Legea nr. 477/2003 – Republicare *)

M. Of. nr. 201 din 21 martie 2014

LEGE

privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. ‒ (1) Pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare este parte componentă a securităţii naţionale şi are la bază prevederile Constituţiei, ale legilor ţării şi ale documentelor privind planificarea apărării naţionale, precum şi obligaţiile asumate de România prin tratate şi alte înţelegeri internaţionale. 

(2) Pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare cuprinde ansamblul de măsuri şi de acţiuni care se stabilesc şi se realizează din timp de pace, în vederea utilizării potenţialului economic şi uman al ţării, pentru satisfacerea nevoilor de apărare şi' asigurarea continuităţii activităţilor economico-sociale în caz de mobilizare sau de război. 

(3) Resursele materiale, umane şi financiare prevăzute a fi utilizate în caz de mobilizare sau de război pot fi folosite şi la instituirea stării de urgenţă şi a stării de asediu, conform legii. 

Art. 2. ‒ Pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare se asigură de către autorităţile publice, conform competenţelor stabilite prin lege. 

Art. 3. ‒ Guvernul răspunde de pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare şi asigură aplicarea măsurilor referitoare la aceste domenii, potrivit legii, hotărârilor Parlamentului şi ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, scop în care:

a) organizează, coordonează şi controlează activitatea ministerelor şi a celorlalte autorităţi ale administraţiei publice;

b) stabileşte sistemul de priorităţi şi de alocare a resurselor pentru apărare;

c) înaintează spre aprobare Consiliului Suprem de Apărare a Ţării proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare, proiectul programului cu obiectivele de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare şi proiectul bugetului de stat pentru război;

d) aprobă planul de pregătire a economiei naţionale pentru apărare şi stabileşte măsuri pentru aplicarea acestuia;

e) asigură resursele materiale, umane şi financiare necesare pregătirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare;

f) asigură aplicarea planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare. 

Art. 4. ‒ (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor care revin Guvernului privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, se înfiinţează prin hotărâre a Guvernului, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, denumită în continuare Administraţia Naţională. 

(2) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale, în timp de pace şi război, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului1). 

CAPITOLUL II

Pregătirea economiei naţionale pentru apărare

SECŢIUNEA 1

Sistemul de priorităţi şi alocare a resurselor pentru apărare

Art. 5. ‒ Sistemul de priorităţi şi alocare a resurselor pentru apărare reprezintă ansamblul de reglementări prin care se stabilesc responsabilităţile ce revin autorităţilor publice, instituţiilor publice şi operatorilor economici, criteriile pentru stabilirea produselor şi a serviciilor cuprinse în contractele prioritare, modul de constituire a resurselor şi de eşalonare a alocării acestora, precum şi drepturile şi obligaţiile operatorilor economici furnizori, în vederea satisfacerii în regim de urgenţă a nevoilor de apărare. 

Art. 6. ‒ În caz de mobilizare sau de război, Guvernul stabileşte priorităţile pentru contracte/comenzi şi alocă resursele în vederea realizării cerinţelor urgente, necesare susţinerii efortului de apărare. 

Art. 7. ‒ Sistemul de priorităţi şi alocare a resurselor pentru apărare cuprinde reglementări şi acţiuni referitoare la;

a) modul de stabilire a contractelor/comenzilor prioritare;

b) eşalonarea asigurării cererilor de produse şi servicii necesare susţinerii efortului de apărare în caz de mobilizare sau de război, în regim de urgenţă, cu minimum de perturbări ale pieţei;

c) repartiţia resurselor în funcţie de priorităţile stabilite de Guvern;

d) modul de alocare a resurselor pentru contractele prioritare;

e) controlul stocurilor publice şi particulare destinate îndeplinirii contractelor prioritare;

f) activităţile de import şi export pentru realizarea priorităţilor;

g) sistemul de finanţare a activităţilor prioritare. 

Art. 8. ‒ Sistemul de priorităţi şi alocare a resurselor pentru apărare este gestionat de către Administraţia Naţională şi funcţionează pe baza regulamentului aprobat prin hotărâre a Guvernului2). 

Art. 9. ‒ La punerea în aplicare a sistemului de priorităţi şi alocare a resurselor pentru apărare, obligaţiile ce revin operatorilor economici implicaţi în realizarea contractelor/comenzilor aflate în derulare se decalează sau se anulează, după caz. 

SECŢIUNEA 2

Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare

Art. 10. ‒ (1) Pentru satisfacerea cererilor de produse şi servicii necesare forţelor sistemului naţional de apărare, funcţionării instituţiilor publice şi a operatorilor economici, precum şi asigurării consumului raţionalizat al populaţiei, în caz de mobilizare sau de război, Administraţia Naţională, împreună cu ministerele şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice, elaborează proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare. 

(2) Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare, denumit în continuare plan de mobilizare, reprezintă ansamblul de măsuri şi acţiuni privind trecerea economiei de la starea de pace la starea de război şi funcţionarea acesteia în vederea asigurării resurselor necesare susţinerii efortului de apărare. 

(3) Planul de mobilizare cuprinde responsabilităţi şi sarcini obligatorii pentru ministere şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, alte instituţii şi operatori economici. 

(4) Produsele şi serviciile ce se cuprind în planul de mobilizare se stabilesc prin nomenclatorul cu produsele şi serviciile pentru apărare, elaborat de Administraţia Naţională, pe baza propunerilor ministerelor, ale celorlalte autorităţi ale administraţiei publice şi instituţii. 

(5) Potrivit prevederilor planului de mobilizare aprobat, Ministerul Finanţelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat pentru război, pe baza propunerilor ministerelor şi ale celorlalte instituţii cu atribuţii în caz de mobilizare sau de război, avizate de Administraţia Naţională. 

Art. 11. ‒ (1) Proiectul planului de mobilizare şi proiectul bugetului de stat pentru război se dimensionează pentru o perioadă de un an, sunt aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi au valabilitate timp de 4 ani. 

(2) Plănui de mobilizare se actualizează de către Administraţia Naţională, la solicitarea instituţiilor publice implicate, în cazul modificării cererilor forţelor sistemului naţional de apărare sau a posibilităţilor de realizare a sarcinilor. Modificările se supun aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. 

(3) Punerea în aplicare a planului de mobilizare şi a execuţiei bugetului de stat pentru război se aprobă de Parlament, pe baza propunerilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. 

(4) Preşedintele României poate hotărî punerea în aplicare a planului de mobilizare şi a execuţiei bugetului de stat pentru război numai în cazuri excepţionale, inclusiv de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, corespunzător prevederilor constituţionale. 

Art. 12. ‒ Ministerele, celelalte autorităţi ale administraţiei publice şi instituţiile publice au obligaţia să ia din timp de pace măsuri pentru realizarea sarcinilor ce le revin din planul de mobilizare aprobat. 

SECŢIUNEA 3

Planul de pregătire a economiei naţionale pentru apărare

Art. 13. ‒ (1) Planul de pregătire a economiei naţionale pentru apărare, denumit în continuare plan de pregătire, cuprinde obiectivele, măsurile, priorităţile şi resursele ce se stabilesc şi se realizează din timp de pace pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planul de mobilizare. 

(2) Obiectivele planului de pregătire reprezintă acţiunile ce urmează a fi realizate pentru asigurarea graduală a condiţiilor necesare satisfacerii nevoilor forţelor sistemului naţional de apărare. 

(3) Măsurile de pregătire a economiei naţionale pentru apărare se referă la identificarea capacităţilor pentru apărare şi stabilirea, crearea şi păstrarea rezervelor de mobilizare, precum şi la alte acţiuni care vor fi apreciate ca necesare, în condiţiile legii. 

(4) Priorităţile pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planul de mobilizare determină eşalonarea obiectivelor, după importanţa acestora, în susţinerea efortului de apărare şi pentru care urmează să se aloce resursele necesare. 

(5) Resursele cuprind materialele şi fondurile destinate îndeplinirii măsurilor şi obiectivelor stabilite în planul de pregătire. 

Art. 14. ‒ (1) În vederea asigurării graduale a condiţiilor pentru realizarea sarcinilor cuprinse în planul de mobilizare, Administraţia Naţională elaborează anual proiectul planului de pregătire. 

(2) Pentru elaborarea proiectului planului de pregătire, Administraţia Naţională are în vedere sarcinile din planul de mobilizare şi propunerile ministerelor, ale celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, ale altor instituţii şi ale operatorilor economici. 

Art. 15. ‒ Pe baza planului de pregătire şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat, Administraţia Naţională încheie contracte cu operatorii economici şi cu alte instituţii publice specializate pentru realizarea măsurilor aprobate privind pregătirea economiei naţionale pentru apărare. 

Art. 16. ‒ Operatorii economici şi alte instituţii publice specializate constituie şi păstrează din timp de pace rezervele de mobilizare necesare pentru realizarea sarcinilor te declararea mobilizării sau a stării de război. Recuperarea costurilor determinate de constituirea şi păstrarea acestora se realizează potrivit clauzelor din contractele încheiate cu Administraţia Naţională. 

Art. 17. ‒ Verificarea modului de realizare a măsurilor de pregătire a economiei naţionale pentru apărare se face prin exerciţii practice, controale şi antrenamente, precum şi prin alte acţiuni specifice, conform legii. 

SECŢIUNEA 4

Capacităţi pentru apărare

Art. 18. ‒ Capacităţile pentru apărare reprezintă liniile de producţie sau de prestări de servicii specializate, activele care le deservesc, amenajările tehnologice specifice, existente în domeniile industriei, transporturilor, comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, ocrotirii sănătăţii, precum şi spaţiile de depozitarea rezervelor de stat şi de mobilizare, utilizate în scopul satisfacerii necesităţilor vitale ale forţelor sistemului naţional de apărare, în caz de mobilizare sau de război. 

Art. 19. ‒ Constituie capacităţi pentru apărare:

a) în industrie: capacităţile de producţie specializate pentru fabricarea sau repararea, în caz de mobilizare sau de război, a tehnicii militare, a armamentului, a muniţiilor şi a materiilor prime cu destinaţie strict militară şi capacităţile destinate pentru depozitarea acestor produse;

b) în transporturi: mijloacele, instalaţiile şi amenajările aferente, destinate a satisface exclusiv, în caz de mobilizare sau de război, nevoile de transport ale forţelor sistemului naţional de apărare;

c) în comunicaţii şi tehnologia informaţiei: reţelele de comunicaţii şi informatice, precum şi mijloacele, instalaţiile şi amenajările aferente, destinate a satisface exclusiv, în caz de mobilizare sau de război, nevoile de servicii de comunicaţii şi informatice ale forţelor sistemului naţional de apărare;

d) în domeniul ocrotirii sănătăţii: spitalele din reţeaua sanitară şi alte localuri care se constituie în spitale de urgenţă pentru tratarea răniţilor şi bolnavilor ca urmare a acţiunilor militare, precum şi unităţile care asigură producţia de seruri, vaccinuri, antibiotice, dezinfectante şi alte asemenea materiale şi substanţe, destinate acestor situaţii;

e) în domeniul administrării rezervelor de stat: spaţiile de depozitare în care se păstrează rezerve de stat şi de mobilizare;

f) capacităţile destinate pentru depozitarea rezervelor de mobilizare. 

Art. 20. ‒ Administraţia Naţională ţine evidenţa capacităţilor pentru apărare, identificate şi comunicate de către ministerele de resort. 

Art. 21. ‒ (1) Operatorii economici care deţin capacităţi pentru apărare au obligaţia să notifice, în scris, ministerului de resort şi Administraţiei Naţionale intenţia de a le schimba profilul sau de a le dezafecta, cu 60 de zile înainte de aplicarea hotărârii/deciziei. În cazul concesionării capacităţilor pentru apărare, obligaţiile se păstrează. 

(2) În situaţia divizării unui operator economic în mai multe unităţi independente, operatorii economici în patrimoniul cărora rămân capacităţile pentru apărare preiau obligaţiile aferente acestuia la mobilizare. 

(3) În cazul fuziunii unor operatori economici, entitatea rezultată preia toate sarcinile ce reveneau acestora la mobilizare. 

SECŢIUNEA 5

Rezerve de mobilizare

Art. 22. ‒ (1) Rezervele de mobilizare cuprind materii prime, materiale, echipamente şi alte produse deficitare sau cu ciclu lung de fabricaţie, necesare satisfacerii cererilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, siguranţei naţionale şi ordinii publice. 

(2) Rezervele de mobilizare fac parte din domeniul public al statului, se administrează de către Administraţia Naţională, se asigură din producţia internă ori din import şi se păstrează la operatorii economici, la alte instituţii publice specializate, precum şi în unităţile teritoriale ale rezervelor de stat, în limita a 30% din suprafaţa de depozitare. 

(3) Documentaţia tehnică necesară realizării producţiei de tehnică şi echipamente militare, armamente şi muniţii, care au fabricaţia sistată în timp de pace, prevăzută în planul de mobilizare, se constituie ca rezervă de mobilizare. 

Art. 23. ‒ (1) Nomenclatorul şi nivelurile de constituire a rezervelor de mobilizare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în limitele stabilite de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. 

(2) Actualizarea nomenclatorului şi a nivelurilor de constituire a rezervelor de mobilizare se face anual de către Administraţia Naţională, ca urmare a modificării cererilor sau a unei schimbări intervenite în posibilităţile de realizare a sarcinilor din planul de mobilizare. 

Art. 24. ‒ Rezervele de stat, constituite şi administrate potrivit legii, se asimilează rezervelor de mobilizare astfel:

a) în timp de pace, pentru cantităţile constituite ca stocuri intangibile;

b) la mobilizare sau război, pentru stocurile existente în depozite. 

Art. 25. ‒ Materialele din rezervele de mobilizare pot fi folosite şi pentru înlăturarea urmărilor unor dezastre, precum şi la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, la propunerea ministerelor sau a autorităţilor administraţiei publice locale, cu avizul Administraţiei Naţionale, prin decizie a prim-ministrului. 

Art. 26. ‒ Acumularea produselor pentru rezervele de mobilizare se realizează în conformitate cu prevederile legale privind achiziţiile publice de produse şi servicii care implică securitatea naţională. 

Art. 27. ‒ (1) Operatorii economici şi instituţiile publice specializate care păstrează rezerve de mobilizare au obligaţia să ia măsuri tehnice pentru depozitarea şi întreţinerea produselor, pe baza contractelor încheiate cu Administraţia Naţională. 

(2) Pentru acumularea, reîntregirea stocurilor, împrospătarea şi valorificarea produselor din rezerva de mobilizare, Administraţia Naţională desfăşoară activităţi cu caracter comercial prin operatorii economici specializaţi. 

(3) Acumularea şi reîntregirea stocurilor pentru produsele din rezerva de mobilizare se realizează anual, pe baza planului de pregătire. 

(4) Împrospătarea produselor din rezerva de mobilizare se face de către Administraţia Naţională, conform planurilor anuale, prin operatorii economici sau instituţiile care le păstrează, potrivit contractelor încheiate. 

(5) În situaţia în care scoaterea la împrospătare a unor produse nu se poate realiza datorită conjuncturii de piaţă, vânzarea produselor din rezerva de mobilizare se poate face la preţuri reduse faţă de valoarea de inventar, astfel: pentru reduceri de până la 25%, cu aprobarea şefului Administraţiei Naţionale, iar pentru reduceri mai mari de 25%, cu aprobarea prim-ministrului. 

(6) Produsele care nu pot fi împrospătate se păstrează în rezervă până la atingerea limitei de păstrare, după care se scot pentru casare şi se valorifică sub formă de deşeuri sau se distrug, după caz. 

Art. 28. ‒ (1) Scoaterea sub formă de împrumut a produselor din rezerva de mobilizare se face, în mod excepţional, prin hotărâri ale Guvernului, iniţiate de Administraţia Naţională, la cererea ministerelor de resort, ca urmare a solicitărilor operatorilor economici. 

(2) Pentru produsele scoase sub formă de împrumut, operatorii economici şi instituţiile publice specializate beneficiare depun o garanţie în contul Administraţiei Naţionale, deschis la Trezoreria Statului, al cărei cuantum să asigure reîntregirea stocurilor. 

(3) Depăşirea termenului de restituire cu o perioadă de până la 30 de zile se sancţionează cu plata de penalităţi la valoarea produselor prevăzută în contractul de împrumut, stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu. După acest termen se reţine garanţia produsului. 

(4) Sumele obţinute din garanţii, cote de adaos sau din valorificarea produselor scoase din rezerva de mobilizare constituie venituri ale bugetului de stat. 

SECŢIUNEA 6

Alte dispoziţii

Art. 29. ‒ Asigurarea forţei de muncă necesare la punerea în aplicare a planului de mobilizare se face prin utilizarea personalului fără obligaţii militare şi prin mobilizarea la locul de muncă a specialiştilor strict necesari, cu obligaţii militare, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului. 

Art. 30. ‒ Pentru asigurarea cererilor unităţilor militare, la declararea mobilizării, operatorii economici de profil, indiferent de forma de proprietate, sunt obligaţi să pună la dispoziţie acestora produsele şi serviciile solicitate, din timp de pace, prin centrele militare. 

Art. 31. ‒ Sarcinile rezultate din planul de mobilizare se înfăptuiesc pe bază de comenzi de stat, emise de către beneficiari. 

Art. 32. ‒ (1) În caz de mobilizare sau de război, instituţiile publice şi operatorii economici au obligaţia de a satisface cu prioritate comenzile de stat necesare apărării naţionale, beneficiind în acest scop de prevederile sistemului de priorităţi şi alocare a resurselor pentru apărare. 

(2) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) au calitatea de furnizor agreat al forţelor sistemului de apărare, iar ofertele lor sunt acceptate cu prioritate în cadrul criteriilor de evaluare stabilite pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică, în timp de pace. 

Art. 33. ‒ Administraţia Naţională constituie, gestionează şi actualizează permanent baza de date referitoare la existenţa şi funcţionarea capacităţilor pentru apărare şi la situaţia rezervelor de mobilizare pe care le administrează. 

CAPITOLUL III

Pregătirea teritoriului pentru apărare

Art. 34. ‒ (1) Pregătirea teritoriului pentru apărare conţine ansamblul de măsuri şi acţiuni stabilite pentru realizarea obiectivelor necesare satisfacerii nevoilor strategice şi operative ale forţelor sistemului naţional de apărare şi pentru asigurarea protecţiei populaţiei şi a bunurilor materiale, inclusiv a celor ce aparţin patrimoniului naţional, împotriva efectelor acţiunilor distructive executate de agresor cu mijloace clasice şi arme nucleare, biologice şi chimice. 

(2) Obiectivele necesare satisfacerii nevoilor strategice şi operative se realizează din timp de pace şi se cuprind în programul cu obiectivele de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare, dimensionat pe o perioadă de 4 ani, denumit în continuare programul de pregătire a teritoriului. 

(3) Programul de pregătire a teritoriului se actualizează anual de către Administraţia Naţională, pe baza propunerilor instituţiilor publice implicate, cu avizul Statului Major General. 

Art. 35. ‒ (1) Obiectivele din programul de pregătire a teritoriului se stabilesc, cu avizul Statului Major General şi al Administraţiei Naţionale, de către instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării, siguranţei naţionale şi ordinii publice, fiecare în domeniul său de activitate, şi se supun spre aprobare Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, prin Administraţia Naţională. Ulterior programul de pregătire a teritoriului se anexează la planul de mobilizare. 

(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării, siguranţei naţionale şi ordinii publice includ, cu prioritate, obiectivele primite de la Administraţia Naţională în programele de investiţii proprii. 

(3) Administraţia Naţională verifică modul în care autorităţile administraţiei publice centrale şi locale îşi desfăşoară activităţile pentru realizarea obiectivelor aprobate şi comunicate acestora. 

Art. 36. ‒ Măsurile de pregătire a teritoriului pentru protecţia populaţiei, a bunurilor materiale de orice natură, precum şi a celor care aparţin patrimoniului naţional al României împotriva efectelor distructive ale atacurilor executate de agresor cu mijloace clasice şi arme nucleare, biologice şi chimice se stabilesc de către autorităţile administraţiei publice locale şi se realizează potrivit legii. 

Art. 37. ‒ Răspunderea privind realizarea, exploatarea şi întreţinerea obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare revine ministerelor de resort, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi operatorilor economici, în funcţie de specificul acestor obiective. 

CAPITOLUL IV

Finanţarea pregătirii economiei şi a teritoriului pentru apărare

Art. 38. ‒ Finanţarea pregătirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare se face de la bugetul de stat. 

Art. 39. ‒ Finanţarea acţiunilor de pregătire a economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare şi întocmirea bugetului de stat pentru război se realizează potrivit legii, normelor şi instrucţiunilor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. 

Art. 40. ‒ Cheltuielile determinate de elaborarea şi actualizarea lucrărilor proprii de pregătire pentru apărare a ministerelor, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, operatorilor economici şi a altor instituţii se suportă din bugetele acestora. 

CAPITOLUL V

Atribuţii ale autorităţilor administraţiei publice şi ale operatorilor economici privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare

SECŢIUNEA 1

Atribuţii comune

Art. 41. ‒ (1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi operatorii economici îndeplinesc, fiecare în domeniul său de activitate, următoarele atribuţii:

a) fundamentează şi elaborează propuneri şi prognoze pentru proiectele planului de mobilizare şi ale planului de pregătire, pe care le transmit Administraţiei Naţionale;

b) fundamentează şi elaborează propuneri privind proiectul bugetului de stat pentru război, pe care le transmit Ministerului Finanţelor Publice;

c) organizează, coordonează şi controlează îndeplinirea sarcinilor stabilite prin planul de mobilizare şi planul de pregătire;

d) actualizează şi transmit anual Administraţiei Naţionale şi Statului Major General situaţia obiectivelor de infrastructură teritorială importante pentru sistemul naţional de apărare;

e) stabilesc şi, după caz, solicită fondurile necesare;

f) identifică şi ţin evidenţa capacităţilor pentru apărare;

g) creează, întreţin şi păstrează rezerve de mobilizare, în conformitate cu prevederile contractelor încheiate în acest scop;

h) stabilesc şi transmit instituţiilor interesate obiectivele de importanţă pentru infrastructura teritorială naţională, în vederea cuprinderii acestora în infrastructura sistemului naţional de apărare;

i) propun şi înaintează Administraţiei Naţionale, pe baza criteriilor stabilite prin hotărâre a Guvernului, obiectivele de importanţă deosebită pentru apărare ce urmează a fi luate în pază, la mobilizare sau la război, care se aprobă de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. 

(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi operatorii economici îşi îndeplinesc atribuţiile prin structuri specifice din aparatul propriu şi prin unităţile aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea acestora. În acest scop, în cadrul acestora funcţionează organe de specialitate încadrate cu personal civil şi militar, dimensionate în funcţie de volumul şi de complexitatea activităţilor specifice, stabilite prin hotărâre a Guvernului sau prin organigrame proprii, după caz. 

(3) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi operatorii economici analizează, anual şi ori de câte ori este nevoie, modul în care sunt îndeplinite sarcinile ce le revin pe linia pregătirii economiei şi a teritoriului pentru apărare şi stabilesc măsurile ce se impun. 

(4) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi operatorii economici au obligaţia să prezinte, la solicitarea Administraţiei Naţionale sau a ministerului de resort, date şi informaţii privind potenţialul economic şi uman de care dispun, raportat la sarcinile care le revin din planul de mobilizare, planul de pregătire şi contracte. 

Art. 42. ‒ (1) Conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai operatorilor economici sau ai instituţiilor publice răspund, fiecare în domeniul său de activitate, de rezolvarea sarcinilor care le revin pe linia pregătirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare. 

(2) La solicitarea Guvernului sau la propunerea Administraţiei Naţionale, conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale prezintă rapoarte/informări în şedinţe ale Guvernului, cu privire la rezolvarea sarcinilor prevăzute în planul de mobilizare şi planul de pregătire. 

SECŢIUNEA 2

Atribuţii specifice

Art. 43. ‒ Instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, al siguranţei naţionale şi ordinii publice stabilesc şi transmit Administraţiei Naţionale cereri de produse şi servicii necesare în situaţiile de mobilizare şi de război, pentru a fi cuprinse în proiectul planului de mobilizare. 

Art. 44. ‒ Ordonatorii principali de credite cuprind anual, distinct, în proiectul bugetului propriu fondurile necesare pentru realizarea obiectivelor, măsurilor, priorităţilor şi resurselor din planul de pregătire a economiei naţionale pentru apărare, precum şi a măsurilor şi a acţiunilor din programul de pregătire a teritoriului pentru apărare. 

Art. 45. ‒ Ministerele şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale îndeplinesc următoarele atribuţii specifice:

A. În domeniul industriei:

a) coordonează la nivel sectorial activităţile operatorilor economici pentru satisfacerea cererilor forţelor sistemului naţional de apărare şi asigurarea consumului raţionalizat al populaţiei cu produse industriale;

b) elaborează programe de pregătire specifice ramurilor industriei pentru situaţii de mobilizare sau de război şi urmăresc aplicarea măsurilor stabilite;

c) asigură corelarea unitară a resurselor energetice şi de materii prime deficitare, necesare funcţionării economiei la mobilizare sau la război;

d) elaborează programe pentru asigurarea continuităţii în funcţionare a obiectivelor industriale majore sau de importanţă pentru infrastructura teritorială a sistemului naţional de apărare;

e) coordonează activitatea de investiţii specifice privind infrastructura industriei, cuprinsă în programul de pregătire a teritoriului pentru apărare. 

B. În domeniul transporturilor:

a) elaborează programul activităţilor de transporturi pentru situaţii de mobilizare şi de război;

b) stabilesc măsuri privind modul de protecţie şi aducere în ţară a mijloacelor de transport aflate în afara frontierelor;

c) includ obiectivele de pregătire operativă a teritoriului, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în programele de dezvoltare şi îmbunătăţire a transporturilor. 

C. În domeniul comunicaţiilor şi al tehnologiei informaţiei:

a) elaborează programul activităţilor de comunicaţii şi informatică pentru situaţii de mobilizare şi de război;

b) includ obiectivele de pregătire operativă a teritoriului, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în programele de dezvoltare şi îmbunătăţire a comunicaţiilor. 

D. În domeniul social:

a) elaborează programul resurselor de muncă pentru situaţii de criză, de mobilizare şi de război, ţin evidenţa acestora în profil teritorial şi iau măsuri pentru acoperirea deficitelor, prin redistribuirea pe plan local, în colaborare cu serviciile judeţene de pregătire a economiei şi a teritoriului pentru apărare şi cu centrele militare judeţene;

b) repartizează, prin organele teritoriale de resort, surplusul de resurse umane, în vederea efectuării prestărilor de servicii, în condiţiile legii. 

E. În domeniul sănătăţii:

a) elaborează programe de pregătire a sistemului sanitar pentru situaţii de mobilizare şi de război;

b) organizează asigurarea asistenţei medicale a populaţiei civile şi spitalizarea răniţilor şi bolnavilor evacuaţi din spitalele militare de campanie;

c) avizează norme privind asigurarea consumului populaţiei cu produse alimentare şi nealimentare, în regim de raţionalizare, la mobilizare şi la război;

d) iau măsuri pentru asigurarea produselor medicamentoase de uz uman şi a materialelor sanitare;

e) organizează asistenţa medicală de urgenţă a victimelor acţiunilor militare;

f) includ obiectivele de pregătire operativă a teritoriului, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în programele speciale de dezvoltare şi îmbunătăţire a ocrotirii sănătăţii. 

F. În domeniul agriculturii şi alimentaţiei:

a) elaborează programul de măsuri tehnico-organizatorice, care să permită continuarea lucrărilor agricole în situaţii de mobilizare şi de război;

b) stabilesc măsuri pentru asigurarea principalelor produse agroalimentare destinate forţelor sistemului naţional de apărare şi asigurarea consumului raţionalizat al populaţiei cu produse alimentare;

c) organizează şi coordonează activitatea serviciilor sanitar ‒ veterinare şi de protecţie fitosanitară;

d) asigură securitatea alimentară;

e) combat epizootiile ce pot apărea pe teritoriul naţional şi dispun măsurile în consecinţă. 

G. În domeniul comerţului: elaborează norme, instrucţiuni şi programe cu privire la introducerea sistemului de distribuire către populaţie a principalelor produse alimentare şi nealimentare. 

H. În domeniul lucrărilor publice şi amenajării teritoriului:

a) elaborează programul privind lucrările publice şi de amenajare a teritoriului pentru situaţii de mobilizare şi de război;

b) elaborează variante de folosire a utilajelor din dotarea operatorilor economici de resort pentru intervenţii la obiectivele de importanţă vitală avariate, în vederea restabilirii activităţii acestora în situaţii de mobilizare şi de război. 

Art. 46. ‒ (1) Prefectul asigură organizarea, coordonarea şi conducerea activităţilor de pregătire a economiei şi a teritoriului pentru apărare din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, ca măsuri de apărare care nu au caracter militar. 

(2) La nivelul judeţului şi al municipiului Bucureşti, atribuţiile în acest domeniu sunt îndeplinite prin intermediul structurilor teritoriale pentru probleme speciale, fără personalitate juridică, care sprijină autorităţile administraţiei publice locale, potrivit legii, în vederea mobilizării operatorilor economici şi a instituţiilor publice. 

Art. 47. ‒ Consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi consiliile locale, fiecare în domeniul său de activitate, îndeplinesc următoarele atribuţii:

a) transmit Administraţiei Naţionale propuneri privind asigurarea consumului şi a protecţiei populaţiei, precum şi a nevoilor pentru buna funcţionare a operatorilor economici din profil teritorial, în situaţia de mobilizare sau de război, pentru a fi incluse în planul de mobilizare;

b) iau măsuri şi creează condiţii de realizare prioritară a obiectivelor stabilite în planul de mobilizare, îndrumând operatorii economici pentru îndeplinirea programelor economice prin utilizarea în regim de urgenţă a capacităţilor existente în starea de mobilizare şi de război;

c) propun includerea din timp de pace a obiectivelor de pregătire a teritoriului pentru apărare în programele de investiţii proprii şi iau măsuri de asigurare a fondurilor necesare realizării acestora cu prioritate;

d) întocmesc programele de aprovizionare a populaţiei judeţului/municipiului Bucureşti/localităţii cu principalele produse alimentare şi industriale raţionalizate, în caz de mobilizare sau de război;

e) asigură prin operatorii economici din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, localurile, cazarmamentul, materialele şi mijloacele de transport necesare formaţiunilor medico-sanitare prevăzute a se înfiinţa în caz de mobilizare sau de război;

f) întocmesc şi actualizează monografiile economico-militare ale judeţului, respectiv ale municipiului Bucureşti, conform instrucţiunilor3) emise în acest scop;

g) fac propuneri pentru întocmirea planului de evacuare a populaţiei şi a bunurilor din patrimoniul naţional, arhivistic, material şi a altor valori de interes naţional şi organizează în acest scop asigurarea mijloacelor de transport, a spaţiilor de cazare şi de depozitare necesare. 

Art. 48. ‒ (1) Operatorii economici, fiecare în domeniul său de activitate, îndeplinesc următoarele atribuţii:

a) execută analiza tehnico-economică şi financiară a cererilor de materiale, produse şi servicii transmise de Administraţia Naţională, precum şi a solicitărilor autorităţilor administraţiei publice locale;

b) elaborează propuneri şi pregătesc condiţiile tehnico ‒ economice pentru a asigura cererile de materiale, produse şi servicii prin dezvoltarea reţelelor de aprovizionare, fabricaţie şi desfacere existente pe timp de pace;

c) păstrează şi asigură integritatea fizică şi calitativă a rezervelor de mobilizare, conform contractelor încheiate cu Administraţia Naţională şi prevederilor legale;

d) încheie, după caz, contracte cu clauze suspensive cu furnizorii de materii prime, materiale, subansambluri, scule, dispozitive şi verificatoare, piese şi utilaje tehnologice şi cu institutele de cercetare şi proiectare. 

(2) Operatorii economici cu sarcini prevăzute în planul de mobilizare vor lua măsuri în vederea adaptării structurii organizatorice pentru a funcţiona în caz de mobilizare sau de război, inclusiv în condiţiile militarizării lor, folosind întregul potenţial economic şi uman de care dispun, pentru realizarea integrală a sarcinilor ce le revin. 

CAPITOLUL VI

Sancţiuni

Art. 49. ‒ Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, contravenţională sau penală, după caz. 

Art. 50. ‒ (1) Următoarele fapte constituie contravenţii:

a) întârzierea peste termenele stabilite a transmiterii datelor, cererilor, prognozelor şi sintezelor prevăzute în hotărâri ale Guvernului sau în metodologiile întocmite de către Administraţia Naţională pentru elaborarea şi actualizarea planului de mobilizare sau a planului de pregătire;

b) nerespectarea condiţiilor prevăzute în avizele date de organele în drept, referitoare la măsurile şi acţiunile legate de pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare;

c) neîntocmirea la timp sau întocmirea necorespunzătoare a documentelor prevăzute de actele normative în domeniu;

d) nerespectarea obligaţiilor şi a termenelor prevăzute la art. 21 alin. (1);

e) nerespectarea condiţiilor tehnice de păstrare şi întreţinere a rezervelor de mobilizare, stabilite prin acte normative;

f) împiedicarea sub orice formă a organelor de control să îşi exercite atribuţiile;

g) neîndeplinirea atribuţiilor specifice prevăzute în cap. V secţiunea a 2-a;

h) neîndeplinirea obligaţiei de restituire la termenul prevăzut în actul normativ de scoatere. 

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. b), e), f) şi h) se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei, iar cele prevăzute la alin. (1) lit. a), c), d) şi g), cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei. 

(3) Personalul Administraţiei Naţionale, împuternicit de şeful acesteia, are dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile prevăzute la alin. (2). 

(4) Contravenţiilor prevăzute în prezenta lege li se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

Art. 51. ‒ (1) Metodologiile privind întocmirea planului de mobilizare şi a planului de pregătire se elaborează de către Administraţia Naţională. 

(2) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Administraţia Naţională va supune aprobării Guvernului normele metodologice de aplicare a acesteia4). 

Art. 52. ‒ Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I5). 

Art. 53. ‒ La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 73/1995 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 12 iulie 1995, Decretul Consiliului de Stat nr. 340/1978 privind unele măsuri în vederea asigurării sanitare a forţelor armate şi a victimelor din rândul populaţiei în situaţii excepţionale, nepublicat, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1.206/1970 privind aprobarea constituirii de stocuri de materiale sanitare consumabile la Ministerul Sănătăţii, Ministerul Forţelor Armate, Consiliul Securităţii Statului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Industriei Chimice, pentru situaţii de război, nepublicată, precum şi orice alte dispoziţii contrare. 

---

*) Republicată în temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată n Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare. 

Legea nr. 477/2003 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 20 noiembrie 2003 şi a mai fost modificată prin Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor ‒ cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare. 

1) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.380/2009 privind înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 27 noiembrie 2009, cu modificările ulterioare. 

2) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 414/2004 privind aprobarea Regulamentului de funcţionare a sistemului de priorităţi şi alocare a resurselor pentru apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 29 martie 2004. 

3) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind întocmirea şi actualizarea monografiei economico-militare a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 7 decembrie 2011. 

4) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 370/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 1 aprilie 2004. 

5) Legea nr. 477/2003 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 20 noiembrie 2003.