Legea nr. 4/2008

Legea nr. 4/2008

M. Of. nr. 24 din 11 ianuarie 2008

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL

LEGE

privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) competiţie sportivă – întrecere sportivă organizată pe ramuri de sport, între mai multe echipe sau concurenţi independenţi, pe baza unui regulament şi a unui program, având drept scop stabilirea unei ordini ierarhice a competitorilor în clasamentul final;

b) joc sportiv – întrecere sportivă desfăşurată în cadrul sau în afara unei competiţii sportive, care poate avea caracter oficial sau amical, intern ori internaţional şi se dispută pe baza unui regulament, având drept scop stabilirea unui învingător;

c) organizator de competiţii sportive – structură sportivă, legal constituită şi recunoscută oficial, care are dreptul de a organiza competiţii sportive;

d) organizator de jocuri sportive – structură sportivă, legal constituită şi recunoscută oficial, care organizează jocuri sportive, desfăşurate fie în cadrul unei competiţii sportive oficiale, fie separat, în cadrul unor întreceri sportive cu caracter amical;

e) oficial – persoană care reprezintă o autoritate, membru al unei comisii, arbitru, observator, antrenor, preparator fizic, responsabil tehnic, medical ori administrativ din cadrul federaţiilor, ligilor, asociaţiilor judeţene şi cluburilor, acreditată sau, după caz, autorizată în funcţia ori poziţia pe care o deţine;

f) grad de risc al competiţiei sau al jocului sportiv – nivelul posibilităţii producerii unor fapte îndreptate împotriva ordinii şi siguranţei publice, cu ocazia desfăşurării competiţiei sau a jocului sportiv;

g) evacuare a participanţilor – ansamblul măsurilor imperative desfăşurate de către structurile de ordine pentru scoaterea, în mod organizat, din locul de desfăşurare a competiţiei sau a jocului sportiv, a unui spectator, a unui grup de spectatori sau a tuturor participanţilor;

h) stare vădită de ebrietate – consecinţă a consumului de băuturi alcoolice asupra comportamentului unei persoane, manifestată prin vorbire incoerentă, mers sinuos şi dificultăţi de orientare temporal-spaţială, precum şi prin mirosul specific de alcool, emanat de către persoana în cauză;

i) control corporal preventiv şi al bagajelor – verificarea sumară a ţinutei vestimentare şi a bagajelor participanţilor, în scopul prevenirii introducerii în locurile de desfăşurare a competiţiei sau a jocului sportiv a obiectelor şi materialelor interzise la deţinere;

j) interzicere a accesului sau a participării la unele competiţii sau jocuri sportive – măsură de siguranţă, inclusiv provizorie, dispusă de instanţa de judecată sau de către procuror, ori sancţiune contravenţională complementară, dispusă de către agentul constatator, prin care se impune unei persoane interzicerea accesului/participării la unele competiţii sau jocuri sportive, desfăşurate în ţară ori în străinătate, de genul celor la care aceasta a săvârşit fapte de natură contravenţională sau penală;

k) bază sportivă – totalitatea terenurilor, spaţiilor, instalaţiilor şi construcţiilor special amenajate în vederea organizării şi desfăşurării de competiţii sportive, jocuri sportive şi alte activităţi de educaţie fizică şi sport;

l) arenă sportivă – spaţiul care cuprinde terenul de sport unde se desfăşoară competiţia sau jocul sportiv, precum şi tribunele pentru spectatori;

m) zonă imediată locului de desfăşurare a competiţiilor sportive – spaţiul cuprins între aliniamentul punctelor unde se efectuează controlul documentelor de acces şi limita exterioară a bazei sportive;

n) zonă apropiată locului de desfăşurare a competiţiilor sportive – spaţiul situat dincolo de limita exterioară a zonei imediate, care cuprinde şi străzile adiacente bazei sportive;

o) comandant al forţelor de ordine – şeful efectivelor de jandarmi care execută misiunea de asigurare şi restabilire a ordinii publice;

p) şef al dispozitivului de ordine şi siguranţă – persoană desemnată din cadrul societăţii specializate de protecţie şi pază,care organizează, coordonează şi conduce activitatea desfăşurată de către personalul societăţii pentru asigurarea ordinii şi siguranţei în interiorul arenei sportive;

r) responsabil de ordine şi siguranţă – persoană anume desemnată de către organizator, care asigură coordonarea dispozitivului realizat de către personalul de ordine şi siguranţă şi relaţionarea cu forţele de ordine şi cu reprezentanţii celorlalte autorităţi şi instituţii care concură la desfăşurarea în bune condiţii a competiţiei sau a jocului sportiv;

s) monitor de securitate – persoană anume desemnată din cadrul unităţii de jandarmi, care are responsabilitatea de a supraveghea comportamentul şi acţiunile suporterilor unui club din zona de competenţă, precum şi relaţionarea acestora cu forţele de ordine; ş) ofiţer de informare – persoană anume desemnată din cadrul unităţii de jandarmi, care are ca atribuţii relaţionarea dintre aceasta şi un club din zona de responsabilitate, consilierea responsabilului de ordine şi siguranţă al clubului pe probleme de securitate şi gestionarea datelor şi informaţiilor referitoare la comportamentul susţinătorilor clubului respectiv;

t) punct de comandă – spaţiu special amenajat şi dotat, destinat activităţilor de conducere şi coordonare a măsurilor de asigurare şi restabilire a ordinii publice, care permite o bună vizibilitate asupra terenului de joc şi tribunelor; ţ) punct naţional de informare pentru manifestări sportive – structură centrală în cadrul Jandarmeriei Române, care asigură schimbul de date şi informaţii în vederea realizării cooperării poliţieneşti naţionale şi internaţionale cu privire la manifestările sportive.

Art. 2. – Organizatorii competiţiilor şi jocurilor sportive şi forţele de ordine angrenate au obligaţia de a asigura protecţia şi siguranţa spectatorilor, sportivilor şi oficialilor şi de a lua măsuri pentru prevenirea şi înlăturarea oricăror incidente ce se pot produce pe traseele de afluire/defluire şi în interiorul arenelor sportive, înainte, pe timpul şi după terminarea competiţiei sau a jocului sportiv.

Art. 3. – (1) Menţinerea ordinii publice pe traseele de deplasare către bazele sportive, în localităţi sau în afara acestora, până la limita exterioară zonei apropiate, se realizează în mod nemijlocit de către organele de poliţie competente teritorial.

(2) Unităţile de jandarmi vor informa organele de poliţie cu privire la traseele de deplasare ale echipelor şi suporterilor.

Art. 4. – (1) Asigurarea ordinii publice în zona apropiată şi imediată a bazelor sportive şi în alte locuri destinate desfăşurării competiţiilor şi jocurilor sportive cu grad de risc se realizează în mod nemijlocit de către structurile de jandarmi competente teritorial.

(2) În situaţii expres determinate, prevăzute în planul de acţiune întocmit în acest sens de către unitatea de jandarmi, asigurarea ordinii publice în anumite locuri publice dispuse în afara zonei apropiate se va realiza de către structurile de jandarmi competente teritorial.

(3) Locurile dispuse în afara zonei apropiate sunt pieţele, căile publice ori alte locuri unde există posibilitatea ca grupurile de suporteri adverşi să se întâlnească şi să tulbure ordinea şi siguranţa publică.

Art. 5. – (1) Răspunderea pentru asigurarea măsurilor de ordine şi siguranţă în interiorul arenelor sportive revine organizatorului, care poate încheia în acest sens contracte de prestări de servicii, în condiţiile legii, cu societăţi specializate de protecţie şi pază.

(2) Asigurarea ordinii şi siguranţei participanţilor în interiorul arenelor sportive în care se desfăşoară competiţii sau jocuri sportive cu grad scăzut de risc se poate face de către organizator cu personal propriu.

(3) Organizatorul stabileşte toate măsurile ce se impun pentru prevenirea incendiilor, asigurarea unei circulaţii fluente pe căile de acces, asigurarea unor căi de evacuare a spectatorilor în cazuri deosebite, în condiţii de siguranţă şi timp optim, şi pentru menţinerea în stare de funcţionare a tuturor instalaţiilor specifice.

(4) Măsurile stabilite de organizator pentru asigurarea ordinii şi siguranţei participanţilor în interiorul arenelor sportive se înscriu în planul de acţiune al societăţii specializate de protecţie şi pază care prestează serviciul contractat. În acest sens, responsabilul de ordine şi siguranţă al organizatorului solicită ofiţerului de informare date şi informaţii de interes operativ privind suporterii care vor participa la jocul sportiv.

(5) Planul de acţiune este aprobat, în toate situaţiile, de către comandantul structurii de jandarmi competente teritorial.

(6) Fiecare unitate de jandarmi desemnează un ofiţer de informare, însărcinat cu stabilirea contactelor de lucru cu oficialii cluburilor sportive din zona de responsabilitate.

(7) Monitorii de securitate supraveghează comportamentul spectatorilor, atât pe traseele de afluire/defluire spre/de la baza sportivă, cât şi în interiorul acesteia, inclusiv prin efectuarea de înregistrări video şi fotografii operative în scopul identificării persoanelor care săvârşesc fapte antisociale. Acestea, precum şi înregistrările video efectuate în condiţiile art. 10 alin. (1) lit. h) constituie mijloace de probă pentru soluţionarea cauzelor de natură penală sau contravenţională.

(8) În situaţia desfăşurării unor competiţii sau jocuri sportive într-o altă localitate decât cea în care îşi are sediul clubul, responsabilul de ordine şi siguranţă, după consultarea prealabilă a reprezentanţilor grupurilor de suporteri, are obligaţia de a transmite ofiţerului de informare toate detaliile referitoare la deplasarea echipei, a oficialilor şi a jurnaliştilor acreditaţi, prin indicarea coordonatelor orare ale deplasării, a mijloacelor de transport folosite, a locurilor de cazare şi a programului pentru perioada de şedere în localitatea de disputare a competiţiei sau a jocului sportiv, precum şi numărul de bilete achiziţionate de către suporterii proprii, identitatea acestora, deplasarea suporterilor şi indicarea agenţiilor de turism care organizează călătoria, coordonatele orare şi itinerarul de deplasare al acestora, mijloacele de transport folosite şi locurile de cazare.

(9) Unitatea de jandarmi al cărei comandant a aprobat planul de acţiune are obligaţia de a verifica modul de aplicare a prevederilor stabilite în acesta.

Art. 6. – (1) Responsabilul de ordine şi siguranţă, comandantul forţelor de ordine, şeful dispozitivului de ordine şi siguranţă, reprezentantul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, un reprezentant al serviciului de ambulanţă, delegat la manifestarea sportivă, precum şi prefectul ori reprezentantul său, în cazul în care prezenţa acestuia este necesară, îşi desfăşoară activitatea în punctul de comandă, urmărind derularea în bune condiţii a competiţiei sau a jocului sportiv.

(2) În vederea stabilirii unor practici unitare la nivel naţional privind activitatea responsabililor de ordine şi siguranţă, precum şi instruirea de specialitate a acestora, federaţiile sportive de specialitate şi ligile profesioniste desemnează în structura proprie un responsabil de ordine şi siguranţă, care coordonează această activitate.

(3) Elaborarea metodologiilor de instruire a responsabililor de ordine şi siguranţă se face de federaţiile sportive, cu sprijinul de specialitate al Jandarmeriei Române.

Art. 7. – (1) După declararea competiţiei sau a jocului sportiv, comandantul unităţii de jandarmi competente teritorial împreună cu responsabilul de ordine şi siguranţă al organizatorului de joc stabilesc gradul de risc preliminar al jocului, solicitând la nevoie şi punctul de vedere al responsabilului de ordine şi siguranţă al federaţiei de specialitate sau al ligii profesioniste, care se consemnează în toate documentele de organizare.

(2) În situaţia desfăşurării unor jocuri sportive cu grad ridicat de risc este necesară prezenţa în arena sportivă a prefectului sau a reprezentantului acestuia, precum şi a unui procuror din cadrul parchetului de pe lângă judecătoria în a cărei circumscripţie se află arena sportivă. Înştiinţarea acestora se realizează de către unitatea de jandarmi competentă teritorial.

Art. 8. – (1) Restabilirea ordinii publice în interiorul bazei sportive se execută de către efectivele de jandarmi, din iniţiativa comandantului acestora, cu aprobarea, după caz, a prefectului sau a reprezentantului acestuia, atunci când se constată că, în urma producerii unor acte de violenţă, este pusă în pericol viaţa sau integritatea corporală a spectatorilor, a sportivilor, a oficialilor, a personalului de ordine şi siguranţă sau a celorlalţi participanţi.

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şeful dispozitivului de ordine şi siguranţă ia toate măsurile pentru respectarea întocmai de către personalul din subordine a dispoziţiilor primite în acest sens de la comandantul forţelor de ordine.

(3) Pentru restabilirea într-un timp cât mai scurt a ordinii publice, atunci când aceasta a fost grav tulburată, la solicitarea comandantului forţelor de ordine sau ca urmare a autosesizării, oficialii responsabili dispun de îndată întreruperea parţială sau totală a jocului.

Art. 9. – (1) Evacuarea din arena sportivă a unui grup de participanţi, în situaţia în care, prin faptele săvârşite de către aceştia, se pune în pericol siguranţa desfăşurării competiţiei sportive, se face, după caz, la dispoziţia prefectului sau a reprezentantului acestuia ori la solicitarea responsabilului de ordine şi siguranţă al organizatorului, care cere, în scris, intervenţia forţelor de ordine.

(2) În cazul producerii de incendii, distrugeri, catastrofe, al tulburării grave a ordinii publice sau al altor situaţii care pun în pericol viaţa, integritatea corporală ori sănătatea persoanelor sau când nu s-a reuşit restabilirea ordinii publice, comandantul forţelor de ordine poate decide evacuarea parţială sau totală a participanţilor.

(3) Spectatorul care, în arena sportivă, săvârşeşte una dintre faptele prevăzute la art. 22 sau una dintre infracţiunile prevăzute la art. 31–43 şi art. 45 este evacuat, fără a mai putea reveni în arenă până la terminarea jocului sportiv.

(4) Observatorii desemnaţi de către federaţiile sportive de specialitate, de către ligile profesioniste sau de către forurile sportive internaţionale, organizatoare ale competiţiilor conform regulamentelor de organizare şi desfăşurare, pot recomanda organizatorului de joc adoptarea unor măsuri specifice pentru asigurarea ordinii şi siguranţei în arena sportivă.

CAPITOLUL II

Obligaţiile organizatorului de competiţii sau de jocuri sportive

Art. 10. – (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de asigurare a ordinii şi siguranţei spectatorilor în arena sportivă, organizatorul de competiţii sau de jocuri sportive are următoarele obligaţii:

a) să declare jocurile sportive naţionale şi internaţionale, cu cel puţin 5 zile înainte de data desfăşurării acestora, la unitatea de jandarmi competentă teritorial, care, după stabilirea gradului de risc, înştiinţează administraţia publică locală despre data desfăşurării competiţiei sau jocului sportiv, urmând ca reprezentanţii acesteia să dispună măsurile prevăzute la art. 15 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată;

b) să stabilească măsurile de asigurare a ordinii şi siguranţei participanţilor în arena sportivă, transpuse în planul de acţiune, care este înaintat pentru aprobare unităţii de jandarmi competente teritorial, cu cel puţin 3 zile înainte de data desfăşurării jocului sportiv;

c) să efectueze, prin personalul de ordine şi siguranţă şi, după caz, cu forţele de ordine, înainte de efectuarea accesului spectatorilor, un control amănunţit al arenei sportive, pentru descoperirea şi îndepărtarea oricăror obiecte sau materiale interzise;

d) să asigure arenele sportive cu sisteme eficiente de comunicare cu publicul;

e) să nu permită folosirea sistemelor de comunicare cu publicul pentru incitarea spectatorilor la violenţă, la producerea de distrugeri sau la denigrarea imaginii participanţilor la competiţiile sau jocurile sportive;

f) să nu permită introducerea şi folosirea în arena sportivă a unor instalaţii de sonorizare, cu excepţia gigafoanelor portabile;

g) să amenajeze şi să pună la dispoziţia forţelor de ordine un punct de comandă;

h) să asigure înregistrarea şi supravegherea video a comportamentului participanţilor în arena sportivă şi în zona punctelor de acces, pe timpul afluirii şi defluirii acestora, precum şi pe timpul desfăşurării jocului sportiv, printr-un sistem propriu, conectat în punctul de comandă şi deservit de către un tehnician, sub îndrumarea unui reprezentant al forţelor de ordine;

i) să pună la dispoziţia forţelor de ordine înregistrarea video efectuată în condiţiile lit. h);

j) să afişeze, în locuri vizibile, atenţionări asupra faptului că în arena sportivă participanţii vor fi supravegheaţi video;

k) să interzică, sub orice formă, vânzarea, distribuirea sau consumul băuturilor alcoolice în arena sportivă;

l) să se asigure că distribuirea băuturilor a căror comercializare este permisă se face numai în pahare din hârtie sau din material plastic;

m) să se asigure că punctele de desfacere a băuturilor a căror comercializare este permisă sunt poziţionate la fiecare sector de tribună şi peluză;

n) să asigure funcţionarea instalaţiilor de apă curentă şi a grupurilor sanitare, care trebuie amplasate astfel încât să nu fie necesară deplasarea suporterilor dintr-un sector în altul;

o) să afişeze lizibil, în locuri vizibile, la porţile de acces, regulile ce trebuie respectate la competiţiile şi jocurile sportive, materialele sau obiectele interzise a fi introduse în arena sportivă, precum şi sancţiunile care se aplică în astfel de cazuri;

p) să imprime pe documentele de acces, pliante, programe sau pe alte materiale publicitare ori promoţionale, care sunt distribuite cu ocazia desfăşurării competiţiilor sau jocurilor sportive, regulile ce trebuie respectate, materialele sau obiectele interzise a fi introduse în arena sportivă, precum şi sancţiunile care se aplică în situaţia nerespectării acestor reguli;

r) să interzică afişarea în arena sportivă a simbolurilor, sloganurilor ori textelor cu conţinut obscen sau care incită la denigrarea ţării, la xenofobie, la ură naţională, rasială, de clasă ori religioasă, la discriminări de orice fel şi la violenţă, indiferent pe ce suport ar fi inscripţionate;

s) să interzică amplasarea bannerelor sau a altor mijloace de publicitate vizuală pe gardul care delimitează suprafaţa de joc de tribună sau în orice alte locuri care împiedică fie buna vizibilitate a jocului de către spectatori, fie asigurarea unei intervenţii oportune, în caz de necesitate; ş) să aducă la cunoştinţă spectatorilor, la începutul jocului sportiv, precum şi în pauzele de joc sau ori de câte ori este nevoie, prin mijloace de comunicare, obligaţiile ce le revin pe timpul desfăşurării competiţiei sau jocului sportiv, principiile spiritului de fairplay, ale ordinii şi disciplinei, precum şi mesajele transmise de forţele de ordine;

t) să asigure bariere şi împrejmuiri adecvate pentru separarea grupurilor de suporteri şi pentru delimitarea terenului de joc, realizate prin construcţii rezistente, precum şi refacerea acestora în cazul deteriorării, până la organizarea competiţiei sau a jocului sportiv următor. Dimensiunile, amplasarea, materialele folosite în confecţionare şi modul de confecţionare sunt stabilite de către federaţia de specialitate, după consultarea prealabilă a reprezentanţilor Jandarmeriei Române;

ţ) să asigure amplasarea, la punctele de acces în incinta arenei sportive, a unor dispozitive metalice rotative/turnichete prevăzute cu sistem de contorizare, în vederea efectuării unui control riguros al accesului;

u) în situaţia desfăşurării unor jocuri sportive în afara ţării, în cadrul unor competiţii internaţionale la care participă şi grupuri de suporteri ai clubului român sau ai echipei naţionale, acesta sau federaţia de specialitate asigură includerea unor ofiţeri jandarmi în delegaţia oficială, care cooperează cu forţele de ordine din ţara respectivă pe linia prevenirii actelor de violenţă şi a acţiunilor necontrolate ale suporterilor;

v) să asigure numerotarea sectoarelor, rândurilor şi locurilor destinate spectatorilor, precum şi amplasarea de indicatoare pentru îndrumarea acestora spre locurile înscrise pe documentele de acces;

x) să asigure un loc special amenajat pentru depozitarea obiectelor reţinute, în urma efectuării controlului corporal preventiv şi al bagajelor, în vederea restituirii acestora după terminarea jocului.

(2) Pentru efectuarea accesului spectatorilor în arena sportivă, organizatorul de competiţii sau jocuri sportive are următoarele obligaţii:

a) să efectueze la intrarea în arena sportivă un control riguros al persoanelor şi al bagajelor acestora, având ca scop împiedicarea introducerii în stadion a unor obiecte sau materiale de genul celor prevăzute la lit. b) sau la alin. (1) lit. r);

b) să nu permită accesul persoanelor cărora le-a fost interzisă intrarea la asemenea genuri de manifestări, al persoanelor care se află în stare vădită de ebrietate sau se află, în mod evident, sub influenţa substanţelor halucinogene, al persoanelor care au asupra lor băuturi alcoolice, arme şi muniţii de orice fel, făclii, torţe, artificii, petarde, materiale explozive, incendiare sau fumigene, dispozitive pentru şocuri electrice, substanţe toxice, halucinogene, iritant lacrimogene ori paralizante, recipiente, corpuri contondente, cuţite, pumnale, şişuri, castete ori alte asemenea obiecte fabricate sau confecţionate anume pentru tăiere, împungere ori lovire, precum şi al persoanelor care au asupra lor mijloace de publicitate vizuală de genul celor prevăzute la alin. (1) lit. r);

c) să reţină obiectele sau materialele prevăzute la lit. b) sau la alin. (1) lit. r), sesizând forţele de ordine pentru luarea măsurilor legale care se impun;

d) să imprime, pe toate documentele de acces, sectorul, rândul şi locul ce urmează a fi ocupat de către spectatori, chiar şi când acestea sunt distribuite în mod gratuit;

e) să asigure emiterea şi distribuirea abonamentelor către suporteri, urmărind inserarea, pe fiecare abonament în parte, a numelui, prenumelui şi a codului numeric personal şi a unei fotografii a acestuia, precum şi ţinerea unei evidenţe clare a abonaţilor, cu respectarea întocmai a dispoziţiilor legale referitoare la protecţia datelor cu caracter personal;

f) să controleze distribuirea biletelor, în limita locurilor admise, fără a depăşi 90% din capacitatea arenei sportive;

g) să asigure separarea grupurilor de suporteri rivali prin rezervarea de locuri amplasate în sectoare opuse şi direcţionarea accesului la acestea pe trasee separate;

h) să prezinte, la solicitarea scrisă a unităţii de jandarmi competente teritorial, situaţia privind datele personale ale abonaţilor proprii, în vederea identificării persoanelor care, cu ocazia desfăşurării competiţiilor sau a jocurilor sportive, au săvârşit fapte antisociale;

i) să permită accesul unor efective de jandarmi în ţinută civilă în arena sportivă pentru desfăşurarea activităţilor de monitorizare a modului de comportare a spectatorilor;

j) prin reglementări proprii, să stabilească accesul în arena sportivă a reprezentanţilor mass-media, precum şi accesul acestora pe suprafaţa de joc sau în zona vestiarelor, comunicând datele de identificare ale ziariştilor acreditaţi şi modelul documentelor de acces eliberate în acest sens, atât societăţii specializate de protecţie şi pază, cât şi forţelor de ordine;

k) să permită accesul la competiţiile şi jocurile sportive cu grad ridicat de risc a minorilor sub 14 ani doar însoţiţi de o persoană majoră, imprimând pe documentele de acces această prevedere;

l) să emită documente de acces şi în situaţia în care se permite intrarea gratuită a tuturor spectatorilor sau doar a unor categorii de suporteri.

(3) Agenţia Naţională pentru Sport, prin ordin al preşedintelui acesteia, după consultarea federaţiilor sportive de specialitate şi a Jandarmeriei Române, stabileşte care din obligaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), aflate în sarcina organizatorului de competiţii sau jocuri sportive, sunt impuse acestuia pentru cele desfăşurate în eşaloanele inferioare ale competiţiilor sau jocurilor sportive, precum şi pentru sporturile la care participă un număr redus de spectatori şi care, de regulă, nu sunt generatoare de violenţă.

(4) Comisiile judeţene de acţiune împotriva violenţei în sport, respectiv a municipiului Bucureşti pot stabili în sarcina organizatorului obligaţii suplimentare faţă de cele stabilite de federaţiile sportive de specialitate, în condiţiile în care se constată necesitatea adoptării acestora, pentru anumite jocuri sportive.

Art. 11. – (1) Înainte de începerea fiecărui sezon competiţional, toate arenele în incinta cărora se desfăşoară competiţii sportive cu grad de risc sunt supuse unei verificări din punctul de vedere al respectării condiţiilor de siguranţă.

(2) Verificarea se efectuează de o comisie care are în componenţă un reprezentant al direcţiei judeţene pentru sport, un reprezentant al unităţii de jandarmi competente teritorial, un reprezentant al organizatorului competiţiei şi responsabilul de ordine şi siguranţă al organizatorului de joc.

(3) Comisia stabileşte şi locul de dispunere în arena sportivă a suporterilor echipei-oaspete, loc ce va rămâne neschimbat pe toată durata desfăşurării competiţiei.

(4) În situaţia în care comisia prevăzută la alin. (2) constată că nu sunt îndeplinite normele pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a jocurilor sportive, poate propune organizatorului competiţiei sportive retragerea dreptului organizatorului de joc de a desfăşura jocuri sportive în arena respectivă, desfăşurarea jocurilor fără spectatori sau interzicerea accesului spectatorilor în anumite sectoare de tribună.

(5) Constatările comisiei sunt cuprinse într-un proces-verbal în care se consemnează neregulile constatate şi termenele stabilite pentru remedierea acestora, precum şi sancţiunile aplicabile în cazul neîndeplinirii acestor obligaţii în termenele stabilite de comisie.

(6) În situaţia în care au fost acordate termene pentru remedierea unor deficienţe, după împlinirea acestora, comisia efectuează o nouă verificare pentru constatarea modului în care sarcinile trasate anterior au fost îndeplinite de către organizator, iar în cazul în care deficienţele nu au fost remediate, se procedează conform prevederilor alin. (4).

(7) Un exemplar al procesului-verbal este înaintat comisiei judeţene de acţiune împotriva violenţei în sport, respectiv a municipiului Bucureşti, care efectuează anual o analiză a respectării condiţiilor de siguranţă a arenelor sportive în care se desfăşoară competiţii şi jocuri sportive şi informează autorităţile publice locale cu privire la măsurile luate, însoţite de propuneri pentru creşterea eficienţei măsurilor de prevenire şi combatere a faptelor antisociale săvârşite cu ocazia competiţiilor şi jocurilor sportive.

Art. 12. – (1) În vederea combaterii violenţei în sport, toate structurile cu atribuţii în domeniul organizării şi desfăşurării competiţiilor şi jocurilor sportive, precum şi pe linia asigurării ordinii cu ocazia desfăşurării acestora stabilesc măsuri preventive în scopul informării şi educării publicului spectator, promovării spiritului de fairplay şi a modului civilizat de comportare.

(2) Federaţiile sportive de specialitate şi ligile profesioniste, sub directa îndrumare a Agenţiei Naţionale pentru Sport, împreună cu cluburile sportive şi cu celelalte structuri cu atribuţii în domeniu iniţiază şi desfăşoară campanii de informare şi educare a populaţiei cu privire la obligaţiile care revin participanţilor, riscurile la care se pot expune prin implicarea în acţiuni de tulburare a ordinii în incinta arenelor sportive, precum şi la sancţiunile aplicabile în cazul încălcării normelor stabilite pentru buna desfăşurare a competiţiilor şi jocurilor sportive.

(3) Jandarmeria Română sprijină, sub toate formele, acţiunile preventive iniţiate de federaţiile de specialitate şi desfăşoară, împreună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, campanii educative în unităţile de învăţământ preuniversitar, în scopul dezvoltării, în rândul elevilor, a spiritului civic şi a unui comportament prosocial.

CAPITOLUL III

Obligaţiile societăţilor specializate de protecţie şi pază şi ale personalului propriu al organizatorului care asigură măsurile de ordine şi siguranţă în incinta arenei sportive

Art. 13. – Serviciul de asigurare a ordinii şi siguranţei în incinta arenelor sportive se prestează numai de către societăţile specializate de protecţie şi pază care au prevăzut în regulamentul de organizare şi funcţionare acest obiect de activitate.

Art. 14. – Prin servicii de asigurare a ordinii şi siguranţei în incinta arenelor sportive se înţelege:

a) verificarea documentelor de acces, precum şi efectuarea controlului corporal preventiv şi al bagajelor în dreptul punctelor de acces;

b) reţinerea obiectelor şi materialelor prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. r) şi alin. (2) lit. b), pe care spectatorii încearcă să le introducă sau le-au introdus în arena sportivă;

c) depozitarea obiectelor şi materialelor, reţinute în conformitate cu prevederile lit. b), în locurile special amenajate de organizator, cu excepţia celor care constituie obiectul material al unor infracţiuni sau contravenţii, care se predau forţelor de ordine;

d) interzicerea, în incinta arenei sportive, a accesului persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (2) lit. b) şi predarea acestora forţelor de ordine;

e) realizarea de cordoane, baraje, patrule, posturi sau alte elemente de dispozitiv, pentru asigurarea ordinii în arena sportivă;

f) îndrumarea spectatorilor pentru ocuparea locurilor prevăzute pe documentele de acces;

g) interzicerea pătrunderii în suprafaţa de joc sau în zona vestiarelor şi a băncilor de rezerve a persoanelor care nu au drept de acces în aceste zone;

h) evacuarea individuală sau a grupurilor mici de suporteri care tulbură ordinea publică în arena sportivă;

i) participarea la evacuarea grupurilor mari de suporteri ori cu risc de agresivitate şi violenţă, alături de forţele de ordine;

j) efectuarea altor măsuri consemnate în planul de acţiune.

Art. 15. – (1) Personalul societăţilor specializate de protecţie şi pază, cu atribuţii pe linia ordinii şi siguranţei în incinta arenelor sportive, se compune din: agent control, agent de securitate-steward şi şef de obiectiv.

(2) Personalului de ordine şi siguranţă, pe lângă obligaţiile prevăzute la art. 48 şi 49 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, îi revin şi obligaţiile stabilite prin planul de acţiune.

(3) Avizarea şi atestarea personalului cu atribuţii pe linia ordinii şi siguranţei în incinta arenelor sportive se execută în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru personalul de pază.

(4) Persoanele care execută activităţi de asigurare a ordinii şi siguranţei în incinta arenelor sportive trebuie să absolve un curs de calificare, cu durata minimă de 30 de ore, organizat de Jandarmeria Română sau de alte persoane juridice specializate.

(5) Cursurile de calificare se desfăşoară pe baza unei tematici specifice, stabilită de Jandarmeria Română şi avizată de Agenţia Naţională pentru Sport, şi se finalizează prin examinarea absolvenţilor de către o comisie din care fac parte reprezentanţi ai jandarmeriei, ai direcţiilor judeţene pentru sport şi ai autorităţii publice care răspunde de ocuparea şi formarea profesională.

Art. 16. – (1) În vederea îndeplinirii atribuţiilor legale, personalul societăţilor specializate de protecţie şi pază poate fi dotat cu mijloace de apărare autorizate, pe care le poate folosi conform dispoziţiilor legale.

(2) Dotarea personalului pentru fiecare activitate desfăşurată se stabileşte prin planul de acţiune, conform atribuţiilor fiecărui element de dispozitiv în parte.

(3) Personalul de ordine şi siguranţă are obligaţia de a purta, în timpul serviciului, peste uniformă o vestă de culoare distinctivă, fluorescentă, stabilită de comun acord cu organizatorul, cu inscripţia „ORDINE/STEWARD”, precum şi ecusonul de identificare amplasat la vedere.

(4) Societăţile specializate de protecţie şi pază, precum şi personalul acestora beneficiază de drepturile legale şi răspund civil, material, disciplinar, contravenţional sau penal pentru modul de îndeplinire a obligaţiilor contractuale sau a atribuţiilor de serviciu, fiind obligate să respecte drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Art. 17. – (1) Ordinea şi siguranţa în incinta arenei sportive, în cazul jocurilor cu grad scăzut de risc, poate fi asigurată de organizator prin personal propriu.

(2) Personalul propriu al organizatorului desfăşoară activităţile prevăzute la art. 14.

(3) Organizatorul răspunde pentru selecţia, angajarea, nivelul de pregătire, echiparea şi dotarea personalului propriu care execută măsurile de ordine şi siguranţă.

(4) Pregătirea, dotarea şi echiparea personalului propriu al organizatorului care asigură ordinea şi siguranţa în incinta arenelor sportive se fac în condiţiile prevăzute la art. 15 şi 16.

(5) Personalul propriu al organizatorului beneficiază de drepturile legale şi răspunde civil, material, disciplinar, contravenţional sau penal pentru modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, fiind obligat să respecte drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

CAPITOLUL IV

Obligaţiile spectatorilor

Art. 18. – (1) Spectatorii sunt obligaţi să respecte cu stricteţe măsurile stabilite de organizatori şi forţele de ordine, pe traseele de deplasare către/de la locurile de desfăşurare a competiţiilor şi jocurilor sportive, în apropierea şi în interiorul bazelor sportive.

(2) La solicitarea forţelor de ordine sau a personalului de ordine şi siguranţă, spectatorii au obligaţia de a prezenta documentele de acces şi, după caz, actele de identitate.

(3) Spectatorii au obligaţia de a prezenta, la solicitarea forţelor de ordine sau a personalului de ordine şi siguranţă, materialele de publicitate vizuală aflate asupra lor.

Art. 19. – (1) În incinta arenei sportive, spectatorii sunt obligaţi să respecte ordinea, siguranţa şi regulile stabilite de organizator.

(2) Spectatorului care refuză să se supună controlului corporal sumar şi al bagajelor, efectuat de personalul de ordine şi siguranţă, sau care săvârşeşte, înainte de a intra în arena sportivă ori în momentul intrării, fapte de natură penală sau contravenţională în legătură cu competiţia sau jocul sportiv respectiv nu i se permite accesul în arena sportivă.

Art. 20. – Spectatorilor le este interzis:

a) să pătrundă sau să încerce pătrunderea în incinta bazei sportive ori, după caz, a arenei sportive fără documente de acces sau prin încălcarea normelor legale de acces stabilite de organizator;

b) să folosească, în scopul pătrunderii în incinta arenei sportive, documente de acces individualizate care nu le aparţin şi care, potrivit normelor stabilite de organizator, pot fi folosite doar de către titular;

c) să pătrundă în stare de ebrietate sau să consume băuturi alcoolice în arena sportivă;

d) să introducă sau să încerce introducerea de băuturi alcoolice în arena sportivă;

e) să introducă în arena sportivă inscripţii, embleme, pancarte, bannere, afişe, steaguri sau alte suporturi ce conţin simboluri, sloganuri, imagini ori texte cu conţinut obscen;

f) să refuze prezentarea documentelor de acces şi, după caz, a actelor de identitate, la solicitarea justificată a forţelor de ordine sau a personalului de ordine şi siguranţă;

g) să refuze supunerea la efectuarea controlului corporal preventiv şi al bagajelor de către forţele de ordine;

h) să ocupe alte locuri decât cele prevăzute pe documentele de acces, urmat de refuzul eliberării acestora la avertismentul verbal al reprezentanţilor societăţii specializate de protecţie şi pază sau al forţelor de ordine;

i) să arunce asupra celorlalţi spectatori, asupra oficialilor sau a jucătorilor, asupra forţelor de ordine sau a personalului de ordine şi siguranţă, asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în incinta bazei sportive, precum şi în direcţia suprafeţei de joc cu obiecte de orice fel sau cu substanţe corozive ori care murdăresc;

j) să escaladeze gardurile care delimitează spaţiul de joc sau gardurile interioare de separare a sectoarelor;

k) să se caţere pe gardul care delimitează spaţiul de joc de tribună;

l) să pătrundă pe suprafaţa de joc, cu excepţia cazurilor de forţă majoră;

m) să săvârşească fapte, acte sau gesturi obscene, să profereze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare, precum şi ameninţări cu acte de violenţă împotriva celorlalţi spectatori, oficiali, jucători sau a bunurilor acestora;

n) să profereze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare la adresa forţelor de ordine sau a personalului de ordine şi siguranţă;

o) să ameninţe cu acte de violenţă forţele de ordine sau personalul de ordine şi siguranţă;

p) să îşi ascundă faţa cu articole de îmbrăcăminte sau alte accesorii, cu intenţia de a împiedica identificarea;

r) să scrie sau să deseneze pe pereţii imobilelor, pe garduri sau pe alte obiecte amplasate în baza sportivă sau în arena sportivă;

s) să dezlipească sau să distrugă reclamele, anunţurile şi afişele expuse de organizator în incinta bazei sau a arenei sportive, precum şi să deterioreze, să ridice sau să mute semnele ori indicatoarele amplasate de organizator, pentru facilitarea accesului în arenă, sau a celor care semnalează existenţa unui pericol pentru viaţa persoanelor; ş) să ridice sau să mute, fără drept, barajele, gardurile ori alte obstacole amplasate de organizator sau de către forţele de ordine, pentru delimitarea sectoarelor de tribună ori peluză, pentru separarea grupurilor de suporteri şi a terenului de joc de tribună, inclusiv pe cele amplasate cu caracter temporar;

t) să amplaseze emblemele, pancartele, bannerele, afişele, steagurile sau alte mijloace de publicitate vizuală în alte locuri decât cele stabilite de organizator; ţ) să nu respecte regulile stabilite de organizator privind deplasarea spectatorilor în incinta arenei sportive;

u) să nu respecte măsurile de ordine dispuse de organizator sau de comandantul forţelor de ordine, în cazul producerii unor catastrofe, calamităţi naturale sau al altor pericole;

v) să refuze părăsirea imediată a arenei sportive, dacă măsura evacuării a fost dispusă de către personalul de ordine şi siguranţă sau de către forţele de ordine.

CAPITOLUL V

Contravenţii şi infracţiuni

Art. 21. – Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, disciplinară, contravenţională sau penală.

Art. 22. – Săvârşirea, de către spectatori sau de către oficiali, în incinta bazei sau a arenei sportive, a faptelor prevăzute la art. 20 constituie contravenţii, dacă nu s-au produs vătămări ale integrităţii corporale sau ale sănătăţii ori pagube materiale, şi se sancţionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 80 lei la 200 lei sau prestarea a 50–100 ore de activităţi în folosul comunităţii, faptele prevăzute la art. 20 lit. a), b), h), r), s) şi ţ);

b) cu amendă de la 150 lei la 400 lei sau prestarea a 70–120 ore de activităţi în folosul comunităţii, faptele prevăzute la art. 20 lit. g), k), m), n) şi t);

c) cu amendă de la 250 lei la 750 lei sau prestarea a 100–150 ore de activităţi în folosul comunităţii, precum şi cu sancţiunea contravenţională complementară de interzicere a accesului la competiţiile şi jocurile sportive de genul celor la care aceştia au săvârşit fapta pe o perioadă de 6 luni, faptele prevăzute la art. 20 lit. c), d), e), f), j), o), u) şi v);

d) cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei sau prestarea a 120–200 ore de activităţi în folosul comunităţii, precum şi cu sancţiunea contravenţională complementară de interzicere a accesului la competiţiile şi jocurile sportive de genul celor la care aceştia au săvârşit fapta pe o perioadă de un an, faptele prevăzute la art. 20 lit. i), p) şi ş);

e) cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei sau prestarea a 150–300 ore de activităţi în folosul comunităţii, precum şi cu sancţiunea contravenţională complementară de interzicere a accesului la competiţiile şi jocurile sportive de genul celor la care aceştia au săvârşit fapta pe o perioadă de 2 ani, fapta prevăzută la art. 20 lit. l).

Art. 23. – În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 2 pct. 2, 4, 25, 26 şi 33 din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de către suporteri înainte şi după desfăşurarea competiţiei sau jocului sportiv, în afara bazei sportive, care au legătură cu competiţia sau jocul în cauză, pe lângă sancţiunea principală stabilită de actul normativ, agentul constatator aplică şi sancţiunea contravenţională complementară de interzicere a accesului la competiţiile şi jocurile sportive de genul celor la care aceştia au săvârşit faptele, după cum urmează:

a) pe o perioadă de 6 luni, pentru faptele prevăzute de pct. 25 şi 33:

b) pe o perioadă de 1 an, pentru faptele prevăzute de pct. 2, 4 şi 26;

Art. 24. – Incitarea în public sau prin mass-media la acte de violenţă, în legătură cu competiţia sau jocul sportiv, de către conducătorii de cluburi, oficiali sau sportivi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei.

Art. 25. – (1) Cumpărarea în scop de revânzare a biletelor sau a oricăror documente de acces la competiţii şi jocuri sportive, precum şi vânzarea acestora la suprapreţ constituie contravenţie şi se pedepseşte cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei.

(2) Biletele sau celelalte documente de acces, care fac obiectul contravenţiei, se confiscă şi se returnează organizatorului după desfăşurarea competiţiei sau a jocului sportiv pentru care acestea au fost emise.

Art. 26. – (1) Săvârşirea de către organizator a următoarelor fapte constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. a), b), j), l), m), n), o), p), s), ş), v), x) şi la art. 10 alin. (2) lit. a), c), d), h), i), j) şi k);

b) cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. c), d), f), g), h), ţ) şi la art. 10 alin. (2) lit. e), f) şi l);

c) cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei şi suspendarea pe o perioadă de la o lună la 6 luni a dreptului de a organiza competiţii sau jocuri sportive pe teren propriu nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile prevăzute la la art. 10 alin. (1) lit. e), i), k), r), t) şi art. 10 alin. (2) lit. b) şi g).

(2) Suspendarea dreptului de a organiza competiţii şi jocuri sportive se dispune de federaţia de specialitate, la propunerea organului constatator.

Art. 27. – (1) Nerespectarea de către personalul de ordine şi siguranţă, în incinta arenelor sportive, a obligaţiilor prevăzute în planurile de acţiune constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100 lei la 500 lei.

(2) Dispoziţiile Legii nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la răspunderile şi sancţiunile prevăzute în sarcina societăţilor specializate de protecţie şi pază şi a personalului acestora sunt aplicabile şi în cazul prestării serviciilor de ordine şi siguranţă în incinta arenelor sportive.

Art. 28. – Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către poliţişti şi jandarmi.

Art. 29. – În cazul săvârşirii contravenţiilor prevăzute în prezenta lege contravenientul poate achita, în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

Art. 30. – Contravenţiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 31. – (1) Fapta unei persoane, căreia i s-a interzis accesul la unele competiţii sau jocuri sportive, de a se afla în arena sportivă unde se desfăşoară o competiţie sau un joc sportiv de genul celor pentru care s-a dispus interdicţia constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) se poate dispune faţă de învinuit sau inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive, pe o perioadă de la unu la 2 ani, care se adaugă la perioada pentru care s-a dispus iniţial măsura.

Art. 32. – (1) Opunerea cu violenţă faţă de personalul de ordine şi siguranţă sau faţă de forţele de ordine ori împiedicarea acestora de a-şi exercita atribuţiile specifice, cu ocazia desfăşurării unei competiţii sau a unui joc sportiv, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) se poate dispune faţă de învinuit sau inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive pe o perioadă de la 2 ani la 4 ani.

Art. 33. – (1) Portul sau încercarea de a introduce în incinta arenei sportive cuţit, pumnal, şiş, box, castet ori alte asemenea obiecte, fabricate sau confecţionate anume pentru tăiere, împungere ori lovire, precum şi a dispozitivelor pentru şocuri electrice constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit art. 1 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) se poate dispune faţă de învinuit sau inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile ori jocurile sportive pe o perioadă de la un an la 3 ani.

Art. 34. – (1) Deţinerea sau încercarea de a introduce în incinta arenei sportive substanţele iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant ori alte asemenea materiale, substanţe sau obiecte constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 60/1991, republicată, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

Art. 35. – (1) Încercarea de a introduce, deţinerea sau folosirea în incinta arenei sportive a obiectelor artizanale şi de distracţie, pe bază de amestecuri pirotehnice din clasele II – IV, T.1, T.2, precum şi a artificiilor din categoria „obiecte zburătoare luminoase” şi a pocnitorilor din clasa I constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit art. 31 alin. (2¹) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Încercarea de a introduce, deţinerea sau folosirea în incinta arenei sportive a materiilor explozive sau incendiare constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) În cazul prevăzut la alin. (3) se poate dispune faţă de învinuit ori inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive pe o perioadă de la 2 ani la 4 ani.

Art. 36. – (1) Utilizarea în arena sportivă a simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe, răspândirea ori deţinerea, în vederea răspândirii, de asemenea simboluri în arena sportivă constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe prin propagandă, săvârşită prin orice mijloace în incinta arenei sportive, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) În cazul prevăzut la alin. (3) se poate dispune faţă de învinuit sau inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile ori jocurile sportive pe o perioadă de la un an la 3 ani.

Art. 37. – (1) Lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice, săvârşite în incinta arenei sportive, asupra unui alt spectator, care au pricinuit o vătămare ce nu necesită îngrijiri medicale sau necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) se poate dispune faţă de învinuit ori inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive pe o perioadă de la un an la 3 ani.

(3) Fapta săvârşită în incinta arenei sportive asupra unui spectator, prin care s-a pricinuit o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii acestuia, care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 60 de zile, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.

(4) În cazul prevăzut la alin. (3) se poate dispune faţă de învinuit ori inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile ori jocurile sportive pe o perioadă de la 2 ani la 4 ani.

(5) Fapta săvârşită în incinta arenei sportive asupra unui spectator, prin care s-a pricinuit o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii acestuia, care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile ori dacă a produs vreuna dintre următoarele consecinţe: pierderea unui simţ sau organ, încetarea funcţionării acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluţirea, avortul sau punerea în primejdie a vieţii persoanei, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.

(6) În cazul prevăzut la alin. (5) se poate dispune faţă de învinuit ori inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive pe o perioadă de la 3 ani la 5 ani.

(7) În situaţia săvârşirii faptelor de mai sus asupra unui oficial, a unui sportiv sau asupra unui reprezentant al personalului de ordine şi siguranţă, limita maximă a măsurii de siguranţă se majorează cu un an.

Art. 38. – (1) Uciderea unei persoane în arena sportivă ori a unui spectator constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.

Art. 39. – (1) Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a scaunelor sau a altor elemente de mobilier, a instalaţiilor de orice fel, a amenajărilor interioare, a cablajului electric, a echipamentelor şi instalaţiilor de telecomunicaţii sau de supraveghere video din incinta arenei sportive, precum şi distrugerea, deteriorarea sau degradarea imobilelor din incinta bazei sportive constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.

(3) Dacă distrugerea a fost săvârşită asupra unui bun aparţinând forţelor de ordine sau asupra personalului de ordine şi siguranţă, instanţa de judecată poate dispune faţă de învinuit ori inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive pe o perioadă de la 2 ani la 4 ani.

Art. 40. – (1) Portul de armă, fără drept, în incinta arenei sportive constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.

Art. 41. – (1) Manifestările săvârşite în arena sportivă prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României sau pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autorităţile constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.

Art. 42. – (1) Fapta spectatorului care săvârşeşte în incinta arenei sportive acte sau gesturi, proferează cuvinte ori expresii sau se dedă la orice alte manifestări prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal ori se tulbură în alt mod ordinea publică constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.

(3) În cazul în care prin fapta săvârşită se tulbură grav ordinea publică în incinta arenei sportive, se poate dispune faţă de învinuit ori inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive pe o perioadă de la 2 ani la 4 ani.

Art. 43. – (1) Participarea la o încăierare între mai mulţi suporteri în incinta arenei sportive constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.

(3) În cazul în care, în cursul încăierării, s-a cauzat o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, se poate dispune faţă de învinuit ori inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive pe o perioadă de la 2 ani la 4 ani.

Art. 44. – (1) Măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive poate fi dispusă şi în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 32, 33, 35–39 şi 41–43, săvârşite de către spectatori înainte şi după desfăşurarea competiţiei ori jocului sportiv în afara arenei sportive, pe timpul afluirii/defluirii către/de la aceasta, precum şi al infracţiunilor săvârşite de către spectatori pe timpul deplasării organizate, în grup, către/de la localitatea unde se desfăşoară competiţia sau jocul sportiv ori pentru infracţiunile săvârşite în legătură cu o competiţie sau un joc sportiv.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), perioadele pentru care se poate dispune faţă de învinuit ori inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive sunt cele stabilite pentru fiecare infracţiune în parte.

Art. 45. – (1) Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă împotriva unui reprezentant al forţelor de ordine, lovirea sau orice alte acte de violenţă, vătămarea corporală sau vătămarea corporală gravă a acestuia, dacă acesta se află în exerciţiul funcţiunii pe timpul asigurării ordinii publice cu ocazia desfăşurării unei competiţii sau a unui joc sportiv ori pe timpul intervenţiei pentru restabilirea ordinii publice în astfel de situaţii sau pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, anterior prezentate, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) se poate dispune faţă de învinuit ori inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive o perioadă de la 2 ani la 6 ani.

(3) Aceeaşi măsură de siguranţă poate fi dispusă şi împotriva celor care săvârşesc infracţiunile prevăzute la art. 180–182, art. 189 şi 193 din Codul penal împotriva soţului, copiilor sau părinţilor unui reprezentant al forţelor de ordine, în scop de intimidare sau de răzbunare pentru actele ori faptele îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, în situaţiile prezentate la alin. (1).

Art. 46. – Constatarea infracţiunilor prevăzute în prezenta lege se face de către jandarmi şi poliţişti.

CAPITOLUL VI

Interzicerea accesului la competiţii sau la jocuri sportive

Art. 47. – (1) În cazul săvârşirii contravenţiilor prevăzute la art. 22 lit. c), d) şi e), precum şi la art. 23, agentul constatator aplică în sarcina contravenientului sancţiunea contravenţională complementară de interzicere a accesului la competiţiile sportive de genul celor la care acesta a săvârşit contravenţia.

(2) Sancţiunea contravenţională complementară se consemnează de către agentul constatator în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, alături de sancţiunea contravenţională principală aplicată.

(3) Împotriva procesului-verbal prevăzut la alin. (2) contravenientul poate face plângere.

(4) Plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal nu suspendă executarea sancţiunii complementare.

(5) La cererea petentului, instanţa de judecată învestită cu soluţionarea plângerii poate dispune, prin încheiere, suspendarea executării sancţiunii contravenţionale complementare.

Art. 48. – (1) În cazul în care o persoană, cu ocazia desfăşurării unei competiţii sau a unui joc sportiv ori în legătură cu acesta, a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, conform art. 31–45, pentru a preîntâmpina comiterea unor asemenea fapte în viitor, se poate lua faţă de aceasta măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sportive de genul celor la care fapta a fost săvârşită.

(2) Măsura este luată de instanţă chiar şi în condiţiile în care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă.

(3) Măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sportive poate fi luată în mod provizoriu de procuror, în cursul urmăririi penale, sau de instanţă, în cursul judecăţii.

Art. 49. – (1) În cazul în care procurorul, după începerea urmăririi penale, consideră că este necesară aplicarea măsurii de siguranţă a interzicerii accesului la competiţii sportive, va lua această măsură în mod provizoriu, prin ordonanţă.

(2) În cursul urmăririi penale măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţii sportive poate fi dispusă provizoriu, pe o durată de cel mult 180 de zile.

(3) Ordonanţa prevăzută la alin. (1) trebuie să precizeze genul competiţiilor şi jocurilor sportive la care îi este interzis învinuitului sau inculpatului să participe şi perioada în care îi este interzisă participarea.

(4) Împotriva ordonanţei procurorului prin care se dispune luarea măsurii interzicerii accesului la competiţii sportive învinuitul sau inculpatul poate face plângere, în termen de 3 zile de la luarea măsurii, la instanţa competentă să judece cauza în primă instanţă. Instanţa se pronunţă asupra plângerii printr-o încheiere, care nu este supusă niciunei căi de atac.

(5) Instanţa dispune asupra menţinerii sau revocării măsurii de siguranţă, prin încheiere, cu citarea învinuitului ori inculpatului, prezenţa procurorului fiind obligatorie. Lipsa învinuitului sau a inculpatului legal citat nu împiedică efectuarea judecăţii.

(6) Când constată că măsura este ilegală sau nu este justificată, instanţa dispune revocarea ei.

(7) Plângerea învinuitului sau a inculpatului împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a dispus luarea măsurii de siguranţă nu este suspensivă de executare.

(8) Dosarul se restituie procurorului în termen de 24 ore de la soluţionarea plângerii.

Art. 50. – (1) În cazul în care instanţa, în cursul judecăţii, consideră că este necesară aplicarea măsurii de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sportive, va lua această măsură în mod provizoriu.

(2) Instanţa dispune asupra aplicării măsurii de siguranţă, prin încheiere, cu citarea inculpatului, prezenţa procurorului fiind obligatorie. Lipsa inculpatului legal citat nu împiedică efectuarea judecăţii.

(3) Încheierea trebuie să precizeze genul competiţiilor şi jocurilor sportive la care îi este interzis inculpatului să participe şi perioada în care îi este interzisă participarea.

(4) Încheierea poate fi atacată odată cu fondul cauzei.

Art. 51. – (1) Dacă în cursul urmăririi penale procurorul dispune scoaterea de sub urmărire penală în condiţiile art. 11 pct. 1 lit. b) şi art. 10 alin. (1) lit. b 1) din Codul de procedură penală sau încetarea urmăririi penale în condiţiile art. 11 pct. 1 lit. c) şi art. 10 alin. (1) lit. f), g), h) şi i 1) din Codul de procedură penală, dosarul se înaintează instanţei competente să judece cauza în primă instanţă, pentru a se pronunţa cu privire la aplicarea, menţinerea sau revocarea măsurii de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sportive.

(2) Dispoziţiile art. 50 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

(3) Sentinţa instanţei poate fi atacată cu recurs, în termen de 3 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă. Dosarul va fi înaintat instanţei de recurs în termen de două zile. Dispoziţiile art. 50 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

(4) După soluţionarea recursului, dosarul se restituie procurorului competent în termen de cel mult două zile de la soluţionare.

Art. 52. – (1) Prin hotărârea care soluţionează fondul cauzei instanţa este obligată să se pronunţe şi asupra aplicării măsurii de siguranţă, precum şi asupra duratei acesteia, precizând, totodată, genul competiţiilor şi jocurilor sportive la care îi este interzis făptuitorului să participe.

(2) Hotărârea este supusă căilor de atac, potrivit dreptului comun.

Art. 53. – (1) Împotriva măsurii de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sportive, luată în mod provizoriu, se poate face cerere de revocare, dacă au dispărut motivele care au dus la luarea acesteia. Cererea se introduce, după caz, la instanţa competentă să judece cauza în fond sau la instanţa învestită cu soluţionarea cauzei. Dispoziţiile art. 50 alin. (2) şi

(3) se aplică în mod corespunzător.

(2) Încheierea instanţei nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă cererea a fost respinsă, o nouă cerere se poate face după cel puţin două luni de la respingerea cererii anterioare.

(3) Împotriva măsurii de siguranţă definitive a interzicerii accesului la competiţiile sportive se poate face cerere de revocare, dacă au dispărut motivele care au dus la luarea acesteia. Cererea se introduce, după caz, la instanţa competentă să judece cauza în fond. Dispoziţiile art. 50 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

(4) Hotărârea instanţei nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă cererea a fost respinsă, o nouă cerere se poate face după cel puţin două luni de la respingerea cererii anterioare.

Art. 54. – Interzicerea accesului sau participării la unele competiţii ori jocuri sportive, indiferent dacă a fost dispusă sub forma unei măsuri de siguranţă sau sub forma unei sancţiuni contravenţionale complementare, se aplică atât competiţiilor şi jocurilor sportive desfăşurate în ţară, cât şi celor desfăşurate în străinătate.

Art. 55. – (1) Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, prin punctul naţional de informare pentru manifestări sportive, constituie, în condiţiile legii, baza de date cu persoanele sancţionate pentru faptele săvârşite în legătură cu competiţiile şi jocurile sportive.

(2) După declararea competiţiilor şi jocurilor sportive, unitatea de jandarmi competentă teritorial comunică organizatorilor competiţiei sau jocului sportiv datele de identitate ale persoanelor cărora le-a fost interzis accesul la competiţia sau jocul sportiv.

Art. 56. – În cazul jocurilor sportive cu caracter internaţional, desfăşurate în străinătate, cluburile, prin intermediul responsabililor de ordine şi siguranţă, înştiinţează unitatea de jandarmi competentă teritorial despre intenţia oricăror persoane, împotriva cărora s-a dispus măsura interzicerii accesului, de a se deplasa în ţara unde are loc jocul sau competiţia sportivă în cauză.

Art. 57. – În situaţia în care există indicii că persoane împotriva cărora s-a dispus măsura interzicerii accesului intenţionează să participe la o competiţie sau joc sportiv în afara graniţelor ţării, punctul naţional de informare pentru manifestări sportive comunică datele de identificare ale acestora organismelor de aplicare a legii din ţara unde urmează să se desfăşoare jocul sportiv.

Art. 58. – (1) În situaţia organizării unei competiţii sau a unui joc sportiv internaţional, punctul naţional de informare pentru manifestări sportive solicită organismelor de aplicare a legii din ţara de origine a spectatorilor străini comunicarea de date şi informaţii cu privire la spectatorii care prezintă risc sau faţă de care s-a dispus măsura interzicerii participării la competiţii ori jocuri sportive.

(2) În situaţia în care un organizator român organizează o competiţie sau un joc sportiv internaţional şi primeşte, prin intermediul ofiţerului de informare, date despre intenţia unor spectatori străini de a participa la competiţia ori jocul sportiv în cauză, faţă de care organismele de aplicare a legii din ţara de origine au dispus măsura interzicerii accesului acestora la astfel de competiţii sau jocuri sportive, are dreptul, ca măsură administrativă, să nu le permită accesul.

CAPITOLUL VII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 59. – (1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, federaţiile şi ligile sportive de specialitate vor proceda la modificarea şi completarea în mod corespunzător a regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare.

(2) În termenul prevăzut la alin. (1), Agenţia Naţională pentru Sport va emite ordine pentru aplicarea măsurilor prevăzute la art. 10 alin. (3).

Art. 60. – Dispoziţiile art. 10 alin. (1) lit. h) se aplică în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 61. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 11/2006 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în sport, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 30 ianuarie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 299/2006, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR	PREŞEDINTELE SENATULUI
BOGDAN OLTEANU	NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 9 ianuarie 2008.

Nr. 4.