Legea nr. 381/2002

M. Of. nr. 442 din 24 iunie 2002

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR                       SENATUL

 

L E G E

privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. − În sensul prezentei legi, sunt considerate calamităţi naturale pierderile cantitative şi calitative de recolte, mortalitatea şi/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructivă a unor fenomene naturale şi a bolilor, pe areale extinse.

Art. 2. − (1) Fenomenele naturale şi bolile care generează calamităţi naturale sunt: seceta excesivă, persistentă în timp şi care afectează terenurile neirigate, inundaţiile din revărsări de râuri sau de alte ape curgătoare şi ruperi de baraje, ploile abundente şi de durată, temperaturile excesiv de scăzute, sub limita biologică de rezistenţă a plantelor, stratul gros de zăpadă care produce pagube în sectorul vegetal şi animal, topirea bruscă a zăpezilor care provoacă inundaţii, revărsări de râuri şi băltiri, uraganul, precum şi alte dezastre şi catastrofe produse pe areale extinse.

(2) Nominalizarea şi încadrarea în categoria bolilor care generează calamităţi naturale la plante şi animale se realizează de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Art. 3. − Caracterizarea şi încadrarea în categoria de calamitate naturală se realizează de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

CAPITOLUL II

Constituirea sumei destinate despăgubirii producătorilor agricoli

Art. 4. − Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, prin bugetul de stat se va aloca Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor o sumă destinată despăgubirii producătorilor agricoli şi subvenţionării primelor de asigurare, ca urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale şi ale bolilor prevăzute la art. 2.

Art. 5. − (1) Plata despăgubirii producătorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, pentru calamităţile naturale produse de fenomenele naturale şi bolile prevăzute la art. 2 se efectuează numai pentru culturile agricole, animalele, păsările, familiile de albine şi peştii care au fost asigurate de către societăţile de asigurare şi asigurare-reasigurare.

(2) Producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care asigură culturile agricole, animalele, păsările, familiile de albine şi peştii la societăţile de asigurare agreate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor beneficiază de o susţinere a primelor de asigurare.

Art. 6. − Sumele constituite se utilizează pentru:

a) despăgubiri băneşti, acordate producătorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, care au suferit pagube produse de fenomenele naturale şi bolile prevăzute la art. 2;

b) subvenţionarea primelor de asigurare pentru factorii de risc asiguraţi pentru culturile agricole şi speciile de animale, păsări, familii de albine şi peşti, nominalizate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor. Nivelul subvenţionării primelor de asigurare se va stabili prin hotărâre a Guvernului.

Art. 7. − Administrarea, utilizarea şi gestionarea sumelor pentru despăgubirea producătorilor agricoli se fac de către Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Art. 8. − Despăgubirile se acordă producătorilor agricoli, astfel cum aceştia sunt definiţi la art. 16, în următoarele condiţii:

a) pentru culturile agricole şi plantaţiile afectate de calamităţi naturale, numai pentru daune ce depăşesc 30% din producţie, nivelul maxim al despăgubirii fiind de 70% din cheltuielile efectuate până la data producerii fenomenului;

b) pentru animale, păsări, familii de albine şi peşti despăgubirea reprezintă maximum 80% din valoarea de asigurare, diminuată cu valoarea subproduselor rezultate, care pot fi valorificate potrivit prevederilor legale.

CAPITOLUL III

Constatarea şi evaluarea pagubelor produse de calamităţile naturale

Art. 9. − Constatarea pagubelor se face în prezenţa producătorului agricol afectat şi a unei comisii numite de prefectul judeţului, la propunerea directorului general al direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti, comisie formată pe plan local din primar, unul sau doi specialişti de la centrul agricol ori, după caz, de la circumscripţia sanitară veterinară zonală şi un delegat din partea organelor judeţene ale Ministerului Finanţelor Publice.

Art. 10. − Rezultatul constatărilor şi documentele întocmite în acest scop, în dublu exemplar, semnate de către persoanele implicate în constatarea pagubelor, nominalizate la art. 9, se centralizează la direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară judeţeană şi a municipiului Bucureşti şi la prefectura judeţului.

Art. 11. − Direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti au obligaţia ca în termen de 3 zile de la data centralizării documentelor respective să trimită o informare detaliată Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Art. 12. − Direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti şi direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti au obligaţia preluării şi centralizării actelor de constatare şi a transmiterii acestora Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în vederea stabilirii sumelor necesare acordării despăgubirilor.

Art. 13. − După verificarea documentaţiilor de constatare a calamităţilor Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor aprobă sumele necesare pentru despăgubirea producătorilor agricoli, individualizate pe judeţe, care se transmit direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi direcţiilor sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Art. 14. − Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor sesizează Guvernul, care, în funcţie de calamităţile naturale, precum şi de mărimea zonelor afectate, declară starea de calamitate naturală prin hotărâre.

Art. 15. − Direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi direcţiile sanitare veterinare judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt obligate să respecte destinaţia acestor sume şi repartizarea lor pe producători agricoli, persoane fizice sau juridice.

CAPITOLUL IV

Drepturile şi obligaţiile producătorilor agricoli

Art. 16. − În sensul prezentei legi, producătorii agricoli sunt persoanele fizice sau juridice care au în administrare sau exploatare terenuri agricole, animale, păsări, familii de albine şi peşti.

Art. 17. − Persoanele fizice sau juridice beneficiază de prevederile prezentei legi dacă au fost afectate de fenomenele naturale şi bolile prevăzute la art. 2 şi se află în zona calamitată, declarată prin hotărâre a Guvernului, şi au culturile, plantaţiile, animalele, păsările, familiile de albine sau peştii asigurate prin societăţi de asigurare.

Art. 18. − (1) Producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, vor primi despăgubirile aferente calamităţilor naturale în anul producerii lor.

(2) În situaţia în care daunele, ca efect al calamităţilor naturale, sunt totale şi sunt produse în momentul în care există posibilităţi climatice şi tehnice de înfiinţare a culturilor, despăgubirile se acordă imediat, după constatare şi evaluare, pentru asigurarea finanţării începerii unui nou ciclu de producţie.

Art. 19. − Pentru a beneficia de despăgubiri producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, au următoarele obligaţii:

a) să declare şi să înregistreze culturile agricole, animalele, păsările, familiile de albine şi peştii, contractele de concesionare şi arendare în registrele agricole deschise la nivel de comună, oraş sau sector al municipiului Bucureşti;

b) să întreţină culturile agricole, animalele, păsările, familiile de albine şi peştii potrivit tehnologiilor şi să ia măsuri pentru prevenirea atacului de boli şi dăunători;

c) să depună o înştiinţare, în scris, la primărie cel mai târziu în 48 de ore de la data producerii evenimentului, în cazul distrugerii ori vătămării culturilor agricole, plantaţiilor ori a rodului viilor, plantaţiilor pomicole, de hamei şi de arbuşti fructiferi, şi cel mai târziu în 24 de ore de la data producerii evenimentului în cazul pieirii animalelor, păsărilor, familiilor de albine şi peştilor. În acest ultim caz înştiinţarea trebuie să fie însoţită de un act medico-legal din partea medicului veterinar de stat al circumscripţiei sanitare veterinare pe a cărei rază este amplasată ferma de creştere, grajdul de adăpostire a animalului, în care să se precizeze că pieirea acestuia s-a datorat efectelor produse de fenomenele naturale prevăzute la art. 2;

d) să prezinte, cu bună-credinţă şi în conformitate cu realitatea din teren, nivelul estimativ al pagubelor înregistrate.

Art. 20. − (1) Înştiinţarea scrisă, prevăzută la art. 19 lit. c), se depune, în localităţile rurale, la secretarul consiliului comunal, iar în localităţile urbane, la secretarul consiliului orăşenesc, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti.

(2) Secretarul consiliului comunal, orăşenesc sau secretarii sectoarelor municipiului Bucureşti au obligaţia să le înregistreze şi să le transmită în termen de 24 de ore la organele abilitate prin lege să facă constatarea şi să întocmească acte de constatare.

Art. 21. − În baza unei convenţii încheiate cu Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie va transmite acestuia informări detaliate, în ritmul impus de necesităţi, privind aria de răspândire a fenomenelor naturale din categoriile precizate la art. 2.

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

Art. 22. − Producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care prin atitudinea lor contribuie la producerea sau majorarea daunelor nu vor beneficia de despăgubiri.

Art. 23. − Persoanele fizice sau juridice care, cu bună ştiinţă, fac declaraţii false în vederea obţinerii de despăgubiri sau cele care înlesnesc obţinerea de despăgubiri necuvenite răspund, după caz, civil, material, administrativ sau penal.

Art. 24. − Întocmirea de acte de constatare sau de despăgubire cu date nereale constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii penale.

Art. 25. − Sumele încasate nelegal vor fi restituite la bugetul de stat, indexate cu indicele de inflaţie.

Art. 26. − Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, va elabora în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi norme metodologice de aplicare.

Art. 27. − Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALER DORNEANU

 

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 23 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucureşti, 13 iunie 2002.

Nr. 381.