Legea nr. 473/2004

M. Of. nr. 1052 din 12 noiembrie 2004

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAȚILOR                                   SENATUL

 

L E G E

privind planificarea apărării

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege. 

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Art. 1. − Planificarea apărării, atribut și componentă esențială a politicii de apărare, reprezintă un complex de activități și măsuri care vizează promovarea intereselor naționale, definirea și îndeplinirea obiectivelor securității naționale a României în domeniul apărării. 

Art. 2. − (1) Domeniile planificării apărării sunt:

a) planificarea forței;

b) planificarea armamentelor;

c) planificarea resurselor;

d) planificarea logistică;

e) planificarea pentru comandă, control, comunicații;

f) planificarea pentru urgențe civile. 

(2) În cadrul procesului de planificare a apărării sunt incluse programele, acțiunile și măsurile inițiate de România în cadrul contribuției la securitatea și apărarea colectivă în cadrul NATO, precum și al contribuției aferente Uniunii Europene, în contextul cooperării militare bilaterale și multilaterale cu alte state și al îndeplinirii obligațiilor asumate prin participarea la activitatea unor organizații și regimuri juridice internaționale. 

(3) Planificarea pentru urgențe civile se reglementează în conformitate cu prevederile legii speciale. 

Art. 3. − Planificarea apărării se realizează pe baza deciziilor politice ale Președintelui, Parlamentului și Guvernului României, precum și a măsurilor și acțiunilor întreprinse la nivelul celorlalte instituții publice, care, potrivit legii, au răspunderi în domeniul apărării. 

CAPITOLUL II

Fundamentarea planificării apărării

Art. 4. − (1) Principalele documente care fundamentează planificarea apărării la nivel național sunt: Strategia națională de apărare și Programul de guvernare. 

(2) Documentele de planificare a apărării, la nivel departamental, sunt: Carta albă a apărării, Strategia militară, Directiva de planificare a apărării, Programele majore și Planurile operaționale de întrebuințare a forțelor. 

Art. 5. − (1) Strategia națională de apărare a României este documentul de bază care fundamentează planificarea apărării la nivel național. Președintele României, în termen de cel mult 6 luni de la data depunerii jurământului, prezintă Strategia națională de apărare Parlamentului, care o dezbate și o aprobă, prin hotărâre, în cadrul unei ședințe comune. 

(2) În cazul în care, pe perioada de valabilitate a Strategiei naționale de apărare, intervin modificări majore ale mediului de securitate, Președintele României poate iniția procesul de modificare a strategiei și de prezentare a acesteia în Parlament, în vederea adoptării în regim de urgență. 

(3) Strategia națională de apărare a României cuprinde: definirea intereselor și obiectivelor naționale de securitate, evaluarea mediului internațional de securitate, identificarea potențialelor riscuri, amenințări și vulnerabilități, direcțiile de acțiune și principalele modalități pentru asigurarea securității naționale a României în cadrul Alianței. Strategia are un orizont de acoperire pe termen mediu de 5 ani și conține și prevederi pe termen lung pentru realizarea obiectivelor naționale și colective de securitate și apărare. 

CAPITOLUL III

Planificarea apărării

Art. 6. − (1) În vederea realizării prevederilor Strategiei naționale de apărare, a implementării liniilor directoare ale politicii de apărare stabilite prin Programul de guvernare și în conformitate cu prevederile Conceptului strategic al NATO, Ministerul Apărării Naționale elaborează Carta albă a apărării, prin care se stabilesc: obiectivele politicii de apărare, măsurile și acțiunile avute în vedere pentru îndeplinirea acestora, misiunile și cerințele specifice pentru armata României, resursele naturale, umane, materiale, financiare și de altă natură, care urmează să fie asigurate anual, în vederea generării capabilităților militare necesare îndeplinirii misiunilor armatei. 

(2) Carta albă a apărării are un orizont de acoperire pe termen mediu de 4 ani și conține și prevederi pe termen lung pentru realizarea obiectivelor naționale și colective de securitate și apărare. După ce este însușită de Guvern și avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Carta albă a apărării se supune spre aprobare Parlamentului în termen de cel mult 6 luni de la acordarea încrederii Guvernului. 

Art. 7. − (1) Pe baza Strategiei naționale de apărare, a Cartei albe a apărării și a Directivei ministeriale NATO, Ministerul Apărării Naționale elaborează Strategia militară, care cuprinde: evaluarea mediului internațional de securitate din punct de vedere strategico-militar, identificarea potențialelor riscuri și amenințări militare, definirea obiectivelor militare naționale, stabilirea conceptelor strategice și operaționale pentru îndeplinirea acestor obiective și a misiunilor armatei. 

(2) Strategia militară are un orizont de acoperire pe termen mediu și lung analog cu cel al Cartei albe a apărării. După ce este avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Strategia militară se supune spre aprobare Guvernului în termen de cel mult 3 luni de la aprobarea Cartei albe a apărării. 

Art. 8. − (1) Pe baza prevederilor Cartei albe a apărării și a documentelor relevante de planificare a apărării NATO, ministrul apărării naționale emite Directiva de planificare a apărării, prin care se planifică structura și capabilitățile militare, pe baza cărora se stabilesc Programele majore și se alocă resursele pentru apărare. 

(2) Directiva de planificare a apărării este elaborată pe un orizont de timp de 6 ani și se revizuiește anual. 

Art. 9. − (1) Pe baza Directivei de planificare a apărării, Ministerul Apărării Naționale își elaborează Programe majore, care cuprind totalitatea acțiunilor și a măsurilor concrete desfășurate pentru constituirea, modernizarea, înzestrarea, instruirea, întreținerea la pace și pregătirea pentru situații de criză și război a unităților militare, asigurarea condițiilor optime de viață pentru personal, asigurarea sprijinului logistic și a rezervelor pentru mobilizare și război, crearea și întreținerea infrastructurii pentru acțiuni militare în cadrul apărării comune a NATO, participarea la acțiuni de cooperare internațională cu alte state, precum și resursele necesare anual pentru realizarea acestora. 

(2) Programele se elaborează pentru o perioadă de 6 ani și se revizuiesc anual. 

(3) Elaborarea, coordonarea și monitorizarea Programelor majore intră în sarcina organelor de planificare din Ministerul Apărării Naționale, iar de execuția acestora răspund directorii de programe. 

Art. 10. − (1) Planurile operaționale de întrebuințare a forțelor cuprind: misiunile Armatei și cerințele specifice componentelor categoriilor de forțe, scenariile probabile, forțele întrebuințate, resursele alocate și modalitățile de acțiune pentru executarea acestora. 

(2) Aceste documente se elaborează pe baza Strategiei militare, conform procedurilor NATO, și se aprobă potrivit reglementărilor specifice existente în Ministerul Apărării Naționale. 

Art. 11. − Modalitățile concrete privind elaborarea, coordonarea și execuția prevederilor Directivei de planificare a apărării, a Programelor majore și a Planurilor operaționale de întrebuințare a forțelor se reglementează prin instrucțiuni interne, aprobate de ministrul apărării naționale. 

Art. 12. − Pentru punerea în aplicare a Planurilor operaționale de întrebuințare a forțelor, Ministerul Apărării Naționale poate încheia protocoale de cooperare cu alte ministere, agenții și organisme guvernamentale. 

CAPITOLUL IV

Răspunderi

Art. 13. − Încălcarea ori neîndeplinirea prevederilor prezentei legi de către persoanele cu atribuții în organizarea și realizarea planificării apărării atrage, după caz, răspunderea administrativă, civilă sau penală. 

Art. 14. − La data intrării în vigoare a prezentei legi, Ordonanța Guvernului nr. 52/1998 privind planificarea apărării naționale a României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 25 octombrie 2000, precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă. 

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. 

 

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

VALER DORNEANU

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

București, 4 noiembrie 2004. 

Nr. 473.