Legea nr. 354/2004

M. Of. nr. 687 din 30 iulie 2004

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA  DEPUTAŢILOR                                SENATUL

 

L E G E

pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege. 

Art. I. − Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 

1. La articolul 7, alineatul (8) va avea următorul cuprins: 

„(8) Instituţiile de învăţământ şi unităţile de învăţământ cu minimum 200 de elevi sau cu minimum 100 de preşcolari sunt instituţii publice cu personalitate juridică.”

2. La articolul 7, după alineatul (8) se introduc două alineate noi, alineatele (9) şi (10), cu următorul cuprins: 

„(9) Unităţile de învăţământ cu un număr mai mic de 200/100 de elevi/preşcolari se organizează/reorganizează în cadrul unor unităţi de învăţământ cu personalitate juridică aflate în subordinea aceluiaşi ordonator principal de credite, ca structuri ale acestora. 

(10) În mod excepţional, pe baza criteriilor înscrise în Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba, cu avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, funcţionarea ca persoane juridice a unor unităţi cu un număr mai mic de 200/100 de elevi/preşcolari.”

3. La articolul 24, litera c) a alineatului (1) va avea următorul cuprins: 

„c) filiera vocaţională cu profilurile militar, ordine şi securitate publică, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic.”

4. Titlul capitolului X al titlului II va avea următorul cuprins: 

„CAPITOLUL X

Învăţământul militar şi învăţământul de ordine şi securitate publică”

5. Articolul 97 va avea următorul cuprins: 

„Art. 97. − (1) Învăţământul militar şi învăţământul de ordine şi securitate publică este învăţământ de stat, parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ, şi cuprinde: învăţământ liceal, învăţământ postliceal pentru formarea maiştrilor militari, a subofiţerilor şi agenţilor de poliţie, învăţământ universitar pentru formarea ofiţerilor, ofiţerilor de poliţie şi a altor specialişti, învăţământ postuniversitar. 

(2) Perfecţionarea pregătirii cadrelor militare şi a personalului de poliţie se realizează în instituţii de învăţământ distincte. 

(3) Prevederile referitoare la învăţământul militar şi învăţământul de ordine şi securitate publică preuniversitar se aplică în mod corespunzător şi învăţământului preuniversitar din domeniul transporturilor.”

6. Articolul 98 va avea următorul cuprins: 

„Art. 98. − Structura organizatorică, profilurile, specializările, cifrele anuale de şcolarizare, criteriile de selecţionare a candidaţilor pentru învăţământul militar şi învăţământul de ordine şi securitate publică se stabilesc de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, potrivit specificului fiecărei arme, specializări, nivel şi formă de organizare a învăţământului, cu avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.”

7. Articolul 99 va avea următorul cuprins: 

„Art. 99. − Planurile de învăţământ pentru învăţământul liceal, postliceal şi superior militar, de ordine şi securitate publică, se elaborează de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale şi se avizează de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.”

8. Articolul 100 va avea următorul cuprins: 

„Art. 100. − Certificatele de absolvire şi de competenţe profesionale, respectiv diplomele de absolvire şi de licenţă eliberate de instituţiile de învăţământ militar şi învăţământ de ordine şi securitate publică, precum şi titlurile ştiinţifice obţinute, dau dreptul deţinătorilor legali, după încetarea raporturilor de serviciu cu instituţia din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, în condiţiile legii, la echivalarea studiilor şi diplomelor cu cele ale absolvenţilor instituţiilor civile de învăţământ cu profil apropiat, de acelaşi nivel.”

9. Articolul 101 va avea următorul cuprins: 

„Art. 101. − Procesul de învăţământ în unităţile şi instituţiile de învăţământ militar, precum şi în cele de ordine şi securitate publică de toate nivelurile se desfăşoară în limba română. Admiterea în aceste unităţi şi instituţii se poate desfăşura şi în limba minorităţilor naţionale.”

10. Articolul 102 va avea următorul cuprins: 

„Art. 102. − Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul învăţământului militar şi al învăţământului de ordine şi securitate publică, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale pot emite ordine, regulamente şi instrucţiuni proprii.”

11. Alineatul (3) al articolului 117 se abrogă. 

12. La articolul 140, alineatul (2) va avea următorul cuprins: 

„(2) Pentru exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării constituie structuri de experţi şi se sprijină pe organisme consultative, la nivel naţional, alcătuite pe criterii de prestigiu profesional şi moral: Consiliul Naţional pentru Reformă a Învăţământului, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior, Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, Consiliul Naţional al Bibliotecilor, Consiliul Naţional pentru Formare şi Educaţie Continuă, comisiile naţionale de specialitate pe discipline şi structurile manageriale ale programelor de reformă. Componenţa consiliilor şi regulamentele lor de funcţionare se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării consultă, după caz, societăţile ştiinţifice naţionale ale cadrelor didactice, federaţiile sindicale reprezentative la nivel de ramură, structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, ca parteneri sociali, şi organizaţiile studenţeşti şi de elevi, recunoscute pe plan naţional.”

13. Articolul 145 va avea următorul cuprins: 

„Art. 145. − (1) Unitatea de învăţământ preuniversitar este condusă de consiliul de administraţie. 

(2) Directorul unităţii de învăţământ este preşedintele consiliului de administraţie. 

(3) Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ, în conformitate cu responsabilităţile şi atribuţiile conferite de lege, cu hotărârile şi deciziile consiliilor locale şi cu hotărârile consiliului de administraţie al unităţii. În activitatea de conducere directorul este ajutat, după caz, de directorul adjunct şi se bazează pe consiliul profesoral şi pe consiliul şcolar. 

(4) Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ, cu rol de decizie în domeniul instructiv-educativ, este format din personalul didactic de predare din unitatea respectivă şi este prezidat de director. 

(5) Consiliile prevăzute la alin. (1) şi (4) funcţionează în baza unor regulamente elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative din învăţământ şi a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale. 

(6) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, cu rol de decizie în domeniul administrativ, este format din director, director adjunct, reprezentantul consiliului local, reprezentantul primarului, reprezentanţi ai părinţilor, 1−5 reprezentanţi ai cadrelor didactice, reprezentantul agenţilor economici şi un reprezentant al elevilor, pentru ciclul secundar superior. 

(7) Ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct se face în urma câştigării concursului, desfăşurat pe baza criteriilor de competenţă profesională şi managerială, cu avizele consultative ale consiliului de administraţie şi ale consiliului local. Metodologia concursului se stabileşte de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se aprobă prin ordin al ministrului. 

(8) Directorii unităţilor de învăţământ preşcolar, ai unităţilor de învăţământ gimnazial şi ai unităţilor de învăţământ cu clasele I−X sunt numiţi, în urma câştigării concursului, de către inspectorul şcolar general, pentru o perioadă de 4 ani. 

(9) Directorii unităţilor din învăţământul liceal, postliceal şi ai şcolilor de arte şi meserii sunt numiţi, în urma câştigării concursului, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, la propunerea inspectorului şcolar general, pentru o perioadă de 4 ani. 

(10) Directorii unităţilor destinate activităţilor extraşcolare sunt numiţi de ministrul educaţiei şi cercetării, la unităţile direct subordonate Ministerului Educaţiei şi Cercetării, şi de către inspectorul şcolar general, la unităţile din subordinea inspectoratului şcolar.”

14. La articolul 166, alineatele (3), (4), (4¹)−(4⁴) şi (5)−(9) vor avea următorul cuprins: 

„(3) Baza materială aferentă procesului de instruire şi de educaţie, prevăzută la alin. (2) şi realizată din fondurile statului sau din fondul instituţiilor şi întreprinderilor de stat în perioada anterioară datei de 22 decembrie 1989 se reintegrează fără plată în patrimoniul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, al instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică universitară şi, după caz, în domeniul public al comunelor, oraşelor, municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, al consiliilor judeţene şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cu excepţia bunurilor care au intrat în proprietatea agenţilor economici privaţi. Predarea-preluarea se face pe bază de protocol. În aceleaşi condiţii se reintegrează fără plată şi imobilele care, conform art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, cu modificările ulterioare, au trecut în patrimoniul unor societăţi comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe bază de protocol de predare-preluare. Justa despăgubire se acordă, pentru fiecare caz, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a Ministerului Finanţelor Publice, în termen de 60 de zile de la data semnării protocolului de predare preluare. Cuantumul despăgubirii se stabileşte în termen de 30 de zile de la data semnării protocolului de predare preluare, de către o comisie de evaluare formată din reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi ai Ministerului Finanţelor Publice, constituită prin ordin comun. 

(4) Baza materială a instituţiilor de învăţământ superior de stat şi de cercetare ştiinţifică universitară este de drept proprietatea acestora. Ministerul Educaţiei şi Cercetării este împuternicit să emită certificate de atestare a dreptului de proprietate pentru instituţiile de învăţământ superior şi de cercetare ştiinţifică, pe baza documentaţiei înaintate de acestea. 

(4¹) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat − grădiniţe, şcoli generale, primare şi gimnaziale, licee, seminarii teologice, grupuri şcolare, şcoli de arte şi meserii şi şcoli postliceale − fac parte din domeniul public al comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, şi sunt în administrarea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, prin delegare către consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi sunt administrate de acestea. Nu fac parte din domeniul public al comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, terenurile şi clădirile deţinute de unităţile de învăţământ în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice. 

(4²) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ special de stat fac parte din domeniul public judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi sunt în administrarea consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, prin delegare către consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ respective. Celelalte componente ale bazei materiale a unităţilor de învăţământ special public sunt de drept proprietatea unităţilor de învăţământ respectiv şi sunt administrate de acestea. 

(4³) Schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar se poate realiza numai cu avizul conform al ministrului educaţiei şi cercetării. Înstrăinarea sau schimbarea destinaţiei bunurilor din baza materială a învăţământului fără avizul ministrului educaţiei şi cercetării constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii penale. Actele de înstrăinare sau de schimbare a destinaţiei bunurilor din baza materială a învăţământului fără avizul conform al ministrului educaţiei şi cercetării sunt nule. Administrarea procesului educaţional din unităţile de învăţământ preuniversitar şi special de stat prevăzute la alin. (4¹) şi (4²) se face de către inspectoratele şcolare judeţene, respectiv de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. 

(4⁴) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare, casele corpului didactic, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor, cluburile sportive şcolare, centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică, centrele logopedice, cabinetele şcolare, precum şi alte unităţi din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ale căror cheltuieli curente şi de capital se finanţează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin inspectoratele şcolare judeţene şi prin delegare către consiliile de administraţie ale acestor unităţi. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităţilor şi instituţiilor respective şi sunt administrate de acestea. 

(5) Construcţiile şi terenurile aferente procesului instructiv-educativ nu pot fi transferate decât cu aprobarea Guvernului, la propunerea ministrului educaţiei şi cercetării, fără plată şi numai în interes public. 

(6) Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate în patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior de stat sau în administrarea acestora, se poate face pe bază de contract, încheiat în conformitate cu prevederile legale, cu revizuire anuală. Bunurile, inclusiv terenurile aflate în administrarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, disponibile temporar, pot fi închiriate pe bază de contract, încheiat în conformitate cu prevederile legale, cu revizuirea anuală a acestuia, numai în conformitate cu metodologia stabilită de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, în condiţiile prevăzute la alineatele precedente se face cu prioritate pentru activităţi de învăţământ. 

(7) Deţinătorii de bunuri prevăzute la alin. (3) şi (4) care urmează să fie reintegrate în patrimoniul învăţământului sunt obligaţi să pună la dispoziţie împuterniciţilor Ministerului Educaţiei şi Cercetării, consiliilor locale sau consiliilor judeţene, după caz, toate documentele care atestă proprietatea, precum şi documentele necesare în vederea înregistrării în evidenţele contabile. 

(8) Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi, după caz, consiliile judeţene, Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau consiliile locale acţionează în justiţie, prin împuterniciţii acestora, persoanele juridice sau fizice care refuză semnarea protocoalelor şi predarea documentelor de proprietate. Aceste acţiuni sunt scutite de taxa de timbru. 

(9) Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând Ministerului Educaţiei şi Cercetării sau instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi cercetare ştiinţifică din sistemul învăţământului de stat, precum şi asupra bunurilor aparţinând consiliilor locale, judeţene şi, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, se face, după caz, în registrul de inscripţiuni şi transcripţiuni, în cărţile funciare sau în cărţile de publicitate funciară, cu scutire de la plata taxelor prevăzute de lege.”

15. La articolul 166, alineatul (10) se abrogă. 

16. Articolul 167 va avea următorul cuprins: 

„Art. 167. − (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat funcţionează ca unităţi finanţate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe a căror rază îşi desfăşoară activitatea, de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii. 

(2) Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cuprinde: finanţarea de bază şi finanţarea complementară. 

(3) Finanţarea de bază asigură desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naţionale. Finanţarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităţilor administrativ teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi din alte venituri ale bugetelor locale. 

(4) Finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte cheltuieli asociate procesului de învăţământ. Finanţarea complementară se asigură din bugetele locale şi din alte surse, potrivit legii. 

(5) Finanţarea de bază cuprinde următoarele categorii de cheltuieli: 

a) cheltuieli de personal;

b) cheltuieli materiale şi servicii;

c) cheltuieli cu perfecţionarea profesională, cu excepţia cheltuielilor care se suportă de la bugetul de stat. 

(6) Finanţarea complementară cuprinde următoarele categorii de cheltuieli: 

a) consolidări, investiţii şi reparaţii capitale;

b) subvenţii pentru internatele şi cantinele şcolare;

c) cheltuieli pentru organizarea evaluărilor, simulărilor şi examenelor naţionale ale elevilor, cu excepţia cheltuielilor care se suportă de la bugetul de stat;

d) cheltuieli cu bursele elevilor;

e) cheltuieli pentru transportul elevilor;

f) cheltuieli pentru navetă, respectiv cele şase călătorii pe calea ferată prevăzute de lege, pentru cadrele didactice de predare şi didactice auxiliare;

g) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din învăţământul preuniversitar de stat, cu excepţia celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit;

h) cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative, cultural-artistice, sportive, turistice. 

(7) Baza de calcul a fondurilor alocate unităţilor de învăţământ prin şi din bugetele locale, pentru finanţarea de bază, o constituie costul standard pe elev/preşcolar. Costul standard pe elev/preşcolar se determină, pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcţie de numărul de posturi/catedre legal constituite, de limba de predare, de alţi indicatori specifici activităţii de învăţământ, de calitatea procesului de educaţie şi formare profesională, de managementul instituţional, de specificul instruirii şi de mediul urban/rural. 

(8) Determinarea costului standard pe elev/preşcolar se face de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, pe baza indicatorilor menţionaţi la alin. (7), conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. Nivelul costului standard pe elev/preşcolar se aprobă de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu consultarea partenerilor sociali şi a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale. 

(9) Alocarea fondurilor pentru finanţarea de bază a unităţii de învăţământ se face pe baza unei formule de finanţare, care ia în considerare costul standard pe elev/preşcolar, numărul de elevi/preşcolari din unitatea de învăţământ, precum şi factorii de corecţie dependenţi de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor şi alţi factori. 

(10) Alocaţia financiară stabilită ca parte din finanţarea de bază ce revine unui elev/preşcolar se alocă unităţii de învăţământ în care este înscris elevul. 

(11) Finanţarea complementară se face de la bugetul local, în raport cu necesităţile unităţii de învăţământ preuniversitar de stat, la propunerea acesteia, şi se prevede, cu prioritate, după caz, în bugetul propriu al comunei, oraşului, municipiului, sectoarelor municipiului Bucureşti, al municipiului Bucureşti şi, respectiv, al judeţului. Nivelul acesteia se stabileşte pe baza unor programe de finanţare fundamentate de unităţile de învăţământ, în funcţie de amploarea nevoilor şi a posibilităţilor de finanţare a ordonatorului principal de credite. 

(12) Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot obţine venituri proprii. Acestea nu diminuează finanţarea de bază şi finanţarea complementară. Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot organiza activităţi finanţate integral din venituri proprii, aprobate prin hotărâre a consiliului de administraţie. 

(13) Finanţarea de bază şi finanţarea complementară a unităţilor de învăţământ se fac pe bază de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finanţarea învăţământului preuniversitar, încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar şi primarul localităţii în a cărei rază teritorială se află unitatea de învăţământ. Contractul se încheie în maximum 30 de zile de la data aprobării bugetului local. Sumele reprezentând finanţarea de bază şi finanţarea complementară se înscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli. 

(14) Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual, de fiecare unitate de învăţământ preuniversitar de stat, conform normelor metodologice de finanţare a învăţământului preuniversitar, se aprobă şi se execută potrivit prevederilor legale în vigoare. 

(15) Directorul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat este ordonator terţiar de credite. 

(16) Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli ale activităţilor finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor şi se folosesc cu aceeaşi destinaţie sau, cu aprobarea consiliului de administraţie, se utilizează pentru finanţarea altor cheltuieli ale unităţilor de învăţământ. 

(17) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar, inclusiv pentru învăţământul special: 

a) componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanţate de Guvernul României şi de organismele financiare internaţionale, precum şi rambursările de credite externe aferente proiectelor respective;

b) bursele pentru elevii din Republica Moldova, precum şi bursele pentru elevii străini şi etnicii români din afara graniţelor ţării;

c) organizarea evaluărilor, simulărilor şi examenelor naţionale;

d) perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi didactice auxiliare, precum şi organizarea examenelor naţionale de ocupare a posturilor didactice;

e) manualele şcolare pentru învăţământul obligatoriu şi pentru elevii cu dificultăţi materiale din învăţământul liceal şi de arte şi meserii;

f) finanţarea, pe bază de hotărâri ale Guvernului, a unor programe anuale sau multianuale de investiţii, modernizare şi dezvoltare a bazei materiale a instituţiilor publice de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări şi reabilitări de şcoli şi dotări;

g) finanţarea unor programe naţionale de protecţie socială, stabilite prin reglementări specifice;

h) finanţarea privind organizarea, pentru elevi, de concursuri pe obiecte de învăţământ şi pe meserii, tehnico aplicative, ştiinţifice, de creaţie, concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare, cu participare naţională şi internaţională, precum şi olimpiade internaţionale pe obiecte de învăţământ. 

(18) Finanţarea cheltuielilor privind inspectoratele şcolare, casele corpului didactic, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor, centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică, centrele logopedice, cabinetele şcolare, cluburile sportive şi şcolare se asigură din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. 

(19) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale unităţilor de învăţământ special se asigură din bugetul consiliului judeţean, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, şi din bugetul de stat. 

(20) Consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti asigură fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi concursurilor şcolare judeţene/ale municipiului Bucureşti. 

(21) Consiliul judeţean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, alocă prin hotărâri proprii fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziţia acestora, în vederea finanţării unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat. 

(22) Cheltuielile aferente facilităţilor acordate elevilor şi studenţilor privind transportul pe calea ferată şi cu metroul se finanţează prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. 

(23) Cheltuielile ocazionate de desfăşurarea activităţii Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar se suportă din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi din alte surse, potrivit legii.”

17. Articolul 168 se abrogă. 

18. La articolul 169, alineatul (1) va avea următorul cuprins: 

„Art. 169. − (1) Unităţile de învăţământ primar, gimnazial, liceal, de arte şi meserii, din mediul rural şi periurban, precum şi instituţiile de învăţământ pentru formarea iniţială şi continuă a personalului în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care nu au în proprietate terenuri agricole în extravilan, primesc în administrare, pentru constituirea lotului didactic experimental sau a terenurilor de instrucţie specifică, ori pentru amenajarea de poligoane o suprafaţă de 1 hectar pentru şcolile primare, 2 hectare pentru şcolile gimnaziale, 3 hectare pentru liceele pedagogice, militare, de ordine şi securitate publică, minimum 5 hectare pentru instituţiile de învăţământ postliceal şi superior militar/ordine şi securitate publică şi minimum 10 hectare pentru unităţile de învăţământ liceal şi şcolile de arte şi meserii cu profil agricol, agromontan şi silvic, în echivalent arabil.”

19. La articolul 170, alineatul (1) va avea următorul cuprins: 

„Art. 170. − (1) Finanţarea învăţământului de stat se asigură din fonduri publice, în limita a cel puţin 4% din produsul intern brut, asigurându-se anual o creştere permanentă a alocaţiilor bugetare, în concordanţă cu următoarele cerinţe: 

a) considerarea dezvoltării învăţământului ca prioritate naţională pentru pregătirea resurselor umane la nivelul standardelor internaţionale;

b) profesionalizarea resurselor umane în concordanţă cu diversificarea pieţei muncii;

c) dezvoltarea învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice universitare pentru integrare la vârf în viaţa ştiinţifică mondială.”

20. La articolul 170, după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (1¹), cu următorul cuprins: 

„(1¹) Pentru finanţarea învăţământului de stat din fonduri publice se asigură anual o creştere a alocaţiilor bugetare până la minimum 6% din produsul intern brut în anul 2007.”

21. La articolul 170, alineatul (2) va avea următorul cuprins: 

„(2) Sistemul de finanţare a învăţământului preuniversitar de stat asigură descentralizarea fondurilor la nivelul unităţilor de învăţământ. Modalităţile concrete de proiectare, repartizare şi execuţie bugetară a fondurilor destinate învăţământului preuniversitar de stat se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, elaborate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice şi cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative din învăţământ şi a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice.”

22. La articolul 170, alineatele (4) şi (5) se abrogă. 

23. La articolul 170, alineatul (6) va avea următorul cuprins: 

„(6) Învăţământului superior i se alocă un fond distinct pentru cercetare ştiinţifică universitară din bugetul global al cercetării ştiinţifice. Alocarea fondurilor de finanţare a cercetării ştiinţifice universitare se face după criterii competitive, în funcţie de priorităţile naţionale şi de performanţele obţinute sau anticipate. Competiţia pentru fondurile de finanţare a cercetării ştiinţifice universitare este deschisă tuturor instituţiilor de învăţământ superior acreditate, precum şi unităţilor şi instituţiilor de cercetare dezvoltare, atestate pentru a desfăşura activităţi de cercetare-dezvoltare. Alocarea fondurilor pentru finanţarea cercetării ştiinţifice universitare se face de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la propunerea Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior.”

24. Articolul 174 va avea următorul cuprins: 

„Art. 174. − Pentru învăţământul de stat preşcolar şi obligatoriu se asigură gratuit manualele şcolare. Beneficiază de aceeaşi gratuitate şi elevii din învăţământul secundar superior ai căror părinţi au venitul lunar pe membru de familie egal sau mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară.”

Art. II. − Pentru asigurarea aplicării corecte a principiilor noului sistem de finanţare şi administrare a unităţilor de învăţământ în întregul sistem de învăţământ preuniversitar de stat, prevederile prezentei legi se vor aplica eşalonat, în perioada septembrie 2004 − decembrie 2007, după cum urmează: 

a) începând cu luna septembrie 2004, consiliile locale şi judeţene, împreună cu inspectoratele şcolare judeţene, trec la reorganizarea reţelei şcolare şi constituie consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ în conformitate cu prevederile art. 7 şi ale art. 145 din Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Modificările de structură ale reţelei şcolare se pun în aplicare succesiv, în lunile septembrie ale anilor 2004, 2005 şi 2006;

b) în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează şi supune spre aprobare Guvernului metodologiile prevăzute în prezenta lege;

c) Ministerul Educaţiei şi Cercetării reorganizează, în concordanţă cu prevederile prezentei legi, Programul naţional de pregătire managerială a directorilor de şcoli;

d) sistemul de finanţare de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar prevăzut la art. 167−170 şi la art. 174 din Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu anul financiar 2005. Judeţele care aplică sistemul de finanţare de bază în anii 2005 şi 2006 se nominalizează prin hotărâre a Guvernului. De asemenea, prin hotărâre a Guvernului se stabileşte data aplicării acestui sistem în municipiul Bucureşti. 

Art. III. − Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare. 

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. 

 

 

Bucureşti, 15 iulie 2004. 

Nr. 354.