M. Of. nr. 1021 din 5 noiembrie 2004
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL
L E G E
privind
marca temporală
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. − Prezenta
lege stabilește regimul juridic al mărcii temporale și condițiile de furnizare
a serviciilor de marcare temporală.
Art. 2. − În
înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos se definesc după
cum urmează:
a) amprenta atașată
unui document electronic reprezintă acea informație cu ajutorul căreia
documentul poate fi identificat în mod unic, dar care nu permite deducerea
conținutului documentului respectiv;
b) marca temporală este
o colecție de date în formă electronică, atașată în mod unic unui document
electronic; ea certifică faptul că anumite date în formă electronică au fost
prezentate la un moment de timp determinat furnizorului de servicii de marcare
temporală;
c) certificatul
asociat mărcii temporale este acea informație cuprinsă în marca temporală
prezentabilă în formă inteligibilă și care conține cel puțin furnizorul de
servicii de marcare temporală, numărul de ordine din registrul furnizorului și
informația reprezentând momentul de timp;
d) baza de timp reprezintă
sistemul unitar de referință temporală la care se raportează toți furnizorii de
servicii de marcare temporală;
e) autoritatea de
reglementare și supraveghere este autoritatea prevăzută în cap. IV
Monitorizare și control, secțiunea 1 Autoritatea de reglementare și
supraveghere din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică,
denumită în continuare autoritatea.
Art. 3. − (1) Marca
temporală este formată din cel puțin următoarele elemente:
a) amprenta atașată
documentului electronic supus marcării;
b) data și momentul de
timp aferente documentului supus marcării, exprimate în timp universal;
c) informații care
identifică în mod unic furnizorul de servicii de marcare temporală;
d) numărul de ordine
din registrul furnizorului de servicii de marcare temporală.
(2) Informațiile
verificate la furnizorul de servicii de marcare temporală sunt:
a) elementele de
identificare ale certificatului relativ la cheia ce verifică marca;
b) identificarea
algoritmului utilizat pentru generarea amprentei.
(3) Marca temporală
poate să conțină și elementele de identificare ale solicitantului mărcii
temporale.
Art. 4. − (1) Marca
temporală trebuie generată de un sistem informatic sigur, care va îndeplini
următoarele cerințe de securitate:
a) asigură că este
imposibil să fie emisă o marcă corectă pentru un alt timp decât momentul când a
fost primit documentul sau să se schimbe ordinea în care mărcile de timp sunt
emise;
b) asigură
continuitatea furnizării serviciului.
(2) Generarea mărcii
temporale trebuie să garanteze un timp de răspuns; modul de calcul și eroarea
maxim admisibilă vor fi stabilite de autoritate prin norme.
Art. 5. − (1) Furnizorii
de servicii de marcare temporală au obligația de a crea și de a menține un
registru electronic operativ de evidență cuprinzând momentul de timp la care au
fost emise mărcile temporale.
(2) Structura și
condițiile de exploatare ale registrului electronic vor fi stabilite de
autoritate prin norme.
Art. 6. − (1) Cu
30 de zile înainte de începerea activităților legate de emiterea mărcilor
temporale, persoanele care intenționează să furnizeze servicii de marcare
temporală au obligația de a notifica autorității data începerii acestor
activități.
(2) O dată cu
efectuarea notificării prevăzute la alin. (1) furnizorii de servicii
de marcare temporală au obligația de a comunica autorității următoarele
informații și documente:
a) asigurarea
activităților conform art. 8;
b) certificatul
calificat pe baza căruia se va putea verifica semnătura asupra mărcii
temporale;
c) politica referitoare
la protecția datelor cu caracter personal care să fie conformă cu legislația
română în vigoare;
d) orice alte
informații referitoare la activitatea de furnizare de servicii de marcare
temporală cerute de autoritate.
Art. 7. − (1) Furnizorul
de servicii de marcare temporală trebuie să dispună de instrumente financiare
asigurătorii pentru acoperirea prejudiciilor pe care le-ar putea cauza cu
prilejul desfășurării activităților legate de marcarea temporală.
(2) Asigurarea se
realizează fie prin subscrierea unei polițe de asigurare la o societate de
asigurări, fie prin intermediul unei scrisori de garanție din partea unei
instituții financiare de specialitate sau printr-o altă modalitate stabilită
prin decizie a autorității.
(3) Suma asigurată și,
respectiv, suma acoperită prin scrisoarea de garanție sunt stabilite de
autoritate.
Art. 8. − (1) Furnizorii
de servicii de marcare temporală au următoarele obligații:
a) să mențină
înregistrări ale mărcilor temporale emise pe o perioadă de 10 ani;
b) să păstreze
documentația aferentă algoritmilor și procedurilor de generare a mărcilor
temporale emise;
c) să asigure
posibilitatea obținerii și verificării on-line a mărcilor temporale;
verificarea se face gratuit;
d) să asigure accesarea
permanentă a bazei de timp.
(2) În cazul încetării
activității, furnizorul de servicii de marcare temporală are obligația să
transfere unui alt furnizor de servicii de marcare temporală sau, după caz,
autorității registrul electronic operativ de evidență, registrul mărcilor
temporale, precum și documentația aferentă algoritmilor și procedurilor de
generare a mărcilor temporale emise.
Art. 9. − (1) Responsabilitatea
aplicării dispozițiilor prezentei legi și a reglementărilor legate de aceasta
revine autorității.
(2) În termen de 3 luni
de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea
I, autoritatea va desemna furnizorul unic de bază de timp.
(3) Autoritatea va
emite norme conținând setul minimal de proceduri pentru activitatea de generare
a mărcii temporale, precum și procedurile de verificare a aplicării acestora.
(4) Autoritatea va
supraveghea îndeplinirea obligațiilor impuse de prezenta lege furnizorilor de
servicii de marcare temporală.
(5) În cazul în care
furnizorul de servicii de marcare temporală este în imposibilitate de a-și
îndeplini obligațiile, autoritatea poate dispune suspendarea temporară sau,
după caz, încetarea activității furnizorului.
(6) În cadrul
Registrului furnizorilor de servicii de certificare prevăzut la art. 28
din Legea nr. 455/2001 se va crea o secțiune distinctă, destinată furnizorilor
de servicii de marcare temporală. Informațiile care trebuie prevăzute în
acest registru sunt stabilite de către autoritate prin norme.
Art. 10. − (1) Furnizorul
de servicii de marcare temporală răspunde pentru prejudiciul adus oricărei
persoane care își întemeiază conduita pe efectele juridice ale respectivelor
mărci temporale:
a) în ceea ce privește
exactitatea, în momentul eliberării mărcii temporale, a tuturor informațiilor
pe care le conține;
b) în ceea ce privește
asigurarea că, în momentul eliberării mărcii temporale, furnizorul identificat
în cuprinsul acesteia deținea datele de generare a mărcii temporale
corespunzătoare datelor de verificare a mărcii temporale, prevăzute în prezenta
lege;
c) în privința
îndeplinirii tuturor obligațiilor prevăzute la art. 3−8.
(2) Furnizorul de
servicii de marcare temporală nu răspunde potrivit alin. (1) în
cazurile în care probează că, deși a depus diligența necesară, nu a putut
împiedica producerea prejudiciului.
Art. 11. − (1) Furnizorul
de servicii de marcare temporală poate să indice în cuprinsul unei mărci
temporale restricții ale utilizării acesteia, precum și limite ale valorii
operațiunilor pentru care aceasta poate fi utilizată, cu condiția ca
respectivele restricții să poată fi cunoscute de terți.
(2) Furnizorul de
servicii de marcare temporală nu răspunde pentru prejudiciile rezultând din
utilizarea unei mărci temporale cu încălcarea restricțiilor prevăzute în
cuprinsul acesteia.
Art. 12. − (1) Constituie
contravenție dacă, potrivit legii, nu constituie infracțiune și se sancționează
cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei fapta furnizorului de servicii
de marcare temporală care furnizează serviciul de marcare temporală fără
notificarea prealabilă prevăzută la art. 6.
(2) Constituie
contravenție dacă, potrivit legii, nu constituie infracțiune și se sancționează
cu amendă în cuantum de până la 5% din cifra de afaceri încălcarea obligațiilor
prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a) și b).
(3) Constituie
contravenție dacă, potrivit legii, nu constituie infracțiune și se sancționează
cu amendă de la 50.000.000 lei la 500.000.000 lei încălcarea obligațiilor
prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. c) și d).
Art. 13. − Prezenta
lege se completează cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura
electronică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429
din 31 iulie 2001.
Art. 14. − În
termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al
României, Partea I, autoritatea va elabora normele tehnice și metodologice de
aplicare a prezentei legi.
Art. 15. − Prezenta
lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Această lege a fost
adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și
ale art. 76 alin. (2) din Constituția României,
republicată.
p. PREȘEDINTELE
CAMEREI DEPUTAȚILOR, VIOREL HREBENCIUC |
PREȘEDINTELE
SENATULUI, NICOLAE VĂCĂROIU |
București, 1 noiembrie
2004.
Nr. 451.