M. Of. nr. 1052 din 12 noiembrie 2004
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL
L
E G E
privind planificarea apărării
Parlamentul României adoptă prezenta
lege.
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1. − Planificarea
apărării, atribut și componentă esențială a politicii de apărare, reprezintă un
complex de activități și măsuri care vizează promovarea intereselor naționale,
definirea și îndeplinirea obiectivelor securității naționale a României în
domeniul apărării.
Art. 2. − (1) Domeniile
planificării apărării sunt:
a) planificarea forței;
b) planificarea armamentelor;
c) planificarea resurselor;
d) planificarea logistică;
e) planificarea pentru comandă, control, comunicații;
f) planificarea pentru urgențe civile.
(2) În cadrul procesului de planificare a apărării sunt
incluse programele, acțiunile și măsurile inițiate de România în cadrul
contribuției la securitatea și apărarea colectivă în cadrul NATO, precum și al
contribuției aferente Uniunii Europene, în contextul cooperării militare
bilaterale și multilaterale cu alte state și al îndeplinirii obligațiilor
asumate prin participarea la activitatea unor organizații și regimuri juridice
internaționale.
(3) Planificarea pentru urgențe civile se reglementează
în conformitate cu prevederile legii speciale.
Art. 3. − Planificarea apărării se
realizează pe baza deciziilor politice ale Președintelui, Parlamentului și
Guvernului României, precum și a măsurilor și acțiunilor întreprinse la nivelul
celorlalte instituții publice, care, potrivit legii, au răspunderi în domeniul
apărării.
CAPITOLUL II
Fundamentarea planificării apărării
Art. 4. − (1) Principalele
documente care fundamentează planificarea apărării la nivel național sunt:
Strategia națională de apărare și Programul de guvernare.
(2) Documentele de planificare a apărării, la nivel
departamental, sunt: Carta albă a apărării, Strategia militară, Directiva de
planificare a apărării, Programele majore și Planurile operaționale de
întrebuințare a forțelor.
Art. 5. − (1) Strategia națională
de apărare a României este documentul de bază care fundamentează planificarea
apărării la nivel național. Președintele României, în termen de cel mult 6
luni de la data depunerii jurământului, prezintă Strategia națională de apărare
Parlamentului, care o dezbate și o aprobă, prin hotărâre, în cadrul unei
ședințe comune.
(2) În cazul în care, pe perioada de valabilitate a
Strategiei naționale de apărare, intervin modificări majore ale mediului de
securitate, Președintele României poate iniția procesul de modificare a
strategiei și de prezentare a acesteia în Parlament, în vederea adoptării în
regim de urgență.
(3) Strategia națională de apărare a României cuprinde:
definirea intereselor și obiectivelor naționale de securitate, evaluarea
mediului internațional de securitate, identificarea potențialelor riscuri,
amenințări și vulnerabilități, direcțiile de acțiune și principalele modalități
pentru asigurarea securității naționale a României în cadrul
Alianței. Strategia are un orizont de acoperire pe termen mediu de 5 ani
și conține și prevederi pe termen lung pentru realizarea obiectivelor naționale
și colective de securitate și apărare.
CAPITOLUL III
Planificarea apărării
Art. 6. − (1) În
vederea realizării prevederilor Strategiei naționale de apărare, a
implementării liniilor directoare ale politicii de apărare stabilite prin
Programul de guvernare și în conformitate cu prevederile Conceptului strategic
al NATO, Ministerul Apărării Naționale elaborează Carta albă a apărării, prin
care se stabilesc: obiectivele politicii de apărare, măsurile și acțiunile
avute în vedere pentru îndeplinirea acestora, misiunile și cerințele specifice
pentru armata României, resursele naturale, umane, materiale, financiare și de
altă natură, care urmează să fie asigurate anual, în vederea generării
capabilităților militare necesare îndeplinirii misiunilor armatei.
(2) Carta albă a apărării are un orizont de acoperire
pe termen mediu de 4 ani și conține și prevederi pe termen lung pentru
realizarea obiectivelor naționale și colective de securitate și apărare. După
ce este însușită de Guvern și avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării,
Carta albă a apărării se supune spre aprobare Parlamentului în termen de cel
mult 6 luni de la acordarea încrederii Guvernului.
Art. 7. − (1) Pe baza Strategiei
naționale de apărare, a Cartei albe a apărării și a Directivei ministeriale NATO, Ministerul Apărării Naționale elaborează Strategia militară, care
cuprinde: evaluarea mediului internațional de securitate din punct de vedere
strategico-militar, identificarea potențialelor riscuri și amenințări militare,
definirea obiectivelor militare naționale, stabilirea conceptelor strategice și
operaționale pentru îndeplinirea acestor obiective și a misiunilor
armatei.
(2) Strategia militară are un orizont de acoperire pe
termen mediu și lung analog cu cel al Cartei albe a apărării. După ce este
avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Strategia militară se supune
spre aprobare Guvernului în termen de cel mult 3 luni de la aprobarea Cartei
albe a apărării.
Art. 8. − (1) Pe baza prevederilor
Cartei albe a apărării și a documentelor relevante de planificare a apărării NATO, ministrul apărării naționale emite Directiva de planificare a apărării,
prin care se planifică structura și capabilitățile militare, pe baza cărora se
stabilesc Programele majore și se alocă resursele pentru apărare.
(2) Directiva de planificare a apărării este elaborată
pe un orizont de timp de 6 ani și se revizuiește anual.
Art. 9. − (1) Pe baza Directivei
de planificare a apărării, Ministerul Apărării Naționale își elaborează
Programe majore, care cuprind totalitatea acțiunilor și a măsurilor concrete
desfășurate pentru constituirea, modernizarea, înzestrarea, instruirea,
întreținerea la pace și pregătirea pentru situații de criză și război a
unităților militare, asigurarea condițiilor optime de viață pentru personal,
asigurarea sprijinului logistic și a rezervelor pentru mobilizare și război,
crearea și întreținerea infrastructurii pentru acțiuni militare în cadrul
apărării comune a NATO, participarea la acțiuni de cooperare internațională cu
alte state, precum și resursele necesare anual pentru realizarea
acestora.
(2) Programele se elaborează pentru o perioadă de 6 ani
și se revizuiesc anual.
(3) Elaborarea, coordonarea și monitorizarea
Programelor majore intră în sarcina organelor de planificare din Ministerul
Apărării Naționale, iar de execuția acestora răspund directorii de
programe.
Art. 10. − (1) Planurile
operaționale de întrebuințare a forțelor cuprind: misiunile Armatei și
cerințele specifice componentelor categoriilor de forțe, scenariile probabile,
forțele întrebuințate, resursele alocate și modalitățile de acțiune pentru
executarea acestora.
(2) Aceste documente se elaborează pe baza Strategiei
militare, conform procedurilor NATO, și se aprobă potrivit reglementărilor
specifice existente în Ministerul Apărării Naționale.
Art. 11. − Modalitățile concrete
privind elaborarea, coordonarea și execuția prevederilor Directivei de
planificare a apărării, a Programelor majore și a Planurilor operaționale de
întrebuințare a forțelor se reglementează prin instrucțiuni interne, aprobate
de ministrul apărării naționale.
Art. 12. − Pentru punerea în aplicare a
Planurilor operaționale de întrebuințare a forțelor, Ministerul Apărării
Naționale poate încheia protocoale de cooperare cu alte ministere, agenții și
organisme guvernamentale.
CAPITOLUL IV
Răspunderi
Art. 13. − Încălcarea
ori neîndeplinirea prevederilor prezentei legi de către persoanele cu atribuții
în organizarea și realizarea planificării apărării atrage, după caz,
răspunderea administrativă, civilă sau penală.
Art. 14. − La data intrării în vigoare
a prezentei legi, Ordonanța Guvernului nr. 52/1998 privind planificarea
apărării naționale a României, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 525 din 25 octombrie 2000, precum și orice alte dispoziții
contrare se abrogă.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea
prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din
Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR VALER DORNEANU |
p. PREȘEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TĂRĂCILĂ |
București, 4 noiembrie
2004.
Nr. 473.