Legea nr. 399/2005
M. Of. nr. 22 din 10 ianuarie 2006
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL
L E G E
pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. – Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind
Codul aerian, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45
din 26 ianuarie 2001, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Titlul Ordonanţei Guvernului va avea următorul cuprins:
„ O R D O N A N Ţ Ă
privind Codul aerian civil“
2. Articolul 1 va avea
următorul cuprins:
„Art. 1. – Prevederile prezentului cod aerian se
aplică activităţilor aeronautice civile şi persoanelor fizice sau juridice care
desfăşoară aceste activităţi în spaţiul aerian naţional şi pe teritoriul
României, precum şi celor care, prin activităţile desfăşurate, pot pune în
pericol siguranţa zborurilor şi securitatea aeronautică.“
3. Articolul 2 va avea următorul cuprins:
„Art. 2. – (1) Activităţile aeronautice civile
pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional sunt reglementate prin prezentul
cod aerian şi prin alte acte normative în materie, prin Convenţia privind
aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, denumită
în continuare Convenţia de la Chicago, precum şi prin tratatele bi- şi
multilaterale, la care România este parte.
(2) Aplicarea prezentului cod aerian se face fără a aduce
atingere suveranităţii depline şi exclusive asupra spaţiului aerian naţional,
precum şi reglementărilor specifice referitoare la apărare, ordine şi siguranţă
naţională.“
4. Articolul 3 va avea următorul cuprins:
„Art. 3. – În sensul prezentului cod aerian,
termenii şi definiţiile utilizate au următorul înţeles:
3.1. accident – eveniment legat de operarea/utilizarea
unei aeronave, care se produce între momentul în care o persoană se îmbarcă la
bordul acesteia, cu intenţia şi cu dreptul legal de a efectua un zbor, şi
momentul în care toate persoanele aflate la bord sunt debarcate şi în cursul
căruia:
a) o persoană este rănită grav sau mortal, datorită
faptului că se găseşte:
– în aeronavă;
– în contact direct cu orice parte a aeronavei, inclusiv cu
bucăţile care se detaşează din aceasta;
– expusă direct jetului (aspiraţiei sau suflului motoarelor
ori elicelor), cu excepţia cazurilor în care rănile se datorează unor cauze
naturale, autorănirilor sau sunt produse de altă persoană ori a cazurilor în
care rănirile sunt produse în afara zonei ce este în mod normal disponibilă
pasagerilor sau membrilor echipajului;
b) aeronava suferă deteriorări sau o cedare de structură,
care alterează caracteristicile de rezistenţă structurală, de performanţă şi de
zbor şi care, în mod normal, necesită o reparaţie importantă sau înlocuirea
componentelor afectate, cu excepţia defectării motorului ori deteriorării, când
deteriorarea este limitată la motor, capote sau la accesoriile sale ori când
este vorba despre deteriorări limitate la elice, la extremităţile aripii,
pneuri, frâne, carenaje sau mici înfundări ori perforaţii în înveliş;
c) aeronava a dispărut sau este total inaccesibilă;
3.2. act de intervenţie ilicită – act
produs în mod ilicit, cu intenţie, constând în:
a) violenţă împotriva uneia sau mai multor persoane la
bordul unei aeronave la sol şi în zbor, dacă acel act poate să pericliteze
siguranţa aeronavei respective;
b) distrugere a unei aeronave în serviciu sau provocare de
avarii unei astfel de aeronave, care o fac indisponibilă pentru zbor ori care
îi pot periclita siguranţa în zbor;
c) amplasare sau favorizare a amplasării prin orice
mijloace a unui dispozitiv ori a unei substanţe care poate distruge o aeronavă
aflată în serviciu sau îi poate provoca avarii care să o facă indisponibilă
pentru zbor ori care îi poate periclita siguranţa în zbor;
d) distrugere sau avariere a mijloacelor de navigaţie
aeriană ori de intervenţie în funcţionarea lor, dacă un asemenea act poate
periclita siguranţa aeronavelor în zbor;
e) comunicare intenţionată a unor informaţii false, punând
astfel în pericol siguranţa unei aeronave în zbor;
f) folosirea ilegală a oricărui dispozitiv, substanţă sau
armă pentru:
– producerea unui act de violenţă împotriva uneia sau mai
multor persoane, care provoacă rănirea gravă ori moartea acestora, pe un
aeroport care deserveşte aviaţia civilă;
– distrugerea sau avarierea gravă a facilităţilor care
aparţin aviaţiei civile sau a aeronavelor care nu sunt în serviciu, dar se află
pe acel aeroport, ori pentru întreruperea serviciilor aeroportului, dacă un
asemenea act pune în pericol sau poate periclita siguranţa aeroportului;
3.3. activităţi aeronautice civile – totalitatea
activităţilor legate de proiectarea, construcţia, atestarea, reparaţia,
întreţinerea şi operarea aeronavelor civile, a aerodromurilor şi a altor
obiective de infrastructură de aeronautică civilă, de serviciile de navigaţie
aeriană, de pregătirea personalului aeronautic civil, precum şi a activităţilor
aeronautice civile conexe acestora;
3.4. activităţi aeronautice civile conexe – totalitatea
serviciilor care contribuie direct la asigurarea desfăşurării activităţilor
aeronautice civile;
3.5. administrator al aerodromului – persoana
fizică sau juridică care conduce şi gestionează un aerodrom aflat în
proprietatea publică ori în proprietatea privată a unor persoane fizice ori juridice;
3.6. aerodrom – suprafaţa delimitată pe
pământ sau pe apă, care cuprinde, eventual, clădiri, instalaţii şi echipamente,
destinată să fie utilizată, în totalitate ori în parte, pentru sosirea,
plecarea şi manevrarea la sol a aeronavelor. Aerodromul utilizat exclusiv
pentru elicoptere se numeşte heliport;
3.7. aeronavă – aparatul care se poate
menţine în atmosferă cu ajutorul altor reacţii ale aerului decât cele asupra
suprafeţei pământului;
3.8. aeronave de stat – aeronavele
folosite pentru servicii militare, vamale sau de poliţie;
3.9. aeroport – aerodromul certificat
pentru operaţiuni de transport aerian public;
3.10. aeroport internaţional – aeroportul
nominalizat ca aeroport de intrare şi de plecare, destinat traficului
internaţional al aeronavelor, şi în care sunt asigurate facilităţile de control
pentru trecerea frontierei de stat, pentru controlul vamal, de sănătate
publică, pentru controlul veterinar şi fitosanitar, precum şi pentru alte
facilităţi similare;
3.11. agent aeronautic civil – orice
persoană fizică sau juridică certificată să desfăşoare activităţi aeronautice
civile;
3.12. autorizare – confirmare oficială
dată printr-un document eliberat în conformitate cu prevederile reglementărilor
aeronautice române, prin care se atestă capacitatea deţinătorului de a desfăşura
activităţile aeronautice civile menţionate în acest document;
3.13. autorizaţie de operator aerian – documentul
care certifică faptul că un operator aerian poate să efectueze activităţi de
lucru aerian sau de aviaţie generală;
3.14. bloc de spaţiu aerian – un volum de
spaţiu aerian de dimensiuni definite în spaţiu şi timp, în cadrul căruia se
furnizează servicii de navigaţie aeriană;
3.15. bloc funcţional de spaţiu aerian – un
bloc de spaţiu aerian care are la bază cerinţe operaţionale şi care reflectă
necesitatea asigurării unui management al spaţiului aerian la un nivel mai
integrat, fără a ţine seama de graniţele existente;
3.16. certificare – recunoaşterea faptului
că un serviciu, un produs, o piesă sau un echipament, o organizaţie sau o
persoană se conformează cerinţelor aplicabile, precum şi eliberarea unui
certificat relevant care atestă această conformare; certificarea poate avea ca
rezultat şi conferirea unui drept, potrivit reglementărilor în vigoare;
3.17. certificat – documentul emis ca
rezultat al certificării în conformitate cu reglementările specifice
aplicabile;
3.18. certificat de operator aerian – documentul
care certifică faptul că un operator aerian are capacitatea de a efectua
activităţile de transport aerian public prevăzute în acesta;
3.19. certificat de navigabilitate/autorizaţie – document
individual prin care se atestă navigabilitatea unei aeronave;
3.20. certificat de înmatriculare/identificare – document
individual care atestă înregistrarea unei aeronave, conferindu-i acesteia
naţionalitatea;
3.21. certificat de tip – documentul care
defineşte proiectul de tip al unei aeronave şi atestă faptul că acest proiect
de tip se conformează cerinţelor de navigabilitate aplicabile;
3.22. drept de trafic – dreptul unui
operator aerian certificat de a transporta pasageri, bagaje, mărfuri şi/sau poştă
pe o rută aeriană care deserveşte două sau mai multe aeroporturi interne ori
internaţionale;
3.23. eveniment de aviaţie civilă – întrerupere
operaţională, defect, greşeală sau orice altă circumstanţă care are sau poate
avea influenţă asupra siguranţei zborului şi care nu are ca rezultat un
accident sau un incident grav;
3.24. facilităţi – totalitatea serviciilor
şi baza materială asociată acestora, asigurate pe un aerodrom în legătură cu
intrarea şi ieşirea aeronavelor, persoanelor, bagajelor, mărfurilor şi altele
asemenea, în traficul aerian intern şi internaţional;
3.25. forţă majoră – evenimentul de
aviaţie civilă, incidentul sau orice circumstanţă imprevizibilă şi inevitabilă
care generează imposibilitatea temporară sau definitivă de a respecta cerinţele
autorizării acordate;
3.26. incident – eveniment, altul decât un
accident, asociat cu exploatarea unei aeronave, care afectează sau poate afecta
siguranţa exploatării aeronavei;
3.27. incident grav – un incident ale
cărui circumstanţe arată că un accident ar fi fost pe cale să se producă;
3.28. investigaţie tehnică – activitatea
concretă de identificare, de strângere şi de analiză a informaţiilor pentru
determinarea cauzelor unui incident sau accident de aviaţie civilă, emiterea
concluziilor şi, pe baza lor, stabilirea unor recomandări privind siguranţa
zborurilor, precum şi formularea unor propuneri şi recomandări de îmbunătăţire
a activităţilor în vederea prevenirii accidentelor şi incidentelor de aviaţie;
3.29. licenţă de lucru în perimetrul infrastructurii
aeroportuare – document individual prin care se acordă unui agent
economic deptul de a desfăşura activităţi în perimetrul infrastructurii aeroportuare;
3.30. licenţă de tansport aerian – document
individual prin care unui operator aerian, deţinător al unui certificat, i se
acordă dreptul de a efectua operaţiunile de transport aerian public prevăzute
în acesta;
3.31. misiune – activitatea unui membru al
echipajului din momentul în care acesta intră în serviciu, după o perioadă de
odihnă corespunzătoare, dar înaintea începerii unui zbor sau a unei serii de
zboruri, până în momentul în care acel membru al echipajului iese din serviciu
după încheierea acelui zbor sau a seriei de zboruri;
3.32. navigabilitate – caracteristica
aeronavei pregătite pentru zbor, constând în conformarea acesteia la
reglementările de admisibilitate la zbor;
3.33. operator aerian – persoană fizică
sau juridică angajată în operarea aeronavelor;
3.34. reglementări specifice – acte
normative, proceduri sau standarde specifice unui domeniu de activitate;
3.35. securitate aeronautică – ansamblu de
măsuri, resurse materiale şi forţe umane, coordonate, mobilizate şi utilizate în
scopul protecţiei aeronauticii civile împotriva actelor de intervenţie ilicită;
3.36. serviciu de navigaţie aeriană – termen
generic ce include serviciile de trafic aerian, serviciile de comunicaţii
aeronautice, navigaţie şi supraveghere în domeniul aeronautic, serviciile
meteorologice aeronautice şi serviciile de informare aeronautică, definite
conform reglementărilor specifice aplicabile;
3.37. servicii de trafic aerian – serviciile
de control al traficului aerian (serviciile de control regional, de apropiere şi
de aerodrom), serviciile de informare a zborului, serviciile consultative de
trafic aerian şi serviciile de alarmare, definite conform reglementărilor
specifice aplicabile;
3.38. servitute aeronautică – condiţii,
restricţii, obligaţii impuse de reglementările naţionale şi/sau internaţionale,
în interesul siguranţei zborului;
3.39. siguranţa zborului – capacitate a
activităţii aeronautice constând în evitarea afectării sănătăţii sau pierderii
de vieţi omeneşti, precum şi a producerii de pagube materiale;
3.40. supervizarea siguranţei zborului – activitate
constând în acordarea de certificate, supravegherea continuă a menţinerii
condiţiilor asociate certificatelor respective, precum şi a îndeplinirii
obiectivelor şi nivelurilor de siguranţă, potrivit reglementărilor specifice
aplicabile;
3.41. supraveghere continuă – procesele de
verificare a îndeplinirii în mod continuu şi sistematic a condiţiilor asociate
acordării unui certificat pe parcursul perioadei sale de valabilitate, precum şi
de luare a măsurilor de siguranţă necesare;
3.42. tehnică aeronautică – tehnică
folosită în aeronautică, care intră sub incidenţa normelor privind siguranţa
zborului;
3.43. trafic aerian – ansamblu de aeronave
care, la un moment dat, se află în zbor într-un spaţiu aerian determinat sau
operează pe suprafaţa de manevră a unui aerodrom;
3.44. trafic aerian general – toate mişcările
aeronavelor civile, precum şi toate mişcările aeronavelor de stat, inclusiv
cele ale aeronavelor militare, de vamă şi poliţie, care se efectuează în
conformitate cu procedurile Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale;
3.45. trafic aerian operaţional – toate mişcările
aeronavelor civile şi de stat care se efectuează în conformitate cu
reglementările naţionale, altele decât în conformitate cu procedurile
Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale;
3.46. transportator aerian – operator
aerian deţinător al unui certificat de operator aerian în termen de
valabilitate şi, după caz, al unei licenţe de transport aerian;
3.47. zbor V.F.R. – zbor efectuat după
regulile zborului la vedere.“
5. Articolul 4 va avea următorul cuprins:
„Art. 4. – Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului, în calitate de organ de specialitate al
administraţiei publice centrale şi de autoritate de stat în domeniul aviaţiei
civile, are următoarele atribuţii specifice:
a) elaborează strategia de dezvoltare a aviaţiei civile, în
conformitate cu politica economică a Guvernului şi cu planurile de dezvoltare a
transporturilor;
b) emite, în conformitate cu strategia de dezvoltare,
cerinţele, standardele şi recomandările organizaţiilor internaţionale de
aviaţie civilă şi tratatele internaţionale la care România este parte,
reglementări specifice care stau la baza desfăşurării activităţilor aeronautice
civile;
c) reprezintă Guvernul, în domeniul aviaţiei civile, în
organismele internaţionale şi comunitare specifice şi în relaţiile bilaterale
cu alte state;
d) asigură administrarea proprietăţii publice a statului
din domeniul aviaţiei civile;
e) emite reglementări specifice privind certificarea
agenţilor aeronautici civili şi asigură eliberarea, prelungirea valabilităţii,
validarea, echivalarea, modificarea, limitarea, suspendarea şi revocarea
licenţelor şi a documentelor de certificare a agenţilor aeronautici civili;
f) emite reglementări specifice privind siguranţa şi
securitatea activităţilor aeronautice civile şi supraveghează respectarea
acestora;
g) emite reglementări specifice obligatorii pentru
efectuarea transporturilor aeriene de mărfuri periculoase;
h) asigură organizarea spaţiului aerian naţional, în
condiţiile prezentei legi, în colaborare cu organele specializate ale
Ministerului Apărării Naţionale;
i) coordonează sistemul de securitate în domeniul aviaţiei
civile, aprobă sistemele de facilităţi aeronautice la nivelul aeroporturilor
civile;
j) investighează incidentele şi accidentele din domeniul
aviaţiei civile şi emite reglementări specifice privind raportarea şi
investigarea tehnică a acestora, în condiţiile prezentei legi;
k) reglementează şi asigură exercitarea activităţilor de
registru în aviaţia civilă;
l) emite reglementări specifice privind certificarea
tehnicii aeronautice şi asigură certificarea acesteia;
m) emite reglementări specifice privind certificarea
personalului aeronautic civil şi asigură eliberarea, prelungirea valabilităţii,
validarea, echivalarea, modificarea, limitarea, suspendarea şi revocarea
licenţelor şi a documentelor de certificare pentru această categorie de
personal;
n) asigură gestionarea frecvenţelor de telecomunicaţii
alocate aviaţiei civile;
o) asigură organizarea şi funcţionarea serviciilor civile
de navigaţie aeriană în spaţiul aerian al României, autorizează efectuarea
zborurilor în spaţiul aerian naţional, în limita competenţelor legale;
p) avizează, împreună cu Ministerul Apărării Naţionale, în
cazul aerodromurilor exploatate în comun, efectuarea de lucrări supuse
servituţilor de aeronautică civilă;
r) asigură, împreună cu organele specializate ale
ministerelor abilitate prin lege, asistenţa operaţiunilor de căutare şi de
salvare a aeronavelor civile implicate în accidente;
s) emite reglementări pentru uniformizarea definiţiilor şi
a abrevierilor utilizate în aviaţia civilă, în conformitate cu legislaţia
internaţională;
t) asigură certificarea aerodromurilor civile;
u) organizează activitatea pentru constituirea fondului
propriu de date statistice din domeniul aviaţiei civile care se pune la
dispoziţie instituţiilor abilitate;
v) asigură cadrul legislativ şi reglementările necesare
pentru dezvoltarea unui mediu concurenţial normal în domeniul transporturilor
aeriene;
x) emite reglementări specifice privind raportarea şi
investigarea evenimentelor de aviaţie civilă, precum şi a actelor de
intervenţie ilicită asupra aeronavelor civile;
y) aprobă tarifele percepute de organismele tehnice
specializate, instituţii publice sau operatori economici, ca urmare a prestării
activităţilor pentru care le-au fost delegate competenţe în conformitate cu
prevederile prezentului cod aerian.“
6. Articolul 5 va avea următorul cuprins:
„Art. 5. – (1) Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului asigură, direct sau prin delegare de competenţă, şi
desemnarea unor organisme tehnice specializate – instituţii publice
sau operatori economici –, elaborarea şi punerea în aplicare a reglementărilor
specifice, supervizarea siguranţei zborului, certificarea agenţilor aeronautici
civili, a personalului aeronautic civil şi a tehnicii aeronautice, avizarea
lucrărilor efectuate în zonele supuse servituţilor de aeronautică civilă,
inspecţia de siguranţă a zborului, investigarea tehnică a incidentelor şi
accidentelor în domeniul aviaţiei civile, precum şi inspecţia şi controlul de
securitate aeronautică.
(2) În cazul operatorilor economici, costurile aferente
activităţilor delegate conform alin. (1) se acoperă integral din
tarifele percepute pentru activităţile respective.
(3) Delegarea de competenţe se poate realiza în domenii de
strictă specialitate, pentru care Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului trebuie să aibă compartimente de specialitate.“
7. La articolul 6, alineatul (2) va avea următorul
cuprins:
„(2) În spaţiul aerian naţional se desfăşoară atât trafic
aerian general, cât şi trafic aerian operaţional.“
8. Articolul 7 va avea următorul cuprins:
„Art. 7. – În spaţiul aerian naţional se pot
stabili, în conformitate cu reglementările specifice aplicabile:
a) spaţii aeriene rezervate, destinate unor activităţi
aeronautice militare, de şcoală, de sport aeronautic, de încercare şi omologare
a aeronavelor, precum şi altor activităţi stabilite prin reglementări
specifice;
b) spaţii aeriene restricţionate, constituite din zone
periculoase, zone restricţionate sau zone interzise.“
9. Articolul 8 va avea următorul cuprins:
„Art. 8. – (1) Sunt asimilate din punct de
vedere al furnizării serviciilor de navigaţie aeriană cu spaţiul aerian
naţional:
a) spaţiul aerian de deasupra zonei internaţionale a Mării
Negre alocat României de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale, în baza
acordurilor regionale de navigaţie aeriană;
b) spaţiul aerian al altor ţări, în care a fost delegată
României, permanent sau pe termen limitat, prin tratate internaţionale,
furnizarea serviciilor de navigaţie aeriană.
(2) Spaţiul aerian naţional poate fi integrat din punct de
vedere al furnizării serviciilor de navigaţie aeriană în unul sau mai multe
blocuri funcţionale de spaţiu aerian stabilite prin tratate încheiate de
România cu alte state, în baza reglementărilor specifice aplicabile.“
10. Titlul secţiunii a II-a a capitolului III va avea
următorul cuprins:
„SECŢIUNEA a II-a
Utilizarea spaţiului
aerian naţional“
11. Articolul 11 va avea următorul cuprins:
„Art. 11. – (1) Orice zbor în spaţiul aerian
naţional trebuie să fie autorizat. Procedura de autorizare a zborurilor se
reglementează prin hotărâre a Guvernului.
(2) Decolarea şi aterizarea aeronavelor civile se
efectuează pe aerodromuri certificate în acest scop, potrivit reglementărilor
specifice, precum şi pe alte terenuri sau suprafeţe de apă, în condiţiile stabilite
prin hotărâre a Guvernului.
(3) Aeronavele de stat care operează într-o porţiune de
spaţiu aerian aflată sub controlul serviciilor de trafic aerian civile trebuie
să opereze ca trafic aerian general, respectând reglementările specifice
aviaţiei civile, cu excepţia cazului în care se prevede altfel, prin
procedurile de coordonare stabilite între unităţile civile şi militare ale
serviciilor de trafic aerian, în conformitate cu prevederile art. 10 din
prezentul cod aerian.
(4) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului, respectiv Ministerul Apărării Naţionale, poate restricţiona sau
interzice temporar desfăşurarea traficului aerian general într-o porţiune ori
în întreg spaţiul aerian naţional din motive privind apărarea, ordinea publică şi
siguranţa naţională, conform atribuţiilor ce le revin.“
12. După articolul 11 se introduc trei noi articole,
articolele 111–113, cu următorul
cuprins:
„Art. 111. – În
spaţiul aerian naţional este interzisă operarea aeronavelor:
a) care sunt echipate cu sau care transportă arme nucleare,
chimice ori alte arme de distrugere în masă, cu excepţia celor prevăzute de
tratatele la care România este parte;
b) la viteze supersonice, la altitudini mai mici de 10.000
m, cu excepţia zborurilor aeronavelor militare române sau ale statelor aliate
executate pentru îndeplinirea misiunilor de luptă;
c) care execută activităţi de publicitate, folosind
mijloace sonore.
Art. 112. – (1) Aeronavele
civile cu capabilitate de flotabilitate, pe timpul cât se deplasează pe porţiuni
din apele teritoriale, care sunt organizate ca aerodromuri, se supun
reglementărilor specifice aplicabile aeronavelor care operează pe aerodromuri.
(2) Aeronavele civile cu capabilitate de flotabilitate, pe
timpul cât se deplasează pe ape, care nu sunt organizate ca aerodromuri, se
supun reglementărilor specifice aplicabile navelor maritime, fluviale sau
ambarcaţiunilor pentru apele interioare.
(3) Aeronavele civile care operează pe navele maritime ori
fluviale, pe timpul cât sunt pe nave, se supun reglementărilor specifice
aplicabile navelor.
Art. 113. – (1) Orice
activitate care nu intră în categoria activităţilor aeronautice civile, având
drept efect ajungerea în spaţiul aerian a diverselor corpuri materiale care pot
constitui un pericol pentru siguranţa zborurilor aeronavelor, poate fi
efectuată numai în condiţiile autorizării.
(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) şi modul
de autorizare a acestora se stabilesc prin reglementări specifice comune ale
Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Ministerului
Apărării Naţionale.“
13. Titlul secţiunii a III-a a capitolului III va avea
următorul cuprins:
„SECŢIUNEA a III-a
Serviciile de navigaţie
aeriană“
14. Articolul 12 din cadrul secţiunii a II-a a
capitolului III devine articolul 12 în cadrul secţiunii a III-a a aceluiaşi
capitol, cu următorul cuprins:
„Art. 12. – (1) Serviciile de navigaţie
aeriană se furnizează traficului aerian numai de către agenţi aeronautici
certificaţi şi desemnaţi în acest scop, potrivit reglementărilor specifice
aplicabile.
(2) Porţiunile de spaţiu aerian naţional unde se furnizează
servicii de trafic aerian civile se stabilesc în conformitate cu prevederile
prezentului cod aerian şi cu reglementările specifice aplicabile.
(3) Furnizarea serviciilor de navigaţie aeriană într-un
bloc funcţional de spaţiu aerian, care include şi spaţiul aerian naţional,
parţial sau integral, se face în conformitate cu prevederile tratatului
internaţional referitor la acesta.“
15. Articolul 13 din cadrul secţiunii a II-a a
capitolului III devine articolul 13 în cadrul secţiunii a III-a a aceluiaşi
capitol, cu următorul cuprins:
„Art. 13. – (1) Toate aeronavele care
operează în spaţiul aerian naţional au obligaţia achitării unor tarife pentru
utilizarea serviciilor de navigaţie aeriană.
(2) Tarifele prevăzute la alin. (1) sunt
nediscriminatorii pentru aceleaşi categorii de zboruri civile, indiferent de
naţionalitatea operatorilor aerieni şi de statul de înmatriculare a aeronavei
utilizate.
(3) Sunt scutite de la plata tarifelor pentru servicii de
navigaţie aeriană de rută următoarele categorii de aeronave numai în cazul în
care costurile acestor scutiri nu sunt aplicate celorlalţi utilizatori care nu
beneficiază de astfel de facilităţi:
a) aeronave care efectuează zboruri V.F.R.;
b) aeronave militare româneşti care efectuează zboruri
militare, iar în cazul aeronavelor militare străine care efectuează zboruri
militare, pe bază de reciprocitate;
c) aeronave utilizate pentru intervenţii în zone
calamitate;
d) aeronave care efectuează zboruri exclusiv pentru
transportul în misiune oficială al monarhilor domnitori şi al membrilor
apropiaţi ai familiei, al şefilor de stat, al şefilor de guvern şi al miniştrilor. În
toate cazurile misiunile oficiale vor fi confirmate prin indicatorul de statut
corespunzător pe planul de zbor;
e) aeronave care efectuează zboruri de căutare şi salvare
autorizate de un organ competent de căutare şi salvare (SAR);
f) aeronave care efectuează zboruri ce se termină la
aerodromul de la care aeronava a decolat şi în timpul cărora nu s-a efectuat
nici o aterizare intermediară;
g) aeronave a căror masă maximă certificată la decolare
este strict mai mică de două tone;
h) aeronave care efectuează zboruri-şcoală executate
exclusiv în cadrul examinărilor în vederea obţinerii licenţei sau a unei
calificări pentru echipajul de comandă şi, pentru aceasta, este confirmată prin
menţiunea corespunzătoare pe planul de zbor;
i) aeronave care efectuează zboruri exclusiv în scopul
verificării sau testării echipamentelor folosite ori care se intenţionează să
fie folosite ca mijloace de sol pentru navigaţia aeriană;
j) alte categorii de aeronave prevăzute de lege.
(4) Pot fi scutite, total sau parţial, de la plata
tarifelor prevăzute la alin. (1) şi alte categorii de aeronave, cu
aprobarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
(5) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului poate interzice temporar accesul în spaţiul aerian naţional al
aeronavelor operatorilor aerieni care înregistrează restanţe la achitarea
tarifelor pentru utilizarea serviciilor de navigaţie aeriană.“
16. Articolele 14 şi 15 se abrogă.
17. Articolul 17 va avea următorul cuprins:
„Art. 17. – (1) O aeronavă civilă poate
opera în spaţiul aerian naţional numai dacă deţine un certificat de
înmatriculare în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Chicago.
(2) Certificatul de înmatriculare este document obligatoriu
la bordul aeronavelor.
(3) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului poate stabili, prin reglementări specifice, categorii de aeronave
civile care pot opera în spaţiul aerian naţional fără a deţine un certificat de
înmatriculare.“
18. La articolul 18, alineatul (1) va avea
următorul cuprins:
„Art. 18. – (1) O aeronavă civilă înmatriculată
în România nu poate fi înmatriculată şi în alt stat.“
19. La articolul 19, alineatul (1) va avea
următorul cuprins:
„Art. 19. – (1) Prin înmatricularea în
Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile din România, aeronava
respectivă capătă naţionalitatea română.“
20. Articolul 20 se abrogă.
21. La articolul 21, partea introductivă va avea
următorul cuprins:
„Art. 21. – Sunt recunoscute, fără discriminare,
persoanelor fizice şi juridice, române sau străine, următoarele drepturi asupra
aeronavelor civile:“
22. Articolul 23 va avea următorul cuprins:
„Art. 23. – Aerodromurile civile pot fi
proprietate publică sau proprietate privată, deschise ori închise utilizării
publice.“
23. Articolul 24 va avea următorul cuprins:
„Art. 24. – Înfiinţarea, funcţionarea şi
dezafectarea aerodromurilor civile sunt supuse reglementărilor specifice emise
de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu avizul
ministerelor abilitate, prin care se stabilesc cerinţele tehnice, operaţionale,
de siguranţă a zborului, de securitate aeronautică şi de protecţie a mediului.“
24. Articolul 25 se abrogă.
25. Articolul 26 va avea următorul cuprins:
„Art. 26. – (1) Un aerodrom este deschis
pentru operarea aeronavelor civile numai dacă este certificat de Ministerul
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
(2) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului ţine registrul de evidenţă a aerodromurilor civile certificate din
România.“
26. Articolul 27 va avea următorul cuprins:
„Art. 27. – (1) Toate aeronavele civile care
execută zboruri internaţionale cu originea/destinaţia România sunt obligate să
decoleze şi să aterizeze pe un aeroport internaţional sau deschis traficului
aerian internaţional.
(2) Condiţiile pentru certificarea aeroporturilor civile
internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului.“
27. Articolul 28 va avea următorul cuprins:
„Art. 28. – (1) Administratorii
aerodromurilor civile au obligaţia de a asigura condiţiile prevăzute de
reglementările specifice aplicabile privind aterizarea şi decolarea în
siguranţă a aeronavelor, securitatea aeronautică, serviciile necesare
aeronavelor la sol, precum şi cele privind lupta împotriva incendiilor.
(2) Administratorii aeroporturilor civile vor asigura şi
existenţa facilităţilor de ambulanţă şi prim ajutor pentru cazuri de urgenţă şi,
după caz, a celor de vamă, graniţă, fitosanitare, sanitar-veterinare şi sanitar-umane.“
28. Articolul 29 va avea următorul cuprins:
„Art. 29. – (1) Operatorii economici şi,
după caz, organele competente ale statului care desfăşoară activităţi pe
aerodromurile civile au obligaţia de a respecta normele stabilite, în temeiul
prezentului cod aerian şi al reglementărilor specifice aplicabile, de către
administratorii aerodromurilor.
(2) Toate activităţile care se derulează în perimetrul unui
aerodrom civil se desfăşoară sub coordonarea administratorului aerodromului.
(3) Operatorii economici care desfăşoară activităţi în
perimetrul aerodromurilor civile trebuie să deţină o licenţă de lucru în acest
perimetru, eliberată de administratorul aerodromului, în conformitate cu
reglementările specifice emise de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului.“
29. Articolul 30 va avea următorul cuprins:
„Art. 30. – Facilităţile şi serviciile asigurate
pe un aerodrom civil deschis utilizării publice sunt accesibile, fără
discriminare, tuturor aeronavelor civile.“
30. Articolul 31 va avea următorul cuprins:
„Art. 31. – (1) Tarifele stabilite pentru
utilizarea facilităţilor şi furnizarea serviciilor prevăzute la art. 30 se
aplică în mod nediscriminatoriu, indiferent de naţionalitatea aeronavei civile,
şi se publică în conformitate cu reglementările internaţionale de aviaţie.
(2) Pe aerodromurile civile deschise utilizării publice
sunt scutite de la plata tarifelor aeroportuare de pasager, aterizare,
staţionare şi iluminat, precum şi a tarifelor pentru servicii de navigaţie
aeriană terminală următoarele categorii de aeronave:
a) aeronavele militare româneşti;
b) aeronavele militare străine, pentru care există acorduri
bilaterale în acest sens, încheiate în conformitate cu prevederile legale în
vigoare, la cererea Ministerului Apărării Naţionale;
c) aeronavele care execută zboruri exclusiv pentru
transportul în misiune oficială al monarhilor domnitori şi al membrilor
apropiaţi ai familiei, al şefilor de stat, al şefilor de guvern şi al miniştrilor. În
toate cazurile misiunile oficiale vor fi confirmate prin indicatorul de statut
corespunzător pe planul de zbor;
d) aeronavele care execută zboruri în folosul Organizaţiei
Naţiunilor Unite, Crucii Roşii sau al Semilunii Roşii;
e) aeronavele civile care efectuează misiuni de căutare şi
de salvare sau transportă personal şi materiale în cadrul acestor misiuni;
f) aeronavele care efectuează misiuni umanitare şi de
ajutorare urgentă;
g) aeronavele care sunt nevoite să aterizeze datorită unor
cauze tehnice, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile sau a unor
situaţii de forţă majoră;
h) aeronavele care aterizează din dispoziţia Ministerului
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi/sau a Ministerului Apărării
Naţionale;
i) alte categorii de aeronave prevăzute de lege.
(3) Pot fi scutite, total sau parţial, de la plata
tarifelor prevăzute la alin. (1) şi alte categorii de aeronave, cu
aprobarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
(4) Scutirile prevăzute la alin. (2) lit. a)–c) se
aplică numai pe aerodromurile civile unde statul român este acţionar majoritar.
(5) Administratorii aerodromurilor au dreptul de a reţine
la sol o aeronavă civilă, în situaţia în care aceasta nu a achitat
contravaloarea tarifelor prevăzute la alin. (1), până la stingerea debitelor
sau până se face dovada constituirii unor garanţii suficiente în raport cu
creanţa invocată şi aceasta este acceptată de administratorul aerodromului, cu
respectarea reglementărilor în vigoare.“
31. La articolul 33, alineatul (2) va avea
următorul cuprins:
„(2) Drepturile şi obligaţiile personalului aeronautic
civil se stabilesc prin reglementări specifice, în condiţiile legii.“
32. Articolul 34 va avea următorul cuprins:
„Art. 34. – Personalul aeronautic civil navigant
cuprinde:
a) personalul care constituie echipajul de conducere de la
bordul aeronavelor civile: piloţi, navigatori, mecanici şi/sau ingineri de bord
şi operatori radionaviganţi;
b) personalul de cabină, tehnic sau care îndeplineşte alte
funcţii la bordul aeronavelor civile, calificat pentru categoria respectivă de
aeronavă civilă, care, neparticipând la conducerea acestora, exercită la bord
activităţi cu privire la pasageri şi mărfuri, activităţi de control tehnic în
vederea constatării stării de navigabilitate, activităţi de verificare în zbor
a funcţionării mijloacelor serviciilor de comunicaţii, navigaţie şi
supraveghere, precum şi alte activităţi aeronautice civile, potrivit
reglementărilor specifice aplicabile;
c) personalul de inspecţie în zbor a operaţiunilor aeriene;
d) paraşutiştii.“
33. Articolul 35 va avea următorul cuprins:
„Art. 35. – Personalul aeronautic civil
nenavigant cuprinde:
a) personalul tehnic calificat care lucrează direct la
planificarea şi pregătirea operaţională a zborurilor, la proiectarea,
certificarea, fabricaţia, inspecţia, întreţinerea, reparaţia şi operarea
tehnicii aeronautice;
b) personalul care furnizează şi/sau asigură serviciile de
navigaţie aeriană;
c) inspectorii aeronautici care exercită activităţi de
supervizare a siguranţei zborului;
d) personalul de aerodrom care execută activităţi
specifice, cu impact asupra siguranţei zborului.“
34. Articolul 36 va avea următorul cuprins:
„Art. 36. – (1) Echipajul aeronavei civile
este constituit din personal certificat în mod corespunzător, care desfăşoară
activităţi la bord în conformitate cu reglementările specifice aplicabile.
(2) Membrii echipajului aeronavei au obligaţia ca, pe
întreaga perioadă a misiunii, să aibă asupra lor documentele de certificare
individuale obligatorii prevăzute de reglementările specifice aplicabile.
(3) Echipajul se află în subordinea comandantului de
aeronavă civilă.
(4) Comandantul aeronavei civile este desemnat de
operatorul aerian, pentru fiecare zbor, cu excepţia cazului când prin
reglementări specifice se prevede altfel.“
35. Articolul 37 va avea următorul cuprins:
„Art. 37. – (1) Funcţia de comandant de
aeronavă civilă este îndeplinită de pilotul comandant, certificat pentru
categoria, clasa sau tipul aeronavei civile respective şi având licenţa
corespunzătoare în termen de valabilitate.
(2) Persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) are
funcţia de comandant de aeronavă din momentul începerii misiunii şi până în
momentul terminării acesteia.
(3) Comandantul aeronavei civile care remorchează alte
aeronave este comandantul acestora până la declanşarea lor.“
36. Articolul 38 va avea următorul cuprins:
„Art. 38. – (1) Comandantul aeronavei civile
răspunde de pregătirea şi executarea în siguranţă a fiecărui zbor, precum şi de
comportamentul şi disciplina echipajului la bord şi la sol, cu respectarea
prevederilor prezentului cod aerian şi ale reglementărilor specifice aplicabile.
(2) Acesta va refuza decolarea atunci când constată
nereguli cu ocazia îndeplinirii sarcinilor ce îi revin, în conformitate cu
reglementările specifice în vigoare.“
37. Articolul 39 va avea următorul cuprins:
„Art. 39. – (1) În timpul misiunii sale
comandantul de aeronavă civilă poate delega atribuţii, dar nu poate să îşi
delege responsabilităţile.
(2) În cazul în care acesta este împiedicat din orice
cauză, în cursul zborului sau la sol, să îşi îndeplinească funcţia, în lipsa
desemnării prealabile a unei alte persoane pentru a-l înlocui, funcţia de
comandant de aeronavă civilă va fi exercitată de unul dintre ceilalţi membri ai
echipajului de conducere, în ordinea stabilită prin reglementările specifice
aplicabile.“
38. La articolul 40, alineatele (4) şi (5) vor
avea următorul cuprins:
„(4) În caz de pericol, comandantul de aeronavă civilă va
lua măsurile necesare pentru salvarea pasagerilor, a echipajului, a
încărcăturii, precum şi a aeronavei, după caz.
(5) În cazul unui accident, comandantul de aeronavă civilă îşi
menţine toate prerogativele până în momentul când autoritatea în drept îl
eliberează de atribuţiile ce îi revin în legătură cu operarea aeronavei.“
39. Articolele 41 şi 42 se abrogă.
40. Articolul 43 va avea următorul cuprins:
„Art. 43. – (1) Prin derogare de la
prevederile art. 37, operatorul poate desemna în funcţia de comandant de
aeronavă civilă şi o altă persoană decât pilotul comandant.
(2) Obligaţiile şi răspunderile pentru executarea misiunii
se împart între comandantul de aeronavă civilă şi pilotul comandant, după cum
urmează:
a) pilotul comandant răspunde, de la începerea şi până la
terminarea operaţiunii de zbor cu aeronava civilă, de conducerea tehnică şi de
siguranţă a aeronavei, putând lua orice măsuri pentru realizarea siguranţei
zborului;
b) comandantul de aeronavă răspunde, în conformitate cu
dispoziţiile prezentului cod aerian de executarea misiunii în bune condiţii,
pentru toate celelalte aspecte care nu privesc conducerea tehnică şi operarea
în siguranţă a aeronavei.“
41. Articolul 45 va avea următorul cuprins:
„Art. 45. – Operaţiunile de transport aerian
public sunt transporturile de pasageri, bagaje, mărfuri şi/sau poştă,
efectuate pe baze comerciale, prin curse regulate sau neregulate, de către
transportatorii aerieni. Transporturile aeriene publice executate în
spaţiul aerian naţional sunt supuse tratatelor internaţionale la care România
este parte.“
42. Articolul 46 va avea următorul cuprins:
„Art. 46. – (1) Transporturile aeriene
publice se execută pe bază de contract de transport încheiat între
transportatorul aerian şi beneficiarul transportului.
(2) Prin contractul de transport aerian, transportatorul
aerian se obligă să ducă la destinaţie pasagerii, bagajele, marfa şi/sau poşta,
iar beneficiarul să plătească preţul transportului.“
43. Articolul 47 va avea următorul cuprins:
„Art. 47. – (1) Transportatorul aerian
răspunde pentru orice prejudiciu produs prin decesul sau vătămarea sănătăţii
pasagerilor ori avarierea sau pierderea bagajelor, a mărfii şi/sau a poştei
transportate.
(2) Regimul răspunderii transportatorului aerian este,
pentru transporturile aeriene publice internaţionale, reglementat în
conformitate cu tratatele internaţionale la care România este parte, iar pentru
transporturile aeriene publice interne, în conformitate cu prevederile
dreptului comun, în măsura în care nu s-a stabilit altfel printr-o lege specială
sau printr-un tratat internaţional la care România este parte.“
44. Articolul 49 va avea următorul cuprins:
„Art. 49. – (1) Transporturile aeriene
publice, altele decât cele prevăzute la art. 48, se efectuează prin curse
neregulate.
(2) Transporturile aeriene publice prin curse neregulate
includ şi zborurile care nu implică transportul pasagerilor între două sau mai
multe aerodromuri, efectuate pe baze comerciale, cu unul sau mai mulţi pasageri
la bord.“
45. Articolul 50 va avea următorul cuprins:
„Art. 50. – (1) Transportatorii aerieni
români pot efectua transporturi aeriene publice pe rute interne sau
internaţionale, prin curse regulate sau neregulate, numai în condiţiile
deţinerii unui certificat de operator aerian în termen de valabilitate şi a
unei licenţe de transport aerian eliberate de Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului.
(2) Excepţiile de la prevederile alin. (1) se
stabilesc de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului prin
reglementări specifice.
(3) Transportatorii aerieni străini pot efectua
transporturi aeriene publice în spaţiul aerian naţional, în conformitate cu
drepturile de trafic acordate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului sau în condiţiile stabilite prin tratatele internaţionale la care
România este parte.“
46. Articolul 51 va avea următorul cuprins:
„Art. 51. – (1) Operaţiunile de aviaţie
generală cuprind:
a) transporturile aeriene în interes propriu;
b) zborurile în interes propriu;
c) zborurile particulare;
d) zborurile şcoală.
(2) Transporturile aeriene în interes propriu reprezintă
operaţiunile de aviaţie generală executate de o persoană juridică, fără
perceperea unui tarif sau a echivalentului acestuia în bunuri ori servicii,
utilizându-se aeronave civile proprii sau închiriate, care constituie
accesoriul unei alte activităţi economice executate de persoana respectivă,
beneficiarul transportului.
(3) Zborurile în interes propriu reprezintă
operaţiunile de aviaţie generală, altele decât transporturile în interes
propriu, efectuate de persoane fizice sau juridice, cu aeronave civile proprii
sau închiriate, pentru şi în susţinerea nevoilor activităţilor proprii, fără
perceperea de tarife. Zborurile în interes propriu includ şi zborurile
efectuate exclusiv în scop sportiv.
(4) Zborurile particulare reprezintă operaţiunile de
aviaţie generală efectuate de deţinătorii de aeronave civile, persoane fizice,
exclusiv în scop necomercial.
(5)Zborurile şcoală reprezintă operaţiunile aeriene
civile organizate de persoane fizice sau juridice în scopul pregătirii
personalului aeronautic civil navigant.“
47. Articolul 52 va avea următorul cuprins:
„Art. 52. – Operaţiunile de lucru aerian sunt
operaţiunile aeriene civile efectuate pentru nevoile industriei, agriculturii, silviculturii,
sănătăţii publice şi protecţiei mediului, de căutare şi salvare, cercetare ştiinţifică,
fotografiere, monitorizare, publicitate, precum şi în alte scopuri de către
operatori aerieni certificaţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului.“
48. Articolul 53 va avea următorul cuprins:
„Art. 53. – Regimul răspunderii operatorilor
aerieni care efectuează operaţiuni aeriene de aviaţie generală sau de lucru
aerian pe teritoriul României este reglementat în conformitate cu prevederile
dreptului comun, în măsura în care nu s-a stabilit altfel printr-o lege
specială sau printr-un tratat internaţional la care România este parte.“
49. Articolul 54 va
avea următorul cuprins:
„Art. 54. – În sensul prezentului cod aerian,
protecţia mediului reuneşte toate activităţile ce au ca scop reducerea
impactului aviaţiei civile asupra mediului, datorat zgomotului produs de
aeronavele civile, emisiilor motoarelor de aviaţie, substanţelor folosite în
cadrul activităţilor aeronautice civile şi reziduurilor rezultate în urma desfăşurării
acestor activităţi.“
50. Articolul 55 va avea următorul cuprins:
„Art. 55. – Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului stabileşte, împreună cu autoritatea de mediu,
politici şi reglementări specifice în domeniul protecţiei mediului.“
51. Articolul 58 se abrogă.
52. Articolul 61 va avea următorul cuprins:
„Art. 61. – (1) Siguranţa
zborului reprezintă o cerinţă obligatorie şi, totodată, un criteriu de
performanţă fundamental pentru orice activitate aeronautică civilă.
(2) Siguranţa zborului se realizează prin:
a) emiterea de reglementări specifice, inclusiv stabilirea
obiectivelor de siguranţă, precum şi a nivelurilor de siguranţă cerute sau
minim acceptabile;
b) asigurarea cadrului de implementare a reglementărilor,
obiectivelor şi nivelurilor de siguranţă;
c) exercitarea funcţiei de supervizare a siguranţei
zborului.“
53. Articolul 62 va avea următorul cuprins:
„Art. 62. – (1) Funcţia de supervizare a
siguranţei zborului în aviaţia civilă la nivel naţional se îndeplineşte prin
desemnare şi delegare de competenţă din partea Ministerului Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului, în condiţiile art. 5, de către un organism
tehnic specializat care funcţionează separat de agenţii aeronautici civili supuşi
supervizării.
(2) Organismul tehnic specializat prevăzut la alin. (1) are
personalitate juridică proprie, este autonom din punct de vedere administrativ şi
financiar şi îşi exercită în mod independent atribuţiile de natură tehnică
stabilite.
(3) Până la 31 decembrie 2005, Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului va desemna organismul tehnic specializat, prevăzut
la alin. (1), şi va stabili atribuţiile acestuia prin ordin.“
54. După articolul 62 se introduce un nou articol,
articolul 621, cu următorul
cuprins:
„Art. 621. – (1) Organismul
tehnic specializat prevăzut la art. 62 poate interzice temporar sau poate
restricţiona efectuarea de zboruri în spaţiul aerian naţional de către
aeronavele civile străine despre care sunt deţinute informaţii că operarea ori
întreţinerea acestora nu corespunde standardelor minime de siguranţă stabilite
în baza prevederilor Convenţiei de la Chicago.
(2) În cazul în care astfel de neconformităţi cu
standardele minime de siguranţă stabilite în baza prevederilor Convenţiei de la
Chicago sunt sesizate cu ocazia inspecţiilor la sol efectuate pe aerodromurile
din România, conform reglementărilor specifice aplicabile, iar măsurile
corective subsecvente nu sunt aplicate înaintea efectuării zborului următor sau
sunt necorespunzătoare, organismul tehnic specializat prevăzut la art. 62
poate decide reţinerea la sol a aeronavei civile respective, până la remedierea
deficienţelor semnalate, urmând a informa imediat autorităţile competente
române şi pe cele ale statului de înmatriculare a aeronavei reţinute, precum şi
operatorul implicat.
(3) Măsurile necesare pentru reţinerea la sol a aeronavei
civile prevăzute la alin. (2) vor fi luate de administratorul
aerodromului, la solicitarea organismului tehnic specializat prevăzut la art. 62
sau a reprezentantului său autorizat.“
55. Titlul secţiunii a II-a a capitolului IX va avea
următorul cuprins:
„SECŢIUNEA a II-a
Certificarea agenţilor
aeronautici civili“
56. Articolul 63 va avea următorul cuprins:
„Art. 63. – În scopul realizării siguranţei
zborului, următoarele categorii de agenţi aeronautici civili sunt supuşi
certificării şi supravegherii continue de către organismul tehnic prevăzut la
art. 62 alin. (1):
a) operatorii aerieni corespunzător cu operaţiunile aeriene
civile pe care le desfăşoară;
b) agenţii aeronautici civili care au ca obiect de
activitate proiectarea, fabricaţia şi întreţinerea aeronavelor, motoarelor,
elicelor, pieselor şi echipamentelor asociate, precum şi cei care au ca obiect
de activitate procesele specializate, inclusiv încercările de tip, testările
specializate şi distribuirea produselor aeronautice;
c) agenţii aeronautici civili care desfăşoară activităţi de
proiectare, construcţii, montaj, reparaţii pentru elemente de infrastructură şi
echipamente care concură direct la siguranţa zborului;
d) agenţii aeronautici civili care au ca obiect de
activitate furnizarea serviciilor de navigaţie aeriană, precum şi activităţile
aeroportuare;
e) agenţii aeronautici civili care se ocupă cu pregătirea
personalului aeronautic civil;
f) alte categorii de agenţi aeronautici civili, potrivit
reglementărilor specifice aplicabile.“
57. Articolele 64 şi 65 se abrogă.
58. Titlul secţiunii a III-a a capitolului IX va avea
următorul cuprins:
„SECŢIUNEA a III-a
Certificarea
personalului aeronautic civil“
59. Articolul 66 va avea următorul cuprins:
„Art. 66. – (1) Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului stabileşte, prin reglementări specifice,
categoriile de personal aeronautic civil supus certificării, precum şi
documentele de certificare obligatorii pentru exercitarea activităţilor
aeronautice civile.
(2) Oricare persoană care face dovada îndeplinirii
cerinţelor prevăzute în reglementările specifice aplicabile poate solicita
certificarea ca personal aeronautic civil.“
60. Articolul 67 va avea următorul cuprins:
„Art. 67. – Certificatele personalului aeronautic
civil sunt documente nominale individuale, obligatorii pe întreaga durată a
desfăşurării activităţii ca personal aeronautic civil.“
61. Articolul 68 se abrogă.
62. Articolul 69 va avea următorul cuprins:
„Art. 69. – În condiţiile în care tratatele
internaţionale la care România este parte nu prevăd altfel, documentele de
certificare emise de alte state pot fi recunoscute sau validate în România
numai dacă criteriile în baza cărora au fost eliberate se situează cel puţin la
nivelul standardelor şi practicilor recomandate de Organizaţia Aviaţiei Civile
Internaţionale şi în condiţiile îndeplinirii cerinţelor reglementărilor
naţionale specifice aplicabile.“
63. Articolul 70 va avea următorul cuprins:
„Art. 70. – Examinarea medicală a candidaţilor
care solicită certificarea ca personal aeronautic civil poate fi efectuată
numai de către o instituţie medicală autorizată, potrivit reglementărilor
specifice aplicabile.“
64. Titlul
secţiunii a IV-a a capitolului IX va avea următorul cuprins:
„SECŢIUNEA a IV-a
Certificarea
aeronavelor civile“
65. Articolul 71 va avea următorul cuprins:
„Art. 71. – (1) Aeronavele civile care se
înmatriculează în România, motoarele şi elicele acestora vor deţine un
certificat de tip emis potrivit reglementărilor specifice aplicabile, care să
acopere produsul, inclusiv toate piesele şi echipamentele instalate pe acesta.
(2) În certificatul de tip se înscriu condiţiile şi
limitările care sunt cerute în interesul siguranţei zborului.“
66. Articolul 72 va avea următorul cuprins:
„Art. 72. – Piesele şi echipamentele pot deţine
un certificat specific în urma demonstrării că acestea sunt conforme cu
specificaţiile detaliate de navigabilitate stabilite.“
67. Articolul 73 va avea următorul cuprins:
„Art. 73. – (1) Fiecare aeronavă civilă
trebuie să deţină un certificat de navigabilitate individual, eliberat în urma
demonstrării că aeronava civilă este conformă cu proiectul de tip aprobat în
certificatul de tip şi că întreaga documentaţie, inspecţiile şi încercările
relevante demonstrează că aeronava este în condiţie de operare în siguranţă.
(2) În certificatul de navigabilitate, care trebuie să se
afle în permanenţă la bordul aeronavei, se înscriu categoriile de activităţi
pentru care aeronava civilă poate fi folosită, precum şi alte condiţii şi
limitări impuse de siguranţa zborului.“
68. Titlul secţiunii a V-a a capitolului IX va avea
următorul cuprins:
„SECŢIUNEA a V-a
Zone supuse
servituţilor de aeronautică civilă“
69. Articolul 75 se abrogă.
70. Articolul 76 va avea următorul cuprins:
„Art. 76. – În scopul asigurării siguranţei
zborului se stabilesc, în conformitate cu reglementările specifice emise de Ministerul
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, zone supuse servituţilor de
aeronautică civilă aferente aerodromurilor civile şi echipamentelor serviciilor
civile de navigaţie aeriană.“
71. Articolul 77 va avea următorul cuprins:
„Art. 77. – În zonele supuse servituţilor de
aeronautică civilă pot fi construite şi amplasate construcţii, instalaţii şi
echipamente noi numai cu avizul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului, iar în cazul aerodromurilor exploatate în comun, cu avizul
Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, împreună cu
Ministerul Apărării Naţionale.“
72. Articolul 78 va avea următorul cuprins:
„Art. 78. – Administratorii aerodromurilor
civile, ai echipamentelor aferente serviciilor de navigaţie aeriană, cât şi
proprietarii terenurilor, clădirilor şi amenajărilor aflate în zonele supuse
servituţilor de aeronautică civilă sunt obligaţi să respecte restricţiile
impuse prin reglementările specifice referitoare la aceste zone, precum şi prin
avizul prevăzut la art. 77.“
73. După secţiunea a V-a a capitolului IX se introduce o
nouă secţiune, secţiunea a VI-a, cu următorul cuprins:
„SECŢIUNEA a VI-a
Transferul
responsabilităţilor de supraveghere a siguranţei zborului“
74. La secţiunea a VI-a a capitolului IX, după articolul
78 se introduc două noi articole, articolele 781
şi
782, cu următorul cuprins:
„Art. 781. – În cazul
unei aeronave înmatriculate într-un alt stat şi operate de un operator aerian
român, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului poate încheia,
conform Convenţiei de la Chicago şi potrivit atribuţiilor ce îi revin prin
prezentul cod aerian, acorduri bilaterale cu autorităţile aeronautice din acel
stat, prin care se preiau, în totalitate sau în parte, funcţiile şi obligaţiile
ce revin statului de înmatriculare a aeronavei.
Art. 782. – În cazul
unei aeronave înmatriculate în România şi operate de un operator aerian
dintr-un alt stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
poate încheia, conform Convenţiei de la Chicago şi potrivit atribuţiilor ce îi
revin prin prezentul cod aerian, acorduri bilaterale cu autorităţile
aeronautice din acel stat prin care se transferă, în totalitate sau în parte,
funcţiile şi obligaţiile ce revin statului român în calitate de stat de
înmatriculare a aeronavei.“
75. Articolul 81 va avea următorul cuprins:
„Art. 81. – Facilităţile aeronautice se
realizează în conformitate cu procedurile, standardele şi practicile
recomandate, emise de organizaţiile internaţionale de aviaţie civilă la care
România este parte, precum şi cu legislaţia europeană şi naţională specifică în
vigoare.“
76. Articolul 82 va avea următorul cuprins:
„Art. 82. – Administratorii aerodromurilor civile
au obligaţia să asigure condiţiile pentru implementarea şi asigurarea
funcţionării sistemului de facilităţi aeronautice la aerodromurile pe care le
administrează.“
77. Articolul 83 va avea următorul cuprins:
„Art. 83. – În spaţiul aerian naţional, precum şi
pe teritoriul României operaţiunile de căutare şi salvare a aeronavelor civile
aflate în primejdie şi a supravieţuitorilor unui accident de aviaţie se
realizează în conformitate cu legislaţia naţională referitoare la managementul
situaţiilor de urgenţă.“
78. Articolul 84 se abrogă.
79. Titlul capitolului XIII va avea următorul cuprins:
„CAPITOLUL XIII
Investigaţia tehnică a incidentelor şi
accidentelor de aviaţie“
80. Articolul 87 va avea următorul cuprins:
„Art. 87. – Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului este autoritatea de stat pentru reglementarea,
organizarea şi desfăşurarea activităţilor privind investigaţia tehnică a
incidentelor şi a accidentelor din aviaţia civilă.“
81. Articolul 88 va avea următorul cuprins:
„Art. 88. – (1) Scopul investigaţiei tehnice
îl reprezintă stabilirea faptelor, cauzelor şi împrejurărilor care au condus la
producerea incidentului sau a accidentului de aviaţie civilă, precum şi
identificarea măsurilor preventive corespunzătoare.
(2) Obiectivul investigaţiei tehnice îl reprezintă creşterea
siguranţei zborului prin emiterea de recomandări în vederea prevenirii
producerii unor incidente sau accidente similare în aviaţia civilă.“
82. Articolul 89
va avea următorul cuprins:
„Art. 89. – (1) Investigaţia tehnică este
independentă de ancheta penală sau disciplinară.
(2) Stabilirea responsabilităţilor, a persoanelor vinovate,
a gradului de vinovăţie, precum şi aplicarea sancţiunilor sunt de competenţa
organelor abilitate prin lege.“
83. Articolul 90 va avea următorul cuprins:
„Art. 90. – (1) Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului emite reglementări specifice cu privire la
raportarea, colectarea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor referitoare la
evenimentele de aviaţie civilă, în conformitate cu recomandările organizaţiilor
internaţionale de aviaţie civilă.
(2) Agenţii aeronautici civili au obligaţia să informeze
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului asupra producerii
incidentelor şi accidentelor de aviaţie civilă.
(3) Confidenţialitatea surselor de informare în timpul
investigaţiei tehnice, inclusiv raportările voluntare ale personalului
aeronautic civil, care stau la baza începerii sau desfăşurării unei
investigaţii, este garantată în condiţiile legii.“
84. Articolul 91 va avea următorul cuprins:
„Art. 91. – Echipajele aeronavelor civile, precum
şi orice persoană fizică sau juridică sunt obligate să furnizeze, la cererea
comisiei de investigare, pe durata investigaţiei tehnice, toate informaţiile şi
relaţiile care le sunt cunoscute.“
85. Articolul 93 va avea următorul cuprins:
„Art. 93. – (1) Constituie contravenţii,
dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să
constituie infracţiuni, următoarele fapte:
a) lipsa de la bordul aeronavei a documentelor obligatorii
prevăzute la art. 17 alin. (2), art. 36 alin. (2) şi
la art. 73 alin. (2);
b) refuzul comandantului unei aeronave civile de a prezenta
persoanelor împuternicite, în condiţiile legii, documentele obligatorii
prevăzute la art. 17 alin. (2), art. 36 alin. (2) şi
la art. 73 alin. (2);
c) neinformarea Ministerului Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului cu privire la producerea incidentelor şi
accidentelor de aviaţie civilă, de către cei care au această obligaţie în
conformitate cu prevederile art. 90 alin. (2);
d) desfăşurarea de activităţi în perimetrul infrastructurii
aeroportuare fără licenţa prevăzută la art. 29 alin. (3);
e) efectuarea activităţilor aeronautice civile prevăzute la
art. 63, fără deţinerea unui certificat valabil, de către persoane fizice
sau juridice;
f) efectuarea de operaţiuni de transport aerian public fără
deţinerea licenţei de transport aerian şi/sau a certificatului de operator
prevăzute la art. 50 alin. (1);
g) amplasarea construcţiilor, instalaţiilor şi
echipamentelor în zonele supuse servituţilor de aeronautică civilă fără
obţinerea avizului Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,
prevăzut la art. 77;
h) nerespectarea restricţiilor impuse prin reglementările
specifice referitoare la zonele supuse servituţilor aeronautice sau prin
avizele emise de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, de
către persoanele fizice şi juridice prevăzute la art. 78;
i) operarea unei aeronave civile cu nerespectarea
condiţiilor şi limitărilor înscrise în certificatul de navigabilitate conform
prevederilor art. 73 alin. (2);
j) efectuarea serviciului de către personalul aeronautic
civil sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe interzise de
autoritatea de reglementare. Se consideră sub influenţa băuturilor
alcoolice personalul care are o îmbibaţie alcoolică în sânge de până la 0,8‰.
(2) Prin hotărâre a Guvernului se pot stabili şi alte fapte
contravenţionale din domeniul aviaţiei civile.“
86. Articolul 94 va avea următorul cuprins:
„Art. 94. – Contravenţiile prevăzute la art. 93
alin. (1) se sancţionează după cum urmează:
a) contravenţiile prevăzute la lit. a)–c), cu amendă
de la 2.000 lei la 4.000 lei;
b) contravenţiile prevăzute la lit. d)–f), cu amendă
de la 3.000 lei la 6.000 lei;
c) contravenţiile prevăzute la lit. g)–j), cu amendă
de la 10.000 lei la 15.000 lei.“
87. Articolele 95 şi 96 se abrogă.
88. Articolul 97 va avea următorul cuprins:
„Art. 97. – (1) Constatarea contravenţiilor
prevăzute la art. 93, precum şi aplicarea amenzilor se fac, cu respectarea
dispoziţiilor legale în vigoare, de către persoanele împuternicite în acest
scop de ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului.
(2) Contravenţiilor prevăzute la art. 93 le sunt
aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările şi completările ulterioare.“
89. Articolul 100 se abrogă.
90. Articolul 101 va avea următorul cuprins:
„Art. 101. – (1) Săvârşirea faptei prevăzute
la art. 93 alin. (1) lit. j), dacă aceasta este de natură
să pună în pericol siguranţa zborului, se pedepseşte cu închisoare de la unu la
5 ani.
(2) Efectuarea serviciului în stare de ebrietate de către
personalul aeronautic civil se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
(3) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită
de personalul aeronautic navigant, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(4) Este considerat în stare de ebrietate personalul care
are o îmbibaţie alcoolică în sânge mai mare de 0,8‰.“
91. Articolul 102 va avea următorul cuprins:
„Art. 102. – (1) Pilotarea unei aeronave de
către o persoană care nu deţine documentele de certificare prevăzute de
reglementările în vigoare pentru pilotarea aeronavei respective se pedepseşte
cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Dacă prin fapta prevăzută la alin. (1) s-a
pus în pericol siguranţa altor zboruri, sănătatea publică sau protecţia
mediului, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani.“
92. Articolul 103 va avea următorul cuprins:
„Art. 103. – (1) Se pedepsesc cu închisoare
de la 3 luni la un an sau cu amendă următoarele fapte:
a) exploatarea unei aeronave fără ca aceasta să posede un
certificat de înmatriculare/identificare şi un certificat/autorizaţie de
navigabilitate ori documente echivalente;
b) nerespectarea restricţiilor impuse prin reglementările
specifice referitoare la zonele supuse servituţilor aeronautice sau prin
avizele emise de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, de
către persoanele fizice şi juridice prevăzute la art. 78, dacă fapta este
de natură să pună în pericol siguranţa zborului;
c) efectuarea de operaţiuni de transport aerian public fără
deţinerea licenţei de transport aerian şi/sau a certificatului de operator
prevăzute la art. 50 alin. (1), dacă fapta este de natură să pună în
pericol siguranţa zborului;
d) inscripţionarea neconformă cu certificatul de
înmatriculare/identificare sau suprimarea mărcilor de inscripţionare.
(2) Fapta prevăzută la lit. a), săvârşită după refuzul
eliberării certificatului de înmatriculare sau a certificatului de
navigabilitate, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani.“
93. Articolul 105 se abrogă.
94. La articolul 107, alineatul (1) va avea
următorul cuprins:
„Art. 107. – (1) Săvârşirea, cu ajutorul
unui dispozitiv, al unei arme sau al unei substanţe, a unui act de violenţă
împotriva unei persoane aflate într-un aeroport civil, dacă fapta pune în
pericol sau este de natură a pune în pericol siguranţa şi securitatea în acest
aeroport, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.“
95. Articolul 108 va avea următorul cuprins:
„Art. 108. – (1) Distrugerea sau
deteriorarea gravă, cu ajutorul unui dispozitiv, al unei arme sau al unei
substanţe, a instalaţiilor unui aeroport civil ori a unei aeronave care nu este
în serviciu, dar se află pe un aeroport, precum şi întreruperea serviciilor de
aeroport, dacă fapta compromite sau este de natură a compromite siguranţa şi
securitatea în acest aeroport, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani.
(2) Distrugerea sau deteriorarea instalaţiilor ori a
serviciilor de navigaţie aeriană sau perturbarea funcţionării acestora, dacă
fapta este de natură să pună în pericol siguranţa zborului, se pedepseşte cu
închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (2) se
sancţionează şi distrugerea unei aeronave în serviciu sau cauzarea de
deteriorări care o fac indisponibilă de zbor ori care sunt de natură să îi pună
în pericol siguranţa în zbor.
(4) Plasarea sau înlesnirea plasării pe o aeronavă civilă,
prin orice mijloc, a unui dispozitiv sau a unei substanţe capabile să distrugă
acea aeronavă sau să îi producă deteriorări care o fac inaptă de zbor ori care
sunt de natură să pericliteze siguranţa acesteia în zbor se pedepseşte cu
închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.“
96. La articolul 111, alineatul (1) va avea
următorul cuprins:
„Art. 111. – (1) Tentativa la infracţiunile
prevăzute în prezentul capitol se pedepseşte.“
97. Articolul 112 va avea următorul cuprins:
„Art. 112. – Cercetarea faptelor prevăzute la art. 98– 111,
precum şi punerea în mişcare a acţiunii penale sunt de competenţa procurorului
de pe lângă curtea de apel în a cărei rază teritorială au fost săvârşite
acestea.“
98. După articolul 113 se introduce un nou articol,
articolul 1131, cu următorul
cuprins:
„Art. 1131. – Măsurile
de natura ajutorului de stat prevăzute în prezenta lege vor fi notificate
potrivit Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicată, şi se
vor acorda numai după autorizarea acestora de către Consiliul Concurenţei.“
Art. II. – (1) Prezenta lege
intră în vigoare la 6 luni de la data publicării ei în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(2) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului va emite sau, după caz, va actualiza reglementările specifice, în
conformitate cu prevederile Codului aerian, astfel cum a fost modificat şi
completat prin prezenta lege.
(3) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziţie
contrară se abrogă.
Art. III. – Ordonanţa Guvernului
nr. 29/1997 privind Codul aerian, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 45 din 26 ianuarie 2001, cu modificările şi
completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al
României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din
Constituţia României, republicată.
|
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, LUCIAN AUGUSTIN BOLCAŞ |
PREŞEDINTELE SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU |
Bucureşti, 27 decembrie 2005.
Nr. 399.