Legea nr. 373/2004

M. Of. nr. 887din 29 septembrie 2004

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR                                   SENATUL

 

L E G E

pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic general pentru organizarea şi desfăşurarea alegerii Camerei Deputaţilor şi Senatului.

(2) Camera Deputaţilor şi Senatul se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile prezentei legi.

Art. 2. – Alegătorul are dreptul la un vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un vot pentru alegerea Senatului.

Art. 3. – (1) Deputaţii şi senatorii se aleg în circumscripţii electorale pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, precum şi pe bază de candidaturi independente.

(2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 de locuitori.

(3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori.

(4) Numărul deputaţilor şi al senatorilor ce sunt aleşi se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare prevăzute la alin. (2) şi (3), la care se adaugă un loc de deputat sau de senator pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul deputaţilor să fie mai mic de 4, iar cel al senatorilor mai mic de 2.

(5) Numărul locuitorilor care se ia în calcul, potrivit alin. (4), este cel de la data de 1 iulie a anului precedent desfăşurării alegerilor, publicat în Anuarul statistic al României. În situaţia în care, cu cel puţin 5 luni înainte de data alegerilor, are loc un recensământ general al populaţiei, numărul locuitorilor care se ia în calcul este cel rezultat în urma recensământului, publicat de Institutul Naţional de Statistică.

(6) Delimitarea teritorială şi numerotarea circumscripţiilor electorale, precum şi numărul de mandate de deputat şi de senator pentru fiecare circumscripţie electorală sunt prevăzute în anexa nr. 1*).

Art. 4. – (1) În sensul prezentei legi, prin minoritate naţională se înţelege acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale.

(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale definite potrivit alin. (1), legal constituite, care nu au obţinut în alegeri cel puţin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, împreună, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituţia României, republicată, la un mandat de deputat, dacă au obţinut, pe întreaga ţară, un număr de voturi egal cu cel puţin 10% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat.

(3) Pot depune candidaturi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament.

(4) Pot depune candidaturi şi alte organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale definite potrivit alin. (1), legal constituite, care prezintă Biroului Electoral Central, în termen de 3 zile de la constituirea acestuia, o listă de membri cuprinzând un număr de cel puţin 15% din numărul total al cetăţenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca aparţinând minorităţii respective.

(5) Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (4) este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de persoane domiciliate în cel puţin 15 dintre judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi pentru municipiul Bucureşti.

(6) Lista membrilor se întocmeşte pe localităţi şi pe judeţe şi trebuie să cuprindă: denumirea organizaţiei, numele şi prenumele membrilor, data naşterii, domiciliul, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, semnăturile acestora, precum şi numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declaraţie pe propria răspundere, prin care să ateste veridicitatea semnăturii membrilor, precum şi faptul că lista a fost întocmită în vederea participării la alegerile parlamentare din anul respectiv.

(7) În sensul prezentei legi, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, prevăzute la alin. (3) şi (4), le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice.

(8) Beneficiază de prevederile alin. (2) şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au participat la alegeri pe o listă comună a două sau mai  multe organizaţii; în acest caz, dacă nici un candidat de pe lista comună nu a fost ales, se atribuie pentru toate organizaţiile care au propus lista un mandat de deputat, cu respectarea prevederilor alin. (2).

(9) Prevederile alin. (2) nu se aplică organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care a participat la alegeri pe listă comună cu un partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală ori atât pe liste comune, cât şi pe liste exclusiv proprii.

(10) Mandatul de deputat atribuit potrivit alin. (2) se acordă peste numărul total de deputaţi rezultat din norma de reprezentare.

(11) Organizaţiile prevăzute la alin. (3) şi (4) pot participa la alegeri şi pot depune liste de candidaţi numai sub denumirea şi cu semnul electoral ale respectivei organizaţii.

(12) Prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (8), organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot depune aceeaşi listă de candidaţi pentru Camera Deputaţilor în mai multe circumscripţii electorale.

Art. 5. – (1) Candidaturile pentru Camera Deputaţilor şi Senat se propun pe liste separate de candidaţi numai de partide politice şi alianţe politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, precum şi de alianţe electorale constituite în condiţiile prezentei legi.

(2) Listele de candidaţi pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe.

(3) Numărul de candidaţi de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul mandatelor rezultate din norma de reprezentare cu doi până la un sfert din aceste mandate; fracţiunile se întregesc la cifra 1, indiferent de mărimea acestora.

(4) În aceeaşi circumscripţie electorală, un partid politic, o alianţă politică sau o alianţă electorală poate propune, pentru fiecare dintre Camerele Parlamentului, numai o singură listă de candidaţi. Partidele politice din alianţele politice sau alianţele electorale pot participa la alegeri numai pe listele alianţei. Un partid nu poate face parte decât dintr-o singură alianţă politică sau alianţă electorală.

(5) Listele de candidaţi trebuie să cuprindă, în cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, şi apartenenţa politică a candidaţilor.

(6) Candidatul independent poate participa la alegeri individual dacă este susţinut de cel puţin 5% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente ale localităţilor situate în circumscripţia electorală în care candidează. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidaţi depuse de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale. Nu se admit nici liste de candidaţi independenţi.

(7) Preşedintele României, în funcţie la data alegerii Camerei Deputaţilor şi Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei alianţe politice sau alianţe electorale pentru obţinerea unui mandat de deputat sau senator. În cazul în care este ales deputat sau senator, Preşedintele României este obligat ca, după validare, să opteze între calitatea de deputat sau senator şi aceea de preşedinte.

(8) O persoană poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un mandat de senator şi numai într-o singură circumscripţie electorală.

(9) Candidaturile pe mai multe liste de candidaţi sau atât pe liste, cât şi ca independent sunt nule de drept. Nulitatea se constată prin hotărâre a biroului electoral al circumscripţiei electorale sau, după caz, a Biroului Electoral Central.

(10) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot opta să depună aceeaşi listă de candidaţi pentru Camera Deputaţilor în mai multe circumscripţii electorale.

Art. 6. – (1) Partidele politice şi alianţele politice se pot asocia între ele numai la nivel naţional, pe bază de protocol, constituind o alianţă electorală, în scopul participării la alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Un partid politic sau o alianţă politică nu poate face parte decât dintr-o singură alianţă electorală. Alianţa electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu şi-a schimbat componenţa iniţială. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianţă.

(2) Protocolul de constituire a alianţei electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la înfiinţarea acestuia.

(3) Biroul Electoral Central se pronunţă în şedinţă publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianţei electorale, în termen de 24 de ore de la depunerea acestuia.

(4) Hotărârea Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianţei electorale poate fi contestată de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 24 de ore de la pronunţare.

(5) Hotărârea Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianţei electorale poate fi contestată de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 24 de ore de la pronunţare.

(6) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pronunţă asupra contestaţiilor prevăzute la alin. (4) şi (5) în termen de 24 de ore, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă.

(7) Celelalte prevederi ale prezentei legi referitoare la alianţele politice se aplică în mod corespunzător şi alianţelor electorale.

Art. 7. – (1) Data alegerilor se stabileşte şi se aduce la cunoştinţă publică de către Guvern cu cel puţin 45 de zile înainte de ziua votării şi până la împlinirea a 5 zile de la data la care începe să curgă termenul prevăzut la art. 63 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

(2) Alegerile au loc într-o singură zi, care poate fi numai duminica.

(3) Numărul de ordine al scrutinului din cartea de alegător se stabileşte şi se aduce la cunoştinţă publică de Guvern o dată cu data alegerilor şi este acelaşi pe întreg cuprinsul ţării.

(4) Aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face prin Monitorul Oficial al României, Partea I, precum şi prin presa scrisă şi audiovizuală.

CAPITOLUL II

Listele electorale şi cărţile de alegător

SECŢIUNEA 1

Listele electorale

Art. 8. – Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot. Ele sunt permanente sau speciale.

Art. 9. – (1) Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care au fost întocmite.

(2) Listele electorale permanente se întocmesc şi se actualizează de primarul unităţii administrativ-teritoriale, împreună cu serviciile de evidenţă informatizată a persoanei din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(3) Listele electorale permanente se întocmesc pentru comune, pe sate şi, după caz, pe străzi, dacă acestea au denumiri, iar pentru oraşe, municipii şi subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi, în ordine alfabetică.

(4) Listele electorale permanente trebuie să cuprindă, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, denumirea, numărul şi seria actului de identitate, precum şi numărul circumscripţiei electorale.

(5) Listele electorale permanente se întocmesc în două exemplare originale şi se semnează de primar şi de şeful serviciului de evidenţă informatizată a persoanei. Un exemplar se predă spre păstrare secretarului unităţii administrativ-teritoriale, iar celălalt se predă judecătoriei în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care a fost întocmit. Listele electorale permanente se păstrează în registre speciale cu file detaşabile.

Art. 10. – (1) Primarul, împreună cu serviciile de evidenţă informatizată a persoanei, actualizează listele electorale permanente, întocmite conform art. 9, anual, până la data de 1 martie şi comunică judecătoriei, în cel mult 15 zile, actualizările operate în liste. În anul în care au loc alegeri, actualizarea listelor se face în cel mult 15 zile de la data stabilirii zilei votării.

(2) Persoanele decedate se radiază din lista electorală permanentă de către primarul unităţii administrativ-teritoriale în care au avut ultimul domiciliu. Radierea se va face pe baza comunicării efectuate de serviciul de evidenţă informatizată a persoanei la care s-a înregistrat decesul, în termen de 24 de ore de la înregistrarea acestuia.

(3) Persoanele care şi-au pierdut cetăţenia română se radiază din lista electorală permanentă, pe baza comunicării făcute primarului de către Ministerul Justiţiei.

(4) Persoanele care şi-au pierdut drepturile electorale se radiază din lista electorală permanentă, în temeiul comunicării făcute primarului de către instanţa de judecată, în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

Art. 11. – (1) Fiecare alegător este înscris într-o singură lista electorală permanentă.

(2) Înscrierea în listele electorale permanente este obligatorie. O dată cu schimbarea domiciliului, autoritatea competentă să efectueze schimbarea este obligată ca, din oficiu, să comunice primarului datele necesare înscrierii cetăţeanului în lista electorală de la noul domiciliu şi pentru radierea corespunzătoare din lista electorală a localităţii vechiului domiciliu.

Art. 12. – Listele electorale speciale se întocmesc în cazurile prevăzute de prezenta lege şi cuprind numele şi prenumele, domiciliul, denumirea, seria şi numărul actului de identitate ale alegătorului. Listele se semnează de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde au fost întocmite. Listele trebuie scrise lizibil şi vor avea completate toate datele prevăzute în prezentul articol.

Art. 13. – (1) Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale permanente. În acest scop, primarii sunt obligaţi să pună la dispoziţia alegătorilor, spre consultare, listele electorale permanente şi să organizeze acţiuni de informare şi îndrumare a alegătorilor pentru efectuarea verificărilor necesare. Întâmpinările împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite şi oricăror alte erori din liste se fac în scris şi se depun la primar, care este obligat să se pronunţe, în scris, în cel mult 3 zile de la înregistrarea întâmpinării.

(2) Împotriva soluţiei date de primar se poate face contestaţie, în termen de 5 zile de la comunicare. Contestaţia se soluţionează în termen de cel mult 10 zile de la înregistrare de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul.

(3) În cazul alegătorilor înscrişi în listele electorale speciale, întâmpinările se soluţionează, de îndată, de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, iar contestaţiile de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află biroul electoral al secţiei de votare care a întocmit lista. Judecarea se face de îndată. Hotărârea judecătorească este definitivă şi irevocabilă şi se comunică biroului electoral al secţiei de votare imediat după pronunţare.

(4) Întâmpinările formulate cu privire la listele speciale din străinătate se soluţionează de către biroul electoral al secţiei de votare, iar contestaţiile de către şeful misiunii diplomatice din ţara respectivă sau de locţiitorul acestuia. Hotărârea este definitivă.

Art. 14. – (1) Primarii, împreună cu serviciile de  evidenţă informatizată a persoanei, execută copii de pe listele electorale permanente, care cuprind alegătorii din fiecare secţie de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se predau de către primar, pe bază de proces-verbal, preşedintelui biroului electoral al fiecărei secţii de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziţie alegătorilor pentru consultare, iar celălalt este utilizat în ziua alegerilor. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar.

(2) Orice neconcordanţă dintre lista electorală permanentă şi copia întocmită potrivit alin. (1) se soluţionează de primar, de îndată, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanentă.

(3) Orice modificare intervenită în lista electorală permanentă, după predarea copiei la biroul electoral al secţiei de votare, se comunică acestuia de către primar, de îndată.

(4) Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi de şeful serviciului de evidenţă informatizată a persoanei.

(5) Copiile întocmite potrivit alin. (1) cuprind: numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, numărul circumscripţiei electorale, numărul secţiei de votare, precum şi o rubrică destinată semnăturii alegătorului.

Art. 15. – În termen de cel mult 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) şi (2), primarul este obligat să pună la dispoziţie partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, la cererea şi pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente.

Art. 16. – Modelul listei electorale permanente şi cel al listei electorale speciale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

SECŢIUNEA a 2-a

Cărţile de alegător

Art. 17. – (1) Exercitarea dreptului de vot se face pe baza cărţii de alegător, eliberată în condiţiile prezentei legi. Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot vota şi fără carte de alegător, pe baza paşaportului diplomatic, de serviciu, simplu sau consular, pe care se aplică ştampila cu menţiunea Votat de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu precizarea zilei şi a lunii în care a avut loc scrutinul.

(2) Forma, conţinutul, modul de eliberare şi de utilizare a cărţii de alegător, precum şi cheltuielile de tipărire şi distribuire a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Autorităţii Electorale Permanente.

(3) Un alegător nu poate primi şi deţine decât o singură carte de alegător.

Art. 18. – (1) Cărţile de alegător sunt permanente şi valabile pentru toate consultările electorale cu caracter naţional, potrivit numărului de scrutine prevăzut în cuprinsul lor. Cărţile de alegător se eliberează cetăţenilor înscrişi în listele electorale permanente ale localităţii în care domiciliază.

(2) Cartea de alegător se păstrează şi se foloseşte numai de către titular. Cartea de alegător nu poate fi reţinută decât în cazul unei anchete penale efectuate în legătură cu organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

Art. 19. – (1) Cartea de alegător se întocmeşte de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin serviciile de evidenţă informatizată a persoanei la care este arondată localitatea în care îşi are domiciliul alegătorul.

(2) Eliberarea cărţii de alegător se face pe baza actului de identitate, numai titularului şi sub semnătura acestuia, de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin serviciile de evidenţă informatizată a persoanei.

(3) După actualizarea listelor electorale permanente, potrivit art. 10 alin. (1), întocmirea şi eliberarea cărţilor de alegător pentru cetăţenii care au împlinit vârsta de 18 ani până la 1 martie sau care împlinesc această vârstă până în ziua alegerilor inclusiv se fac potrivit prevederilor alin. (1) şi (2).

(4) Întâmpinările privind întocmirea sau eliberarea cărţilor de alegător se soluţionează de serviciul de evidenţă informatizată a persoanei, care este obligat să se pronunţe în cel mult 3 zile de la înregistrarea acestora.

(5) Împotriva soluţiei date de serviciul de evidenţă informatizată a persoanei se poate face contestaţie la judecătorie în termen de 24 de ore de la comunicare,  prevederile art. 13 alin. (2) aplicându-se în mod  corespunzător.

(6) Evidenţa cărţilor de alegător se asigură de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin serviciile de evidenţă informatizată a persoanei.

Art. 20. – (1) În cazul pierderii sau distrugerii cărţii de alegător se poate elibera un duplicat de către serviciile de evidenţă informatizată a persoanei din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Eliberarea duplicatului se menţionează în lista electorală permanentă.

(2) Eliberarea duplicatului se face la cererea titularului şi pe răspunderea acestuia. Originalul declarat pierdut sau distrus este nul de drept.

CAPITOLUL III

Secţiile de votare

Art. 21. – Secţiile de votare se organizează după cum urmează:

a) în localităţile urbane, câte o secţie de votare la 1.000–2.000 de locuitori;

b) în comune, câte o secţie de votare la 500–2.000 de locuitori; se organizează secţii de votare, de regulă, în fiecare sat; pot fi organizate secţii de votare şi în satele sau în grupurile de sate cu populaţie de până la 500 de locuitori.

Art. 22. – (1) Se pot organiza secţii de votare pe lângă unităţile militare, precum şi în spitale, maternităţi, sanatorii, case de invalizi, centre de îngrijire, asistenţă şi recuperare a persoanelor adulte cu handicap şi cămine de bătrâni, în care se află cel puţin 25 de cetăţeni cu drept de vot.

(2) Se pot organiza secţii de votare şi în staţiile de cale ferată, în autogări, în porturi şi aeroporturi, pentru alegătorii care, în ziua alegerilor, se află în timpul efectuării unei călătorii.

(3) Pentru studenţii de la cursurile de zi şi pentru elevii cu drept de vot care nu domiciliază în localitatea în care urmează studiile se organizează câte o secţie de votare pe lângă căminele de studenţi sau de elevi, pentru 250–1.000 de alegători.

(4) La secţiile de votare organizate pe lângă unităţile militare votează numai militarii în termen ai acestor unităţi, iar la cele pentru studenţi şi elevi, numai studenţii şi elevii din unităţile de învăţământ arondate.

Art. 23. – (1) Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează câte o secţie de votare pentru alegătorii membri ai reprezentanţei diplomatice şi familiile lor, precum şi pentru cetăţenii români din ţară sau străinătate aflaţi în ţările respective în ziua alegerilor. Secţiile de votare prevăzute de prezentul alineat aparţin de circumscripţia electorală a municipiului Bucureşti.

(2) Pe navele sub pavilion românesc, aflate în navigaţie în ziua alegerilor, precum şi pe platformele marine se organizează secţii de votare care fac parte din circumscripţia electorală a locului unde este înregistrată nava, respectiv din circumscripţia electorală unde este înregistrată platforma.

(3) Sediile secţiilor de votare prevăzute la alin. (1) se organizează şi se dotează prin grija Ministerului Afacerilor Externe. În acest scop, Ministerul Finanţelor Publice alocă fondurile necesare.

Art. 24. – Alegătorii votează atât pentru Camera Deputaţilor, cât şi pentru Senat, la aceeaşi secţie de votare.

Art. 25. – (1) Delimitarea secţiilor de votare se stabileşte de primarii comunelor, oraşelor, municipiilor sau ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor prin dispoziţie şi se comunică prefectului în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor.

(2) Prefecţii sunt obligaţi ca în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor să facă numerotarea secţiilor de votare de pe raza judeţului şi să aducă la cunoştinţă publică delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare, prin publicaţii în care se indică şi locul de desfăşurare a votării.

(3) Secţiile de votare dintr-o circumscripţie electorală se numerotează, indiferent de localităţi, începând cu municipiul reşedinţă de judeţ şi continuând cu cele din celelalte municipii, oraşe, comune, în ordinea alfabetică a fiecărei categorii; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale, numerotarea se face cu respectarea ordinii cronologice a subdiviziunilor, prevăzută de lege.

(4) Primarii şi secretarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor sunt obligaţi să asigure toate datele, informaţiile şi sprijinul necesar pentru îndeplinirea de către prefecţi a obligaţiilor prevăzute la alin. (2).

(5) Secţiile de votare prevăzute la art. 22 şi 23 se stabilesc după cum urmează:

a) de prefect, împreună cu comandantul garnizoanei, în cazul secţiilor de votare de pe lângă unităţile militare;

b) de primar, împreună cu conducătorii instituţiilor de învăţământ, în cazul studenţilor de la cursurile de zi şi al elevilor cu drept de vot;

c) de primar, împreună cu conducătorii instituţiilor de sănătate şi ocrotire socială prevăzute la art. 22 alin. (1);

d) de Ministerul Afacerilor Externe, în cazul secţiilor de votare prevăzute la art. 23 alin. (1);

e) de prefect, împreună cu Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în cazul secţiilor de votare prevăzute la art. 22 alin. (2);

f) de prefect, împreună cu comandanţii porturilor de înregistrare a navelor în cazul secţiilor de votare prevăzute la art. 23 alin. (2).

CAPITOLUL IV

Autoritatea Electorală Permanentă şi birourile electorale

SECŢIUNEA 1

Autoritatea Electorală Permanentă

Art. 26. – În scopul asigurării condiţiilor logistice necesare aplicării întocmai a dispoziţiilor legale privitoare la exercitarea dreptului de vot, precum şi a condiţiilor corespunzătoare pentru buna desfăşurare a operaţiunilor electorale, funcţionează Autoritatea Electorală Permanentă.

Art. 27. – (1) Autoritatea Electorală Permanentă este o instituţie administrativă autonomă cu personalitate juridică şi cu competenţă generală, care asigură aplicarea unitară, în intervalul dintre două perioade electorale, a dispoziţiilor  legale privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor sau a altor consultări cu caracter naţional sau local. Autoritatea Electorală Permanentă urmăreşte şi sprijină dotarea secţiilor de votare cu logistica necesară, precum şi realizarea operaţiunilor specifice în intervalul dintre două perioade electorale.

(2) În înţelesul prezentei legi, perioada electorală este intervalul de timp care începe la data aducerii la cunoştinţă publică a zilei alegerilor şi se încheie o dată cu comunicarea oficială a rezultatului scrutinului. Perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunoştinţă publică a zilei alegerilor şi data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfăşurarea efectivă a votării, numărarea şi centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatelor şi publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Autoritatea Electorală Permanentă este condusă de un preşedinte, cu rang de ministru, ajutat de 2 vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat.

(4) Preşedintele este numit prin hotărâre adoptată în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalităţile cu pregătire şi experienţă în domeniul juridic sau administrativ. Este numit preşedinte candidatul care întruneşte majoritatea voturilor deputaţilor şi senatorilor.

(5) Preşedintele este ajutat de 2 vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat, unul numit de Preşedintele României, iar celălalt de primul-ministru.

(6) Preşedintele şi vicepreşedinţii nu pot fi membri ai unui partid politic.

(7) Mandatul preşedintelui şi mandatele vicepreşedinţilor Autorităţii Electorale Permanente sunt de câte 8 ani şi pot fi reînnoite o singură dată.

(8) Mandatul preşedintelui sau vicepreşedinţilor încetează în următoarele situaţii:

a) expirarea mandatului;

b) demisie;

c) revocare;

d) deces.

(9) Preşedintele şi vicepreşedinţii pot fi revocaţi din funcţie, pentru motive temeinice, de către autorităţile care i-au numit.

(10) Autoritatea Electorală Permanentă, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, îşi aprobă proiectul de buget propriu, înaintea dezbaterii bugetului de stat, şi îl înaintează Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat. Includerea cheltuielilor de capital în bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului.

(11) Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente este ordonator principal de credite. În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, preşedintele emite ordine.

(12) Autoritatea Electorală Permanentă are un secretar general numit de primul-ministru pe bază de concurs, în condiţiile legii.

(13) În lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt îndeplinite de unul dintre vicepreşedinţi stabilit prin ordin.

Art. 28. – (1) Autoritatea Electorală Permanentă are un aparat propriu de specialitate.

(2) Organizarea şi funcţionarea aparatului propriu al Autorităţii Electorale Permanente, numărul de posturi, statutul personalului, atribuţiile acestuia şi structura organizatorică se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente. Personalul Autorităţii Electorale Permanente are acelaşi statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului. La organizarea şi funcţionarea aparatului propriu nu se aplică prevederile art. XVI din titlul III al  cărţii a II-a din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

(3) Autoritatea Electorală Permanentă poate avea filiale regionale în fiecare dintre regiunile de dezvoltare. Înfiinţarea filialelor regionale, numărul de posturi, atribuţiile şi raporturile acestora cu Autoritatea Electorală Permanentă se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a acesteia.

(4) Salarizarea personalului din aparatul de specialitate al Autorităţii Electorale Permanente se face la nivelul prevăzut de lege pentru personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului.

Art. 29. – (1) Autoritatea Electorală Permanentă exercită următoarele atribuţii principale în intervalul dintre două perioade electorale:

a) elaborează propuneri privitoare la asigurarea logisticii necesare desfăşurării alegerilor, pe care le transmite spre însuşire Guvernului şi autorităţilor administraţiei publice locale, şi urmăreşte modul de îndeplinire a propunerilor;

b) urmăreşte modul de stabilire a localurilor secţiilor de votare şi a sediilor birourilor electorale;

c) urmăreşte şi asigură realizarea din timp a dotărilor specifice secţiilor de votare: urne şi cabine tipizate, ştampile, tuşiere, recipiente pentru transportul buletinelor de vot şi altele asemenea; controlează modul de păstrare a acestora între perioadele electorale;

d) urmăreşte modul de asigurare a fondurilor necesare realizării eşalonate, din timp, a logisticii necesare desfăşurării procesului electoral;

e) elaborează sisteme de protecţie a secţiilor de votare, a buletinelor de vot şi a celorlalte documente şi materiale specifice perioadei electorale;

f) monitorizează şi controlează modul de întocmire şi actualizare a listelor electorale permanente şi de păstrare a registrelor cuprinzând listele electorale permanente, precum şi modul de efectuare a comunicărilor prevăzute de lege şi de operare a acestora, la timp, în listele electorale;

g) urmăreşte modul de întocmire şi eliberare a cărţilor de alegător, în concordanţă cu listele electorale permanente;

h) urmăreşte şi controlează modul de asigurare a concordanţei dintre conţinutul listelor electorale permanente existente la primării şi exemplarul aflat la judecătorii;

i) asigură, în limita competenţelor sale, aplicarea unitară a dispoziţiilor legale referitoare la organizarea alegerilor;

j) elaborează studii şi propuneri vizând îmbunătăţirea sistemului electoral, pe care le dă publicităţii şi le prezintă autorităţilor publice, partidelor politice, precum şi organizaţiilor neguvernamentale interesate;

k) prezintă Parlamentului, în maximum 3 luni de la încheierea alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, pentru Preşedintele României şi pentru autorităţile administraţiei publice locale sau a unui referendum naţional, un raport asupra organizării şi desfăşurării alegerilor, respectiv a referendumului, cuprinzând referiri la participarea la scrutin, modul de desfăşurare a acestuia, abaterile şi neajunsurile, inclusiv de ordin legislativ, constatate şi rezultatul consultării. Raportul se dă publicităţii sub forma unei Cărţi Albe;

l) elaborează materiale şi programe de informare şi instruire a alegătorilor asupra sistemului electoral românesc şi asupra respectării deontologiei electorale şi asigură popularizarea acestora;

m) elaborează programe specifice de instruire în materie electorală, pentru primarii şi secretarii unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi pentru persoanele care pot deveni membri ai birourilor electorale, organizează desfăşurarea acestor programe, împreună cu Institutul Naţional de Administraţie şi cu filialele regionale;

n) elaborează programe şi stabileşte reguli unitare privind exercitarea votului de către persoanele neştiutoare de carte sau cu handicap şi asigură popularizarea acestora;

o) elaborează proiectul bugetului propriu, care se aprobă prin legea bugetului de stat;

p) întocmeşte lista cu personalul de specialitate atestat de Institutul Naţional de Statistică, care participă la centralizarea, prelucrarea datelor şi constatarea rezultatelor alegerilor;

q) sprijină constituirea bazei materiale specifice sistemului informaţional la nivel naţional, necesar stabilirii rezultatelor alegerilor;

r) organizează licitaţii în vederea selecţionării programelor de calculator care urmează a fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării;

s) elaborează şi supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale;

ş) elaborează şi supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, proiectele de hotărâri specifice bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor;

t) elaborează proiecte de acte normative pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea sistemului electoral românesc, pe care le supune Guvernului spre analiză şi exercitare a dreptului de iniţiativă legislativă;

ţ) prezintă Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea cheltuielilor necesare pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor; hotărârea se aprobă în termen de cel mult 5 zile de la aducerea la cunoştinţă publică a zilei alegerilor;

u) certifică spre neschimbare, cu 10 zile înainte de data alegerilor, programele de calculator selecţionate în urma licitaţiei organizate potrivit prevederilor legale în vigoare şi le pune la dispoziţie partidelor înscrise în competiţia electorală, la cererea acestora;

v) ţine evidenţa comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti în care sunt vacante posturile de primar sau în care au fost dizolvate consiliile locale şi face propuneri Guvernului pentru stabilirea datei de organizare şi desfăşurare a noilor alegeri;

x) sprijină organizarea şi desfăşurarea alegerilor parţiale.

(2) Autoritatea Electorală Permanentă prezintă Parlamentului anual un raport asupra activităţii sale.

(3) Autoritatea Electorală Permanentă îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.

(4) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Autoritatea Electorală Permanentă adoptă hotărâri şi instrucţiuni, care se semnează de preşedinte şi se contrasemnează de vicepreşedinţi. Hotărârile Autorităţii Electorale Permanente se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi sunt obligatorii pentru toate organismele şi autorităţile cu atribuţii electorale.

SECŢIUNEA a 2-a

Birourile electorale

Art. 30. – (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale se organizează Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare.

(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidaţii în alegeri, soţii, rudele şi afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.

(3) În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a funcţiei de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz.

Art. 31. – (1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, 16 reprezentanţi ai partidelor politice şi alianţelor acestora, care participă la alegeri, precum şi un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.

(2) Desemnarea celor 7 judecători se face de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţă publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai Curţii. Data desfăşurării şedinţei publice de tragere la sorţi se anunţă în scris, de către Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu două zile înainte de ziua desfăşurării, partidelor politice parlamentare şi se aduce la cunoştinţă publică prin presa scrisă şi audiovizuală. La organizarea şi desfăşurarea tragerii la sorţi au dreptul să participe câte un reprezentant, desemnat ca atare, al partidelor politice parlamentare. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi consultantul şef ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Procesul-verbal constituie actul de învestire.

(3) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare, precum şi cu reprezentantul desemnat de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. Completarea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de învestire. În această organizare Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi.

(4) În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice care nu sunt reprezentate în Parlament, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora care participă la alegeri comunică, în scris, Biroului Electoral Central, numele şi prenumele reprezentanţilor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.

(5) Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale dintre acestea în Biroul Electoral Central se face în ordinea descrescătoare a numărului listelor de candidaţi centralizate conform art. 32 alin. (1) lit. d).

(6) Persoanele care au calitatea de reprezentanţi ai unui partid politic neparlamentar, alianţă politică sau alianţă  electorală dintre acestea în Biroul Electoral Central se stabilesc în ordinea menţionată în comunicarea prevăzută la alin. (4).

(7) În cazul în care la desemnarea reprezentanţilor partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice sau alianţelor electorale dintre acestea ultimul loc de distribuit revine unor partide sau alianţe care au depus acelaşi număr de liste, desemnarea reprezentanţilor acestora se face, prin tragere la sorţi, de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale în cauză.

(8) Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au comunicat reprezentanţii. Procesul-verbal întocmit de preşedinte cu privire la modul de stabilire a reprezentanţilor constituie actul de atestare a calităţii acestora de membri în Biroul Electoral Central.

(9) În componenţa prevăzută la alin. (3) Biroul Electoral Central adoptă, în termen de două zile de la constituire, un regulament de organizare şi funcţionare, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi este obligatoriu pentru toate birourile electorale.

(10) Aparatul de lucru al Autorităţii Electorale Permanente sprijină Biroul Electoral Central, împreună cu  personal din cadrul altor autorităţi şi instituţii publice, în realizarea atribuţiilor ce îi revin şi a activităţilor pe care le desfăşoară în perioada electorală.

Art. 32. – (1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii principale:

a) veghează la actualizarea listelor electorale permanente, urmăreşte aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întregul teritoriu al ţării şi asigură interpretarea şi aplicarea uniformă a acestora;

b) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei cuprinzând denumirea şi semnele electorale ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite, care au dreptul să participe la alegeri şi comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripţie imediat după constituirea acestora;

c) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la activitatea birourilor electorale de circumscripţie; contestaţiile se soluţionează prin hotărâri care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la care se referă, sub sancţiunile prevăzute de prezenta lege;

d) centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de circumscripţie, numărul de liste complete de candidaturi definitive depuse de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale; comunică  situaţia centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire, Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru atribuirea timpilor de antenă, precum şi Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de Radiodifuziune;

e) primeşte de la birourile electorale de circumscripţie procesele-verbale cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi şi constată dacă există partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale care nu au întrunit pragul electoral prevăzut la art. 90 alin. (2); comunică birourilor electorale de circumscripţie şi dă publicităţii, în termen de 24 de ore de la constatare lista partidelor politice, alianţelor politice sau alianţele electorale care nu au întrunit pragul electoral;

f) verifică şi înregistrează rezultatul alegerilor, însumează pe întreaga ţară voturile neutilizate pentru fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală care îndeplineşte condiţia prevăzută la lit. e) şi asigură repartizarea centralizată şi desfăşurarea pe circumscripţii electorale a mandatelor ce li se cuvin;

g) atestă atribuirea unui mandat de deputat organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care a întrunit condiţiile prevăzute la art. 4 şi eliberează certificatul doveditor deputatului desemnat pe această bază;

h) anulează alegerile dintr-o circumscripţie electorală în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraude de natură să modifice atribuirea mandatelor şi dispune repetarea scrutinului; 

i) poate dispune renumărarea voturilor într-o secţie de votare sau refacerea centralizării voturilor şi rezultatului alegerilor dintr-o circumscripţie electorală, în situaţia în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori sau au fost înregistrate neconcordanţe între datele înregistrate în procesele-verbale;

j) transmite Autorităţii Electorale Permanente, după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, materialele necesare redactării Cărţii Albe a alegerilor.

(2) Biroul Electoral Central îndeplineşte orice alte atribuţii ce îi revin potrivit legii.

(3) Prin listă completă de candidaturi definitive se înţelege lista care cuprinde numărul maxim de candidaţi, stabilit potrivit art. 5 alin. (2).

(4) În cazul în care pentru soluţionarea unei contestaţii sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezenţa unui judecător din Biroul Electoral Central. Asemenea verificări nu se pot face în ziua alegerilor.

(5) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi care au participat la alegeri. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la încheierea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei şi numai dacă se stabileşte că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător. Soluţionarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se poate face numai până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6) Prin fraudă electorală se înţelege orice acţiune ilegală care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin voturi şi mandate în plus pentru un partid, o alianţă politică, o alianţă electorală sau un candidat independent.

(7) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă hotărâri care se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţă publică.

(8) Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau  interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(9) Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 33. – (1) Biroul electoral de circumscripţie se constituie din 3 judecători şi din cel mult 10 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce participă la alegeri în circumscripţia electorală în care funcţionează biroul electoral.

(2) Desemnarea judecătorilor se face în şedinţă publică, în termen de cel mult 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai acestuia. Data şedinţei se aduce la cunoştinţă publică, prin presă, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 24 de ore înainte. Tragerea la sorţi se face pe funcţii: preşedinte şi locţiitor şi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedintele tribunalului, care constituie actul de învestire. Biroul electoral de circumscripţie astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi  completat cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri.

(3) În termen de două zile de la data rămânerii definitive a candidaturilor, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale comunică, în scris, birourilor electorale de circumscripţie, numele şi prenumele reprezentanţilor lor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.

(4) Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale în biroul electoral de circumscripţie se face în ordinea descrescătoare a ponderii numărului de candidaturi definitive ale fiecărui partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală în numărul total al candidaturilor definitive din circumscripţia respectivă, cumulat pentru Senat şi Camera Deputaţilor.

(5) Completarea biroului electoral cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3). În cazul în care mai multe partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale au depus acelaşi număr de candidaţi, desemnarea reprezentanţilor se face prin tragere la sorţi de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în prezenţa delegaţilor partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale în cauză.

Art. 34. – (1) Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii principale:

a) veghează la organizarea, din timp, a secţiilor de votare, urmăresc şi asigură aplicarea unitară şi respectarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri de către toate autorităţile, instituţiile şi organismele cu responsabilităţi în materie electorală din cadrul judeţului;

b) înregistrează candidaturile depuse şi constată rămânerea definitivă a acestora;

c) fac publicaţiile şi afişările prevăzute de lege cu privire la listele de candidaţi şi candidaturile independente;

d) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare sau, după caz, oficiilor electorale, din cadrul circumscripţiei electorale în care funcţionează; contestaţiile se soluţionează prin hotărâri care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile publice la care se referă, sub sancţiunile prevăzute de prezenta lege;

e) distribuie, împreună cu primarii, birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea Votat. Biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti distribuie aceste materiale oficiilor electorale;

f) totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare şi comunică Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi şi candidaţi independenţi. Biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti totalizează rezultatul alegerilor transmis de la oficiile electorale şi comunică Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi şi candidaţi independenţi;

g) constată rezultatul alegerilor pentru circumscripţia electorală şi eliberează deputaţilor sau, după caz, senatorilor certificatul doveditor al alegerii, pe baza constatării Biroului Electoral Central cu privire la partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale care întrunesc pragul electoral prevăzut la art. 90 alin. (2); predau tribunalului, pe bază de proces-verbal, buletinele de vot nule şi cele contestate, primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare;

h) înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor, precum şi întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare, iar în municipiul Bucureşti, de la oficiile electorale;

i) comunică Biroului Electoral Central numărul de liste complete de candidaturi definitive ale fiecărui partid politic, alianţă politică, alianţă electorală şi organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor.

(2) Birourile electorale de circumscripţie îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit legii.

(3) Hotărârile biroului electoral se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică.

(4) Dacă constată neconcordanţe între datele conţinute  de procesele-verbale primite de la secţiile de votare, biroul electoral de circumscripţie solicită preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare respective şi membrilor acestuia, care l-au însoţit, să facă corecturile necesare, pe care să le ateste prin semnătură şi aplicarea ştampilei secţiei de votare.

Art. 35. – (1) Oficiile electorale se organizează la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti şi sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din cel mult 7 membri, reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în municipiul Bucureşti.

(2) Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt magistraţi desemnaţi de preşedintele Tribunalului Bucureşti cu cel mult 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorţi,  dintre judecătorii în exerciţiu ai judecătoriei sectorului. Prevederile art. 37 alin. (6), (7), (8), (9), (10) şi (11) se aplică în mod corespunzător. Data desfăşurării şedinţei publice de tragere la sorţi se anunţă în scris partidelor politice parlamentare, cu două zile înainte de ziua desfăşurării, de către preşedintele Tribunalului Bucureşti. La organizarea şi desfăşurarea tragerii la sorţi are dreptul să participe câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare.

Art. 36. – Oficiile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii:

a) primesc buletinele de vot, ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea Votat de la biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti şi le distribuie, împreună cu primarii de sector, birourilor electorale ale secţiilor de votare din sector;

b) totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare şi comunică biroului electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti procesul-verbal cuprinzând numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă de candidaţi şi pentru fiecare candidat independent;

c) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare;

d) înaintează biroului electoral de circumscripţie procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor, precum şi întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare.

Art. 37. – (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi cel mult 7 membri.

(2) Preşedintele şi locţiitorul acestuia sunt, de regulă,  magistraţi sau alţi jurişti, care nu fac parte din nici un partid politic. Preşedintele şi locţiitorul sunt desemnaţi de preşedintele tribunalului, cu cel mult 10 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorţi. Lista magistraţilor de pe care se face tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a celorlalţi jurişti, de către prefect, împreună cu preşedintele tribunalului şi câte un reprezentant din partea fiecărui partid politic parlamentar.

(3) În cazul în care numărul juriştilor este insuficient, lista este completată de către prefect cu alte persoane care se bucură de prestigiu în faţa locuitorilor şi care nu fac parte din nici un partid politic.

(4) Lista propusă de prefect cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar. Persoanele din cuprinsul listei care nu sunt desemnate preşedinţi sau locţiitori ai acestora rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului pentru înlocuirea în cazuri deosebite a titularilor. Lista conţine: numele, prenumele, domiciliul, telefoanele şi semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse.

(5) Gruparea în listă a persoanelor, în vederea tragerii la sorţi, se face avându-se în vedere necesitatea ca locuinţele acestora să fie cât mai aproape de sediul biroului electoral al secţiei de votare.

(6) Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie pe data desemnării membrilor acestora.

(7) Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare provin din câte un reprezentant al partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi al organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi definitive, cumulat pentru Senat şi Camera Deputaţilor, depuse în circumscripţia electorală respectivă.

(8) În vederea desemnării membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunică preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora potrivit alin. (2), numărul de candidaturi definitive ale fiecărui partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală. Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale sunt obligate să comunice preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi termen, numele şi prenumele reprezentantului lor în biroul electoral. Un partid politic, alianţă politică sau o alianţă electorală poate avea într-un birou electoral de secţie de votare cel mult 3 reprezentanţi.

(9) Dacă două sau mai multe partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale au acelaşi număr de candidaţi, reprezentanţii lor fac parte din biroul electoral al secţiei de votare în limita locurilor neocupate de reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, aflate, potrivit alin. (7), într-o situaţie mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca toţi reprezentanţii să fie incluşi în componenţa biroului electoral al secţiei de votare, preşedintele acestuia procedează la tragerea la sorţi, cu respectarea prevederilor art. 33 alin. (5), care se aplică în mod corespunzător.

(10) În cazul în care partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale nu şi-au desemnat reprezentanţii sau numărul reprezentanţilor este insuficient, completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare se face de preşedintele tribunalului de pe lista prevăzută la alin. (4), prin tragere la sorţi. Dacă este cazul, lista va fi completată cu alte persoane care îndeplinesc cerinţele legii. Dacă biroul nu poate fi completat cu numărul stabilit de lege, acesta poate funcţiona cu numărul de membri desemnaţi, dar nu mai puţin de 3.

(11) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare se face de preşedintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (8) sau, după caz, a prevederilor alin. (9), printr-un proces-verbal cuprinzând modul de stabilire a reprezentanţilor, care constituie actul de atestare a calităţii acestora de membri în biroul electoral al secţiei de votare; întocmirea procesului-verbal se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (8), în prezenţa reprezentanţilor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale interesate,  dacă şi-au trimis, în acest scop, câte un delegat.

Art. 38. – Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:

a) primesc copiile de pe listele electorale permanente comunicate potrivit art. 14 alin. (1), iar de la birourile electorale de circumscripţie, buletinele de vot pentru alegătorii care urmează să voteze la secţia de votare, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea Votat. În municipiul Bucureşti buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea Votat le primesc de la oficiile electorale;

b) conduc operaţiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acestuia;

c) numără voturile şi consemnează rezultatele votării;

d) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;

e) înaintează birourilor electorale de circumscripţie sau, după caz, oficiilor electorale procesele-verbale cuprinzând  rezultatul votării, împreună cu contestaţiile depuse şi cu materialele la care acestea se referă; 

f) predau, cu proces-verbal, judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi au sediul, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate, listele electorale utilizate, ştampilele şi celelalte materiale necesare votării; listele electorale speciale de la secţiile de votare constituite pe lângă unităţile militare se predau comandantului unităţii, pe bază de proces-verbal;

g) în cazul secţiilor de votare din străinătate, materialele prevăzute la lit. f) se predau misiunii diplomatice din ţara respectivă, care le trimite Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti.

Art. 39. – (1) Birourile şi oficiile electorale lucrează în prezenţa majorităţii membrilor lor şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(2) În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este hotărâtor.

Art. 40. – (1) Reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale în birourile electorale nu pot primi şi nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.

(2) Pentru motive întemeiate, apreciate de la caz la caz, reprezentanţii partidelor politice în birourile electorale pot fi înlocuiţi, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar şi în ziua alegerilor.

Art. 41. – (1) Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care participă la alegeri, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor şi oficiilor electorale în cel mult  48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestora.

(2) Contestaţiile prevăzute la alin.(1) se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie, sau de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă. În municipiul Bucureşti contestaţiile se soluţionează de oficiul electoral, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, şi de biroul electoral de circumscripţie, dacă privesc oficiile electorale.

Art. 42. – (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate se constituie dintr-un preşedinte, desemnat de şeful misiunii diplomatice, şi din 2 membri stabiliţi de preşedintele Biroului Electoral Central, prin tragere la sorţi, dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe cu consultarea partidelor politice parlamentare. Gruparea în  listă, în vederea tragerii la sorţi, se face avându-se în vedere ca persoanele în cauză să aibă domiciliul sau să locuiască în localitatea în care se organizează secţia respectivă sau cât mai aproape de aceasta.

(2) Preşedintele biroului electoral al secţiilor de votare organizate în condiţiile art. 23 alin. (2) este locţiitorul comandantului navei. Comandantul navei stabileşte, prin tragere la sorţi, 2 membri ai biroului.

Art. 43. – Desemnarea preşedinţilor birourilor electorale şi a locţiitorilor acestora, precum şi a membrilor se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de învestire.

CAPITOLUL V

Candidaturile

Art. 44. – (1) Propunerile de candidaţi se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.

(2) Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care participă la alegeri, sub semnătura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor.

(3) Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele şi prenumele candidatului, numele şi prenumele, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi  numărul actului de identitate şi semnătura susţinătorilor, precum şi persoana care a întocmit lista.

(4) Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege.

(5) Susţinătorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot.

(6) Un susţinător poate sprijini numai câte un singur candidat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat.

(7) Adeziunile susţinătorilor se dau pe propria răspundere a acestora.

(8) Lista de candidaţi trebuie să cuprindă numele, prenumele, iniţiala tatălui, domiciliul, locul şi data naşterii, ocupaţia şi profesia candidatului. Lista trebuie însoţită de declaraţia olografă de acceptare a candidaturii, precum şi de declaraţia de avere, în două exemplare, completate şi semnate de candidat, de o declaraţie pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate ca poliţie politică.

(9) Declaraţia de acceptare cuprinde numele, prenumele, apartenenţa politică, profesia şi ocupaţia candidatului, consimţământul expres al acestuia de a candida, precum şi precizarea că întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida.

Art. 45. – (1) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi alese.

(2) Prefecţii şi subprefecţii care îşi depun candidatura pentru un mandat de deputat sau de senator sunt suspendaţi de drept din funcţie de la data depunerii candidaturii până la comunicarea oficială a rezultatului alegerilor. Pe această perioadă Guvernul desemnează un prefect sau, după caz, un subprefect interimar. Prefecţii şi subprefecţii nu pot participa la desfăşurarea acţiunilor de campanie electorală. În sensul prezentului alineat, acţiunile de campanie electorală sunt cele prevăzute de art. 55 alin. (2).

Art. 46. – (1) Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida şi înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii. Candidaturile care nu îndeplinesc condiţiile legale sunt respinse prin hotărâre.

(2) Două exemplare ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul electoral de circumscripţie. Celelalte două exemplare, certificate de biroul electoral de circumscripţie prin semnătura preşedintelui acestuia şi prin aplicarea ştampilei, se restituie depunătorului; unul dintre exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care se depune candidatura. Unul dintre exemplarele declaraţiei de avere se păstrează la biroul electoral de circumscripţie, iar celălalt se transmite Senatului sau Camerei Deputaţilor, după caz, şi se publică pe paginile de Internet ale acestora.

Art. 47. – (1) Până la împlinirea a 20 de zile înainte de data alegerilor, cetăţenii, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale pot contesta candidaturile.

(2) În acest scop, în termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii, unul dintre exemplarele listei de candidaturi se afişează de biroul electoral de circumscripţie la sediul său.

(3) Contestaţiile privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor se soluţionează de tribunalul în a cărui raza teritorială se află circumscripţia electorală, în cel mult două zile de la primirea contestaţiei. Hotărârea nu se comunică.

(4) Împotriva hotărârii se poate face recurs, în termen de 24 de ore de la pronunţare, la curtea de apel. Recursul se soluţionează în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă.

(5) Contestaţiile privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor cuprind numele şi prenumele, adresa şi calitatea contestatorului, numele şi prenumele candidatului, expunerea temeiurilor contestaţiei, data şi semnătura contestatorului şi indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să îl reprezinte.

(6) Contestaţia şi cererea de recurs se depun la  instanţa competentă, sub sancţiunea nulităţii.

(7) După expirarea termenelor prevăzute la alin. (1), la care se adaugă, dacă este cazul, termenele prevăzute la alin. (3) şi (4), birourile electorale de circumscripţie constată, pe bază de proces-verbal, rămânerea definitiva a candidaturilor, afişează, la sediul lor, candidaturile definitive şi dispun imprimarea buletinelor de vot.

CAPITOLUL VI

Buletinele de vot, semnele electorale şi ştampilele necesare votării

Art. 48. – Buletinele de vot se tipăresc şi ştampilele necesare votării se realizează cu respectarea modelelor prevăzute în anexa nr. 21).

Art. 49. – (1) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripţie, ţinând seama de numărul listelor de candidaţi şi al candidaţilor independenţi şi de spaţiul necesar pentru imprimarea lor.

(2) Hârtia pentru buletinul de vot trebuie să fie de culoare albă şi suficient de groasă pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat şi votul dat.

(3) Pe paginile interioare ale buletinului de vot, începând cu pagina 2, se imprimă patrulatere în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidaţi, respectiv toţi candidaţii independenţi, în afară de ultima pagină, care rămâne albă, pentru aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare; paginile buletinului de vot se numerotează.

(4) Buletinele de vot se capsează.

(5) Patrulaterele se imprimă paralel între ele, câte două coloane pe aceeaşi pagină. Patrulaterele se numerotează, începând cu primul patrulater al coloanei din stânga, care are numărul de ordine 1, şi continuând cu primul patrulater al coloanei din dreapta, care are numărul de ordine 2, numerotarea continuând până la ultimul patrulater.

(6) În unghiul din partea stângă sus a fiecărui patrulater se imprimă denumirea completă, corespunzătoare celei stabilite prin hotărârea de înregistrare a partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori, după caz, menţiunea „Candidat independent“, iar în unghiul din partea dreaptă sus se imprimă semnul electoral.

(7) În patrulaterele fiecărui buletin de vot se imprimă listele de candidaţi; candidaţii se identifică pe listă prin nume, prenume şi, în cazul alianţelor, prin apartenenţa politică şi se trec în ordinea stabilită de partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală care a depus lista.

(8) Pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidaţi şi candidaţi independenţi, se procedează astfel:

a) în prima etapă, listele depuse de partidele politice parlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale dintre acestea se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele Biroului Electoral Central; prima listă extrasă din urnă se imprimă în patrulaterul cu numărul de ordine 1; a doua listă extrasă din urnă se imprimă în patrulaterul cu numărul de ordine 2. Imprimarea continuă până la epuizarea tuturor listelor;

b) în etapa a doua, listele depuse de partidele politice care nu sunt reprezentate în Parlament, alianţele politice şi alianţele electorale dintre acestea, precum şi de organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale legal constituite se imprimă în următoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată de preşedintele biroului electoral de circumscripţie.

(9) Ordinea stabilită potrivit alin. (8) lit. a) este valabilă pentru toate circumscripţiile electorale şi se comunică de către Biroul Electoral Central birourilor electorale de circumscripţie în termen de 24 de ore de la efectuarea tragerii la sorţi.

(10) Tragerea la sorţi prevăzută la alin. (8) se face în prezenţa reprezentanţilor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care depun liste de candidaţi.

(11) Pentru fiecare candidat independent se imprimă un patrulater distinct, în partea finală a buletinului de vot, în ordinea înregistrării candidaturilor la circumscripţiile electorale.

Art. 50. – (1) Semnele electorale se stabilesc de către fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală ori candidat independent şi se comunică Biroului Electoral Central în termen de 3 zile de la constituirea acestuia.

(2) Semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie să se deosebească clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Partidele şi alianţele politice pot folosi, ca semn electoral, semnul permanent declarat la înscrierea la Tribunalul Bucureşti.

(3) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept şi bunelor moravuri şi nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor  organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza semnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică.

(4) Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de alte partide politice, alianţe politice, alianţe electorale ori de candidaţi independenţi decât cu consimţământul scris al celor cărora le-au aparţinut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianţa iniţială.

(5) În cazul în care acelaşi semn electoral este solicitat de mai multe partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale ori de candidaţi independenţi, atribuirea se face în beneficiul partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale sau candidatului independent care a înregistrat primul respectivul semn, iar în caz de imposibilitate de stabilire a priorităţii, prin tragere la sorţi, efectuată de preşedintele Biroului Electoral Central, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).

(6) Contestaţiile privind înregistrarea semnelor electorale se depun în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) sau, după caz, la alin. (5) şi se soluţionează de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârea nu se comunică părţilor. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă şi se comunică de îndată Biroului Electoral Central.

(7) Biroul Electoral Central asigură aducerea la cunoştinţă publică a semnelor electorale, prin publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I, a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1) sau, după caz, după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti, precum şi comunicarea acestora către birourile electorale de circumscripţie în vederea imprimării lor pe buletinele de vot.

Art. 51. – Alianţa politică sau alianţa electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu şi-a schimbat componenţa iniţială. Denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianţă.

Art. 52. – (1) Pentru întreaga circumscripţie electorală buletinele de vot se imprimă cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneală, în atâtea exemplare câţi alegători sunt în circumscripţie, cu un supliment de 10%.

(2) Imprimarea buletinelor de vot se asigură de birourile electorale de circumscripţie, prin grija prefecţilor. Prefecţii răspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puţin 5 zile înainte de data alegerilor.

(3) Prin grija prefecţilor, un exemplar al primului tiraj pentru fiecare tip de buletin de vot, din fiecare circumscripţie electorală, trebuie prezentat membrilor biroului electoral de circumscripţie. La prezentarea buletinului de vot sunt invitaţi şi delegaţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care nu au reprezentanţi în biroul electoral. Operaţiunea de prezentare a buletinului de vot se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de toate persoanele prezente. Eventualele obiecţii se formulează pe loc. Obiecţiile ulterioare nu se iau în considerare. Membrii birourilor electorale şi delegaţii împuterniciţi au dreptul să solicite prefectului retipărirea buletinelor de vot dacă numele candidaţilor, semnul electoral sau denumirea partidelor politice, a alianţelor politice sau a alianţelor electorale este incorect imprimată sau nu este vizibilă.

Art. 53. – (1) Buletinele de vot se preiau de către prefect, împreună cu preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pe bază de proces-verbal, şi se păstrează în încăperi speciale, încuiate şi sigilate. Buletinele de vot se predau preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu în preziua alegerilor. În municipiul Bucureşti preşedintele biroului electoral de circumscripţie distribuie, cu cel puţin două zile înainte de data alegerilor, buletinele de vot preşedinţilor oficiilor electorale, care le predau preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare în ziua premergătoare datei alegerilor. Predarea şi distribuirea buletinelor se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucăţi, pe bază de proces-verbal.

(2) Câte două exemplare din buletinele de vot, vizate şi anulate de preşedintele biroului electoral de circumscripţie, se afişează în preziua alegerilor la sediul judecătoriilor, precum şi la sediul fiecărei secţii de votare.

Art. 54. – La cererea scrisă a partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau a candidaţilor independenţi care participă la alegeri, biroul electoral de circumscripţie eliberează, pentru fiecare, câte două buletine de vot, vizate şi anulate.

CAPITOLUL VII

Campania electorală

Art. 55. – (1) Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfăşurării alegerilor şi se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7,00.

(2) În campania electorală candidaţii, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, precum şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul presei scrise şi audiovizuale. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de lege.

(3) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.

(4) Este interzis orice procedeu de publicitate comercială prin intermediul presei scrise şi audiovizuale în scop de propagandă electorală.

(5) Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală de natura celor prevăzute la alin. (2) în unităţile militare şi de învăţământ.

(6) În timpul campaniei electorale se asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Spaţiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în case de cultură, cămine culturale şi cinematografe şi se asigură pe bază de înţelegere cu  privire la cheltuielile de întreţinere. Se pot folosi pentru întâlnirile cu alegătorii spaţii din şcoli şi universităţi, în afara programului de învăţământ.

Art. 56. – (1) Campania electorală prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale:

a) ale electoratului, de a primi informaţii corecte, astfel încât să îşi poată exercita dreptul la vot în cunoştinţă de cauză;

b) ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţilor de a se face cunoscuţi şi de a-şi prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale;

c) ale radiodifuzorilor, de a-şi exercita drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist.

(2) Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând  minorităţilor naţionale, precum şi pentru candidaţii independenţi.

Art. 57. – (1) În timpul campaniei electorale informaţiile privind sistemul electoral, tehnica votării, calendarul campaniei electorale, programele politice, opiniile şi mesajele cu conţinut electoral trebuie să fie prezentate exclusiv în următoarele tipuri de emisiuni:

a) emisiuni informative – în care pot fi difuzate informaţii privind sistemul electoral, tehnica votării şi activităţile de campanie ale candidaţilor; în acest scop durata programată a emisiunii informative poate fi mărită cu cel mult 15 minute;

b) emisiuni electorale – în care candidaţii îşi pot prezenta programele politice şi activităţile de campanie  electorală;

c) dezbateri electorale – în care candidaţii, jurnaliştii, analiştii şi alţi invitaţi pun în discuţie programele electorale şi temele de interes public.

(2) Posturile private de radio şi televiziune, inclusiv de televiziune prin cablu, pot organiza, în cadrul propriei grile de programe, emisiuni de tipul celor prevăzute la alin. (1). Accesul reprezentanţilor şi candidaţilor partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi al candidaţilor independenţi la aceste tipuri de emisiuni este gratuit.

(3) În interiorul emisiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) pot fi difuzate spoturi electorale de maximum 30 de secunde, care îndeamnă electoratul să voteze un candidat sau o listă de candidaţi.

(4) În interiorul emisiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) poate fi difuzat numai o singură dată câte un spot electoral pentru fiecare candidat sau reprezentant al partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale sau pentru candidatul independent prezent în emisiune, cu respectarea art. 56 alin. (1) lit. a) şi b). Dacă un partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală are mai mulţi candidaţi sau reprezentanţi în emisiunea respectivă, se poate difuza o singură dată un singur spot pentru partidul sau alianţa respectivă.

(5) Emisiunile prevăzute la alin. (1) nu pot fi considerate publicitate electorală.

Art. 58. – (1) În cadrul campaniei electorale accesul partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, precum şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este garantat şi gratuit în condiţiile prevăzute de lege.

(2) În termen de 3 zile de la aducerea la cunoştinţă a datei alegerilor, partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale sunt obligate să solicite conducerii serviciilor publice de radiodifuziune şi de televiziune acordarea timpilor de antenă. Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare.

(3) Repartizarea timpilor de antenă se stabileşte de o comisie parlamentară specială, constituită cu cel puţin 10 zile înainte de data începerii campaniei electorale. Comisia funcţionează până la încheierea campaniei electorale.

(4) Din comisia specială prevăzută la alin. (3) fac parte în mod obligatoriu reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare sau ai alianţelor politice ori ai alianţelor electorale ale acestora, un reprezentant al grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, preşedintele Societăţii Române de Radiodifuziune şi preşedintele Societăţii Române de Televiziune.

(5) Numărul de locuri cuvenit fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice sau alianţe electorale în comisia prevăzută la alin. (3) se stabileşte de birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului în şedinţă comună, fiind proporţional cu numărul cumulat de deputaţi şi senatori deţinut de fiecare partid. După definitivarea componenţei comisiei speciale, conducerile partidelor politice parlamentare sau ale alianţelor politice parlamentare vor comunica Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune numele şi prenumele persoanelor desemnate să facă parte din aceasta.

Art. 59. – (1) Până la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice parlamentare, alianţele politice sau alianţele electorale ale acestora, precum şi organizaţiile reprezentate în Parlament ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale primesc timpi de antenă proporţional cu ponderea în Parlament.

(2) În termen de 48 de ore de la constituire, comisia parlamentară specială comunică Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune proporţia timpilor de antenă, calculată potrivit alin. (1).

(3) Biroul Electoral Central comunică comisiei parlamentare speciale numărul de liste complete de candidaturi definitive ale fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice sau alianţe electorale în termen de 24 de ore de la transmiterea acestora de către birourile electorale de circumscripţie, conform art. 34 alin. (1) lit. i).

(4) După comunicarea de către Biroul Electoral Central a numărului de liste complete de candidaturi definitive, conform alin. (3), comisia parlamentară specială calculează proporţia timpilor de antenă ce trebuie acordaţi de Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune şi de studiourile teritoriale ale acestora partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale, în funcţie de numărul de liste complete de candidaturi definitive, cumulate pentru Camera Deputaţilor şi Senat.

(5) Partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale ale acestora care nu au liste complete de candidaturi definitive în minimum 50% din circumscripţiile electorale nu primesc timpi de antenă.

(6) Fac excepţie de la prevederile alin. (5) organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care au acces la serviciile publice teritoriale şi naţionale de radiodifuziune şi de televiziune, dacă participă în alegeri cu liste de candidaţi în circumscripţiile electorale din judeţe arondate acestor servicii.

(7) Candidaţii independenţi îşi pot exercita dreptul la timpi de antenă o singură dată, între 5 minute şi o oră, în mod egal, în funcţie de orarul stabilit de conducerea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune şi de numărul lor.

Art. 60. – Posturile private de televiziune şi de radiodifuziune care au în cadrul grilei de programe emisiuni conform art. 57 alin. (1) repartizează timpii de antenă partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale dintre acestea, precum şi candidaţilor independenţi astfel:

a) 75% din timpii de antenă se repartizează partidelor politice parlamentare, alianţelor politice sau alianţelor electorale ale acestora, proporţional cu ponderea în Parlament;

b) 25% din timpii de antenă se repartizează partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice sau alianţelor electorale ale acestora care au depus liste de candidaţi în circumscripţia electorală în care se află postul privat de televiziune sau de radiodifuziune;

c) candidaţii independenţi îşi pot exercita dreptul la timpi de antenă o singură dată, între 5 minute şi o oră, în mod egal, în cadrul procentului de 25%, în funcţie de orarul stabilit de conducerea postului privat de televiziune sau radiodifuziune, având în vedere numărul lor.

Art. 61. – (1) În perioada campaniei electorale candidaţii şi reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau candidaţii independenţi aflaţi în competiţie au acces la posturile publice şi private de radiodifuziune şi televiziune, inclusiv la cele prin cablu, numai la emisiunile şi dezbaterile electorale, în condiţiile art. 57, 58 şi 59, în fiecare din zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri.

(2) Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice şi alianţe electorale, candidaţilor independenţi şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se realizează în direct sau se înregistrează, în proporţiile stabilite de aceştia.

(3) În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naţionale ale României sau ale altui stat.

(4) În perioada campaniei electorale candidaţii şi reprezentanţii partidelor politice aflate în competiţie nu pot fi producători, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici şi privaţi.

(5) Este interzisă contractarea de timpi de antenă, în scopuri publicitare, pentru şi în favoarea participanţilor la campania electorală sau cedarea timpilor de antenă candidaţilor, de către societăţile comerciale cu capital public sau privat, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale sau persoanele fizice.

Art. 62. – (1) Radiodifuzorii publici şi privaţi au obligaţia de a asigura, prin măsuri tehnice şi redacţionale, reflectarea campaniei electorale în mod echitabil, echilibrat şi imparţial.

(2) Emisiunile informative se supun obligaţiei de obiectivitate, echitate şi de informare corectă a publicului.

(3) Candidaţii care deţin funcţii publice pot apărea în emisiunile informative numai în probleme legate de exercitarea funcţiei lor.

(4) În cazul în care în emisiunile informative se prezintă fapte sau evenimente speciale de interes public, pe lângă punctul de vedere al autorităţilor trebuie prezentat şi un punct de vedere opus.

Art. 63. – (1) Emisiunile şi dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor candidaţilor condiţii egale în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor şi echidistanţa.

(2) În cadrul emisiunilor electorale candidaţii au următoarele obligaţii:

a) să nu pună în pericol ordinea constituţională, ordinea publică, siguranţa persoanelor şi a bunurilor;

b) să nu facă afirmaţii care pot aduce atingere demnităţii umane sau moralei publice;

c) să probeze acuzaţiile cu incidenţă penală sau morală aduse unui alt candidat;

d) să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie.

Art. 64. – Realizatorii şi moderatorii emisiunilor şi dezbaterilor electorale au următoarele obligaţii:

a) să fie imparţiali;

b) să asigure un echilibru necesar desfăşurării emisiunii, oferind fiecărui candidat participant la discuţii posibilitatea de prezentare a opiniilor sale;

c) să formuleze clar întrebările, fără a fi tendenţioase sau părtinitoare;

d) să asigure menţinerea dezbaterii în sfera de interes a campaniei electorale şi a tematicii stabilite;

e) să intervină atunci când, prin comportamente sau exprimări, invitaţii încalcă dispoziţiile art. 63 alin. (2); în cazul în care invitaţii nu se conformează solicitărilor, moderatorul poate decide întreruperea microfonului acestuia sau oprirea emisiunii, după caz.

Art. 65. – (1) În cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii:

a) denumirea instituţiei care a realizat sondajul;

b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată;

c) dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare;

d) cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului.

(2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă, în rândul electoratului, nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

Art. 66. – Cu 48 de ore înainte de ziua votării sunt interzise:

a) prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de emisiuni electorale;

b) invitarea sau prezentarea candidaţilor în programe, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 68 alin. (4);

c) comentarii privind campania electorală.

Art. 67. – În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de închiderea votării.

Art. 68. – (1) Candidaţii şi partidele politice ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor fapte neadevărate beneficiază de drept la replică.

(2) Candidaţii şi partidele politice ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor informaţii inexacte beneficiază de drept la rectificare.

(3) Radiodifuzorii au următoarele obligaţii privind dreptul la replică şi rectificare:

a) să decidă acordarea sau neacordarea dreptului solicitat în cel mult 24 de ore de la primirea unei solicitări formulate în scris; în situaţia în care solicitarea se referă la o emisiune difuzată în ultima zi de campanie electorală, decizia trebuie luată în cel mult 12 ore de la primirea solicitării;

b) să comunice solicitantului, în termenele prevăzute la lit. a), telefonic şi/sau în scris, decizia luată; în cazul neacordării dreptului solicitat, motivele trebuie să fie comunicate solicitantului şi Consiliului Naţional al Audiovizualului;

c) să difuzeze, în cazul în care decide acordarea dreptului solicitat, rectificarea sau replica în cel mult 48 de ore de la primirea solicitării; în situaţia în care emisiunea care face obiectul sesizării a fost difuzată în ultima zi de campanie electorală, rectificarea sau replica se difuzează în preziua votării;

d) să difuzeze, în cazul în care Consiliul Naţional al Audiovizualului dă câştig de cauză solicitantului, replica sau rectificarea în termenul şi în condiţiile comunicate radiodifuzorului.

(4) În preziua votării radiodifuzorii trebuie să prevadă în program, imediat după emisiunea informativă de seară, un spaţiu de emisie pentru difuzarea rectificărilor şi a replicilor ca urmare a sesizărilor care se referă la emisiunile difuzate în ultima zi de campanie.

Art. 69. – (1) Radiodifuzorii trebuie să asigure înregistrarea emisiunilor destinate campaniei electorale în condiţiile stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului.

(2) Înregistrările emisiunilor destinate campaniei electorale trebuie să fie ţinute la dispoziţia Consiliului Naţional al Audiovizualului, pe durata campaniei electorale şi timp de 30 de zile după comunicarea oficială a rezultatelor.

Art. 70. – (1) Nerespectarea dispoziţiilor art. 57–69 atrage aplicarea sancţiunilor prevăzute de Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Faptele se constată şi sancţiunile se aplică de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesaţi.

Art. 71. – (1) Primarii sunt obligaţi ca, până la începerea campaniei electorale, să stabilească locuri speciale pentru afişaj electoral, ţinând seama de numărul partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care declară că depun liste de candidaţi şi al persoanelor care declară că sunt candidaţi în alegeri ca independenţi.

(2) Primarii trebuie să asigure ca locurile speciale de afişaj să fie situate în pieţe, pe străzi şi în alte locuri publice frecventate de cetăţeni, fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. În prealabil, primarii sunt obligaţi să asigure înlăturarea oricăror afişe, înscrisuri şi însemne rămase de la campaniile electorale precedente.

(3) Utilizarea locurilor de afişaj electoral este permisă numai pentru partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi care participă la alegeri.

(4) Este interzisă utilizarea de către un partid politic, alianţă politică, alianţă electorală ori candidat independent a locurilor speciale de afişaj electoral astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt partid politic, alianţă politică, alianţă electorală ori candidat independent.

(5) Afişajul electoral în alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (1) este permis numai cu acordul proprietarilor, administratorilor sau, după caz, al deţinătorilor.

(6) Pe un panou electoral instalat în locurile stabilite potrivit alin. (1) fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală ori candidat independent poate aplica un singur afiş electoral, în spaţiul care i-a fost destinat.

(7) Un afiş electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.

(8) Sunt interzise afişele electorale care combină culorile astfel încât să evoce drapelul României, al altui stat sau al unei organizaţii internaţionale. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza semnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică.

(9) Sunt interzise afişele electorale care prin conţinutul lor aduc acuzaţii cu caracter calomnios la adresa autorităţilor publice, partidelor politice sau candidaţilor în alegeri.

(10) Organele de ordine publică sunt obligate să asigure integritatea panourilor şi a afişelor electorale.

Art. 72. – (1) Birourile electorale de circumscripţie veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale în circumscripţia în care funcţionează, soluţionând, prin hotărâre, plângerile ce le sunt adresate cu privire la încălcarea de către candidaţi, partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau de către persoanele cărora le este interzis să participe la acţiuni de campanie electorală a prevederilor legale sau deontologiei electorale, precum şi la împiedicarea unui partid politic, unei alianţe politice, alianţe electorale ori candidat independent de a-şi desfăşura campania electorală. Prevederile art. 63 se aplică în mod corespunzător.

(2) Dacă biroul electoral de circumscripţie consideră, cu ocazia soluţionării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile competente.

(3) Împotriva soluţiei date de biroul electoral de circumscripţie se poate face contestaţie care se soluţionează de Biroul Electoral Central, prin hotărâre. Hotărârea Biroului Electoral Central este definitivă.

(4) Soluţionarea plângerilor şi a contestaţiilor se face în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, iar hotărârile se publică în presă şi se afişează, în mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis.

CAPITOLUL VIII

Desfăşurarea votării

Art. 73. – (1) Fiecare secţie de votare trebuie să dispună de un număr suficient de cabine, urne şi ştampile, proporţional cu numărul alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente sau cu numărul estimat al alegătorilor care se vor prezenta la secţiile de votare speciale.

(2) Cabinele şi urnele trebuie amplasate în aceeaşi încăpere în care îşi desfăşoară activitatea preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi membrii acestuia. Cabinele, urnele, ştampilele şi celelalte materiale necesare biroului electoral al secţiei de votare se asigură de către primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecţii.

(3) Ştampilele şi celelalte materiale necesare se predau preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare pe bază de proces-verbal, de către primarii şi preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie sau, după caz, ai oficiilor electorale, cu cel puţin o zi înainte de data alegerilor. După preluarea buletinelor de vot şi a ştampilelor, preşedintele secţiei de votare asigură păstrarea acestora în deplină siguranţă.

(4) Formularele şi celelalte imprimate necesare votării se predau biroului electoral al secţiei de votare pe bază de borderou de predare-primire, cuprinzând felul şi numărul de exemplare din fiecare imprimat.

(5) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, împreună cu membrii acestuia, trebuie să fie prezent la sediul secţiei de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare.

(6) Preşedintele dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.

Art. 74. – (1) În ziua alegerilor, la ora 6,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri, verifică urnele, existenţa listelor electorale, a formularelor listelor electorale speciale, a buletinelor de vot şi a ştampilelor, după care închide şi sigilează urnele, aplicând ştampila de control a secţiei de votare.

(2) Preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare pe buletinele de vot, pe ultima pagină a acestora.

Art. 75. – (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile legale necesare pentru ca operaţiunile de votare să se desfăşoare în condiţii de ordine şi de corectitudine.

(2) Puterile lui, în această privinţă, se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 de metri.

(3) În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi, de observatori şi de delegaţii acreditaţi, nici o altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

(4) Acreditarea delegaţilor din partea presei scrise şi audiovizuale româneşti, precum şi a observatorilor interni ai organizaţiilor neguvernamentale care au ca obiect principal de activitate apărarea valorilor democraţiei şi a drepturilor omului se face de către birourile electorale de circumscripţie, pe baza solicitărilor nominale adresate în scris cu cel puţin 48 de ore înainte de data votării de către conducerile redacţiilor presei scrise şi ale radiodifuzorilor, precum şi ale organizaţiilor neguvernamentale respective.

(5) Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid politic. Acreditarea se face pentru o singură secţie de votare. Biroul electoral de circumscripţie poate acredita la o secţie de votare numai un observator intern, pe baza declaraţiei scrise a acestuia de a respecta întocmai condiţiile acreditării. Declaraţia se dă pe proprie răspundere şi constituie act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege. Condiţiile acreditării se trec în actul de acreditare; dacă există mai multe solicitări nominale pentru aceeaşi secţie de votare, acreditarea se face prin tragere la sorţi.

(6) Acreditarea delegaţilor din partea presei scrise şi audiovizuale străine, precum şi a observatorilor din partea unor organisme şi instituţii europene şi internaţionale se face de către Biroul Electoral Central, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe.

(7) Încălcarea condiţiilor de acreditare, precum şi a dispoziţiilor prezentei legi atrage încetarea acreditării. Acreditarea poate fi retrasă numai de către biroul electoral de circumscripţie sau, după caz, de Biroul Electoral Central, la solicitarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare.

(8) Delegaţii şi observatorii acreditaţi pot asista la operaţiunile electorale, inclusiv la numărarea voturilor şi la întocmirea proceselor-verbale, numai dacă prezintă actul de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având doar dreptul de a sesiza preşedintele biroului electoral al secţiei de votare în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de propagandă pentru sau împotriva unui partid politic, alianţă politică, alianţă electorală ori candidat sau încercarea de a influenţa opţiunea alegătorului, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral al secţiei de votare, care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secţia de votare.

(9) Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de prefecţi, împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor.

(10) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală. 

Art. 76. – Votarea începe la ora 7,00 şi se închide la ora 21,00.

Art. 77. – (1) Alegătorii pot vota la secţia de votare unde îşi au domiciliul şi unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă, respectiv la secţiile de votare organizate potrivit art. 22 şi 23. Alegătorii care votează la secţiile organizate potrivit art. 22 şi 23 se înscriu în liste electorale speciale, prin grija preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare.

(2) Alegătorii care în ziua votării se află într-o altă localitate decât aceea în care sunt înscrişi în listele electorale permanente pot să îşi exercite dreptul de vot la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi în lista electorală specială, prin grija preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare.

(3) În listele speciale sunt trecuţi şi alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în zona arondată secţiei de votare respective, însă au fost omişi din lista electorală permanentă sau din copia existentă la secţia de votare. 

(4) Prevederile alin. (2) se aplică şi cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care în ziua votării se află în ţară şi care votează pe baza paşaportului.

Art. 78. – (1) Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător trebuie să prezinte cartea de alegător şi actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare, care, după verificarea înscrierii în copia de pe lista electorală permanentă sau, după caz, înscrierea în lista electorală specială prevăzută la art. 77, îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea Votat, pe baza semnăturii în lista electorală.

(2) Dacă alegătorul, din motive constatate de către preşedintele biroului secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, se face menţiunea în listă, cu confirmarea,  pe bază de semnătură, a unui membru al biroului electoral.

(3) Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila care poartă menţiunea Votat înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului independent pe care îl votează.

(4) Ştampila cu menţiunea Votat trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul.

(5) După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele, astfel încât pagina albă, care poartă ştampila de control, să rămână în afară, şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.

(6) Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

(7) În cazul în care buletinul se deschide din eroare, la cererea alegătorului acesta se anulează şi se dă, o singură dată, un nou buletin, făcându-se menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

(8) Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau altui membru al biroului, după care acesta o aplică pe cartea de alegător, în patrulaterul corespunzător numărului de scrutin stabilit de Guvern, în care se menţionează şi data scrutinului.

(9) Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Art. 79. – Preşedintele şi locţiitorul acestuia, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii votează la secţia la care îşi desfăşoară activitatea. Aceştia sunt trecuţi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare în lista specială prevăzută la art. 77 şi sunt radiaţi din copia de pe lista electorală permanentă, existentă la secţia de votare în a cărei rază domiciliază, la solicitarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare la care îşi desfăşoară activitatea.

Art. 80. – (1) Candidaţii şi alegătorii au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de către preşedinte prin orice mijloace legale.

(2) În cazul în care contestaţia este întemeiată, preşedintele îl opreşte de la votare pe alegătorul contestat, consemnează faptul într-un proces-verbal şi sesizează această situaţie organelor de poliţie.

Art. 81. – (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice, cu aprobarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie.

(2) Suspendarea nu poate depăşi o oră şi trebuie anunţată prin afişare la uşa localului de vot cu cel puţin o oră înainte. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi 2 ore.

(3) În timpul suspendării, urnele, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral rămân sub pază permanentă. Pe durata suspendării votării, urnele şi ştampilele cu menţiunea Votat se sigilează.

(4) Membrii biroului nu pot fi obligaţi să părăsească în acelaşi timp biroul. Persoanele care, în baza art. 75 alin. (3), asistă la votare pot rămâne pe durata suspendării, la cererea lor, în sala de votare.

Art. 82. – (1) Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.

(2) Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de vot un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor, membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

Art. 83. – (1) Pentru alegătorii netransportabili, din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă personal de aceştia sau de conducătorul instituţiei sanitare ori de ocrotire socială în care cei în cauză sunt internaţi şi în care nu se organizează secţii de votare speciale, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea Votat şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul în cauză, pentru a se efectua votarea. În cadrul unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare. Urna specială poate fi solicitată numai de la secţia de votare în a cărei rază se află domiciliul solicitantului sau sediul instituţiei de ocrotire socială.

(2) Persoanele care votează potrivit alin. (1) sunt înscrise în lista electorală specială de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, care se deplasează cu urna specială. 

Art. 84. – La ora 21.00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea secţiei de votare. Persoanelor existente la orele 21.00 în localul secţiei de votare li se permite să-şi exercite dreptul de vot.

CAPITOLUL IX

Stabilirea rezultatelor obţinute în alegeri

SECŢIUNEA 1

Constatarea rezultatelor votării la secţiile de votare

Art. 85. – (1) După încheierea votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare efectuează, în prezenţa membrilor biroului şi, după caz, a candidaţilor şi a persoanelor acreditate să asiste la votare, inventarierea ştampilelor cu menţiunea Votat, precum şi numărarea şi anularea buletinelor de vot neîntrebuinţate, verificarea sigiliilor de pe urnele de votare, iar după încheierea acestor operaţiuni, deschiderea urnelor. La numărarea voturilor şi consemnarea rezultatelor pot asista, ca delegaţi, reprezentanţi ai tuturor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care au participat la alegeri, dar care nu au reprezentanţi în biroul electoral al secţiei de votare şi sunt mandataţi în acest sens de conducerile organizaţiilor judeţene ale acestora. Cu privire la operaţiunile prevăzute de prezentul alineat se încheie un proces-verbal.

(2) După inventariere, ştampilele cu menţiunea Votat se păstrează sub sigiliu. În cazul în care există pachete cu buletine de vot intacte, menţiunea „anulat“ se aplică o singură dată pe pachetul respectiv.

(3) La deschiderea fiecărui buletin preşedintele citeşte cu voce tare lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului independent votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi. Buletinele de vot deschise se grupează pe partide politice, alianţe politice şi alianţe electorale, precum şi pe candidaţi independenţi, se numără şi se leagă separat.

(4) Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila Votat sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere. Votul este valabil în cazul în care, deşi ştampila aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă.

(5) Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

(6) Rezultatul votării pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se consemnează în câte un tabel separat. Tabelele se întocmesc de câte un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte. Dacă la consemnarea rezultatelor sunt prezenţi şi candidaţi, aceştia au dreptul să întocmească şi ei un tabel pentru fiecare dintre Camerele Parlamentului.

(7) În tabelele prevăzute la alin. (6) se înscriu voturile nule, listele de candidaţi sau prenumele şi numele candidaţilor independenţi şi voturile valabil exprimate pentru fiecare.

Art. 86. – (1) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, câte un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:

a) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă şi în listele electorale speciale, din care:

– numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă;

– numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale speciale;

b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale existente la secţia de votare, care s-au prezentat la urne, din care:

– numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă;

– numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale speciale;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent;

f) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor formulate şi a modului de soluţionare a acestora, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie;

g) starea sigiliilor de pe urne, la încheierea votării;

h) numărul buletinelor de vot primite;

i) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate.

(2) Procesele-verbale se semnează de preşedinte, de locţiitorul acestuia şi de membrii biroului electoral al secţiei de votare şi poartă ştampila de control. Semnarea se face în dreptul numelui şi prenumelui şi, după caz, a apartenenţei politice, respectiv după indicarea denumirii abreviate a partidului pe care îl reprezintă.

(3) Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului nu are  influenţă asupra valabilităţii procesului-verbal şi a alegerilor. Preşedintele menţionează motivele care au împiedicat semnarea.

(4) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare li se eliberează, la cerere, de către preşedintele biroului electoral, o copie de pe fiecare proces-verbal. Cererea trebuie formulată în scris, înainte de întocmirea procesului-verbal.

Art. 87. – (1) În timpul operaţiunilor de votare, de deschidere a urnelor, de numărare a voturilor şi de  încheiere a procesului-verbal se pot face întâmpinări scrise cu privire la aceste operaţiuni.

(2) Biroul electoral al secţiei de votare hotărăşte, de  îndată, asupra întâmpinărilor formulate. (3) Împotriva soluţiei date cu ocazia rezolvării întâmpinării se pot formula contestaţii în scris. Contestaţiile se prezintă preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care eliberează depunătorului o dovadă de primire. Contestaţiile se înaintează biroului electoral de circumscripţie.

Art. 88. – (1) Pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se întocmeşte câte un dosar care cuprinde procesele-verbale şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale secţiei, precum şi buletinele nule şi pe cele contestate. Dosarele, sigilate şi ştampilate, se înaintează biroului electoral de circumscripţie sau, după caz, oficiului electoral de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Preşedintele este însoţit de cel puţin doi membri ai biroului, stabiliţi prin tragere la sorţi, şi de pază militară. Înaintarea dosarelor se face în termen de cel mult 24 de ore de la închiderea secţiei de votare. Dosarele se predau pe bază de proces-verbal.

(2) În termen de 24 de ore de la primirea dosarului, biroul electoral de circumscripţie trimite unul dintre exemplarele procesului-verbal la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripţia electorală; partidele şi formaţiunile politice, precum şi candidaţii independenţi pot obţine copii legalizate de pe acest exemplar.

Art. 89. – După primirea proceselor-verbale cuprinzând rezultatul numărării voturilor în secţii, oficiul electoral al sectorului încheie, conform art. 86, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, câte un proces-verbal cuprinzând totalul voturilor valabil exprimate pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală şi candidat  independent, pe care îl înaintează în termen de 24 de ore Biroului Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti, împreună cu dosarele primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare.

SECŢIUNEA a 2-a

Stabilirea rezultatelor votării la circumscripţiile electorale

Art. 90. – (1) După primirea dosarelor prevăzute la art. 88, respectiv a proceselor-verbale şi dosarelor prevăzute la art. 89, biroul electoral de circumscripţie încheie, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, câte un proces-verbal cuprinzând totalizarea voturilor valabil exprimate pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală şi candidat independent, pe care îl înaintează în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central. 

(2) După primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripţiilor, potrivit alin. (1),  Biroul Electoral Central stabileşte partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat. Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează:

a) 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară, pentru toate partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale;

b) în cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 5% prevăzut la lit. a) se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei,  începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.

(3) După primirea de la Biroul Electoral Central a constatării cu privire la partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care întrunesc şi care nu întrunesc pragul electoral, biroul electoral de circumscripţie procedează la atribuirea, potrivit art. 91, a mandatelor de deputat, respectiv de senator.

(4) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie au dreptul să asiste candidaţii şi persoanele acreditate.

Art. 91. – (1) Atribuirea de mandate se face avându-se în vedere numai partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au întrunit pragul electoral prevăzut la art. 90 alin. (2), în mod distinct pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, precum şi candidaţii independenţi.

(2) Repartizarea şi atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se fac în două etape: la nivelul fiecărei circumscripţii electorale şi la nivel de ţară.

(3) La nivelul circumscripţiei electorale, biroul electoral stabileşte, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, coeficientul electoral al circumscripţiei, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (1) şi pentru candidaţii independenţi la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi în acea circumscripţie; fiecărei liste i se repartizează atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral al circumscripţiei electorale se include în voturile valabil exprimate pentru acea listă; atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscripţie în ordinea înscrierii candidaţilor pe listă; pentru candidaţii independenţi se atribuie fiecăruia câte un mandat, dacă a obţinut un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral pentru deputaţi sau pentru senatori, după caz. Voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obţinute de listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (1), precum şi mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscripţie se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat.

(4) Biroul Electoral Central însumează, pe întreaga ţară, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, voturile neutilizate şi pe cele inferioare coeficientului electoral de circumscripţie din toate circumscripţiile electorale, pentru fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală care întruneşte condiţia prevăzută la alin. (1); numărul voturilor astfel obţinute de fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcându-se atâtea operaţii de împărţire câte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripţiilor electorale; câturile rezultate din împărţire, indiferent de lista din care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurenţa numărului de mandate neatribuite; cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral pe ţară, pentru deputaţi şi, separat, pentru senatori; fiecărui partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală i se repartizează atâtea mandate de deputaţi sau, după caz, de senatori de câte ori coeficientul electoral pe ţară se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală respectivă, rezultat din însumarea pe ţară a voturilor neutilizate şi a celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie.

(5) Desfăşurarea mandatelor repartizate pe circumscripţii electorale se face de Biroul Electoral Central, după cum urmează:

a) pentru fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală, cărora le-au revenit mandate potrivit alin. (4), se împarte numărul voturilor neutilizate şi al celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie, din fiecare circumscripţie electorală, la numărul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală avut în vedere la repartizarea mandatelor pe ţară.

Rezultatul astfel obţinut pentru fiecare circumscripţie se înmulţeşte cu numărul de mandate cuvenite partidului, alianţei politice sau alianţei electorale. Datele obţinute se ordonează descrescător la nivelul ţării şi separat descrescător în cadrul fiecărei circumscripţii.

Pentru fiecare circumscripţie se iau în calcul primele partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale, în limita mandatelor ce au rămas de repartizat în circumscripţia respectivă. Ultimul număr din această operaţiune reprezintă repartitorul acelei circumscripţii.

În continuare, se procedează la repartizarea mandatelor pe circumscripţii în ordinea partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi a circumscripţiilor din lista ordonată pe ţară, astfel: primul număr din lista ordonată pe ţară se împarte la repartitorul circumscripţiei de la care provine, rezultând numărul de mandate ce-i revin în circumscripţia respectivă. În continuare, se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată pe ţară.

În situaţia în care s-a epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid politic, unei alianţe politice sau unei alianţe electorale ori dintr-o circumscripţie electorală, operaţiunea se continuă fără acestea.

Dacă numărul din lista ordonată pe ţară este mai mic decât repartitorul de circumscripţie, se acordă un mandat;

b) în cazul în care nu este posibilă acordarea mandatelor în ordinea ce rezultă din aplicarea prevederilor de la lit. a), Biroul Electoral Central are în vedere circumscripţia electorală în care partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală are cel mai mare număr de candidaţi sau un candidat, cărora nu li s-au atribuit mandate, iar dacă şi astfel au rămas mandate neindividualizate pe circumscripţii, circumscripţia electorală în care partidul, formaţiunea politică sau alianţa respectivă are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscripţie;

c) dacă după aplicarea prevederilor de la lit. a) şi b) au mai rămas mandate nedesfăşurate pe circumscripţii, Biroul Electoral Central le stabileşte pe baza acordului partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale cărora li se cuvin aceste mandate, potrivit alin. (4), iar în lipsa unui acord, prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la încheierea operaţiunilor anterioare.

(6) Mandatele desfăşurate pe listele de candidaţi, potrivit alin. (5), se atribuie candidaţilor de biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii acestora pe listă.

(7) Biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerii deputaţilor şi senatorilor cărora li s-au atribuit mandate, în termen de 24 de ore de  la încheierea fiecărei operaţiuni de atribuire.

(8) În cazul în care organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale optează pentru depunerea aceleiaşi liste de candidaţi în mai multe circumscripţii electorale, conform art. 5 alin. (10), mandatul de deputat atribuit în baza art. 4 alin. (12) revine, în ordinea înscrierii, candidaţilor aflaţi pe lista care a însumat cele mai multe voturi valabil exprimate.

(9) Mandatul prevăzut la alin. (8) este atribuit circumscripţiei electorale în care lista de candidaţi depusă în baza art. 5 alin. (10) a câştigat cele mai multe voturi valabil exprimate.

(10) Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi ai listelor respective. În caz de vacanţă a mandatelor de deputaţi sau de senatori aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii ocupă locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste, dacă până la data validării, pentru ocuparea locurilor vacante, partidele sau formaţiunile politice pe listele cărora au candidat supleanţii confirmă în scris că aparţin acestora.

Art. 92. – (1) Biroul electoral de circumscripţie încheie, separat, câte un proces-verbal pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor.

(2) Procesul-verbal cuprinde:

a) numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente şi în listele electorale speciale, din care: 

– numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente;

– numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale speciale;

b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale, care s-au prezentat la urne, din care:

– numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente;

– numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale speciale;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent;

f) numărul buletinelor de vot primite de secţiile de votare;

g) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;

h) modul de atribuire a mandatelor, potrivit art. 91, prenumele şi numele candidaţilor aleşi, precum şi, după caz, partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală care i-a propus;

i) mandatele ce nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripţiei electorale, precum şi voturile valabil exprimate ce urmează a fi însumate, potrivit art. 91, pe întreaga ţară;

j) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor, contestaţiilor şi hotărârilor luate de biroul electoral de circumscripţie.

(3) Procesul-verbal, împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare şi de la oficiile electorale, după caz, formând un dosar, încheiat, sigilat, ştampilat şi semnat de membrii biroului electoral, se înaintează, cu pază militară, la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la primirea comunicării Biroului Electoral Central referitoare la desfăşurarea, pe circumscripţii electorale, a mandatelor repartizate centralizat pe ţară.

(4) Buletinele de vot nule trebuie păstrate în deplină siguranţă, ambalate, sigilate şi etichetate, pe fiecare secţie de votare, la birourile electorale de circumscripţie, până la validarea rezultatelor alegerilor.

Art. 93. – (1) Biroul Electoral Central rezolvă întâmpinările şi contestaţiile depuse, după care încheie câte un proces-verbal separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, cuprinzând, pe întreaga ţară:

a) numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente şi în listele electorale speciale, din care: 

– numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente;

– numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale speciale;

b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale, care s-au prezentat la urne, din care:

– numărul total al alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente;

– numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale speciale;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat independent;

f) numărul buletinelor de vot primite de secţiile de votare;

g) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;

h) constatarea cu privire la modul de aplicare de către birourile electorale de circumscripţie a prevederilor art. 91 alin. (3);

i) repartizarea pe ţară a mandatelor potrivit art. 91 alin. (4) şi desfăşurarea acestora pe circumscripţii electorale potrivit alin. (5) al aceluiaşi articol;

j) organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care, deşi au participat la alegeri, nu au obţinut nici un mandat de deputat sau de senator; totalizarea voturilor valabil exprimate pentru listele fiecăreia dintre aceste organizaţii şi constatarea organizaţiilor cărora li se cuvine câte un mandat de deputat potrivit art. 4; numele şi prenumele primului candidat de pe lista organizaţiei îndreptăţite la un mandat de deputat, care a întrunit cel mai mare număr de voturi; în cazul în care listele organizaţiei au obţinut un număr egal de voturi, desemnarea se face prin tragere la sorţi;

k) modul de soluţionare a contestaţiilor şi întâmpinărilor primite.

(2) Procesele-verbale se semnează de către preşedinte, de locţiitorul acestuia şi de ceilalţi membri ai Biroului Electoral Central, în prezenţa cărora au fost întocmite, şi se înaintează Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea validării alegerilor, împreună cu dosarele întocmite de birourile electorale de circumscripţie. Lipsa semnăturii unor membri ai birourilor nu are influenţă asupra valabilităţii procesului-verbal şi a alegerilor. Preşedintele menţionează motivele care au împiedicat semnarea.

(3) Programul utilizat pentru repartizarea centralizată a mandatelor şi desfăşurarea acestora pe circumscripţii electorale se aprobă de Biroul Electoral Central şi constituie anexă la procesul-verbal ce se înaintează pentru validarea mandatelor.

Art. 94. – Biroul Electoral Central publică rezultatele alegerilor în presă şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen util, pentru respectarea prevederilor art. 63 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

CAPITOLUL X

Alegerile parţiale

Art. 95. – (1) În cazul anulării alegerilor într-o circumscripţie electorală, potrivit art. 32 alin. (1) lit. h), precum şi în cazul în care mandatul de deputat sau de senator devenit vacant nu poate fi ocupat de supleant, se organizează alegeri parţiale.

(2) Nu se organizează alegeri dacă vacanţa unui mandat de deputat sau de senator s-a ivit în ultimele 12 luni anterioare expirării mandatului Camerei Deputaţilor şi Senatului, prevăzut de art. 63 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Art. 96. – (1) Dacă alegerile parţiale au loc ca urmare a anulării alegerilor dintr-o circumscripţie electorală, acestea se organizează şi se desfăşoară pe baza aceloraşi copii de pe listele electorale permanente, a aceloraşi candidaturi, de către aceleaşi birouri electorale şi, după caz, oficii electorale şi la aceleaşi secţii de votare, în a 3-a duminică după anularea alegerilor iniţiale.

(2) Candidaţii vinovaţi de fraudă nu mai pot participa la noul scrutin.

(3) Alegerile parţiale organizate în caz de vacanţă a unui mandat de deputat sau de senator au loc în condiţiile aplicării corespunzătoare a prezentei legi, în cel mult 3 luni de la sesizarea Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor sau, după caz, de către preşedintele Senatului, cu privire la întrunirea condiţiilor prevăzute la art. 95.

(4) În cazul în care alegerile parţiale prevăzute la alin. (3) se organizează într-o singură circumscripţie electorală, nu se mai constituie Biroul Electoral Central, atribuţiile acestuia urmând a fi îndeplinite de biroul electoral de circumscripţie.

(5) La alegerile parţiale participă numai alegătorii de pe listele electorale permanente ale localităţilor din cadrul circumscripţiei electorale unde se organizează alegerile.

CAPITOLUL XI

Contravenţii şi infracţiuni

Art. 97. – Constituie contravenţii următoarele fapte:

a) înscrierea, cu bună-ştiinţă, a unui alegător în mai multe liste electorale ale localităţii de domiciliu, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei de susţinători cu încălcarea dispoziţiilor art. 44 alin. (3)–(7);

b) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2);

c) încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor de candidaţi şi a candidaturilor independente sau la folosirea semnelor electorale;

d) păstrarea registrelor cu listele electorale permanente în condiţii necorespunzătoare;

e) neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente;

f) efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate;

g) necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente existente la primărie;

h) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea scrisă a celui interesat, a cărţii de alegător;

i) neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;

j) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite;

k) afişarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât cele permise sau cu încălcarea prevederilor prezentei legi;

l) acceptarea de către un cetăţean a înscrierii sale pe mai multe liste de candidaţi, precum şi acceptarea de a candida atât pe o listă, cât şi ca independent;

m) neaducerea la cunoştinţă publică de către membrii birourilor electorale de circumscripţie a propunerilor de candidaturi;

n) refuzul de a permite accesul în localul de vot al candidaţilor sau al persoanelor acreditate să asiste la desfăşurarea operaţiunilor electorale;

o) refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi;

p) refuzul nejustificat de a-l înscrie pe alegător în lista specială sau de a-i înmâna buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului care a semnat în lista electorală, înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă cartea de alegător şi actul de identitate ori care refuză să semneze pentru primirea acestora în lista electorală în care este înscris;

q) întocmirea de către birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselor-verbale cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi;

r) continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediul secţiilor de votare sau în perimetrul prevăzut la art. 75 alin. (2), să voteze sau să nu voteze un anumit partid, o anumită alianţă politică, alianţă electorală sau un candidat independent;

s) purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor secţiilor de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală;

ş) absenţa nejustificată a preşedintelui, a locţiitorului acestuia sau a membrilor birourilor electorale, stabiliţi potrivit prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora;

t) refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi;

ţ) neaplicarea pe cartea de alegător sau, după caz, pe actul de identitate a ştampilei cu menţiunea Votat, precum şi reţinerea cărţii de alegător, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare; reţinerea unei cărţi de alegător de către o persoană neautorizată, precum şi încredinţarea de către titular a cărţii de alegător unei alte persoane;

u) neaplicarea, de către birourile electorale ale secţiilor de votare, de către autorităţile şi instituţiile publice la care se referă, a hotărârilor birourilor electorale de circumscripţie;

v) neaplicarea, de către birourile electorale de circumscripţie şi de secţiile de votare, precum şi de către autorităţile şi instituţiile publice la care se referă, a hotărârilor adoptate de Biroul Electoral Central.

Art. 98. – Contravenţiile prevăzute la art. 97 lit. j), k) şi n) se sancţionează cu amendă de la 3.000.000 lei la 5.000.000 lei, cele prevăzute la lit. d), e), f) şi g), cu amendă de la 5.000.000 lei la 7.000.000 lei, cele prevăzute la lit. l), m), q), r), s), ş), t) şi ţ), cu amendă de la 7.000.000 lei la 10.000.000 lei, cele prevăzute la lit. a), b), c), h), i), o) şi p), cu amendă de la 11.000.000 lei la 15.000.000 lei şi cele prevăzute la lit. u) şi v), cu amendă de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei.

Art. 99. – (1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 97 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 98 se fac de către:

a) poliţişti, pentru faptele prevăzute la art. 97 lit. i), j), k), n), o), p), r) şi ţ);

b) primari şi împuterniciţii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 97 lit. f) şi j);

c) preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele prevăzute la art. 97 lit. a), b), l), j), q), r), s), ş) şi u);

d) preşedintele Biroului Electoral Central, pentru faptele prevăzute la art. 97 lit. c), l) şi v);

e) preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către membrii acestuia, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 97 lit. r), s), ş), t) şi ţ);

f) împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 97 lit. a), d), e), f), g), h) şi r).

(2) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 98, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

(3) Contravenţiilor prevăzute la art. 97 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

Art. 100. – (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Înscrierea, cu ştiinţă, în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorală permanentă constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(3) Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.

Art. 101. – (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 102. – (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită de un observator intern, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

(3) Tentativa se pedepseşte.

(4) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele partidului respectiv.

Art. 103. – (1) Fapta unei persoane de a vota fără a avea drept de vot ori de a vota de două sau mai multe ori în ziua alegerilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 104. – (1) Utilizarea unei cărţi de alegător nule sau a unei cărţi de alegător false ori a unui buletin de vot fals, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele la care are dreptul un alegător sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 105. – (1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 106. – (1) Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, precum şi transportarea urnei speciale în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 83 constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 107. – (1) Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea de către o persoană a urnei speciale fără a face parte din biroul electoral al secţiei de votare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 108. – (1) Introducerea în uz şi folosirea unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, care alterează înregistrarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare, totalizează cu erori sau duce la repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional.

(3) Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.

Art. 109. – Pentru infracţiunile prevăzute în prezenta lege, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

Art. 110. – Bunurile destinate sau folosite la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 97 lit. l) şi s) sau a infracţiunilor prevăzute la art. 102 şi 104 ori rezultate din comiterea acestora se confiscă.

CAPITOLUL XII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 111. – (1) Cheltuielile pentru efectuarea operaţiunilor electorale se suportă de la bugetul de stat.

(2) Sediul şi dotarea Biroului Electoral Central se asigură de Guvern, ale birourilor electorale de circumscripţie, de către prefecţi şi de preşedinţii consiliilor judeţene, respectiv de primarul general al municipiului Bucureşti, iar ale oficiilor electorale, precum şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, de către primar, împreună cu prefecţii.

(3) Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru.

Art. 112. – (1) Guvernul asigură, pentru sprijinirea activităţii birourilor electorale, statisticienii necesari, iar Ministerul Administraţiei şi Internelor, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, personalul tehnic auxiliar necesar.

(2) Pe perioada cât funcţionează birourile şi oficiile electorale, membrii acestora, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar se consideră detaşaţi şi primesc o indemnizaţie stabilită prin hotărâre a Guvernului. Preşedinţii birourilor electorale, locţiitorii acestora şi membrii primesc indemnizaţia de la data încheierii proceselor-verbale de învestire, prevăzute la art. 43.

Art. 113. – (1) Judecarea de către instanţe a întâmpinărilor, contestaţiilor sau a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului.

(2) Împotriva hotărârilor definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi, nu există cale de atac.

Art. 114. – (1) Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează din ziua când încep să curgă, care este luată în calcul, până inclusiv în ziua când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare.

(2) Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale şi instanţele judecătoreşti trebuie să asigure permanenţa activităţii în vederea exercitării de către cetăţeni a drepturilor electorale. În ziua alegerilor, instanţele de judecată asigură permanenţa activităţii.

Art. 115. – (1) Persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale nu participă la vot şi nu sunt avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor.

(2) Pentru persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 83 privind urna specială, cererea urmând a fi scrisă personal de către solicitant. Cererea poate fi adresată numai secţiei de votare în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere.

Art. 116. – (1) Prefecţii verifică corecta îndeplinire de către primari a obligaţiilor ce le revin potrivit prezentei legi şi, în cazul constatării unor fraude sau încălcări ale unor prevederi legale, sesizează organele în drept.

(2) În cazul în care prefecţii constată că un alegător nu a fost înscris în listele electorale sau nu a fost radiat, potrivit legii, ori că birourile electorale de circumscripţie, oficiile electorale ori birourile electorale ale secţiilor de votare nu s-au constituit legal, formulează întâmpinări şi contestaţii, care se soluţionează potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 117. – (1) Prin act de identitate, în sensul prezentei legi, se înţelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, de serviciu, consular sau simplu, iar în cazul militarilor în termen şi al elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

(2) Paşaportul simplu poate fi folosit pentru exercitarea dreptului de vot numai de către cetăţenii români aflaţi în străinătate sau de către cetăţenii români domiciliaţi în străinătate. Cetăţenii români cu domiciliul în România care votează în străinătate în baza paşaportului simplu completează o declaraţie pe propria răspundere că nu  şi-au exercitat sau nu îşi exercită dreptul la vot în aceeaşi zi pe baza altui act de identitate, astfel cum este definit la alin. (1), sau pe baza cărţii de alegător.

Art. 118. – (1) Procesele-verbale predate la Biroul Electoral Central, registrele acestuia, precum şi toate documentele şi materialele de la Biroul Electoral Central, rezultate în urma procesului electoral pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, se păstrează, în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în arhiva Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, separat de celelalte documente ale instanţei.

(2) Buletinele de vot întrebuinţate sau neîntrebuinţate, precum şi cele nule, procesele-verbale şi ştampilele necesare votării, primite de instanţele judecătoreşti de la birourile electorale de circumscripţie sau de la birourile electorale ale secţiilor de votare, sunt păstrate în arhivă, separat de celelalte documente ale instanţei, timp de 3 luni de la data publicării rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) După împlinirea termenului prevăzut la alin. (2), instanţele, cu sprijinul prefecţilor, predau, în vederea topirii, agenţilor economici specializaţi buletinele de vot şi celelalte materiale utilizate în procesul votării.

Art. 119. – În termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileşte modelul copiei de pe listele electorale permanente, modelul listei electorale speciale, al listei susţinătorilor, al listei membrilor organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi al ştampilei birourilor electorale de circumscripţie şi a Biroului Electoral Central. De asemenea, Guvernul stabileşte, cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor, modelul proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votării şi al certificatului doveditor al alegerii deputaţilor şi senatorilor.

Art. 120. – (1) Alegerile din anul 2004 pentru Camera Deputaţilor şi Senat, precum şi pentru funcţia de Preşedinte al României au loc la data de 28 noiembrie 2004.

(2) Campania electorală pentru alegerile prevăzute la alin. (1) începe la data de 28 octombrie 2004 şi se încheie pe data de 27 noiembrie 2004, ora 7,00.

(3) Prevederile prezentului articol intră în vigoare la data de 11 octombrie 2004, dată de la care încep să curgă termenele care, potrivit prevederilor prezentei legi, se calculează de la stabilirea datei alegerilor.

Art. 121. – (1) La alegerile din anul 2004, dreptul de vot se exercită numai pe baza actului de identitate, astfel cum acesta este definit la art. 117, pe care se aplică ştampila cu menţiunea Votat şi data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant care cuprinde menţiunea Votat şi data scrutinului. Neaplicarea ştampilei cu menţiunea Votat sau, după caz, a timbrului autocolant pe actul de identitate constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 7.000.000 lei. Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii se fac potrivit prevederilor art. 99 alin. (1) lit. a) şi e).

(2) Cărţile de alegător eliberate până la data alegerilor parlamentare din anul 2004 nu se utilizează pentru aceste alegeri.

(3) Prevederile prezentei legi referitoare la utilizarea cărţilor de alegător se aplică începând cu alegerile parlamentare din anul 2008.

(4) Ministerul Administraţiei şi Internelor este obligat să întocmească şi să elibereze tuturor cetăţenilor cu drept de vot cărţile de alegător, până la data de 31 decembrie 2006.

Art. 122. – Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 16 iulie 1992, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

 

Bucureşti, 24 septembrie 2004.

Nr. 373.