, consilierii județeni și pentru primari se fac pe circumscripții electorale și se depun la birourile electorale de circumscripție cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.

Art. 45. − (1) Propunerile de candidați se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, sub semnătura conducerii organizațiilor județene ale acestora, iar în cazul candidaților independenți, pe baza listei susținătorilor.

(2) În cazul alianțelor electorale dintre partide politice, listele cu propuneri de candidați trebuie semnate și de conducerile județene ale fiecărui partid politic din alianță. Dacă alianțele electorale se constituie la nivel comunal, orășenesc, municipal sau de sector al municipiului București, listele se semnează de conducerea alianței și se contrasemnează de conducerea fiecărei organizații locale din coaliție.

(3) Listele de candidați trebuie să cuprindă numele, prenumele, locul și data nașterii, domiciliul, conform actului de identitate, denumirea, seria și numărul actului de identitate, ocupația, profesiunea și apartenența politică a candidaților, iar în cazul alianțelor, și partidul politic care i-a propus.

(4) Listele de candidați trebuie să fie însoțite de declarațiile de acceptare a candidaturii, scrise, semnate și datate de candidați.

(5) Declarația de acceptare a candidaturii cuprinde numele, prenumele, domiciliul, partidul politic sau alianța care l-a propus, profesiunea, ocupația și apartenența politică a candidatului, consimțământul expres al acestuia de a candida pentru funcția respectivă, precum și precizarea că întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a candida.

Art. 46. − O persoană nu poate accepta candidatura decât pentru o singură circumscripție electorală, cu excepția cazului în care candidatura se depune atât pentru un consiliu local, cât și pentru consiliul județean.

Art. 47. − Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale pot propune câte o listă de candidați în fiecare circumscripție electorală pentru consiliul local, pentru consiliul județean și câte un candidat pentru funcția de primar.

Art. 48. − (1) Candidații independenți pentru funcția de consilier trebuie să fie susținuți de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente din circumscripția respectivă, dar nu mai puțin de 50 în cazul comunelor, 100 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I.

(2) Pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul orașelor, 1.000 în cazul municipiilor și sectoarelor municipiului București și 5.000 în cazul municipiului București.

(3) Nu se admit liste de candidați independenți pentru funcția de consilier.

Art. 49. − (1) Lista susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele și prenumele candidatului, funcția pentru care candidează, numele și prenumele susținătorului, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate, semnătura acestuia, precum și numele și prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii susținătorilor.

(2) Lista susținătorilor constituie un act public, cu toate consecințele prevăzute de lege.

(3) Susținătorii pot fi numai cetățeni cu drept de vot. Un susținător poate sprijini câte un singur candidat la funcția de consilier local, câte unul la funcția de consilier județean și câte unul la funcția de primar.

(4) Adeziunile susținătorilor se dau pe propria lor răspundere.

(5) Lista de susținători trebuie însoțită de declarația de acceptare a candidaturii, dată în condițiile art. 45 alin. (4) și (5), și se depune la biroul electoral al circumscripției pentru care candidează.

Art. 50. − (1) Biroul electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condițiilor de fond și de formă ale listelor de candidați, precum și ale listei susținătorilor. Candidaturile care îndeplinesc condițiile legale sunt înregistrate. Candidaturile care nu îndeplinesc condițiile legale de fond și de formă se resping de către biroul electoral de circumscripție.

(2) Două exemplare ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul electoral de circumscripție. Celelalte două exemplare, certificate de biroul electoral de circumscripție prin semnătura președintelui acestuia și prin aplicarea ștampilei, se restituie depunătorului; unul dintre exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta la judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care se depune candidatura, respectiv la tribunal.

(3) În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatură se afișează de către biroul electoral de circumscripție la sediul acestuia, la loc vizibil.

(4) Nu pot candida persoanele care la data depunerii candidaturii nu îndeplinesc condițiile legale pentru a fi alese. Candidaturile acestor persoane se resping de către biroul electoral de circumscripție.

Art. 51. − Candidații pot renunța la candidatură până la data tipăririi buletinelor de vot. În acest scop, aceștia depun la biroul electoral de circumscripție o declarație de renunțare scrisă, semnată și datată de cel în cauză.

Art. 52. − (1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către cetățeni, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, în termen de cel mult 48 de ore de la afișarea candidaturii.

(2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale care au propus candidatura respectivă, în termen de cel mult 48 de ore de la respingere.

(3) Contestațiile trebuie să cuprindă numele și prenumele, adresa și calitatea contestatarului, numele și prenumele persoanei a cărei candidatură a fost admisă sau respinsă, prezentarea temeiurilor contestației, data și semnătura contestatarului și indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să îl reprezinte.

(4) Contestația și, dacă este cazul, cererea de recurs se depun la instanța competentă să le soluționeze, sub sancțiunea nulității.

(5) Contestațiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria, respectiv tribunalul, în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală. Hotărârea nu se comunică.

(6) Împotriva hotărârii date în contestație se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară. Recursul se soluționează în termen de 24 de ore de la înregistrare.

(7) Hotărârea pronunțată în recurs este definitivă și irevocabilă.

Art. 53. − După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adaugă, dacă este cazul, termenele prevăzute la art. 52 alin. (1), (2), (5) și (6), birourile electorale de circumscripție încheie un proces-verbal prin care constată rămânerea definitivă a candidaturilor. Candidaturile definitive se afișează la sediul biroului electoral de circumscripție, precum și la sediul secțiilor de votare, după constituirea birourilor electorale ale acestora, cu precizarea numelui și prenumelui, apartenenței politice, profesiunii și ocupației candidatului. Candidaturile definitive pot fi făcute publice, de asemenea, prin orice mijloace de informare în masă, cheltuielile fiind suportate de cei interesați.

SECȚIUNEA a 6-a

Buletinele de vot

Art. 54. − Modelele buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului și sunt diferite pentru consiliile locale, pentru consiliile județene, respectiv Consiliul General al Municipiului București, și pentru primari, respectiv pentru primarul general al municipiului București.

Art. 55. − (1) Buletinul de vot este format din mai multe file. Pe paginile interioare ale buletinului de vot se imprimă patrulatere în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidaturi, respectiv toți candidații independenți, în așa fel încât ultima pagină să rămână albă pentru aplicarea ștampilei de control a secției de votare; paginile buletinului de vot se numerotează. Buletinele de vot se capsează.

(2) Patrulaterele se imprimă paralel între ele, câte două coloane pe aceeași pagină. Patrulaterele se numerotează, începând cu primul patrulater al coloanei din stânga a primei pagini interioare, care primește numărul de ordine 1, și continuând cu primul patrulater al coloanei din dreapta, care primește numărul de ordine 2, numerotarea continuând până la ultimul patrulater.

(3) În unghiul din partea stângă sus a fiecărui patrulater se imprimă denumirea partidului politic, alianței politice, alianței electorale sau a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori, după caz, mențiunea „Candidat independent“, iar în unghiul din partea dreaptă sus se imprimă semnul electoral.

(4) În patrulaterele fiecărui buletin de vot se imprimă listele de candidați; candidații se identifică pe listă prin nume și prenume și se înscriu în ordinea stabilită de partidul politic, alianța politică sau alianța electorală care a depus lista.

(5) Pentru alegerea primarului se imprimă în patrulaterele buletinului de vot, în afara elementelor prevăzute la alin. (3), numele și prenumele candidatului.

(6) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către biroul electoral de circumscripție, ținând seama de numărul patrulaterelor, precum și de spațiul necesar pentru imprimarea numelui candidaților și a celorlalte date prevăzute la alin. (3), (4) și (5).

(7) Hârtia pentru buletinul de vot este de culoare albă și suficient de groasă pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat și votul dat.

(8) Pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidați sau candidați independenți pentru consilieri, precum și pentru primari, se procedează astfel:

a) în prima etapă, listele depuse de partidele politice parlamentare, alianțele politice și alianțele electorale ale acestora se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorți efectuată de președintele biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București, în prezența majorității membrilor acestuia;

b) în etapa a doua, listele depuse de partidele politice neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale ale acestora se imprimă în următoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultată din tragerea la sorți efectuată de președintele biroului electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București, respectiv de președintele biroului electoral de circumscripție județeană și a municipiului București.

(9) Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) este valabilă pentru toate circumscripțiile electorale din județ, respectiv din municipiul București, inclusiv pentru circumscripția electorală județeană, respectiv a municipiului București. Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) și b) este valabilă și în cazul buletinului de vot pentru alegerea primarului.

(10) Pentru fiecare candidat independent, inclusiv pentru candidații independenți la funcția de primar, se imprimă un patrulater distinct în partea finală a buletinului de vot, în care aceștia sunt înscriși în ordinea înregistrării candidaturilor.

(11) Ordinea stabilită potrivit alin. (8)−(10) se comunică prefectului de către președintele biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv de către președinții birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București, în termen de 24 de ore de la efectuarea tragerii la sorți.

(12) Tragerea la sorți prevăzută la alin. (8) se face în prezența reprezentanților partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care depun liste de candidați.

Art. 56. − (1) Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale își pot stabili semne electorale pe care le comunică Biroului Electoral Central în termen de 3 zile de la constituirea acestuia.

(2) Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au participat la alegerile locale anterioare își pot păstra semnele electorale, având obligația să le comunice Biroului Electoral Central potrivit alin. (1). Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de alte partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale decât cu consimțământul scris al celor cărora le-au aparținut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianța inițială.

(3) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept și bunelor moravuri și nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaționale ori ale cultelor religioase. Fac excepție partidele politice care sunt membre ale unor organizații politice internaționale, acestea putând utiliza semnul organizației respective ca atare sau într-o combinație specifică.

(4) Semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie să se deosebească clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Se poate folosi ca semn electoral semnul permanent declarat la înscrierea partidului politic sau a alianței politice.

(5) În toate circumscripțiile electorale, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, formate la nivel național, respectiv județean, trebuie să folosească același semn electoral.

(6) În cazul semnelor electorale noi, dacă același semn este solicitat de mai multe partide politice, alianțe politice ori alianțe electorale, atribuirea se face în beneficiul partidului politic, alianței politice ori alianței electorale care a înregistrat prima respectivul semn. Dacă nu se poate stabili prioritatea, se procedează la tragerea la sorți efectuată de președintele Biroului Electoral Central.

(7) Biroul Electoral Central aduce la cunoștință publică semnele electorale a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1) și le comunică prefecților, până la data rămânerii definitive a candidaturilor, în vederea imprimării lor pe buletinele de vot.

Art. 57. − (1) Imprimarea buletinelor de vot se asigură, prin grija prefecților, de către birourile electorale de circumscripție.

(2) Pentru întreaga circumscripție electorală, buletinele de vot sunt imprimate cu litere de aceeași mărime, aceleași caractere și aceeași cerneală, într-un număr egal cu al alegătorilor înscriși în listele electorale, cu un plus de 10%.

(3) Prin grija prefecților, un exemplar al primului tiraj pentru fiecare tip de buletin de vot, din fiecare circumscripție electorală, este prezentat membrilor biroului electoral de circumscripție județeană. Aceștia au dreptul să solicite prefectului retipărirea buletinelor de vot dacă numele candidaților, semnul electoral sau denumirea partidelor politice, a alianțelor politice ori a alianțelor electorale sunt incorect imprimate sau nu sunt vizibile.

(4) Buletinele de vot trebuie să fie tipărite cel mai târziu cu 10 zile înaintea alegerilor.

Art. 58. − (1) Buletinele de vot se distribuie circumscripțiilor electorale prin grija prefecților. Buletinele de vot se preiau de către primar, împreună cu președintele biroului electoral de circumscripție, pe bază de proces-verbal, și se păstrează în încăperi speciale, încuiate și sigilate. Buletinele de vot se predau președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu în preziua alegerilor.

(2) Distribuirea și predarea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucăți.

Art. 59. − La sediul primăriei și al biroului electoral de circumscripție, precum și la sediile secțiilor de votare se afișează, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de imprimare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, după ce a fost vizat și anulat de președintele biroului electoral de circumscripție.

Art. 60. − La cererea partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale sau a candidaților independenți care participă la alegeri, biroul electoral de circumscripție eliberează, pentru fiecare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, vizat și anulat.

SECȚIUNEA a 7-a

Campania electorală

Art. 61. − Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfășurării alegerilor și se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7,00.

Art. 62. − (1) În campania electorală, candidații, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, precum și cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masă.

(2) În timpul campaniei electorale se asigură candidaților, în mod nediscriminatoriu, spații corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Spațiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în școli, universități, case de cultură, cămine culturale și cinematografe și se asigură pe bază de înțelegere cu privire la cheltuielile de întreținere.

(3) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.

(4) Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare, precum și în spațiile din școli și universități în perioada de desfășurare a cursurilor.

Art. 63. − (1) Campania electorală prin serviciile de programe audiovizuale, publice și private, trebuie să servească următoarelor interese generale:

a) ale electoratului, de a primi informații corecte, astfel încât să poată vota în cunoștință de cauză;

b) ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidaților, de a se face cunoscuți și de a-și prezenta platformele, programele politice și ofertele electorale;

c) ale radiodifuziunilor, de a-și exercita drepturile și responsabilitățile care decurg din profesiunea de jurnalist.

(2) Radiodifuzorii publici și privați sunt obligați să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfășurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate și corecte pentru toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, precum și pentru toți candidații.

Art. 64. − (1) În timpul campaniei electorale, informațiile privind sistemul electoral, tehnica votării, calendarul campaniei electorale, programele politice, opiniile și mesajele cu conținut electoral trebuie să fie prezentate exclusiv în următoarele tipuri de emisiuni:

a) emisiuni informative − în care pot fi difuzate informații privind sistemul electoral, tehnica votării și activitățile de campanie ale candidaților; în acest scop durata programată a emisiunii informative poate fi mărită cu cel mult 15 minute;

b) emisiuni electorale − în care candidații își pot prezenta programele politice și activitățile de campanie electorală;

c) dezbateri electorale − în care candidații, jurnaliștii, analiștii și alți invitați pun în discuție programele electorale și temele de interes public.

(2) Posturile private de radio și televiziune, inclusiv de televiziune prin cablu, pot organiza, în cadrul propriei grile de programe, emisiuni de tipul celor prevăzute la alin. (1).

(3) Emisiunile prevăzute la alin. (1) nu pot fi considerate publicitate electorală.

(4) Spoturile publicitare de 20−30 de secunde care îndeamnă electoratul să voteze un candidat sau o listă de candidați pot fi difuzate numai în interiorul emisiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c).

(5) Este interzisă cumpărarea de spații de emisie în vederea difuzării de clipuri sau de emisiuni electorale.

Art. 65. − (1) Accesul partidelor politice parlamentare, alianțelor politice și alianțelor electorale ale acestora, precum și al candidaților independenți la serviciile publice de radiodifuziune și de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit. Partidele politice neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale ale acestora au acces gratuit la serviciile publice teritoriale de radiodifuziune și de televiziune numai în măsura în care depun liste de candidați în minimum 50% din circumscripțiile electorale de pe cuprinsul unui județ ce intră în raza de acoperire a studiourilor teritoriale respective. Timpul de antenă acordat în aceste situații trebuie să fie proporțional cu numărul listelor complete de candidați depuse în teritoriul respectiv și se calculează de Societatea Română de Televiziune și de Societatea Română de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicării datelor transmise de Biroul Electoral Central. La serviciile publice naționale de radiodifuziune și de televiziune au acces partidele politice neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale care depun liste complete de candidați în cel puțin 50% din circumscripțiile electorale din 15 județe. Timpul de antenă se acordă după rămânerea definitivă a candidaturilor, trebuie să fie proporțional cu numărul listelor complete de candidați depuse și se calculează de Societatea Română de Televiziune și de Societatea Română de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicării datelor transmise de Biroul Electoral Central.

(2) Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au acces la serviciile publice teritoriale și naționale de radiodifuziune și de televiziune, dacă participă la alegeri cu liste de candidați în circumscripțiile electorale din județe și în mod proporțional cu ponderea lor în totalul populației județului, respectiv a României.

(3) Până la calcularea timpilor de antenă, conform alin. (1) și (2) partidele politice parlamentare, alianțele acestora și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament primesc timpi de antenă proporțional cu ponderea lor parlamentară.

(4) Accesul partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, precum și al candidaților independenți și al organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale la posturile private de radiodifuziune și de televiziune, inclusiv televiziune prin cablu, se face gratuit numai în cadrul emisiunilor care au caracter electoral, potrivit dispozițiilor art. 64.

(5) Este interzisă contractarea de timpi de antenă în scopuri publicitare, pentru și în favoarea participanților la campania electorală, sau cedarea timpilor de antenă candidaților de către societățile comerciale cu capital public sau privat, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale sau persoanele fizice.

(6) Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, candidații independenți, precum și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au obligația să solicite, în termen de 20 de zile de la aducerea la cunoștință publică a datei alegerilor, conducerii posturilor de radiodifuziune și de televiziune, publice și private sau, după caz, studiourilor teritoriale ale acestora acordarea timpilor de antenă. Solicitările făcute după acest termen nu se iau în considerare.

(7) Timpii de antenă la radiodifuziunile și televiziunile publice și private, inclusiv cele prin cablu, se acordă partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale, în fiecare din zilele de luni, marți, miercuri, joi și vineri. Fiecare candidat independent are dreptul la timp de antenă, la studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfășurării campaniei electorale. Candidații independenți din circumscripțiile electorale din municipiul București și cei din municipiile reședință de județ, care nu sunt pe raza de acoperire a unui studio, au acces la serviciile publice naționale de radiodifuziune și de televiziune în același interval de timp de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfășurării campaniei electorale.

(8) Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecărui partid politic, fiecărei alianțe politice și alianțe electorale, candidaților independenți și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale se realizează în direct sau se înregistrează, în proporțiile stabilite de aceștia.

(9) În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naționale ale României ori ale altui stat.

Art. 66. − (1) În perioada campaniei electorale, candidații și reprezentanții partidelor politice aflate în competiție au acces la posturile publice și private de radiodifuziune și de televiziune numai la emisiunile și dezbaterile electorale, în condițiile art. 63, 64 și 65.

(2) În perioada campaniei electorale, candidații și reprezentanții partidelor politice aflate în competiție nu pot fi producători, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici și privați.

Art. 67. − (1) Radiodifuzorii publici și privați au obligația de a asigura, prin măsuri tehnice și redacționale, reflectarea campaniei electorale în mod echitabil, echilibrat și imparțial.

(2) Emisiunile informative se supun obligației de obiectivitate, echitate și de informare corectă a publicului.

(3) Candidații care au deja funcții publice pot apărea în emisiunile informative strict în probleme legate de exercitarea funcției lor.

(4) În cazul în care în emisiunile informative se prezintă fapte sau evenimente speciale de interes public, pe lângă punctul de vedere al autorităților trebuie prezentat și un punct de vedere opus.

Art. 68. − (1) Emisiunile și dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor candidaților condiții egale în ceea ce privește libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor și echidistanța.

(2) În cadrul emisiunilor electorale, candidații au următoarele obligații:

a) să nu pună în pericol ordinea constituțională, ordinea publică, siguranța persoanelor și a bunurilor;

b) să nu facă afirmații care pot aduce atingere demnității umane sau moralei publice;

c) să probeze eventualele acuzații cu incidență penală sau morală aduse unui alt candidat;

d) să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex, orientare sexuală sau etnie.

Art. 69. − Realizatorii și moderatorii emisiunilor și dezbaterilor electorale au următoarele obligații:

a) să fie imparțiali;

b) să asigure echilibrul necesar desfășurării emisiunii, oferind fiecărui candidat participant la discuții posibilitatea de prezentare a opiniilor sale;

c) să formuleze clar întrebările, fără a fi tendențioase sau părtinitoare;

d) să asigure menținerea dezbaterii în sfera de interes a campaniei electorale și a tematicii stabilite;

e) să intervină atunci când, prin comportamente sau exprimări, invitații încalcă dispozițiile art. 68 alin. (2); în cazul în care invitații nu se conformează solicitărilor, moderatorul poate decide întreruperea microfonului acestuia sau oprirea emisiunii, după caz.

Art. 70. − (1) În cazul prezentării de sondaje de opinie cu conținut electoral, acestea trebuie însoțite de următoarele informații:

a) denumirea instituției care a realizat sondajul;

b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul și metodologia utilizată;

c) dimensiunea eșantionului și marja maximă de eroare;

d) cine a solicitat și cine a plătit efectuarea sondajului.

(2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă, în rândul electoratului, nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

Art. 71. − Cu 48 de ore înainte de ziua votării sunt interzise:

a) prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de publicitate electorală;

b) invitarea sau prezentarea candidaților în programe, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 73 alin. (4);

c) comentarii privind campania electorală.

Art. 72. − În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de închiderea votării.

Art. 73. − (1) Candidații și partidele politice ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor fapte neadevărate beneficiază de drept la replică.

(2) Candidații și partidele politice ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor informații inexacte beneficiază de drept la rectificare.

(3) Radiodifuzorii au următoarele obligații privind dreptul la replică și rectificare:

a) să decidă acordarea sau neacordarea dreptului solicitat în cel mult 24 de ore de la primirea unei solicitări formulate în scris; în situația în care solicitarea se referă la o emisiune difuzată în ultima zi de campanie electorală, decizia trebuie luată în cel mult 12 ore de la primirea solicitării;

b) să comunice solicitantului, în termenele prevăzute la lit. a), telefonic și/sau în scris, decizia luată; în cazul neacordării dreptului solicitat, motivele trebuie să fie comunicate solicitantului și Consiliului Național al Audiovizualului;

c) să difuzeze, în cazul în care decide acordarea dreptului solicitat, rectificarea sau replica în cel mult 48 de ore de la primirea solicitării; în situația în care emisiunea care face obiectul sesizării a fost difuzată în ultima zi de campanie electorală, rectificarea sau replica se difuzează în preziua votării;

d) să difuzeze, în cazul în care Consiliul Național al Audiovizualului dă câștig de cauză solicitantului, replica sau rectificarea în termenul și în condițiile comunicate radiodifuzorului.

(4) În preziua votării, radiodifuzorii trebuie să prevadă în program, imediat după emisiunea informativă de seară, un spațiu de emisie pentru difuzarea rectificărilor și a replicilor ca urmare a sesizărilor care se referă la emisiunile difuzate în ultima zi de campanie.

Art. 74. − (1) Radiodifuzorii trebuie să asigure înregistrarea emisiunilor destinate campaniei electorale în condițiile stabilite de Consiliul Național al Audiovizualului.

(2) Înregistrările emisiunilor destinate campaniei electorale trebuie să fie ținute la dispoziția Consiliului Național al Audiovizualului, pe durata campaniei electorale și timp de 30 de zile după comunicarea oficială a rezultatelor.

Art. 75. − (1) Nerespectarea dispozițiilor art. 63−74 atrage aplicarea sancțiunilor prevăzute de Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Faptele se constată și sancțiunile se aplică de Consiliul Național al Audiovizualului care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesați.

Art. 76. − (1) Primarii sunt obligați ca până la începerea campaniei electorale să stabilească prin dispoziție locuri speciale pentru afișaj electoral, ținând seama de numărul partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care declară că depun liste de candidați, candidaturi pentru funcția de primar, precum și de candidații independenți. Aceste locuri trebuie să fie situate în zone frecventate de cetățeni, fără stânjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective.

(2) Utilizarea locurilor de afișaj electoral este permisă partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri și candidaților independenți.

(3) Este interzisă utilizarea de către un partid politic, alianță politică, alianță electorală ori candidat independent a locurilor speciale de afișaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt partid politic, alianță politică, alianță electorală ori candidat independent. Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală ori candidat independent poate aplica un singur afiș electoral.

(4) Un afiș electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăși dimensiunile de 500 mm o latură și 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură.

(5) În alte locuri decât cele stabilite conform alin. (1) afișajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau, după caz, al deținătorilor.

(6) Sunt interzise afișele electorale care combină culori sau alte semne grafice astfel încât să evoce simbolurile naționale ale României ori ale altui stat.

(7) Organele de ordine publică sunt obligate să asigure integritatea panourilor și a afișelor electorale.

Art. 77. − (1) Birourile electorale de circumscripție veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale în circumscripția în care funcționează, soluționând plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, alianță politică, alianță electorală ori candidat independent de a-și desfășura campania electorală în condițiile prevăzute de lege și cu respectarea deontologiei electorale.

(2) Dacă biroul electoral de circumscripție consideră, cu ocazia soluționării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.

(3) Împotriva soluției date de biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului București se poate face contestație la biroul electoral de circumscripție județeană, respectiv la biroul electoral de circumscripție a municipiului București, iar împotriva soluției date de biroul electoral de circumscripție județeană sau de biroul electoral de circumscripție a municipiului București se poate face contestație la Biroul Electoral Central; soluția dată asupra contestației este definitivă.

(4) Soluționarea plângerilor și a contestațiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presă și se afișează în mod vizibil la sediul biroului electoral care le-a emis.

CAPITOLUL III

Desfășurarea alegerilor

Art. 78. − (1) Fiecare secție de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne și ștampile de votare, care se asigură de către primari.

(2) Cabinele și urnele trebuie așezate în aceeași încăpere în care își desfășoară activitatea președintele biroului electoral al secției de votare și membrii acestuia.

(3) Președintele biroului electoral al secției de votare, împreună cu membrii acestuia, trebuie să fie prezent la sediul secției de votare, în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii și corectitudinii operațiunilor de votare.

(4) Președintele dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.

Art. 79. − (1) În ziua alegerilor, la ora 6,00, președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența celorlalți membri, verifică urnele, cabinele, existența listelor electorale, a buletinelor de vot și a ștampilelor necesare votării, după care închide și sigilează urnele prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare.

(2) Președintele este obligat să asigure aplicarea ștampilei de control a secției de votare pe buletinele de vot, pe ultima pagină a acestora.

Art. 80. − (1) Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții. În acest scop puterile lui se întind și în afara localului secției de votare, până la o distanță de 500 metri.

(2) La desfășurarea operațiunilor de votare pot asista observatori străini și observatori interni, acreditați în acest scop.

(3) Pot fi acreditați ca observatori interni reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care au ca unic scop apărarea drepturilor omului și sunt legal constituite. Persoanele desemnate de aceste organizații nu pot fi membri ai vreunui partid politic.

(4) Acreditarea observatorilor interni poate fi contestată la Biroul Electoral Central.

(5) În afara membrilor biroului electoral al secției de votare, candidaților, persoanelor acreditate potrivit legii, precum și reprezentanților mass-media români și străini, nicio altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

(6) Pentru menținerea ordinii în localul secției de votare și în împrejurimile acestuia, președintele biroului electoral al secției de votare are la dispoziție mijloacele de ordine necesare, puse la dispoziție prin grija prefecților.

Art. 81. − Votarea are loc într-o singură zi. Ea începe la ora 7,00 și se închide la ora 21,00.

Art. 82. − (1) Alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea, potrivit delimitării făcute conform art. 15, și unde sunt înscriși în copia de pe listele electorale permanente sau în lista suplimentară întocmită de primar conform dispozițiilor art. 19 alin. (1).

(2) Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate biroului electoral al secției de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală a celui în cauză, îi încredințează buletinele de vot și ștampila cu mențiunea „votat“.

(3) Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea „votat“ în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează.

(4) Ștampila cu mențiunea „votat“ trebuie să fie rotundă și astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică.

(5) După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.

(6) Îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

(7) În cazul în care buletinul de vot se deschide în așa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează și se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se mențiune despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare.

(8) Ștampila cu mențiunea „votat“, încredințată pentru votare, se restituie președintelui, care o aplică pe actul de identitate, menționând și data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărții de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu mențiunea „votat“ și data scrutinului.

(9) Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Art. 83. − Prin excepție de la prevederile art. 82 alin. (1), președintele și membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, precum și personalul tehnic auxiliar și personalul însărcinat cu menținerea ordinii votează la secția de votare unde își îndeplinesc atribuțiile, dacă domiciliază în unitatea administrativ-teritorială pentru care se votează la secția respectivă. Aceștia trebuie să fie înscriși de către președintele biroului electoral al secției de votare în lista suplimentară și trebuie să fie radiați din copia de pe lista electorală permanentă existentă la secția de votare în a cărei rază domiciliază, la solicitarea președintelui biroului electoral al secției de votare.

Art. 84. − Candidații și alegătorii au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În asemenea cazuri, identitatea celui în cauză se stabilește de președintele biroului electoral al secției de votare prin orice mijloace. În cazul în care contestația este întemeiată, președintele biroului electoral al secției de votare îl oprește de la vot pe alegătorul contestat, consemnează faptul într-un proces-verbal și sesizează autoritățile polițienești.

Art. 85. − (1) Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea nu poate depăși o oră și este anunțată prin afișare la ușa localului de vot cu cel puțin o oră înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăși două ore.

(2) În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și toate lucrările biroului electoral rămân sub pază permanentă, iar membrii biroului nu pot părăsi sala de votare în același timp.

(3) Persoanele care, potrivit art. 80 alin. (5), au dreptul să asiste la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare pe timpul suspendării operațiunilor.

Art. 86. − (1) Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.

(2) Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoțitor ales de el.

Art. 87. − (1) Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora sau a conducătorului instituției sanitare ori de ocrotire socială în care cei în cauză sunt internați, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării − ștampilă cu mențiunea „votat“ și buletine de vot − la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În raza unei secții de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secției de votare.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de președintele biroului electoral de pe copia listei electorale permanente sau a listei suplimentare existente la secția respectivă. Lista se semnează de președinte și se ștampilează, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secție.

(3) În modalitatea prevăzută la alin. (1) și (2) pot vota numai persoanele care domiciliază în raza circumscripției electorale respective și numai dacă se asigură secretul votului.

Art. 88. − La ora 21,00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea închisă.

CAPITOLUL IV

Stabilirea și constatarea rezultatelor alegerilor

SECȚIUNEA 1

Stabilirea rezultatelor votării

Art. 89. − (1) După încheierea votării, președintele biroului electoral al secției de votare procedează la anularea buletinelor de vot neîntrebuințate și, după verificarea integrității sigiliilor, la deschiderea urnelor. Anularea buletinelor neîntrebuințate se face prin înscrierea pe acestea a cuvântului „ANULAT“ sau prin aplicarea unei ștampile conținând acest cuvânt. Deschiderea urnelor se face numai în prezența membrilor biroului și, după caz, a persoanelor care au dreptul să asiste la votare. La numărarea voturilor pot participa, ca delegați, reprezentanții tuturor partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care au participat la alegeri și nu au reprezentanți în biroul electoral al secției de votare și sunt mandatați de către conducătorii organizațiilor județene ale acestora.

(2) Președintele citește cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin de vot, lista de candidați care a fost votată sau, după caz, numele și prenumele candidatului independent ori numele și prenumele candidatului pentru funcția de primar care a fost votat și arată buletinul de vot celor prezenți. Buletinele de vot deschise sunt așezate pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și pe candidați independenți și sunt numărate și legate separat.

(3) Sunt nule buletinele de vot care nu poartă ștampila de control a secției de votare, buletinele de vot de alt model decât cel legal aprobat, buletinele de vot care nu au aplicată ștampila cu mențiunea „votat“ sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora; aceste buletine de vot nu intră în calculul voturilor valabil exprimate. Votul este valabil în cazul în care ștampila a depășit limitele unui patrulater, dacă opțiunea alegătorului este totuși evidentă.

(4) Rezultatul votului se consemnează în tabele separate pentru consiliul local, pentru consiliul județean, respectiv pentru primar. Tabelele se întocmesc de un membru al biroului electoral al secției de votare, desemnat de președinte. Dacă la consemnarea rezultatelor sunt prezenți și candidați, aceștia au dreptul să întocmească și ei un tabel. La municipiul București se întocmește și un tabel distinct pentru Consiliul General al Municipiului București și unul pentru primarul general al municipiului București.

(5) În tabelele prevăzute la alin. (4) se înscriu numărul total al votanților, numărul total al voturilor nule, listele de candidați sau, după caz, numele și prenumele candidaților independenți și ale celor pentru funcția de primar, precum și numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare.

Art. 90. − (1) După numărarea voturilor, președintele biroului electoral al secției de votare încheie, separat pentru consiliul local, pentru consiliul județean, precum și pentru primar, câte un proces-verbal, în două exemplare.

(2) În municipiul București, președintele biroului electoral al secției de votare încheie, după același model, și câte un proces-verbal pentru Consiliul General al Municipiului București și câte unul pentru primarul general al municipiului București.

(3) Procesul-verbal cuprinde:

a) numărul total al alegătorilor prevăzut în copia de pe lista electorală permanentă, în listele electorale suplimentare și în extrasul folosit la exprimarea votului cu ajutorul urnei speciale, din care:

− numărul total al alegătorilor potrivit copiei de pe lista electorală permanentă;

− numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare;

− numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială;

b) numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale existente la secție, care s-au prezentat la urne, din care:

− numărul total al alegătorilor înscriși în copia de pe lista electorală permanentă;

− numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale suplimentare;

− numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare listă de candidați sau de fiecare candidat independent;

f) numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare candidat la funcția de primar;

g) expunerea pe scurt a întâmpinărilor formulate și a modului de soluționare a acestora, precum și a contestațiilor înaintate biroului electoral de circumscripție;

h) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării;

i) numărul buletinelor de vot primite;

j) numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate.

(4) Procesele-verbale se semnează de președinte și de membrii biroului electoral al secției de votare și poartă ștampila de control. Semnăturile se pun în dreptul numelui și prenumelui și, după caz, al apartenenței politice, respectiv după indicarea denumirii abreviate a partidului politic pe care îl reprezintă.

(5) Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului electoral nu are nicio influență asupra valabilității procesului-verbal și a alegerilor. Președintele menționează motivele care au împiedicat semnarea.

(6) Membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare li se eliberează, la cerere, de către președintele biroului electoral o copie de pe fiecare proces-verbal. Cererea trebuie formulată în scris înainte de întocmirea procesului-verbal.

Art. 91. − (1) În timpul operațiunilor de votare, de deschidere a urnelor, de numărare și totalizare a voturilor, precum și de înregistrare a rezultatului votării în procesele-verbale, se pot face întâmpinări cu privire la aceste operațiuni.

(2) Biroul electoral al secției de votare hotărăște de îndată asupra întâmpinărilor formulate.

(3) Împotriva soluției date cu ocazia rezolvării întâmpinării se pot formula contestații în scris. Contestațiile se prezintă președintelui biroului electoral al secției de votare, care eliberează depunătorului o dovadă de primire.

Art. 92. − (1) Pentru consiliul local, pentru consiliul județean, respectiv pentru primar, se întocmește câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal și contestațiile formulate, precum și buletinele de vot nule și cele contestate. Dosarele se sigilează, se ștampilează, se transportă cu pază militară și se predau biroului electoral de circumscripție de către președintele biroului electoral al secției de votare, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării. Președintele biroului electoral al secției de votare trebuie însoțit de cel puțin 2 membri ai biroului, stabiliți prin tragere la sorți de către președinte.

(2) Predarea dosarelor se face pe bază de proces-verbal.

SECȚIUNEA a 2-a

Constatarea rezultatelor alegerilor

Art. 93. − (1) După primirea dosarelor de la birourile electorale ale secțiilor de votare, biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București procedează la ordonarea acestora pe categorii de autorități ale administrației publice locale pentru care au avut loc alegeri.

(2) Dosarele conținând procesul-verbal cu rezultatul numărării voturilor pentru consiliul județean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București, și celelalte documente prevăzute la art. 92 se predau locțiitorului președintelui biroului electoral de circumscripție electorală pe bază de proces-verbal, care, împreună cu un alt membru al biroului, desemnat prin tragere la sorți efectuată de președintele biroului, le transportă cu pază militară și le predă biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București.

(3) Predarea dosarelor către biroul electoral de circumscripție județeană se face pe bază de proces-verbal în care se consemnează, în mod obligatoriu, numărul de dosare prevăzute în procesul-verbal menționat la alin. (2) și numărul de dosare predate efectiv.

Art. 94. − (1) După primirea dosarelor conținând procesele-verbale cu rezultatul numărării voturilor de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea contestațiilor formulate, biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală, de sector al municipiului București și județeană, respectiv biroul electoral de circumscripție a municipiului București, procedează la totalizarea voturilor exprimate și la atribuirea mandatelor, în condițiile prezentei legi.

(2) În acest scop biroul electoral de circumscripție consemnează, pe întreaga circumscripție, separat pentru fiecare listă de candidați sau candidați independenți, numărul de voturi obținute.

(3) Biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală, de sector al municipiului București, respectiv biroul electoral de circumscripție a municipiului București, însumează numărul de voturi obținute de fiecare candidat la funcția de primar, respectiv la funcția de primar general al municipiului București.

(4) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripție pot asista candidații și persoanele acreditate în acest scop, precum și persoanele prevăzute la art. 89 alin. (1).

Art. 95. − Alegerile pentru consilieri și pentru primari sunt valabile, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.

Art. 96. − (1) Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscripție stabilește pragul electoral al circumscripției, reprezentând 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripția respectivă. În cazul alianțelor politice sau alianțelor electorale, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianței 2%. Pentru alianțele cu cel puțin 3 membri, pragul electoral este de 8%.

(2) Repartizarea mandatelor se face avându-se în vedere numai partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și candidații independenți care au întrunit pragul electoral prevăzut la alin. (1).

(3) Repartizarea mandatelor de consilier se face astfel:

a) în prima etapă, biroul electoral de circumscripție stabilește numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidați, precum și candidaților independenți, pe baza coeficientului electoral, determinat prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele și candidații independenți care au întrunit pragul electoral la numărul total al mandatelor de consilier din circumscripția respectivă; biroul electoral de circumscripție repartizează fiecărei liste atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral se include în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru lista respectivă; de asemenea, este declarat ales candidatul independent care a obținut un număr de voturi cel puțin egal cu coeficientul electoral. Se consideră voturi − neutilizate pentru fiecare listă de candidați a partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale voturile care au rămas după atribuirea mandatelor, precum și cele inferioare coeficientului electoral;

b) în a doua etapă, biroul electoral de circumscripție repartizează mandatele neatribuite, pe baza unui tabel cuprinzând partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au întrunit pragul electoral, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate; mandatele neatribuite se repartizează partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale, în ordinea înscrierii acestora în tabel, câte unul pentru fiecare partid politic, alianță politică și alianță electorală. Dacă nu se reușește repartizarea tuturor mandatelor, operațiunea se repetă până la epuizarea acestora.

(4) În cazul în care niciuna dintre organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alta decât cea maghiară, nu a obținut cel puțin un mandat, se atribuie un mandat de consilier, din cele rămase din prima etapă, organizației care a întrunit pragul electoral și a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate dintre toate aceste organizații.

(5) Dacă în cursul operațiunilor prevăzute la alin. (3) se constată că două sau mai multe partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale au același număr de voturi neutilizate, înainte de atribuirea ultimului mandat rămas de repartizat, acesta este repartizat partidului politic, alianței politice sau alianței electorale care a obținut numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate; dacă numărul de voturi valabil exprimate este egal, repartizarea mandatului se face prin tragere la sorți.

(6) Atribuirea mandatelor se face de către biroul electoral de circumscripție în ordinea înscrierii candidaților pe listă și începe cu lista de candidați pentru care au fost exprimate cele mai multe voturi.

(7) Dacă unui partid politic, alianță politică sau alianță electorală i se cuvin mai multe mandate decât candidații înscriși în listă, mandatele rămase se atribuie celorlalte liste de candidați sau candidaților independenți, potrivit prevederilor alin. (3).

(8) În situația în care niciun partid politic, nicio alianță politică sau alianță electorală nu realizează pragul electoral, iar numărul candidaților independenți care au realizat pragul electoral este mai mic decât numărul mandatelor de consilier din circumscripția respectivă, diferența de mandate este repartizată primelor 3 partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare. Fiecărui partid politic, fiecărei alianțe politice sau alianțe electorale i se repartizează câte un mandat. Operațiunea se repetă până la epuizarea tuturor mandatelor.

(9) Candidații înscriși în liste, care nu au fost aleși, sunt declarați supleanți în listele respective. În caz de vacanță a mandatelor de consilieri aleși pe liste de candidați, supleanții vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscriși în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau, după caz, alianțele politice ori alianțele electorale pe listele cărora au candidat supleanții confirmă în scris, sub semnătura conducerilor județene ale partidelor politice, respectiv ale acelor partide politice care au constituit alianțe politice sau alianțe electorale, că supleanții fac parte din partidul politic respectiv ori din unul dintre partidele politice care au constituit alianțele politice sau alianțele electorale, după caz.

(10) În caz de vacanță a mandatului unui consilier independent sau al unui consilier aparținând unui partid politic, unei alianțe politice sau alianțe electorale, care nu mai are supleanți pe listă, precum și în cazul unui consilier ales pe lista unui partid politic care a fost radiat, în condițiile legii, din registrul partidelor politice, indiferent de motivul radierii, locul devenit vacant este ocupat de primul supleant de pe lista care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Art. 97. − (1) Pentru funcția de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripție.

(2) Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.

(3) Dacă niciunul dintre candidați nu a obținut majoritatea voturilor valabil exprimate, fapt care se consemnează în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripție, se organizează un al doilea tur de scrutin.

(4) Un al doilea tur de scrutin se organizează și în caz de balotaj între mai mulți candidați la funcția de primar.

(5) La al doilea tur de scrutin participă numai candidații clasați pe primele două locuri, respectiv candidații aflați în situație de balotaj.

(6) Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur.

(7) În al doilea tur de scrutin este declarat primar candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Art. 98. − (1) În cazul în care unul dintre candidații la funcția de primar, între care urmează să se desfășoare turul al doilea de scrutin, decedează, renunță sau nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul următor.

(2) Dacă situațiile prevăzute la alin. (1) se produc în cazul unuia dintre candidații aflați în situația de balotaj, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripție declarându-l primar pe celălalt candidat.

Art. 99. − (1) Biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală, de sector al municipiului București și de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București, încheie, separat, câte un proces-verbal pentru consiliul local și pentru primar, respectiv pentru consiliul județean, Consiliul General al Municipiului București și primarul general al municipiului București, după caz, privind toate operațiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor.

(2) Procesul-verbal cuprinde:

a) numărul total al alegătorilor prevăzuți în copiile de pe listele electorale permanente din circumscripția electorală, în listele electorale suplimentare și în extrasul folosit la exprimarea votului prin urna specială, din care:

− numărul total al alegătorilor potrivit copiilor de pe listele electorale permanente;

− numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare;

− numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială;

b) numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale din circumscripția electorală, care s-au prezentat la urne, din care:

− numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente;

− numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale suplimentare;

− numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul total al voturilor nule;

e) numărul total al voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare listă de candidați pentru funcția de consilier sau de fiecare candidat independent;

f) numărul total al voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare candidat pentru funcția de primar, respectiv primar general al municipiului București;

g) numele și prenumele candidaților aleși pentru consiliul local, respectiv consiliul județean și Consiliul General al Muncipiului București, partidul politic, alianța politică sau alianța electorală care i-a propus, respectiv mențiunea de candidat independent;

h) numele și prenumele primarului, respectiv ale primarului general al municipiului București, ales și partidul politic, alianța politică sau alianța electorală care l-a propus ori mențiunea de candidat independent;

i) expunerea pe scurt a întâmpinărilor și contestațiilor formulate și a hotărârilor pronunțate de biroul electoral de circumscripție. Hotărârile pronunțate de birourile electorale de circumscripție sunt definitive;

j) numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate.

(3) Procesele-verbale se întocmesc în două exemplare și se semnează de către președinte și ceilalți membri ai biroului electoral de circumscripție și poartă ștampila acestuia.

(4) Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului electoral de circumscripție nu are nicio influență asupra valabilității procesului-verbal. Președintele menționează motivele care au împiedicat semnarea.

(5) Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, pentru consiliul județean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București, împreună cu întâmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat și semnat de președinte și de membrii biroului electoral de circumscripție, se înaintează consiliului local, respectiv consiliului județean sau, după caz, Consiliului General al Municipiului București, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată. Pentru primar, dosarul format potrivit prezentului alineat se înaintează, cu pază militară, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care au avut loc alegeri, iar în cazul primarului general al municipiului București, la Tribunalul București, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată.

(6) Al doilea exemplar al procesului-verbal întocmit de biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului București se trimite, în termen de 24 de ore, la biroul electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București.

(7) La cerere, membrilor birourilor electorale de circumscripție ori reprezentanților partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care au depus listele de candidați, precum și candidaților independenți li se eliberează, în mod obligatoriu, de către președintele sau vicepreședintele biroului electoral o copie certificată de pe procesul-verbal respectiv. Cererea trebuie formulată în scris înainte de întocmirea procesului-verbal.

(8) Biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau județeană, după caz, eliberează certificatul doveditor al alegerilor consilierilor locali și primarului, respectiv consilierilor județeni.

(9) Pentru primarul general al municipiului București, precum și pentru membrii Consiliului General al Municipiului București, certificatele doveditoare ale alegerilor se eliberează de Biroul electoral de circumscripție a municipiului București, iar pentru consilieri și pentru primarul de sector, de către biroul electoral de circumscripție de sector.

Art. 100. − (1) Pe baza proceselor-verbale prevăzute la art. 99 alin. (5) și (6) și a propriului proces-verbal, biroul electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București, centralizează voturile și rezultatul alegerilor pe județ, pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și candidați independenți și încheie câte un proces-verbal pentru consilierii locali, pentru consilierii județeni și pentru consilierii municipiului București, respectiv pentru primar și primarul general al municipiului București.

(2) Procesul-verbal se încheie în două exemplare, în termen de 24 de ore de la primirea tuturor proceselor-verbale de la birourile electorale de circumscripție, și cuprinde:

a) numărul total al alegătorilor prevăzuți în copiile de pe listele electorale permanente din circumscripțiile electorale din județ, în listele electorale suplimentare și în extrasele folosite la exprimarea votului prin urna specială, din care:

− numărul total al alegătorilor potrivit copiilor de pe listele electorale permanente;

− numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare;

− numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială;

b) numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale din județ, care s-au prezentat la urne, din care:

− numărul total al alegătorilor înscriși în copiile de pe listele electorale permanente;

− numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale suplimentare;

− numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul total al voturilor nule;

e) numărul total al voturilor valabil exprimate, obținute de listele de candidați la funcția de consilier, grupate pe partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale, precum și pe candidați independenți;

f) numărul total al voturilor valabil exprimate, obținute de candidații pentru funcția de primar, grupate pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și pe candidați independenți;

g) numărul total al mandatelor de consilieri, grupate pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și pe candidați independenți;

h) numărul total al mandatelor pentru funcția de primar, grupate pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și pe candidați independenți.

(3) Procesul-verbal se semnează de președinte și de membrii biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv de circumscripție a municipiului București, și poartă ștampila acestuia.

(4) Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului nu are nicio influență asupra valabilității procesului-verbal. Președintele menționează motivele care au împiedicat semnarea.

(5) Un exemplar al procesului-verbal se înaintează, în termen de 24 de ore de la întocmire, împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale de circumscripții, cu pază militară, la Biroul Electoral Central.

(6) Biroul electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București, dă publicității, prin monitorul oficial al județului, rezultatul alegerilor pentru județul în cauză, respectiv pentru municipiul București.

Art. 101. − (1) Dispozițiile prezentului capitol privitoare la birourile electorale ale secțiilor de votare se aplică în mod corespunzător și birourilor electorale ale secțiilor de votare din municipiul București.

(2) Dispozițiile privitoare la birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală se aplică în mod corespunzător și birourilor electorale de circumscripție de sector al municipiului București și, după caz, biroului electoral de circumscripție a municipiului București.

(3) Dispozițiile privitoare la birourile electorale de circumscripție județeană se aplică, dacă este cazul, în mod corespunzător, și biroului electoral de circumscripție a municipiului București.

Art. 102. − Candidații aleși atât în funcția de consilier local, cât și în funcția de consilier județean sunt obligați ca, în termen de 10 zile de la data ultimei validări, să opteze pentru una dintre cele două calități. Locurile devenite astfel vacante se completează potrivit art. 96 alin. (9) și (10). Prevederile prezentului articol se aplică și în cazul membrilor Consiliului General al Municipiului București, care nu pot fi în același timp și membri ai consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București.

CAPITOLUL V

Contravenții și infracțiuni

Art. 103. − Constituie contravenții următoarele fapte:

a) înscrierea, cu bună știință, a unui alegător în mai multe liste electorale; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei susținătorilor cu încălcarea prevederilor art. 49;

b) încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea listelor de candidați și a candidaturilor independente sau la folosirea semnelor electorale;

c) păstrarea registrelor cu listele electorale permanente în condiții necorespunzătoare;

d) neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege și neoperarea acestora în listele electorale permanente;

e) efectuarea de operațiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate;

f) necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente existente la primărie;

g) neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfășurării normale a adunărilor electorale, precum și distribuirea, inclusiv de către candidați, de băuturi alcoolice în timpul adunărilor sau, în ziua votării, în perimetrul secțiilor de votare, delimitat potrivit art. 80 alin. (1);

h) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afișate sau a oricăror alte afișe ori anunțuri de propagandă electorală;

i) afișarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât cele permise potrivit prevederilor legale;

j) acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste de candidați pentru aceeași autoritate publică;

k) neaducerea la cunoștința publică de către membrii birourilor electorale de circumscripție a propunerilor de candidaturi;

l) refuzul de a permite accesul persoanelor prevăzute la art. 80 alin. (5) în localul de vot;

m) refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi, potrivit dispozițiilor art. 80 alin. (1);

n) refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot și ștampila de votare alegătorului înscris în listă, care prezintă actul de identitate, precum și înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate;

o) încălcarea de către președintele biroului electoral al secției de votare a prevederilor art. 89 și întocmirea proceselor-verbale cu încălcarea dispozițiilor art. 90;

p) părăsirea de către membrii biroului electoral a localului secției de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor și de semnarea procesului-verbal;

q) continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale potrivit dispozițiilor art. 61, precum și sfătuirea alegătorilor, în ziua votării, la sediul secțiilor de votare sau în perimetrul prevăzut la art. 80 alin. (1), să voteze sau să nu voteze anumite partide politice, alianțe politice, alianțe electorale ori candidați independenți;

r) purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secției de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală;

s) absența nejustificată a președintelui, a locțiitorului acestuia sau a membrilor birourilor electorale, stabiliți potrivit prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora; ș) refuzul președintelui biroului electoral sau al locțiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptățite potrivit prevederilor prezentei legi;

t) nerespectarea de către primar a prevederilor art. 16 alin. (2).

Art. 104. − Contravențiile prevăzute la art. 103 lit. h), i), l) și t) se sancționează cu amendă de la 300 lei la 500 lei, cele prevăzute la lit. c), d), e) și f), cu amendă de la 500 lei la 700 lei, cele de la lit. j), k), o), p), q), r), s) și ș), cu amendă de la 700 lei la 1.000 lei, iar cele prevăzute la lit. a), b), g), m) și n), cu amendă de la 1.100 lei la 1.500 lei.

Art. 105. − (1) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 103, respectiv art. 104, se fac de:

a) polițiști, pentru faptele prevăzute la art. 103 lit. a), b), g), h), i), k), l), m), n) și q);

b) primari și împuterniciții acestora, pentru faptele prevăzute la art. 103 lit. e) și h);

c) președintele biroului electoral de circumscripție, pentru faptele prevăzute la art. 103 lit. j), o), p) și r);

d) președintele biroului electoral, în cazul săvârșirii contravențiilor de către membrii biroului electoral, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârșirii contravențiilor de către președinții birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locțiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 103 lit. s) și ș);

e) împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 103 lit. a), b), c), d), e) și f);

f) prefecți și subprefecți, pentru faptele prevăzute la art. 103 lit. t).

(2) Contravenientul pote achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 104, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

(3) Contravențiilor prevăzute la art. 103 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 106. − (1) Menționarea în declarația de acceptare a candidaturii a unor date neadevărate constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

(2) Înscrierea, cu știință, în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorală permanentă constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Art. 107. − (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) În cazul în care prin fapta prevăzută la alin. (1) s-a pricinuit o vătămare a integrității corporale sau a sănătății, care necesită pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care a produs una dintre următoarele consecințe: pierderea unui simț sau a unui organ, încetarea funcționării acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluțirea, avortul ori punerea în primejdie a vieții persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani.

(3) Tentativa se pedepsește.

Art. 108. − (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 109. − (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum și în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat pentru funcția de primar sau de consilier, precum și primirea acestora de către alegători constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică și persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua alegerilor.

(3) Tentativa se pedepsește.

Art. 110. − (1) Tipărirea și utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine față de cele votate de alegători, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum și utilizarea unui act de identitate nul sau fals constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 111. − (1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secției de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale, ruperea sigiliilor constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 112. − (1) Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, precum și utilizarea urnei speciale în alte condiții decât cele prevăzute la art. 87 constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 113. − (1) Încredințarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secției de votare constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani.

(2) Aceeași pedeapsă se aplică și persoanei care transportă urna specială fără a face parte din biroul electoral al secției de votare.

(3) Tentativa se pedepsește.

Art. 114. − Limitele pedepselor pentru infracțiunile prevăzute în Codul penal ori în legile penale speciale, săvârșite în legătură cu desfășurarea alegerilor, se majorează cu jumătatea maximului special.

Art. 115. − Pentru toate infracțiunile prevăzute în prezenta lege, săvârșite în legătură cu alegerea consilierilor și a primarilor, acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.

Art. 116. − Bunurile destinate sau folosite la săvârșirea contravențiilor prevăzute la art. 103 lit. i) și r) ori a infracțiunilor prevăzute la art. 109 și 110 sau rezultate din comiterea acestora se confiscă.

CAPITOLUL VI

Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 117. − (1) Cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea alegerilor se suportă din bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, ale județelor sau al municipiului București, după caz.

(2) Sediul, dotarea și cheltuielile Biroului Electoral Central se asigură de către Guvern. Sediile și dotarea birourilor electorale de circumscripție județeană și, după caz, ale birourilor electorale județene se asigură de către primarii municipiilor reședință de județ, împreună cu președinții consiliilor județene și cu prefecții, iar cele ale birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București, precum și cele ale secțiilor de votare, de către primar, împreună cu prefecții.

(3) Membrilor birourilor electorale, statisticienilor și personalului tehnic auxiliar li se acordă o indemnizație stabilită prin hotărâre a Guvernului.

Art. 118. − Prefecții și subprefecții nu pot candida și nu pot participa la acțiunile din campania electorală, sub sancțiunea demiterii din funcție, decât în situația în care demisionează cu cel puțin 50 de zile înaintea datei alegerilor.

Art. 119. − Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru.

Art. 120. − (1) Guvernul, președinții consiliilor județene și primarii trebuie să asigure, pentru sprijinirea activității birourilor electorale, statisticienii și personalul tehnic auxiliar necesar, pe perioada cât funcționează acestea.

(2) Membrii birourilor electorale, statisticienii și personalul tehnic auxiliar, care au calitatea de angajat cu contract de muncă sau sunt numiți într-o funcție publică, se consideră detașați, pe perioada cât își desfășoară activitatea, la birourile electorale.

(3) Delegații acreditați pot asista la operațiunile electorale numai dacă prezintă actul de acreditare. Ei nu pot interveni în niciun mod în organizarea și desfășurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza președintele biroului electoral în cazul constatării unor neregularități. Orice act de propagandă pentru sau împotriva unui partid politic, unei alianțe politice, alianțe electorale ori candidat independent sau încercarea de a influența opțiunea alegătorului, precum și încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancțiunilor legale, anularea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secția de votare.

Art. 121. − (1) Judecarea de către instanță a întâmpinărilor, contestațiilor și a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului.

(2) Împotriva hotărârilor definitive și irevocabile, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi, nu există cale de atac.

Art. 122. − (1) Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează din ziua când încep să curgă până, inclusiv, în ziua în care se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare.

(2) Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale și instanțele de judecată trebuie să asigure permanența activității necesare în vederea exercitării de către cetățeni a drepturilor electorale. Programul de activitate al acestora pentru toată perioada electorală este afișat la loc vizibil și respectat cu strictețe.

Art. 123. − (1) Persoanele lipsite de drepturile electorale prin hotărâre judecătorească definitivă nu participă la vot și nu sunt avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor, pe întreaga durată stabilită prin hotărâre.

(2) Pentru persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 87 privind urna specială, în măsura în care se solicită această modalitate de vot.

(3) În condițiile alin. (2) votează numai persoanele care domiciliază în raza teritorială a circumscripției electorale comunale, orășenești sau municipale în care au loc alegeri.

Art. 124. − În sensul prezentei legi, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale legal constituite sunt asimilate partidelor politice.

Art. 125. − (1) În termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabilește modelul copiei de pe listele electorale permanente, modelul listei electorale suplimentare și al listei susținătorilor, precum și al ștampilelor birourilor electorale de circumscripții, birourilor electorale județene și ale Biroului Electoral Central. De asemenea, Guvernul stabilește, cu cel puțin 20 de zile înainte de data alegerilor, modelul ștampilei de control și al ștampilei cu mențiunea „votat“, al proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votării și al certificatului doveditor al alegerii consilierilor și primarului.

(2) Predarea și primirea formularelor, ștampilelor și celorlalte materiale necesare votării se fac pe bază de proces-verbal.

Art. 126. − Prin act de identitate, în sensul prezentei legi, se înțelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic sau de serviciu, iar în cazul militarilor în termen și al elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.

Art. 127. − Birourile electorale de circumscripție județeană și a municipiului București îi acreditează ca observatori interni numai pe cetățenii cu drept de vot împuterniciți de o organizație neguvernamentală care are ca obiect de activitate apărarea drepturilor omului, înființată legal cu cel puțin 6 luni înaintea începerii campaniei electorale.

Art. 128. − Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid politic; acreditarea se acordă pentru toate secțiile de votare de pe raza circumscripției electorale județene sau a municipiului București, numai la cererea organizațiilor menționate la art. 127, însoțită de declarația scrisă a fiecărui observator că va respecta condițiile de acreditare; declarația se dă pe propria răspundere și constituie act de drept public, cu toate consecințele prevăzute de lege; condițiile acreditării sunt cele prevăzute în art. 120 alin. (3) și sunt menționate în actul de acreditare.

Art. 129. − Organizațiilor neguvernamentale prevăzute la art. 127 le sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 120 alin. (3).

Art. 130. − Guvernul stabilește durata și condițiile de păstrare a buletinelor de vot întrebuințate, a celor contestate, precum și a celor neîntrebuințate, a ștampilelor și a celorlalte materiale necesare votării.

Art. 131. − (1) Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător alegerilor organizate pe durata unui mandat, ca urmare a dizolvării unor consilii locale ori județene sau a consiliilor unor sectoare ale municipiului București ori a Consiliului General al Municipiului București, precum și ca urmare a invalidării sau declarării vacante a funcției de primar.

(2) Cu un an înainte de expirarea duratei normale a mandatului nu se mai organizează alegeri pentru consiliile locale, consiliile județene, primari, pentru Consiliul General al Municipiului București, pentru primarul general al Municipiului București.

Art. 132. − Prin denumirea birou electoral de circumscripție, folosită în prezenta lege, se înțelege biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală, inclusiv a municipiului București, și județeană, precum și a subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului.

Art. 133. − Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.

 



*) Republicată în temeiul art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2005 privind modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 1 martie 2005, aprobată prin Legea nr. 131/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 18 mai 2005, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 67/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 29 martie 2004.