Legea nr. 500/2006

M. Of. nr. 1055 din 30 decembrie 2006

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAȚILOR                                 SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 30/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege. 

Articol unic. – Se aprobă Ordonanța Guvernului nr. 30 din 19 iulie 2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, adoptată în temeiul art. 1 pct. VII.2 din Legea nr. 288/2006 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 24 iulie 2006, cu următoarele modificări și completări:

1. La articolul I punctul 8, alineatul (2) al articolului 6 va avea următorul cuprins:

„(2) În situația prevăzută la alin. (1) lit. a), înainte de comunicarea refuzului permiterii intrării pe teritoriul României, persoanei i se acordă o perioadă de timp pe care o consideră necesară, în care să dovedească îndeplinirea condițiilor de intrare sau faptul că beneficiază de dreptul la liberă circulație și rezidență pe teritoriul României. Organele poliției de frontieră acordă tot sprijinul necesar pentru clarificarea situației persoanei în cauză, inclusiv prin eliberarea vizei de intrare pentru membrii de familie care nu sunt cetățeni ai Uniunii Europene, în cazuri excepționale, după analizarea situației persoanei în cauză.“

2. La articolul I punctul 14, articolul 10 va avea următorul cuprins:

„Art. 10. – (1) Pe durata șederii în România, cetățenii Uniunii Europene sau, după caz, membrii familiilor lor sunt obligați să declare la formațiunile teritoriale ale Autorității pentru străini, în termen de 15 zile de la producerea evenimentului, următoarele:

a) orice modificare intervenită cu privire la nume, prenume, cetățenie și adresă;

b) în cazul membrilor de familie care nu au cetățenia Uniunii Europene, orice schimbare relevantă cu privire la starea civilă. 

(2) Pierderea sau furtul documentelor în baza cărora se permite trecerea frontierei de stat a României, precum și al celor eliberate de autoritățile române în baza prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se declară la organul de poliție competent teritorial, în termen de 48 de ore de la constatarea evenimentului. 

(3) Documentele de stare civilă, cele care atestă legătura de rudenie, precum și cele care atestă sau dovedesc parteneriatul, emise de autoritățile străine, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) documentele eliberate de instituții din statele semnatare ale Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, se apostilează;

b) documentele eliberate de instituții din statele cu care România a încheiat tratate de asistență judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau de orice altă formalitate;

c) documentele care nu se încadrează în categoriile prevăzute la lit. a) și b) se supralegalizează în condițiile prevăzute de art. 162 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat.“

3. La articolul I punctul 22, litera a) a articolului 15 va avea următorul cuprins:

„a) contractul de muncă sau o adeverință eliberată de angajator, vizată în condițiile legii, ori autorizația pentru desfășurarea de activități independente, eliberată conform legii, în cazul în care solicită înregistrarea pentru scopurile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a);“. 

4. La articolul I punctul 23, litera a) a alineatului (1) al articolului 16 va avea următorul cuprins:

„a) actul de stare civilă care atestă căsătoria sau, după caz, documentele care atestă legătura de rudenie cu rezidentul, în condițiile art. 10 alin. (3);“. 

5. La articolul I punctul 26, litera b) a alineatului (1) al articolului 19 va avea următorul cuprins:

„b) actul de stare civilă care atestă existența căsătoriei sau, după caz, documentul care atestă legătura de rudenie cu cetățeanul Uniunii Europene, în condițiile art. 10 alin. (3);“. 

6. La articolul I punctul 26, alineatul (5) al articolului 19 va avea următorul cuprins:

„(5) În termenul prevăzut la alin. (4), organele competente efectuează toate verificările necesare pentru constatarea îndeplinirii condițiilor pentru emiterea cărții de rezidență, inclusiv, după caz, cele referitoare la elementele pe baza cărora se poate stabili faptul că este o căsătorie de conveniență, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Verificări similare pot fi efectuate și în cazul parteneriatului, pentru a se determina dacă acesta a fost încheiat sau este declarat cu scopul de a beneficia de drept de rezidență pe teritoriul României.“

7. La articolul I punctul 31, litera a) a alineatului (1) al articolului 23 va avea următorul cuprins:

„a) desfășoară activități dependente sau activități independente dacă în momentul încetării activității au dreptul de pensie pentru limită de vârstă sau, în cazul în care contractul de muncă încetează cu drept de pensionare anticipată în condițiile legii, dacă au fost angajați în România cel puțin în ultimele 12 luni și au avut o ședere continuă mai mare de 3 ani pe teritoriul României. Pentru rezidenții care desfășoară profesii liberale condiția referitoare la vârsta de pensionare se consideră îndeplinită în momentul împlinirii vârstei de 60 de ani, dacă legea nu prevede altfel;“. 

8. La articolul I, punctul 39 va avea următorul cuprins:

„39. Articolul 27 va avea următorul cuprins:

«Art. 27. – (1) Declararea ca indezirabil este o măsură care se dispune împotriva unui cetățean al Uniunii Europene sau unui membru de familie al acestuia care a desfășurat, desfășoară ori despre care există indicii temeinice că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică. 

(2) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de Curtea de Apel București, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Procurorul sesizează instanța de judecată la propunerea instituțiilor cu competențe în domeniul ordinii publice și securității naționale care dețin date sau indicii temeinice în sensul celor prevăzute la alin. (1). 

(3) Datele și informațiile în baza cărora se propune declararea ca indezirabil pentru rațiuni de securitate națională se pun la dispoziție instanței de judecată în condițiile stabilite de actele normative care reglementează regimul activităților referitoare la siguranța națională și protejarea informațiilor clasificate. 

(4) Sesizarea prevăzută la alin. (2) se judecă în camera de consiliu, cu citarea părților. Instanța de judecată aduce la cunoștință persoanei în cauză faptele care stau la baza sesizării, cu respectarea prevederilor actelor normative care reglementează regimul activităților referitoare la siguranța națională și la protejarea informațiilor clasificate. 

(5) Curtea de Apel București se pronunță, prin hotărâre motivată, în termen de 10 zile de la sesizarea formulată în condițiile alin. (2). Hotărârea instanței este definitivă. Atunci când declararea străinului ca indezirabil se întemeiază pe rațiuni de securitate națională, în conținutul hotărârii nu se menționează datele și informațiile care au stat la baza motivării acesteia. 

(6) Prin hotărârea prevăzută la alin. (5), instanța poate dispune și luarea în custodie publică a persoanei în cauză, aplicându-se în mod corespunzător prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la luarea în custodie publică. 

(7) Hotărârea se comunică persoanei în cauză, precum și, dacă instanța dispune declararea ca indezirabil, Autorității pentru străini, pentru a fi pusă în executare. 

(8) Dreptul de rezidență al persoanei în cauză încetează de la data pronunțării hotărârii prin care aceasta a fost declarată indezirabilă. 

(9) Punerea în executare a hotărârii prin care cetățeanul Uniunii Europene sau membrul de familie a fost declarat indezirabil se realizează prin escortarea străinului până la frontieră sau până în țara de origine, de către personalul specializat al Autorității pentru străini. 

(10) Perioada pentru care un cetățean al Uniunii Europene sau membru de familie al unui cetățean al Uniunii Europene poate fi declarat indezirabil este de la 1 la 10 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o nouă perioadă cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri. Prelungirea termenului se face în condițiile prevăzute la alin. (2). 

(11) Persoanele declarate indezirabile vor fi comunicate de Autoritatea pentru străini Direcției generale afaceri consulare.»“

9. La articolul I, punctul 40 se abrogă. 

10. La articolul I, după punctul 40 se introduce un nou punct, punctul 401, cu următorul cuprins:

„401Articolul 28 se abrogă.“

11. La articolul I, punctul 41 va avea următorul cuprins:

„41. Articolul 29 va avea următorul cuprins:

«Art. 29. – (1) Hotărârea prevăzută la art. 27 alin. (5) poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la data comunicării, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța se pronunță în termen de 5 zile de la data primirii cererii. Hotărârea este definitivă și irevocabilă. 

(2) Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a hotărârii prin care cetățeanul Uniunii Europene sau membrul de familie a fost declarat indezirabil. În cazuri bine justificate și pentru a se preveni producerea de pagube iminente, persoana în cauză poate cere instanței să dispună suspendarea executării hotărârii prin care a fost declarat indezirabil, până la soluționarea căii de atac. Instanța va soluționa cererea de suspendare, de urgență, hotărârea pronunțată în acest caz fiind executorie de drept. 

(3) Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1) nu are efect suspensiv asupra măsurii de luare în custodie publică, dispusă potrivit art. 27 alin. (6).»“

12. La articolul I, punctul 42 se abrogă. 

13. La articolul I punctul 43, alineatele (1) și (3) ale articolului 291 vor avea următorul cuprins:

„Art. 291. – (1) După împlinirea a jumătate din perioada interdicției dispuse în condițiile art. 27 sau după 3 ani de la data dispunerii acesteia, persoana declarată indezirabilă în condițiile prezentei ordonanțe de urgență poate solicita ridicarea interdicției. 

.............................................................................................. 

(3) Cererea de ridicare a interdicției se depune la Curtea de Apel București. Cererea se judecă în camera de consiliu.“

14. La articolul I punctul 44, alineatul (3) al articolului 30 va avea următorul cuprins:

„(3) În cazul membrilor de familie care nu sunt cetățeni ai Uniunii Europene, aflați în situația prevăzută la alin. (1), instanța poate dispune ca, până la efectuarea expulzării, persoana să fie luată în custodie publică, aplicându-se în mod corespunzător prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la luarea în custodie publică și, după caz, la tolerarea rămânerii pe teritoriul României.“

15. La articolul I punctul 51, articolul 331 se modifică, iar după punctul 51 se introduc trei noi puncte, punctele 52–54, după cum urmează:

„Art. 331. – (1) Forma și conținutul documentelor care se eliberează cetățenilor Uniunii Europene și membrilor de familie ai acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. 

(2) Materialele necesare producerii cărților de rezidență eliberate cetățenilor Uniunii Europene și membrilor de familie ai acestora sunt asigurate din stocurile achiziționate de Ministerul Administrației și Internelor pentru confecționarea cărților de identitate pentru cetățenii români, potrivit art. 23 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 372/2002, cu modificările și completările ulterioare. 

(3) Pentru aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Administrației și Internelor va elabora norme metodologice, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului. 

52. După articolul 331 se introduce un nou articol, articolul 332, cu următorul cuprins:

«Art. 332. – Fiecărui cetățean al Uniunii Europene, precum și oricărui membru de familie care a fost luat în evidențele Autorității pentru străini i se atribuie un cod numeric personal care se înscrie în documentul care atestă rezidența pe teritoriul României.»

53. Articolul 34 se abrogă. 

54. După articolul 35 se introduce o notă cu următorul cuprins:

«Prezenta ordonanță de urgență transpune Directiva Consiliului nr. 38/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind libera circulație și rezidență a cetățenilor Uniunii Europene și membrilor de familie ai acestora pe teritoriul statelor membre, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1.612/68 și de abrogare a directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 158 din 30 aprilie 2004.»“

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. 

 

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

BOGDAN OLTEANU

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

București, 28 decembrie 2006. 

Nr. 500.