Legea nr. 504/2004

M. Of. nr. 1119 din 29 noiembrie 2004

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAȚILOR                                   SENATUL

 

L E G E

privind instituțiile publice de spectacole și concerte

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege. 

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Art. 1. − Prezenta lege reglementează cadrul juridic general al organizării și funcționării instituțiilor publice de spectacole și concerte. 

Art. 2. − În sensul prezentei legi:

a) instituțiile publice de spectacole și concerte sunt: teatrele, filarmonicile, orchestrele și ansamblurile artistice care prezintă publicului spectacole dramatice, lirice, coregrafice, de divertisment, folclorice, de varietăți, de circ, de păpuși sau marionete, precum și concertele, indiferent de gen, sau orice alt tip de reprezentație în care interpretările și execuțiile artiștilor interpreți ori executanți sunt prezentate direct publicului și sunt finanțate din venituri proprii și din subvenții de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz;

b) producătorul de spectacole sau concerte este persoana juridică sau fizică ce își asumă responsabilitatea producerii spectacolului sau a concertului și care, în această calitate, asigură mijloacele materiale și financiare necesare;

c) ansamblul artistic permanent este alcătuit din artiști interpreți sau executanți angajați cu contract individual de muncă;

d) stagiunea este perioada în care o instituție publică de spectacole sau concerte pregătește și prezintă direct publicului producțiile sale artistice; stagiunea cuprinde, de regulă, 10 luni consecutive din doi ani calendaristici, fiind urmată de o vacanță de două luni; durata și data începerii stagiunii se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare al instituției. 

Art. 3. − Instituțiile publice de spectacole și concerte au ca obiectiv principal promovarea valorilor cultural-artistice, autohtone și universale, pe plan național și internațional. 

CAPITOLUL II

Organizare și funcționare

Art. 4. − (1) Instituțiile publice de spectacole și concerte au personalitate juridică, se organizează și funcționează, potrivit prevederilor prezentei legi, în subordinea autorităților administrației publice centrale sau locale; fiecare instituție își elaborează propriul regulament de organizare și funcționare, aprobat conform normelor legale în vigoare. 

(2) Instituțiile publice de spectacole și concerte au deplină autonomie în stabilirea și realizarea repertoriului, a proiectelor, precum și a programelor cultural-artistice. 

(3) Instituțiile publice de spectacole și concerte au în administrare bunuri mobile și imobile, au acces la cel puțin o sală de spectacole sau concerte cu dotările tehnice aferente și dispun de mijloace financiare necesare pentru organizarea și desfășurarea activității specifice în condiții care să asigure continuitatea, regularitatea, calitatea și accesibilitatea la spectacolele și concertele prezentate. 

Art. 5. − (1) Instituțiile publice de spectacole și concerte pot fi naționale, regionale, județene sau locale. 

(2) Încadrarea instituțiilor publice de spectacole și concerte conform prevederilor alin. (1) se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Culturii și Cultelor. 

Art. 6. − (1) Instituțiile publice de spectacole sunt, după caz:

a) instituții de repertoriu;

b) instituții de proiecte. 

(2) Instituțiile de repertoriu sunt cele care au cel puțin un ansamblu artistic permanent, capabil să susțină activitatea unei stagiuni, cu un portofoliu de cel puțin trei spectacole diferite și care realizează, în fiecare stagiune, cel puțin două spectacole noi ce se adaugă portofoliului existent sau înlocuiesc unele dintre componentele acestuia. 

(3) Instituțiile de proiecte sunt cele care nu au un ansamblu artistic permanent, dar dispun de resursele logistice și financiare necesare pentru a realiza spectacole proprii pe care le prezintă în serii determinate, pe durata unei stagiuni. 

Art. 7. − Instituțiile publice de concerte sunt filarmonici, orchestre sau alte formațiuni instrumentale, corale ori vocal-instrumentale, care dețin un ansamblu artistic permanent, capabil să susțină activitatea unei stagiuni de concerte. 

Art. 8. − (1) Autoritățile administrației publice locale pot înființa instituții gazdă de spectacole. 

(2) Instituțiile gazdă de spectacole nu au un ansamblu artistic permanent și nu realizează producții artistice proprii, dar dispun de resurse logistice și financiare necesare pentru a găzdui și a susține reprezentarea unor spectacole sau concerte realizate de diferiți producători. 

Art. 9. − Instituțiile publice de spectacole și concerte își programează activitatea pe stagiuni. 

CAPITOLUL III

Finanțarea activității

Art. 10. − Finanțarea instituțiilor publice de spectacole și concerte se realizează din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz, precum și din alte surse, potrivit prevederilor prezentei legi. 

Art. 11. − Finanțarea de bază a activității instituțiilor publice de spectacole, de repertoriu și de proiecte respectă următoarele:

a) cheltuielile de personal și cheltuielile pentru întreținerea, reabilitarea și dezvoltarea bazei materiale a instituțiilor se asigură integral din subvențiile acordate de la bugetul de stat, respectiv de la bugetele locale, după caz;

b) programele și proiectele culturale sunt finanțate din subvențiile acordate de la bugetul de stat, respectiv de la bugetele locale, după caz, în corelație cu veniturile proprii prezumate;

c) veniturile proprii provenite din exercitarea activităților specifice se utilizează exclusiv pentru finanțarea cheltuielilor aferente proiectelor și programelor culturale și pentru stimularea personalului;

d) cota ce revine, potrivit reglementărilor în vigoare, din veniturile proprii provenite din exploatarea unor bunuri aflate în administrare se utilizează exclusiv pentru finanțarea cheltuielilor materiale și servicii;

e) finanțarea instituțiilor gazdă se asigură în corelație cu veniturile proprii provenite din exploatarea bunurilor aflate în administrare, pentru acoperirea integrală a cheltuielilor curente și de capital. 

Art. 12. − (1) Ministerul Culturii și Cultelor, alte autorități ale administrației publice centrale și autoritățile administrației publice locale pot subvenționa proiecte sau programe culturale, inclusiv turnee, ale instituțiilor publice de spectacole și concerte, indiferent de subordonare, în condițiile prezentei legi. 

(2) Subvențiile obținute potrivit dispozițiilor alin. (1) pot fi folosite și pentru stimulente pecuniare ce se acordă realizatorilor proiectelor și programelor culturale. 

(3) De prevederile alin. (1) pot beneficia și instituțiile private de spectacole și concerte. 

Art. 13. − Instituțiile publice de spectacole și concerte pot beneficia de bunuri materiale și fonduri bănești primite sub formă de prestări de servicii, donații și sponsorizări, cu respectarea dispozițiilor legale; liberalitățile de orice fel pot fi acceptate numai dacă nu sunt grevate de condiții ori sarcini care afectează autonomia instituției sau care sunt contrare obiectului său de activitate. 

CAPITOLUL IV

Raporturile de muncă

Art. 14. − (1) Funcționarea instituțiilor publice de spectacole și concerte se asigură prin activitatea personalului angajat cu contract individual de muncă, în funcții de specialitate artistică sau tehnică, în funcții auxiliare și de întreținere, precum și prin activitatea unor persoane care participă la realizarea actului artistic, în baza unor contracte încheiate potrivit prevederilor legale privind dreptul de autor și drepturile conexe sau în baza unor convenții reglementate de Codul civil. 

(2) Activitatea fiecărui salariat din cadrul instituției publice de spectacole și concerte se normează potrivit fișei postului. 

(3) Pentru personalul artistic și tehnic de specialitate din instituțiile publice de spectacole și concerte, zilele de sâmbătă și duminică sunt considerate zile lucrătoare, ziua de luni fiind zi de repaus. 

(4) Activitatea săptămânală a instituțiilor de spectacole și concerte este organizată potrivit contractului colectiv de muncă pe ramură, precum și potrivit regulamentelor de organizare și funcționare, proprii fiecărei instituții. 

(5) Activitatea lunară a salariaților este, de regulă, de 20−23 de zile lucrătoare, având cel puțin 8 zile de repaus; zilele de repaus care n-au putut fi acordate vor fi recuperate în lunile următoare, compensate potrivit prevederilor Codului muncii sau adăugate zilelor de concediu. 

(6) Concediul anual de odihnă pentru personalul din instituțiile publice de spectacole și concerte se acordă în perioada dintre stagiuni. 

Art. 15. − (1) Personalul contractual al instituțiilor publice de spectacole și concerte, angajat prin contract individual de muncă, se încadrează în funcțiile de specialitate prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. 

(2) Criteriile de evaluare a performanțelor profesionale individuale, precum și normarea muncii se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramură și, respectiv, de instituție. 

Art. 16. − (1) În cazul personalului încadrat în funcții de specialitate artistică sau tehnică, contractele individuale de muncă se pot încheia:

a) de regulă, pe durată nedeterminată;

b) pe durată determinată;

c) pe spectacol sau pe proiect. 

(2) Încadrarea personalului prevăzut la alin. (1) se face pe bază de concurs sau examen organizat în condițiile legii. 

(3) În cazul contractelor individuale de muncă ce se încheie potrivit prevederilor alin. (1) lit. b) și c), angajarea se poate face și în mod direct, prin acordul părților. 

(4) În cazul contractelor prevăzute la alin. (3), durata acestora se poate prelungi prin acordul părților. 

(5) Condiționarea ocupării unui post pe criterii de sex, vârstă sau calități fizice, prin anunț sau prin concurs la instituțiile publice de spectacole și concerte, se face conform specificului și nevoilor instituției și nu constituie contravenție, prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 48/2002, cu modificările și completările ulterioare. 

Art. 17. − (1) Instituțiile publice de spectacole și concerte pot încheia contracte potrivit prevederilor legale privind dreptul de autor și drepturile conexe. 

(2) Sumele reprezentând plata drepturilor cuvenite conform prevederilor alin. (1) se consideră cheltuieli aferente programelor și proiectelor culturale și se prevăd ca atare în bugetele de venituri și cheltuieli ale instituției. 

Art. 18. − Personalul angajat în funcții de specialitate artistică, pe durată determinată, care nu are domiciliul în localitate și nu beneficiază de locuință de serviciu, poate primi din bugetul instituției o indemnizație lunară de cazare, neimpozabilă, în cuantum de până la 50% din salariul mediu net pe economie. 

CAPITOLUL V

Conducerea activității

Art. 19. − (1) Conducerea instituțiilor publice de spectacole și concerte este asigurată de directorul general sau, după caz, de director. 

(2) Prin decizia directorului general sau, după caz, a directorului se înființează Consiliul artistic, format din personalități culturale din instituție și din afara acesteia, cu rol consultativ. 

(3) Consiliul administrativ, organism cu rol consultativ, este numit prin decizia directorului general sau, după caz, a directorului, potrivit legii, și este format din:

a) președinte − directorul general sau, după caz, directorul;

b) membri:

− reprezentantul autorității tutelare, propus de aceasta;

− directorul artistic;

− directorul administrativ sau, după caz, directorul executiv;

− directorul economic sau, după caz, contabilul-șef;

− consilierul juridic;

− delegatul sindicatului reprezentativ, propus de acesta. 

Art. 20. − Directorul general sau, după caz, directorul, persoană fizică, este numit prin concurs, organizat în condițiile legii, pe baza unui contract de management. 

Art. 21. − Contractul de management reprezintă acordul părților și se încheie, în conformitate cu legislația în vigoare, în vederea realizării programului asumat, în baza unor criterii de performanță cuantificabile. 

Art. 22. − Sunt părți în contractul de management:

a) autoritatea administrației publice în subordinea căreia este organizată și funcționează instituția;

b) directorul general sau, după caz, directorul instituției. 

Art. 23. − (1) Contractul de management se încheie pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii, cu acordul părților, în condițiile îndeplinirii programului asumat, în baza unor criterii de performanță cuantificabile. 

(2) Contractul de management poate fi reziliat de părți, în cazul nerespectării clauzelor contractuale. 

Art. 24. − Prin contractul de management, autoritatea administrației publice asigură cel puțin finanțarea prevăzută la art. 11, în raport cu obiectivele și criteriile de performanță stabilite de părți, pe întreaga durată a contractului de management. 

Art. 25. − Contractul-cadru de management, criteriile de performanță cuantificabile, precum și modalitățile de evaluare a îndeplinirii acestora se stabilesc prin norme metodologice elaborate de Ministerul Culturii și Cultelor și aprobate prin hotărâre a Guvernului. 

Art. 26. − (1) Activitatea instituțiilor publice de spectacole și concerte poate fi concesionată în baza prevederilor Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor. 

(2) Prevederile art. 2 alin. (2) lit. o) din Legea nr. 219/1998 se aplică numai pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Culturii și Cultelor și aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. 

(3) Normele metodologice cuprind cel puțin următoarele:

a) condițiile de experiență a concesionarilor;

b) prevederea, în caietul de sarcini, a obligației de a păstra obiectul specific al activității instituției, clauzele privind angajații, precum și condițiile de accesibilitate la spectacole și concerte. 

CAPITOLUL VI

Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 27. − (1) Contractele individuale de muncă încheiate pe perioadă nedeterminată înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi pot fi transformate în contracte pe perioadă determinată, prin acordul părților, numai după 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi. 

(2) Prevederile alin. (1) se aplică și persoanelor cu contract pe perioadă nedeterminată, dar care, înaintea intrării în vigoare a prezentei legi, au fost detașate în interes personal sau de serviciu ori au contractul de muncă suspendat, în condițiile legii. 

Art. 28. − Orice modificare a modului de organizare și funcționare a instituțiilor publice de spectacole și concerte se aprobă prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărârea autorității administrației publice tutelare, prin votul a două treimi din numărul total de consilieri. 

Art. 29. − Ministerul Culturii și Cultelor este autoritatea administrației publice centrale care, în domeniul instituțiilor publice de spectacole și concerte, urmărește, împreună cu autoritățile administrației publice locale, punerea în aplicare și respectarea reglementărilor de specialitate, precum și a prevederilor prezentei legi. 

Art. 30. − Contractele de management încheiate pe perioadă determinată rămân în vigoare până la termenele prevăzute în ele, iar cele încheiate pe perioadă nedeterminată vor fi transformate în contracte de management pe perioadă determinată de 5 ani. 

Art. 31. − La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul Marii Adunări Naționale nr. 19/1959 privind organizarea și funcționarea instituțiilor artistice de spectacole, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 3 din 23 ianuarie 1959, și Decretul Consiliului de Stat nr. 703/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru instituțiile cultural-educative, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 2 din 4 ianuarie 1974, aprobat prin Legea nr. 26/1974, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 109 din 2 august 1974, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi. 

Art. 32. − Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. 

 

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

VALER DORNEANU

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

București, 17 noiembrie 2004. 

Nr. 504. 

ANEXĂ

L I S T A

funcțiilor de specialitate în instituțiile publice de spectacole și concerte

 

Nr. 

crt.

Funcția

Nivelul

de studii

1.

a) regizor artistic, dirijor, solist (vocal, balet, concertist, instrumentist), actor, pictor scenograf, consultant artistic, coregraf, concertmaistru, șef partidă, artist instrumentist

S

 

b) maestru (balet-dans, cor, corepetitor), dirijor cor, producător delegat, impresar artistic

S

 

c) șef orchestră, maestru de studii (balet, canto), secretar artistic (muzical, literar, relații publice), operator imagine, operator sunet, sufleor operă, artist liric operă

S

 

d) artist liric, balerin, dansator, acompaniator, corepetitor, actor mânuitor păpuși, sculptor păpuși, sufleor teatru, regizor de culise, artist plastic, machior, peruchier, montor imagine, editor imagine

S

2.

a) dirijor, șef orchestră, maestru (balet-dans, corepetitor), concertmaistru, maestru de studii balet, maestru de lumini, maestru de sunet, regizor scenă (culise), secretar platou, impresar artistic

M

 

b) solist (vocal, balet, concertist, instrumentist), actor, instrumentist, sufleor operă, corist operă

M

 

c) maestru artist circ, artist circ, maestru (acordor pian, clavecin, lutier), specialist (orgă, instrumente de suflat)

M

 

d) corist, balerin, dansator, corepetitor, actor mânuitor păpuși, sculptor păpuși, sufleor teatru, artist plastic, machior, peruchier, montor imagine, operator imagine, editor imagine

M

3.

supraveghetor sală, controlor bilete, garderobier, plasator

M, G