Legea nr. 482/2004

M. Of. nr. 1116 din 27 noiembrie 2004

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR                                   SENATUL

 

L E G E

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege. 

Articol unic. − Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, după litera b) se introduc literele b¹) şi b²) cu următorul cuprins:

„b¹) rezident − străinul titular al unui permis de şedere temporară pe teritoriul României, acordat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;

b²) rezident permanent − străinul titular al unui permis de şedere permanentă pe teritoriul României, acordat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;”. 

2. La articolul 2, litera d) va avea următorul cuprins:

„d) viză − autorizaţia, materializată prin aplicarea unui colant sau a unei ştampile pe un document de trecere a frontierei de stat valabil, care permite străinului supus acestei obligativităţi să se prezinte la un punct de trecere a frontierei pentru a solicita tranzitul sau şederea temporară pentru o perioadă determinată, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezentul act normativ;”. 

3. La articolul 5, litera e) se abrogă. 

4. La articolul 5, după alineatul (1) se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:

„(2) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, ori de câte ori este cazul, introducerea ori suspendarea unor facilităţi pe termen scurt, la acordarea dreptului de a intra sau, după caz, la prelungirea dreptului de şedere pe teritoriul României, pentru anumite categorii de străini, precum şi perioadele pentru care se acordă, respectiv se suspendă aceste facilităţi. Pe termen lung, Guvernul stabileşte strategia naţională în domeniul imigraţiei.”

5. La articolul 8, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Organele poliţiei de frontieră pot refuza intrarea străinilor pe teritoriul statului român şi în următoarele situaţii:

a) au săvârşit infracţiuni pe perioada altor şederi în România ori în străinătate împotriva statului sau a unui cetăţean român;

b) au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi străini;

c) au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României, precum şi împotriva celor care au încercat anterior să treacă frontiera României cu documente false sau falsificate;

d) suferă de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii.”

6. La articolul 12, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Străinul, cetăţean al unui stat dintre cele cuprinse în lista prevăzută la art. 36 alin. (2), intrat legal pe teritoriul României, are obligaţia să anunţe despre aceasta organul de poliţie competent teritorial, în termen de 3 zile de la data intrării.”

7. La articolul 14, după alineatul (1) se introduce alineatul (1¹) cu următorul cuprins:

„(1¹) Avizul Autorităţii pentru străini prevăzut la alin. (1) se eliberează în regim de urgenţă, iar în situaţiile în care sunt necesare verificări amănunţite, termenul poate fi de maximum 5 zile de la data solicitării.”

8. La articolul 20, literele b) şi c) vor avea următorul cuprins:

„b) viza de tranzit, identificată prin simbolul B;

c) viza de scurtă şedere, identificată prin simbolul C;”

9. Articolul 22 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 22

Viza de tranzit

Viza de tranzit este viza care permite unui străin să tranziteze teritoriul României. Viza de tranzit poate fi eliberată pentru unul sau două tranzituri şi, în mod excepţional, pentru mai multe tranzituri, fără ca durata fiecărui tranzit să depăşească 5 zile.”

10. La articolul 23, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„(1) Viza de scurtă şedere este viza care permite străinilor să solicite intrarea pe teritoriul României, pentru alte motive decât imigrarea, în vederea unei şederi neîntrerupte sau a mai multor şederi a căror durată să nu depăşească 90 de zile, în decurs de 6 luni de la data primei intrări. Acest tip de viză poate fi eliberat cu una sau mai multe intrări. 

(2) În cazul străinilor care călătoresc în mod frecvent în România, pentru relaţii de afaceri-cooperare, la solicitarea autorităţilor administrative centrale sau a societăţilor comerciale cu mare capacitate economico-financiară, viza de scurtă şedere cu intrări multiple poate fi acordată şi pe o perioadă de un an şi, în mod excepţional, pe o perioadă de până la 5 ani. Şi în aceste situaţii durata şederii nu poate depăşi 90 de zile în decurs de 6 luni.”

11. La articolul 31, litera e) a alineatului (1) se abrogă. 

12. La articolul 31, litera f) a alineatului (1) va avea următorul cuprins:

„f) în cazul marinarilor străini care solicită tranzitul pentru a se îmbarca, reîmbarca sau pentru a părăsi o navă în scopul repatrierii la încetarea contractului de muncă, precum şi în cazul schimburilor de echipaje.”

13. La articolul 31, litera a) a alineatului (4) va avea următorul cuprins:

„a) 15 zile, în cazul unei vize de scurtă şedere;”

14. La articolul 43, litera c) a alineatului (2) va avea următorul cuprins:

„c) investiţia pe care o va realiza societatea să se concretizeze prin aporturi de capital şi tehnologie în valoare minimă de 50.000 euro pentru societăţi comerciale cu răspundere limitată, de 70.000 euro pentru societăţi comerciale pe acţiuni sau crearea unui număr minim de 10 locuri de muncă.”

15. La articolul 43, litera d) a alineatului (2) se abrogă. 

16. La articolul 46, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Străinii, titulari ai unui drept de şedere în România de cel puţin un an, pot solicita reîntregirea familiei pentru:

a) soţ/soţie;

b) copiii minori, necăsătoriţi, ai titularului dreptului de şedere şi ai soţului/soţiei, inclusiv copiii adoptaţi în comun de către aceştia;

c) copiii minori, necăsătoriţi, inclusiv cei adoptaţi, ai titularului dreptului de şedere, în cazul în care sunt în întreţinerea efectivă a acestuia;

d) copiii minori, necăsătoriţi, inclusiv cei adoptaţi, ai soţului/soţiei titularului dreptului de şedere, în cazul în care sunt în întreţinerea efectivă a acestuia.”

17. După alineatul (1) al articolului 46 se introduc alineatele (1¹)−(1³) cu următorul cuprins:

„(1¹) Adopţia copiilor prevăzuţi la alin. (1) trebuie să fie dispusă printr-o decizie a unei autorităţi române competente, în condiţiile legii, sau printr-o decizie a unei autorităţi a altui stat, care produce efecte juridice pe teritoriul României. 

(1²) Autoritatea pentru străini aprobă, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, reîntregirea familiei şi pentru următoarele categorii:

a) rudele de gradul I în linie ascendentă ale titularului dreptului de şedere sau ale soţului/soţiei, în cazul în care acestea nu se pot întreţine singure;

b) copiii adulţi necăsătoriţi ai titularului dreptului de şedere sau ai soţului/soţiei, în cazul în care aceştia nu se pot întreţine singuri din motive medicale. 

(1³) Străinii prevăzuţi la alin. (1), titulari ai unui drept de şedere în scop de studii, pot solicita reîntregirea familiei pentru soţ/soţie şi copiii minori, necăsătoriţi, cu condiţia ca data încheierii căsătoriei să fie anterioară obţinerii dreptului de şedere.”

18. La articolul 46, litera f) a alineatului (2) se abrogă. 

19. La articolul 46, litera c) a alineatului (4) va avea următorul cuprins:

„c) solicitantul să posede mijloace de întreţinere, pe lângă cele necesare pentru propria întreţinere potrivit legii, în cuantumul corespunzător salariului minim net pe economia naţională pentru fiecare membru de familie.”

20. Articolul 49 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 49

Viza de lungă şedere pentru străinii membri de familie ai cetăţenilor români

Viza de lungă şedere se poate acorda:

a) străinilor căsătoriţi cu cetăţeni români, cu condiţia ca aceasta să nu fie o căsătorie de convenienţă, constatată în condiţiile prevăzute la art. 64, iar dacă a fost încheiată pe teritoriul României, solicitantul să fi avut drept de şedere la acea dată;

b) străinilor care fac dovada că nu sunt căsătoriţi şi care convieţuiesc cu cetăţeni români, cu condiţia ca aceştia să aibă împreună cel puţin un copil;

c) copiilor minori necăsătoriţi, inclusiv celor adoptaţi;

d) rudelor de gradul I în linie ascendentă cu vârsta peste 60 de ani.”

21. La articolul 50, literele b), c) şi g) ale alineatului (2) vor avea următorul cuprins:

„b) nu a intervenit, pe perioada şederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)−d) şi alin. (2);

c) posedă document de călătorie valabil;

......................................................................................... 

g) prezintă dovada asigurării medicale, cu valabilitate pentru cel puţin un an.”

22. La articolul 50, după alineatul (2) se introduce alineatul (2¹) cu următorul cuprins:

„(2¹) Străinii sunt obligaţi ca, la expirarea valabilităţii documentelor prevăzute la alin. (2) lit. c), f) şi g), să întreprindă demersurile necesare prelungirii valabilităţii sau reînnoirii acestora.”

23. La articolul 50, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Prelungirea dreptului de şedere se poate acorda şi pentru perioade mai mari de un an în condiţiile prezentei legi sau pe bază de reciprocitate.”

24. La articolul 51, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Cererea va fi soluţionată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. În cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor de prelungire a dreptului de şedere, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluţionare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.”

25. La articolul 55, punctul (iv) de la litera c) a alineatului (2) va avea următorul cuprins:

„(iv) documentele din care să rezulte că investiţia este concretizată în aport de capital sau transfer de tehnologie, în valoare de cel puţin 70.000 euro ori crearea a cel puţin 15 locuri de muncă, în cazul acţionarului, şi 50.000 euro ori crearea a cel puţin 10 locuri de muncă, în cazul asociatului, cu condiţia ca, în cazul locurilor de muncă, acestea să fie încadrate cu persoane angajate cu normă întreagă, în condiţiile legii.”

26. La articolul 58, literele a)−c) ale alineatului (1) vor avea următorul cuprins:

„a) este înscris la o unitate sau o instituţie de învăţământ de stat sau particulară acreditată, forma învăţământ de zi;

b) dovedeşte că şi-a achitat taxele de studii pe perioada pentru care solicită prelungirea dreptului de şedere;

c) face dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de cel puţin salariul minim brut pe ţară, pe perioada valabilităţii permisului de şedere.”

27. La articolul 63, litera d) a alineatului (1) va avea următorul cuprins:

„d) dovedeşte că străinul care a solicitat reîntregirea dispune de mijloace de întreţinere peste cuantumul prevăzut la eliberarea permisului de şedere, cel puţin la nivelul salariului minim brut pe ţară, pentru fiecare membru de familie.”

28. La articolul 63, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Prelungirea dreptului de şedere pentru străinii membri de familie ai cetăţenilor români poate fi acordată astfel:

a) pentru străinii căsătoriţi cu cetăţeni români, dacă:

(i)	prezintă certificatul de căsătorie în original şi copie, care trebuie să producă efecte juridice pe teritoriul României;
(ii)	fac dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim brut pe ţară;

b) pentru străinii care convieţuiesc cu cetăţeni români, dacă:

(i)	prezintă certificatele de naştere ale copiilor, cetăţeni români, în original şi în copie;
(ii)	prezintă declaraţia cetăţeanului român, în formă autentică, din care să rezulte că aceştia convieţuiesc;
(iii)	fac dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim brut pe ţară;

c) pentru copiii minori necăsătoriţi, inclusiv cei adoptaţi, dacă:

(i)	se prezintă documente traduse şi legalizate din care să rezulte existenţa legăturii de rudenie;
(ii)	se face dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim brut pe ţară;

d) pentru rudele de gradul I în linie ascendentă, dacă:

(i)	prezintă documente traduse şi legalizate din care să rezulte existenţa legăturii de rudenie;
(ii)	fac dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim brut pe ţară.”

29. La articolul 68, litera a) a alineatului (1) va avea următorul cuprins:

„a) străinii detaşaţi − cu prezentarea unei adeverinţe de la reprezentanţa, sucursala ori filiala aflată pe teritoriul României sau de la o societate comercială, persoană juridică română, al cărei asociat/acţionar este companiamam ă, cu acelaşi obiect de activitate, dacă fac dovada că nu sunt în raporturi contractuale de muncă cu persoana juridică română. Dreptul de şedere pentru acest scop poate fi prelungit o singură dată, pentru o perioadă de până la un an, pentru prelungirile ulterioare fiind aplicabile dispoziţiile legale privind prelungirea dreptului de şedere a străinilor angajaţi în muncă;”. 

30. Articolele 69−74 vor avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 69

Dreptul de şedere permanentă

(1) Dreptul de şedere permanentă se acordă, la cerere, în condiţiile prezentei legi, pe perioadă nedeterminată, străinului titular al unui drept de şedere temporară căruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România. 

(2) Dreptul de şedere permanentă încetează în următoarele situaţii:

a) la cererea titularului;

b) la obţinerea unui drept de şedere permanentă pe teritoriul altui stat;

c) în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 12 luni consecutive, cu excepţia situaţiei în care, în această perioadă, titularul a beneficiat de drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene;

d) în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă a beneficiat de un drept de şedere temporară pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene;

e) în cazul declarării ca indezirabil. 

(3) În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c) şi d), străinul poate depune o nouă cerere de stabilire a domiciliului în România după o şedere legală şi continuă de 12 luni. 

(4) Dreptul de şedere permanentă poate fi anulat sau revocat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă. 

ARTICOLUL 70

Condiţii de stabilire a domiciliului în România

(1) Străinii îşi pot stabili domiciliul în România dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) o şedere temporară continuă şi legală în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:

(i)	şederea va fi considerată continuă atunci când perioada de absenţă de pe teritoriul României este mai mică de 6 luni consecutive şi nu depăşeşte în total 10 luni pe întreaga perioadă;
(ii)	şederea va fi considerată legală atunci când discontinuităţile între perioadele pentru care s-a acordat succesiv dreptul de şedere sunt mai mici de 30 de zile consecutive şi nu depăşesc în total 90 de zile pe întreaga perioadă, chiar dacă au fost sancţionaţi contravenţional;

b) fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere în cuantumul prevăzut de lege, corespunzător scopului pentru care s-a prelungit dreptul de şedere până la depunerea cererii;

c) fac dovada asigurării sociale de sănătate, în condiţiile legii;

d) fac dovada că deţin, în mod legal, spaţiu de locuit corespunzător pentru ei şi pentru membrii de familie cu care locuiesc împreună;

e) vorbesc limba română la un nivel satisfăcător;

f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică şi siguranţa naţională. 

(2) Străinii titulari ai unui drept de şedere temporară în scop de studii nu pot solicita stabilirea domiciliului în România. 

(3) În cazul în care străinii prevăzuţi la alin. (2) dobândesc un drept de şedere temporară care le permite să solicite stabilirea domiciliului în România, numai jumătate din perioada de şedere în scop de studii poate fi luată în considerare în calcularea perioadei de şedere continuă şi legală, conform prevederilor alin. (1) lit. a). Aceste prevederi se aplică în mod corespunzător şi membrilor de familie ai acestora, titulari ai unui drept de şedere în scop de reîntregire a familiei. 

(4) Străinilor de origine română sau născuţi în România, precum şi celor a căror şedere este în interesul statului român li se poate aproba stabilirea domiciliului fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1). 

(5) Străinul minor poate obţine stabilirea domiciliului în România o dată cu părinţii săi. În cazul în care numai unul dintre părinţi este titular al dreptului de şedere permanentă, este necesar consimţământul celuilalt părinte, în formă autentică. 

ARTICOLUL 71

Condiţii cu privire la solicitarea stabilirii domiciliului în România

(1) Pentru stabilirea domiciliului în România, străinul trebuie să depună personal, la formaţiunile teritoriale ale Autorităţii pentru străini, o cerere-tip. 

(2) Cererea, completată în limba română, trebuie însoţită de documente care să dovedească îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 70, precum şi următoarele documente:

a) documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie legalizată;

b) copie legalizată a actelor de stare civilă;

c) acte doveditoare privind deţinerea legală a spaţiului de locuit, în original şi în copie legalizată;

d) acte doveditoare privind mijloacele de întreţinere;

e) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine, tradus şi legalizat. În cazul în care solicitantul cererii a părăsit teritoriul României după data eliberării certificatului de cazier judiciar, acesta trebuie să depună un nou certificat de cazier judiciar, emis după data reîntoarcerii în România;

f) certificat de cazier judiciar, eliberat de autorităţile române;

g) dovada asigurării sociale de sănătate. 

ARTICOLUL 72

Aprobarea cererilor de stabilire a domiciliului în România

(1) Stabilirea domiciliului în România se aprobă de către şeful Autorităţii pentru străini. 

(2) În scopul analizării cererilor de stabilire a domiciliului în România, prin dispoziţie a şefului Autorităţii pentru străini se constituie o comisie care formulează propuneri motivate pentru fiecare caz în parte. 

(3) Cererile de stabilire a domiciliului se soluţionează în termen de maximum 6 luni de la data înregistrării. Pentru motive obiective, şeful Autorităţii pentru străini poate prelungi acest termen cu încă 3 luni, cu înştiinţarea solicitantului. 

(4) Aprobarea sau respingerea cererii se comunică în scris solicitantului, în termen de 10 zile lucrătoare de la soluţionarea acesteia. 

(5) În termen de 30 de zile de la primirea comunicării, străinul căruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România este obligat să se prezinte la formaţiunea teritorială a Autorităţii pentru străini unde a fost înregistrată cererea, în vederea eliberării permisului de şedere permanentă. 

(6) În cazul neprezentării în termen de 12 luni de la data comunicării, străinul pierde dreptul de eliberare a permisului de şedere permanentă. Pentru aprobarea stabilirii domiciliului în România, străinul poate depune o nouă cerere. 

ARTICOLUL 73

Respingerea cererii de stabilire a domiciliului în România

(1) Dacă se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 70 şi 71, comisia prevăzută la art. 72 propune şefului Autorităţii pentru străini respingerea cererii. 

(2) Decizia de respingere a cererii, precum şi motivele care au stat la baza acesteia se comunică, în scris, solicitantului de către Autoritatea pentru străini. 

(3) Respingerea cererii de stabilire a domiciliului în România poate fi contestată de străin pe calea contenciosului administrativ, în termen de 30 de zile de la data comunicării. 

(4) Respingerea cererii de stabilire a domiciliului în România nu are efecte juridice asupra dreptului de şedere temporară a străinului. 

ARTICOLUL 74

Tratament egal

Străinul titular al unui drept de şedere permanentă beneficiază, în condiţiile legii, de tratament egal cu cetăţenii români în ceea ce priveşte:

a) accesul la piaţa muncii, cu condiţia ca activitatea desfăşurată să nu presupună, chiar şi ocazional, exercitarea unor prerogative ale autorităţii publice;

b) accesul la toate formele de învăţământ;

c) echivalarea studiilor şi recunoaşterea diplomelor, a certificatelor şi a altor calificări, în conformitate cu prevederile naţionale;

d) securitatea socială, asistenţă socială şi de sănătate şi protecţie socială;

e) deduceri de impozit pe venitul global şi scutiri de taxe;

f) accesul la bunuri şi servicii publice, inclusiv obţinerea de locuinţe;

g) libertatea de asociere, afiliere şi apartenenţă la o organizaţie sindicală sau profesională.”

31. Articolul 75 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 75

Cazuri de anulare şi revocare a dreptului de şedere

(1) Autoritatea pentru străini anulează, prin decizie motivată, dreptul de şedere permanentă sau temporară în România în următoarele situaţii:

a) se constată ulterior că, la data prelungirii dreptului de şedere temporară sau la data aprobării stabilirii domiciliului în România, străinul nu îndeplinea condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă în acest sens;

b) se constată ulterior că unele acte care au stat la baza acordării dreptului de şedere temporară sau permanentă sunt false ori falsificate;

c) se constată ulterior că străinul a fost îndepărtat de pe teritoriul României şi a reintrat, sub altă identitate, în perioada de interdicţie. 

(2) Autoritatea pentru străini revocă, prin decizie motivată, dreptul de şedere temporară în România atunci când:

a) în urma verificărilor specifice efectuate de organele competente ale Autorităţii pentru străini sau a sesizărilor primite de la alte autorităţi competente, potrivit legii, se constată că străinul nu mai îndeplineşte condiţiile pe baza cărora i-a fost prelungit dreptul de şedere ori nu mai respectă scopul pentru care i-a fost acordat acest drept;

b) se constată că străinul a încălcat reglementările privind frontiera de stat sau cele referitoare la angajarea în muncă a străinilor;

c) se constată că străinul suferă de o boală ce pune în pericol sănătatea publică şi nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autorităţile competente.”

32. Articolul 79 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 79

Îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României

Împotriva străinilor a căror şedere în România a devenit ilegală ori al căror drept de şedere a fost anulat sau revocat, Autoritatea pentru străini poate dispune măsura îndepărtării de pe teritoriul României şi, după caz, poate dispune măsura interzicerii intrării în România pentru o perioadă determinată.”

33. La articolul 80, litera a) a alineatului (1) va avea următorul cuprins:

„a) străinul căruia i s-a anulat sau revocat viza, precum şi cel a cărui şedere a devenit ilegală, în termen de maximum 10 zile;”. 

34. La articolul 81, litera b) a alineatului (4) va avea următorul cuprins:

„b) prin afişare la sediul Autorităţii pentru străini sau al formaţiunilor sale teritoriale, în cazurile în care străinul:

(i)	refuză să semneze dispoziţia de părăsire a teritoriului;
(ii)	nu mai locuieşte la adresa declarată;
(iii)	nu a făcut cunoscută adresa la care locuieşte.”

35. Articolul 82 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 82

Contestarea dispoziţiei de părăsire a teritoriului

(1) Dispoziţia de părăsire a teritoriului poate fi atacată în termen de 10 zile lucrătoare de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucureşti, în cazul în care aceasta a fost emisă de Autoritatea pentru străini, sau la curtea de apel în a cărei rază de competenţă se află formaţiunea teritorială care a emis dispoziţia de părăsire a teritoriului. Instanţa soluţionează cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Sentinţa instanţei este definitivă şi irevocabilă. 

(2) Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1) suspendă executarea dispoziţiei de părăsire a teritoriului.”

36. La articolul 83, după alineatul (4) se introduce alineatul (4¹) cu următorul cuprins:

„(4¹) Punerea în executare a ordonanţei de declarare ca indezirabil se realizează prin escortarea străinului până la frontieră sau în ţara de origine, de către personalul specializat al Autorităţii pentru străini.”

37. La articolul 86, litera b) a alineatului (2) va avea următorul cuprins:

„b) la expirarea valabilităţii permisului de şedere nu au solicitat prelungirea dreptului de şedere, iar perioada scursă de la încetarea acestuia este mai mare de 90 de zile;”. 

38. După articolul 86 se introduce articolul 86¹ cu următorul cuprins:

„ARTICOLUL 86¹

Contestarea măsurii de returnare

(1) Decizia de returnare poate fi atacată de străinul împotriva căruia s-a dispus, în termen de 3 zile de la data comunicării, la curtea de apel competentă teritorial. Instanţa se pronunţă în termen de 3 zile de la data primirii cererii. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă. 

(2) Până la pronunţarea hotărârii de către instanţă, străinul este luat în custodie publică, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă. 

(3) Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1) are efect suspensiv numai în ceea ce priveşte executarea măsurii returnării.”

39. La articolul 87, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Dacă străinul posedă document de trecere a frontierei de stat valabil, mijloace financiare şi nu este necesară efectuarea altor formalităţi, măsura va fi pusă în aplicare în termen de 24 de ore, cu excepţia situaţiei în care acesta îşi exprimă intenţia de a contesta măsura returnării. 

(3) Când măsura returnării nu poate fi pusă în aplicare în termen de 24 de ore, străinul va fi luat în custodie publică.”

40. După articolul 88 se introduce articolul 88¹ cu următorul cuprins:

„ARTICOLUL 88¹

Măsuri de asistenţă privind tranzitul în cazul returnării pe calea aerului între statele membre ale Uniunii Europene

(1) Returnarea pe calea aerului se efectuează, de regulă, prin folosirea zborurilor directe până în ţara de destinaţie. 

(2) În situaţia în care returnarea nu este posibilă în condiţiile prevăzute la alin. (1), Autoritatea pentru străini poate solicita altor state tranzitul aeroportuar. 

(3) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră poate aproba solicitări de tranzit adresate de autorităţile competente din statele membre ale Uniunii Europene, în cazul returnării străinilor proveniţi din state terţe. 

(4) Solicitarea de tranzit prevăzută la alin. (3) poate fi refuzată dacă:

a) străinul este învinuit sau inculpat într-o cauză penală ori are de executat o pedeapsă privativă de libertate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pe teritoriul României;

b) tranzitul către alte state sau admisia în ţara de destinaţie nu este permisă;

c) măsura returnării necesită transportul pe un aeroport aflat pe teritoriul României;

d) străinul reprezintă o ameninţare pentru siguranţa naţională, ordinea şi sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale statului român;

e) asistenţa solicitată este imposibilă în acel moment din motive obiective; în acest caz, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră informează, în cel mai scurt timp posibil, autorităţile solicitante asupra unei date cât mai apropiate de cea solicitată iniţial, în care poate fi acordată asistenţa tranzitului. 

(5) În situaţia în care, ulterior aprobării tranzitului, survin situaţiile prevăzute la alin. (4), autorizaţiile deja eliberate pot fi revocate, cu informarea autorităţilor solicitante asupra motivelor care au determinat revocarea. 

(6) Solicitarea de tranzit trebuie transmisă în scris cu cel târziu două zile înainte de tranzit. Acest termen poate fi scurtat în cazuri urgente şi justificate. 

(7) Decizia va fi comunicată statului membru solicitant în termen de două zile. Termenul poate fi prelungit, în cazuri justificate, cu maximum 48 de ore. 

(8) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră stabileşte puncte de contact în toate zonele de tranzit importante. 

(9) Operaţiunea de tranzit nu trebuie să depăşească 24 de ore. În cazul în care, din motive obiective, sunt necesare măsuri de asistenţă suplimentare pentru continuarea operaţiunii de tranzit, acest termen poate fi prelungit cu maximum 48 de ore. 

(10) În limita mijloacelor disponibile şi în conformitate cu standardele internaţionale relevante, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră va asigura măsurile de asistenţă necesare de la aterizare şi până la părăsirea aeroportului către ţara de destinaţie a cetăţeanului statului terţ, în ceea ce priveşte:

a) întâmpinarea cetăţeanului statului terţ la aeronavă şi escortarea acestuia în perimetrul aeroportului de tranzit, în special către zborul de legătură;

b) asigurarea tratamentului medical de urgenţă cetăţeanului statului terţ şi, dacă este cazul, a escortării acestuia;

c) asigurarea hranei pentru cetăţeanul statului terţ şi, dacă este cazul, a escortării acestuia;

d) primirea, păstrarea şi predarea documentelor de călătorie, în special în cazul returnării neescortate;

e) în cazul tranzitului neescortat, informarea statului membru solicitant despre locul şi ora plecării cetăţeanului statului terţ de pe teritoriul statului român;

f) informarea statului membru solicitant în privinţa oricăror incidente serioase care survin în timpul tranzitului;

g) pe timpul staţionării în aeroportul de tranzit, şeful punctului de trecere a frontierei poate dispune cazarea străinului în spaţii special amenajate şi folosirea mijloacelor legale pentru prevenirea sau eliminarea oricărei încercări a străinului de a se împotrivi tranzitului. 

(11) Costurile serviciilor asigurate, prevăzute la alin. (10), vor fi suportate de statul membru solicitant. 

(12) În cazurile în care tranzitul pe calea aerului nu s-a putut efectua, Autoritatea pentru străini va lua măsurile necesare primirii străinului în ţară.”

41. La articolul 92, alineatul (4) se abrogă. 

42. După articolul 92 se introduce articolul 92¹ cu următorul cuprins:

„ARTICOLUL 92¹

Recunoaşterea deciziilor de îndepărtare a străinilor de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene

(1) Deciziile de îndepărtare a străinilor, cetăţeni ai unor state terţe, de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene sunt recunoscute de statul român şi sunt puse în aplicare de Autoritatea pentru străini în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, în următoarele cazuri:

a) decizia de îndepărtare este luată pentru motive de ordine publică şi siguranţă naţională, astfel:

(i)	când străinul a fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an;
(ii)	ca urmare a desfăşurării de către străini ori a existenţei unor indicii temeinice că străinul urmează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol ordinea publică sau siguranţa naţională;

b) decizia de îndepărtare este luată ca urmare a neîndeplinirii de către străin a condiţiilor referitoare la intrarea şi şederea străinilor pe teritoriul statului membru în cauză. 

(2) Pentru a fi puse în aplicare, este necesar ca deciziile de îndepărtare prevăzute la alin. (1) să nu fi fost revocate sau suspendate de către autorităţile emitente. 

(3) Sunt exceptaţi de la prevederile alin. (1) străinii membri de familie ai cetăţenilor români, precum şi membrii de familie ai cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene. 

(4) În vederea aplicării prezentului articol, Autoritatea pentru străini cooperează şi face schimb de informaţii cu autorităţile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene.”

43. La articolul 93, alineatul (7) va avea următorul cuprins:

„(7) În situaţia în care, ulterior luării în custodie publică a unui străin, se constată existenţa unuia dintre cazurile prevăzute la art. 89 alin. (1) sau acesta formulează pentru prima dată o cerere pentru acordarea unei forme de protecţie, măsura luării în custodie publică încetează de drept. La formularea unei a doua cereri, măsura luării în custodie publică încetează la data acordării accesului la o nouă procedură.”

44. La articolul 93, după alineatul (7) se introduce alineatul (7¹) cu următorul cuprins:

„(7¹) Fac excepţie de la prevederile alin. (7) situaţiile în care, pentru raţiuni de siguranţă naţională sau ordine publică, se impune îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României sau menţinerea străinului în custodie publică până la finalizarea procedurii pentru acordarea statutului de refugiat.”

45. La articolul 93, alineatul (8) va avea următorul cuprins:

„(8) Străinii împotriva cărora s-a dispus luarea în custodie publică, în condiţiile prevăzute la alin. (2), pot depune, în termen de 5 zile, plângere la Curtea de Apel Bucureşti, care este obligată să o soluţioneze în termen de 3 zile de la data primirii. Străinii luaţi în custodie publică, precum şi cei returnaţi în termen de 24 de ore sunt amprentaţi şi fotografiaţi.”

46. Articolul 96 va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 96

Asistenţa medicală a străinilor luaţi în custodie

(1) Străinii luaţi în custodie publică au dreptul la asistenţă medicală, medicamente şi materiale sanitare gratuite. 

(2) Serviciile medicale prevăzute la alin. (1) se asigură, după caz, prin serviciul medical al centrelor de cazare sau prin unităţile sanitare ale Ministerului Sănătăţii. Decontarea cheltuielilor se asigură de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin bugetul alocat Autorităţii pentru străini, special prevăzut în acest scop.”

47. La articolul 99, după litera e) a alineatului (1) se introduce litera f) cu următorul cuprins:

„f) străinii care se află în imposibilitatea de a părăsi România din alte motive obiective.”

48. La articolul 101, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Măsura interzicerii intrării în România, prevăzută la alin. (1), se dispune şi împotriva persoanelor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)−d) şi alin. (2) lit. a) şi b). 

(3) Aplicarea măsurii de interzicere a intrării se realizează, în toate cazurile, prin instituirea consemnului nominal la punctele de trecere a frontierei de stat şi, atunci când este posibil, prin aplicarea în documentele de trecere a frontierei de stat a ştampilei în care se precizează durata acesteia.”

49. La articolul 102, litera a) a alineatului (1) va avea următorul cuprins:

„a) un an, în cazul:

(i)	unei şederi ilegale de la 30 de zile la un an, pentru străinii care nu au părăsit teritoriul României la expirarea dreptului de şedere conferit prin viză sau în temeiul unor convenţii internaţionale ori acte normative prin care se desfiinţează unilateral regimul de vize;
(ii)	unei şederi ilegale de la 3 luni la un an, pentru străinii care au fost titulari ai unui permis de şedere temporară;
(iii)	străinilor care nu au respectat dispoziţia de părăsire a teritoriului şi care au fost returnaţi;”.

50. La articolul 102, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Limitele interdicţiilor prevăzute la alin. (1) se reduc la jumătate pentru străinii care:

a) solicită reîntoarcerea voluntară, în condiţiile prevăzute la art. 90;

b) suportă cheltuielile necesare îndepărtării de pe teritoriul României;

c) rambursează ulterior Autorităţii pentru străini cheltuielile suportate pentru îndepărtarea de pe teritoriul României;

d) sunt căsătoriţi cu cetăţeni români ori sunt părinţi ai unor minori, cetăţeni români. 

(3) Împotriva străinilor care au comis infracţiuni cu intenţie şi care au fost îndepărtaţi, durata interdicţiei va fi egală cu durata pedepsei la care au fost condamnaţi, dar nu mai mică de 3 ani.”

51. La articolul 102, după alineatul (4) se introduce alineatul (4¹) cu următorul cuprins:

„(4¹) Împotriva străinilor prevăzuţi la art. 101 alin. (2) durata interdicţiei va fi după cum urmează:

a) 15 ani − pentru străinii prevăzuţi la art. 8 alin. (1) lit. b) şi d);

b) 5 ani − pentru străinii prevăzuţi la art. 8 alin. (2) lit. a)−c).”

52. La articolul 102, alineatul (5) se abrogă. 

53. După articolul 120 se introduc articolele 120¹ şi 120² cu următorul cuprins:

„ARTICOLUL 120¹

Străinii cu drept de şedere permanentă în statele membre ale Uniunii Europene

(1) Străinii, cetăţeni ai unor state terţe sau apatrizi, cu drept de şedere permanentă în statele membre ale Uniunii Europene, pot intra şi rămâne pe teritoriul statului român, pentru o perioadă de 90 de zile în decurs de 6 luni, fără obligativitatea obţinerii unei vize de intrare. 

(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate prelungi dreptul de şedere temporară, fără îndeplinirea condiţiei prealabile de obţinere a unei vize de lungă şedere, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă. 

ARTICOLUL 120²

Membrii de familie ai străinilor cu drept de şedere permanentă în statele membre ale Uniunii Europene

(1) Membrii de familie ai străinilor prevăzuţi la art. 120¹, care au un drept de şedere temporară în scopul reîntregirii familiei într-un stat membru al Uniunii Europene, pot intra în România în baza unei vize de lungă şedere acordate în acelaşi scop de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu îndeplinirea condiţiilor generale de acordare a vizelor, precum şi cu prezentarea dovezilor privind dreptul de şedere pe teritoriul statului membru al Uniunii Europene în această calitate. 

(2) Membrilor de familie ai străinilor prevăzuţi la art. 120¹, care nu au un drept de şedere temporară în scopul reîntregirii familiei într-un stat membru al Uniunii Europene, le sunt aplicabile prevederile art. 46. 

(3) Străinilor prevăzuţi la alin. (1) şi (2) li se poate prelungi dreptul de şedere, potrivit prevederilor art. 63 alin. (1).”

54. La articolul 124, punctele 2, 3 şi 8 vor avea următorul cuprins:

„2. neîndeplinirea de către străin a obligaţiei de a părăsi teritoriul României după data la care încetează dreptul de şedere în România prevăzut la art. 11;

3. neîndeplinirea de către străin a obligaţiei de anunţare a şederii sale la organul de poliţie competent teritorial, până cel târziu după 3 zile de la împlinirea termenului prevăzut la art. 12 alin. (1);

................................................................................... 

8. neîndeplinirea de către străin a obligaţiei de a se prezenta la formaţiunea teritorială a Autorităţii pentru străini, în termenul de 30 de zile prevăzut la art. 72 alin. (5);”. 

55. La articolul 124, după punctul 6 se introduce punctul 6¹ cu următorul cuprins:

„6¹. neîndeplinirea de către străini a obligaţiilor prevăzute la art. 50 alin. (2¹);”. 

56. La articolul 125, litera a) va avea următorul cuprins:

„a) cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei, cele prevăzute la pct. 3, 4, 6, 61, 8, 9, 10, 11 şi 12;”. 

57. La articolul 129, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Intrarea pe teritoriul României, prin trecerea ilegală a frontierei sau sub o altă identitate, de către străinul declarat indezirabil ori căruia i-a fost interzis în orice mod dreptul de intrare sau şedere în ţară, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 6 ani.”

58. După articolul 130 se introduce articolul 130¹ cu următorul cuprins:

„ARTICOLUL 130¹

Facilitarea şederii ilegale a străinilor pe teritoriul României

(1) Facilitarea cu intenţie în orice mod a şederii ilegale pe teritoriul României a străinilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. 

(2) Fapta prevăzută la alin. (1), săvârşită în următoarele împrejurări:

a) de două sau mai multe persoane împreună;

b) s-a cauzat străinilor o vătămare gravă a vieţii sau integrităţii corporale a acestora, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani. 

(3) Dacă fapta a avut ca urmare moartea străinului, pedeapsa este închisoare de la 3 la 15 ani. 

(4) Tentativa se pedepseşte.”

59. După articolul 135 se introduce articolul 135¹ cu următorul cuprins:

„ARTICOLUL 135¹

Prevederi aplicabile de la data aderării României la Uniunea Europeană

Prevederile art. 88¹, 92¹, 120¹ şi ale art. 120² vor intra în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. 

 

 

Bucureşti, 10 noiembrie 2004. 

Nr. 482.