M. Of. nr. 1119 din 29 noiembrie 2004
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL
L
E G E
privind instituțiile publice de
spectacole și concerte
Parlamentul României adoptă prezenta
lege.
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1. − Prezenta
lege reglementează cadrul juridic general al organizării și funcționării
instituțiilor publice de spectacole și concerte.
Art. 2. − În sensul prezentei legi:
a) instituțiile publice de spectacole și concerte sunt:
teatrele, filarmonicile, orchestrele și ansamblurile artistice care prezintă
publicului spectacole dramatice, lirice, coregrafice, de divertisment,
folclorice, de varietăți, de circ, de păpuși sau marionete, precum și
concertele, indiferent de gen, sau orice alt tip de reprezentație în care
interpretările și execuțiile artiștilor interpreți ori executanți sunt
prezentate direct publicului și sunt finanțate din venituri proprii și din
subvenții de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz;
b) producătorul de spectacole sau concerte este
persoana juridică sau fizică ce își asumă responsabilitatea producerii
spectacolului sau a concertului și care, în această calitate, asigură
mijloacele materiale și financiare necesare;
c) ansamblul artistic permanent este alcătuit din
artiști interpreți sau executanți angajați cu contract individual de muncă;
d) stagiunea este perioada în care o instituție
publică de spectacole sau concerte pregătește și prezintă direct publicului
producțiile sale artistice; stagiunea cuprinde, de regulă, 10 luni consecutive
din doi ani calendaristici, fiind urmată de o vacanță de două luni; durata și
data începerii stagiunii se stabilesc prin regulamentul de organizare și
funcționare al instituției.
Art. 3. − Instituțiile publice de
spectacole și concerte au ca obiectiv principal promovarea valorilor
cultural-artistice, autohtone și universale, pe plan național și
internațional.
CAPITOLUL II
Organizare și funcționare
Art. 4. − (1) Instituțiile
publice de spectacole și concerte au personalitate juridică, se organizează și
funcționează, potrivit prevederilor prezentei legi, în subordinea autorităților
administrației publice centrale sau locale; fiecare instituție își elaborează
propriul regulament de organizare și funcționare, aprobat conform normelor
legale în vigoare.
(2) Instituțiile publice de spectacole și concerte au
deplină autonomie în stabilirea și realizarea repertoriului, a proiectelor,
precum și a programelor cultural-artistice.
(3) Instituțiile publice de spectacole și concerte au
în administrare bunuri mobile și imobile, au acces la cel puțin o sală de
spectacole sau concerte cu dotările tehnice aferente și dispun de mijloace
financiare necesare pentru organizarea și desfășurarea activității specifice în
condiții care să asigure continuitatea, regularitatea, calitatea și
accesibilitatea la spectacolele și concertele prezentate.
Art. 5. − (1) Instituțiile publice
de spectacole și concerte pot fi naționale, regionale, județene sau
locale.
(2) Încadrarea instituțiilor publice de spectacole și
concerte conform prevederilor alin. (1) se face prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Culturii și Cultelor.
Art. 6. − (1) Instituțiile publice
de spectacole sunt, după caz:
a) instituții de repertoriu;
b) instituții de proiecte.
(2) Instituțiile de repertoriu sunt cele care au cel
puțin un ansamblu artistic permanent, capabil să susțină activitatea unei
stagiuni, cu un portofoliu de cel puțin trei spectacole diferite și care
realizează, în fiecare stagiune, cel puțin două spectacole noi ce se adaugă
portofoliului existent sau înlocuiesc unele dintre componentele acestuia.
(3) Instituțiile de proiecte sunt cele care nu au un
ansamblu artistic permanent, dar dispun de resursele logistice și financiare
necesare pentru a realiza spectacole proprii pe care le prezintă în serii
determinate, pe durata unei stagiuni.
Art. 7. − Instituțiile publice de
concerte sunt filarmonici, orchestre sau alte formațiuni instrumentale, corale
ori vocal-instrumentale, care dețin un ansamblu artistic permanent, capabil să
susțină activitatea unei stagiuni de concerte.
Art. 8. − (1) Autoritățile
administrației publice locale pot înființa instituții gazdă de
spectacole.
(2) Instituțiile gazdă de spectacole nu au un ansamblu
artistic permanent și nu realizează producții artistice proprii, dar dispun de
resurse logistice și financiare necesare pentru a găzdui și a susține
reprezentarea unor spectacole sau concerte realizate de diferiți
producători.
Art. 9. − Instituțiile publice de
spectacole și concerte își programează activitatea pe stagiuni.
CAPITOLUL III
Finanțarea activității
Art. 10. − Finanțarea
instituțiilor publice de spectacole și concerte se realizează din venituri
proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale,
după caz, precum și din alte surse, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 11. − Finanțarea de bază a
activității instituțiilor publice de spectacole, de repertoriu și de proiecte
respectă următoarele:
a) cheltuielile de personal și cheltuielile pentru
întreținerea, reabilitarea și dezvoltarea bazei materiale a instituțiilor se
asigură integral din subvențiile acordate de la bugetul de stat, respectiv de
la bugetele locale, după caz;
b) programele și proiectele culturale sunt finanțate
din subvențiile acordate de la bugetul de stat, respectiv de la bugetele
locale, după caz, în corelație cu veniturile proprii prezumate;
c) veniturile proprii provenite din exercitarea
activităților specifice se utilizează exclusiv pentru finanțarea cheltuielilor
aferente proiectelor și programelor culturale și pentru stimularea
personalului;
d) cota ce revine, potrivit reglementărilor în vigoare,
din veniturile proprii provenite din exploatarea unor bunuri aflate în
administrare se utilizează exclusiv pentru finanțarea cheltuielilor materiale
și servicii;
e) finanțarea instituțiilor gazdă se asigură în
corelație cu veniturile proprii provenite din exploatarea bunurilor aflate în
administrare, pentru acoperirea integrală a cheltuielilor curente și de
capital.
Art. 12. − (1) Ministerul Culturii
și Cultelor, alte autorități ale administrației publice centrale și
autoritățile administrației publice locale pot subvenționa proiecte sau
programe culturale, inclusiv turnee, ale instituțiilor publice de spectacole și
concerte, indiferent de subordonare, în condițiile prezentei legi.
(2) Subvențiile obținute potrivit dispozițiilor
alin. (1) pot fi folosite și pentru stimulente pecuniare ce se acordă
realizatorilor proiectelor și programelor culturale.
(3) De prevederile alin. (1) pot beneficia și
instituțiile private de spectacole și concerte.
Art. 13. − Instituțiile publice de
spectacole și concerte pot beneficia de bunuri materiale și fonduri bănești
primite sub formă de prestări de servicii, donații și sponsorizări, cu respectarea
dispozițiilor legale; liberalitățile de orice fel pot fi acceptate numai dacă
nu sunt grevate de condiții ori sarcini care afectează autonomia instituției
sau care sunt contrare obiectului său de activitate.
CAPITOLUL IV
Raporturile de muncă
Art. 14. − (1) Funcționarea
instituțiilor publice de spectacole și concerte se asigură prin activitatea
personalului angajat cu contract individual de muncă, în funcții de
specialitate artistică sau tehnică, în funcții auxiliare și de întreținere,
precum și prin activitatea unor persoane care participă la realizarea actului
artistic, în baza unor contracte încheiate potrivit prevederilor legale privind
dreptul de autor și drepturile conexe sau în baza unor convenții reglementate
de Codul civil.
(2) Activitatea fiecărui salariat din cadrul
instituției publice de spectacole și concerte se normează potrivit fișei
postului.
(3) Pentru personalul artistic și tehnic de
specialitate din instituțiile publice de spectacole și concerte, zilele de
sâmbătă și duminică sunt considerate zile lucrătoare, ziua de luni fiind zi de
repaus.
(4) Activitatea săptămânală a instituțiilor de
spectacole și concerte este organizată potrivit contractului colectiv de muncă
pe ramură, precum și potrivit regulamentelor de organizare și funcționare,
proprii fiecărei instituții.
(5) Activitatea lunară a salariaților este, de regulă,
de 20−23 de zile lucrătoare, având cel puțin 8 zile de repaus; zilele de
repaus care n-au putut fi acordate vor fi recuperate în lunile următoare,
compensate potrivit prevederilor Codului muncii sau adăugate zilelor de
concediu.
(6) Concediul anual de odihnă pentru personalul din
instituțiile publice de spectacole și concerte se acordă în perioada dintre
stagiuni.
Art. 15. − (1) Personalul
contractual al instituțiilor publice de spectacole și concerte, angajat prin
contract individual de muncă, se încadrează în funcțiile de specialitate
prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
(2) Criteriile de evaluare a performanțelor
profesionale individuale, precum și normarea muncii se stabilesc prin
contractul colectiv de muncă la nivel de ramură și, respectiv, de
instituție.
Art. 16. − (1) În cazul
personalului încadrat în funcții de specialitate artistică sau tehnică,
contractele individuale de muncă se pot încheia:
a) de regulă, pe durată nedeterminată;
b) pe durată determinată;
c) pe spectacol sau pe proiect.
(2) Încadrarea personalului prevăzut la
alin. (1) se face pe bază de concurs sau examen organizat în
condițiile legii.
(3) În cazul contractelor individuale de muncă ce se
încheie potrivit prevederilor alin. (1) lit. b) și c),
angajarea se poate face și în mod direct, prin acordul părților.
(4) În cazul contractelor prevăzute la alin. (3),
durata acestora se poate prelungi prin acordul părților.
(5) Condiționarea ocupării unui post pe criterii de
sex, vârstă sau calități fizice, prin anunț sau prin concurs la instituțiile
publice de spectacole și concerte, se face conform specificului și nevoilor
instituției și nu constituie contravenție, prin derogare de la prevederile
art. 7 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000
privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, aprobată
cu modificări și completări prin Legea nr. 48/2002, cu modificările și
completările ulterioare.
Art. 17. − (1) Instituțiile
publice de spectacole și concerte pot încheia contracte potrivit prevederilor
legale privind dreptul de autor și drepturile conexe.
(2) Sumele reprezentând plata drepturilor cuvenite
conform prevederilor alin. (1) se consideră cheltuieli aferente
programelor și proiectelor culturale și se prevăd ca atare în bugetele de
venituri și cheltuieli ale instituției.
Art. 18. − Personalul angajat în
funcții de specialitate artistică, pe durată determinată, care nu are domiciliul
în localitate și nu beneficiază de locuință de serviciu, poate primi din
bugetul instituției o indemnizație lunară de cazare, neimpozabilă, în cuantum
de până la 50% din salariul mediu net pe economie.
CAPITOLUL V
Conducerea activității
Art. 19. − (1) Conducerea
instituțiilor publice de spectacole și concerte este asigurată de directorul
general sau, după caz, de director.
(2) Prin decizia directorului general sau, după caz, a
directorului se înființează Consiliul artistic, format din personalități culturale
din instituție și din afara acesteia, cu rol consultativ.
(3) Consiliul administrativ, organism cu rol
consultativ, este numit prin decizia directorului general sau, după caz, a
directorului, potrivit legii, și este format din:
a) președinte − directorul general sau,
după caz, directorul;
b) membri:
− reprezentantul autorității tutelare, propus de
aceasta;
− directorul artistic;
− directorul administrativ sau, după caz, directorul
executiv;
− directorul economic sau, după caz, contabilul-șef;
− consilierul juridic;
− delegatul sindicatului reprezentativ, propus de
acesta.
Art. 20. − Directorul general sau, după
caz, directorul, persoană fizică, este numit prin concurs, organizat în
condițiile legii, pe baza unui contract de management.
Art. 21. − Contractul de management
reprezintă acordul părților și se încheie, în conformitate cu legislația în
vigoare, în vederea realizării programului asumat, în baza unor criterii de
performanță cuantificabile.
Art. 22. − Sunt părți în contractul de
management:
a) autoritatea administrației publice în subordinea
căreia este organizată și funcționează instituția;
b) directorul general sau, după caz, directorul
instituției.
Art. 23. − (1) Contractul de
management se încheie pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii,
cu acordul părților, în condițiile îndeplinirii programului asumat, în baza
unor criterii de performanță cuantificabile.
(2) Contractul de management poate fi reziliat de
părți, în cazul nerespectării clauzelor contractuale.
Art. 24. − Prin contractul de
management, autoritatea administrației publice asigură cel puțin finanțarea
prevăzută la art. 11, în raport cu obiectivele și criteriile de
performanță stabilite de părți, pe întreaga durată a contractului de
management.
Art. 25. − Contractul-cadru de
management, criteriile de performanță cuantificabile, precum și modalitățile de
evaluare a îndeplinirii acestora se stabilesc prin norme metodologice elaborate
de Ministerul Culturii și Cultelor și aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Art. 26. − (1) Activitatea
instituțiilor publice de spectacole și concerte poate fi concesionată în baza
prevederilor Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor.
(2) Prevederile art. 2
alin. (2) lit. o) din Legea nr. 219/1998 se aplică
numai pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Culturii și
Cultelor și aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 6 luni de la
intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) Normele metodologice cuprind cel puțin următoarele:
a) condițiile de experiență a concesionarilor;
b) prevederea, în caietul de sarcini, a obligației de a
păstra obiectul specific al activității instituției, clauzele privind
angajații, precum și condițiile de accesibilitate la spectacole și
concerte.
CAPITOLUL VI
Dispoziții tranzitorii și finale
Art. 27. − (1) Contractele
individuale de muncă încheiate pe perioadă nedeterminată înainte de intrarea în
vigoare a prezentei legi pot fi transformate în contracte pe perioadă
determinată, prin acordul părților, numai după 5 ani de la intrarea în vigoare
a prezentei legi.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică și
persoanelor cu contract pe perioadă nedeterminată, dar care, înaintea intrării
în vigoare a prezentei legi, au fost detașate în interes personal sau de
serviciu ori au contractul de muncă suspendat, în condițiile legii.
Art. 28. − Orice modificare a modului
de organizare și funcționare a instituțiilor publice de spectacole și concerte
se aprobă prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărârea autorității
administrației publice tutelare, prin votul a două treimi din numărul total de
consilieri.
Art. 29. − Ministerul Culturii și
Cultelor este autoritatea administrației publice centrale care, în domeniul
instituțiilor publice de spectacole și concerte, urmărește, împreună cu
autoritățile administrației publice locale, punerea în aplicare și respectarea
reglementărilor de specialitate, precum și a prevederilor prezentei legi.
Art. 30. − Contractele de management
încheiate pe perioadă determinată rămân în vigoare până la termenele prevăzute
în ele, iar cele încheiate pe perioadă nedeterminată vor fi transformate în
contracte de management pe perioadă determinată de 5 ani.
Art. 31. − La data intrării în vigoare
a prezentei legi se abrogă Decretul Marii Adunări Naționale nr. 19/1959
privind organizarea și funcționarea instituțiilor artistice de spectacole,
publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 3 din 23 ianuarie 1959, și
Decretul Consiliului de Stat nr. 703/1973 privind stabilirea normelor
unitare de structură pentru instituțiile cultural-educative, publicat în
Buletinul Oficial, Partea I, nr. 2 din 4 ianuarie 1974, aprobat prin Legea
nr. 26/1974, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 109 din 2
august 1974, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi.
Art. 32. − Prezenta lege intră în
vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea
prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din
Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR VALER DORNEANU |
p. PREȘEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TĂRĂCILĂ |
București, 17 noiembrie
2004.
Nr. 504.
L I S T A
funcțiilor de specialitate în instituțiile publice de
spectacole și concerte
Nr. crt. |
Funcția |
Nivelul de studii |
1. |
a) regizor artistic, dirijor, solist (vocal, balet,
concertist, instrumentist), actor, pictor scenograf, consultant artistic,
coregraf, concertmaistru, șef partidă, artist instrumentist |
S |
|
b) maestru (balet-dans, cor, corepetitor), dirijor cor,
producător delegat, impresar artistic |
S |
|
c) șef orchestră, maestru de studii (balet, canto),
secretar artistic (muzical, literar, relații publice), operator imagine,
operator sunet, sufleor operă, artist liric operă |
S |
|
d) artist liric, balerin, dansator, acompaniator,
corepetitor, actor mânuitor păpuși, sculptor păpuși, sufleor teatru, regizor
de culise, artist plastic, machior, peruchier, montor imagine, editor imagine |
S |
2. |
a) dirijor, șef orchestră, maestru (balet-dans,
corepetitor), concertmaistru, maestru de studii balet, maestru de lumini,
maestru de sunet, regizor scenă (culise), secretar platou, impresar artistic |
M |
|
b) solist (vocal, balet, concertist, instrumentist), actor,
instrumentist, sufleor operă, corist operă |
M |
|
c) maestru artist circ, artist circ, maestru (acordor pian,
clavecin, lutier), specialist (orgă, instrumente de suflat) |
M |
|
d) corist, balerin, dansator, corepetitor, actor mânuitor
păpuși, sculptor păpuși, sufleor teatru, artist plastic, machior, peruchier,
montor imagine, operator imagine, editor imagine |
M |
3. |
supraveghetor sală, controlor bilete, garderobier, plasator |
M, G |