M. Of. nr. 668 din 26 iulie 2004
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA
DEPUTAȚILOR SENATUL
L
E G E-C A D R U
privind
descentralizarea
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Principii generale
Art. 1. − Prezenta
lege reglementează principiile fundamentale și regulile generale, precum și cadrul
instituțional pentru desfășurarea procesului de descentralizare administrativă
și financiară în România.
Art. 2. − În
înțelesul prezentei legi, descentralizarea reprezintă procesul transferului
de autoritate și responsabilitate administrativă și financiară de la nivel
central la nivel local.
Art. 3. − Procesul
de descentralizare se desfășoară în beneficiul cetățeanului prin întărirea puterii
și rolului administrației publice locale în scopul dezvoltării economico
sociale durabile a unităților administrativ-teritoriale.
Art. 4. − Principiile
pe baza cărora se desfășoară procesul de descentralizare în România sunt
următoarele:
a) principiul subsidiarității;
b) egalitatea cetățenilor în
fața autorităților administrației publice locale;
c) garantarea calității
serviciilor publice oferite cetățenilor de către autoritățile administrației
publice, independent de locul de rezidență al acestora;
d) stimularea competiției ca mijloc
de creștere a eficienței serviciilor publice;
e) exercitarea competențelor de
către autoritățile administrației publice locale situate pe nivelul
administrativ cel mai apropiat de cetățean;
f) asigurarea unui echilibru între
descentralizarea administrativă și descentralizarea financiară la nivelul
fiecărei unități administrativ-teritoriale;
g) transparența actului
decizional bazat pe accesul cetățenilor la informația publică și participarea
acestora la luarea deciziei;
h) asigurarea descentralizării
financiare bazate pe reguli transparente cu privire la calculul resurselor
financiare alocate unităților administrativ-teritoriale.
Art. 5. − Unitățile
administrativ-teritoriale se administrează în mod autonom de către consiliile
locale, consiliile județene sau Consiliul General al Municipiului București,
care dispun de autoritate deliberativă, și de către președinții consiliilor
județene și primari, care dispun de autoritate executivă pentru exercitarea
competențelor lor.
Art. 6. − (1) Autoritățile
administrației publice locale beneficiază de dreptul la experiment.
(2) În exercitarea dreptului la
experiment autoritățile administrației publice locale pot organiza, pe durată
determinată, centre-pilot pentru implementarea deciziilor cu privire la
descentralizarea anumitor competențe de la nivel central la nivel local,
înainte de generalizarea acestora la nivel național prin legea descentralizării
privind responsabilitățile locale.
Art. 7. − În
relațiile dintre autoritățile administrației publice centrale și locale, precum
și dintre autoritățile administrației publice locale nu există raporturi de
subordonare, potrivit legii.
Art. 8. − Cetățenii
cu drept de vot, locuitori ai unei unități administrativ-teritoriale, pot
solicita, în condițiile prevăzute de lege, înscrierea pe ordinea de zi a
ședinței consiliului local, consiliului județean sau a Consiliului General al
Municipiului București a unei probleme ce intră în competența acestuia.
Art. 9. − La
inițiativa autorităților administrației publice locale, pentru probleme de
interes deosebit din unitățile administrativ-teritoriale pot fi consultați
locuitorii, prin referendum local, în condițiile legii.
CAPITOLUL II
Repartizarea competențelor autorităților
administrației publice locale
SECȚIUNEA 1
Comunele și orașele
Art. 10. − (1) Consiliul local are
inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în problemele de interes local.
(2) Consiliul local exercită
competențele prevăzute de lege.
(3) Aceste competențe vor fi
completate prin legea descentralizării privind responsabilitățile locale.
Art. 11. − (1) Primarul
este șeful administrației publice locale și îndeplinește o funcție de
autoritate publică.
(2) Primarul reprezintă comuna
sau orașul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau
juridice române ori străine, precum și în justiție.
(3) Primarul asigură
respectarea actelor normative la nivel local.
(4) Cazurile în care primarul
are nevoie de un mandat special vor fi stabilite prin lege.
Art. 12. − Primarul
aplică hotărârile consiliului local și îndeplinește atribuțiile ce îi revin
potrivit legii, soluționând operativ problemele curente ale colectivității care
l-a ales.
Art. 13. − (1) Primarul
asigură ordinea publică și siguranța locuitorilor, prin intermediul poliției,
jandarmeriei, pompierilor și unităților de protecție civilă, care au obligația
să răspundă solicitărilor sale.
(2) Primarul îndrumă,
supraveghează și controlează activitatea Poliției Comunitare, în condițiile
legii.
SECȚIUNEA a
2-a
Județele
Art. 14. − (1) Consiliul județean
are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în problemele de interes
județean.
(2) Consiliul județean exercită
competențele prevăzute de lege.
(3) Aceste competențe vor fi
completate prin legea descentralizării privind responsabilitățile locale.
Art. 15. − Președintele
consiliului județean asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului
județean și îndeplinește atribuțiile stabilite prin lege.
SECȚIUNEA a
3-a
Municipiul București
Art. 16. − (1) Consiliul General al
Municipiului București și consiliile locale ale sectoarelor municipiului
București au inițiativă și hotărăsc în problemele de interes pentru municipiul
București, respectiv pentru sectoarele acestuia, exercitând în acest sens
atribuțiile stabilite de lege.
(2) Primarul general al
municipiului București asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului
General al Municipiului București și îndeplinește atribuțiile stabilite de lege.
(3) Primarii sectoarelor
municipiului București asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliilor
locale de sector și îndeplinesc atribuțiile stabilite de lege.
CAPITOLUL III
Cooperarea dintre autoritățile administrației
publice locale
Art. 17. − (1) Autoritățile
administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor și județelor
pot decide, în mod liber, constituirea unor organisme de cooperare între
unități administrativ-teritoriale și să le încredințeze o parte din
competențele lor.
(2) În cazul asocierii mai multor
autorități ale administrației publice locale, una dintre acestea poate exercita
un rol de coordonare în ceea ce privește interesele comune, în condițiile
acordului care a intervenit între ele și ale prevederilor legale. Condițiile
legale pentru realizarea acestor asocieri vor fi stabilite prin legea privind
cooperarea dintre autoritățile administrației publice locale.
Art. 18. − Comunele,
orașele și județele pot angaja acțiuni de cooperare descentralizată în cadrul
relațiilor lor internaționale, cu respectarea procedurilor de avizare din
partea autorităților centrale de resort.
CAPITOLUL IV
Derularea procesului de descentralizare
Art. 19. − Regulile
pe baza cărora se desfășoară procesul de descentralizare în România sunt:
a) descentralizarea
competențelor de la nivel central la nivel local se face etapizat; etapele procesului
de descentralizare sunt prevăzute în Strategia actualizată a Guvernului României
pentru accelerarea reformei în administrația publică;
b) crearea structurilor tehnice
specifice pentru realizarea și monitorizarea fiecărei etape din cadrul
procesului de descentralizare, potrivit art. 20;
c) stabilirea măsurilor în cadrul
fiecărei etape a procesului de descentralizare numai după analiza rezultatelor
etapei anterioare. Analizele și rezultatele sunt discutate public la
nivelul autorităților administrației publice locale și al structurilor
asociative ale acestora, implicate în procesul de descentralizare;
d) desfășurarea unor faze-pilot
pentru implementarea deciziilor cu privire la descentralizarea anumitor
competențe de la nivel central la nivel local, înainte de generalizarea
acestora la nivel național;
e) monitorizarea rezultatelor
fiecărei măsuri luate în procesul de descentralizare, pe baza unui sistem de
indicatori de performanță elaborat de structurile prevăzute la lit. b) și
aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 20. − Pentru
realizarea și monitorizarea procesului de descentralizare se înființează
structuri tehnice specifice la nivel ministerial, interministerial, județean și
interjudețean:
a) Comitetul tehnic
interministerial, condus de ministrul administrației și internelor în calitate
de coordonator al reformei administrației publice, asistat din punct de vedere
tehnic de Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice, care asigură
coordonarea și managementul procesului de descentralizare;
b) grupurile de lucru pentru descentralizarea
competențelor, constituite la nivelul fiecărui minister și al celorlalte
autorități ale administrației publice centrale prin ordin al ministrului sau al
conducătorului acestora;
c) comitetul tehnic județean
pentru descentralizare, constituit la nivelul fiecărui județ, care va efectua
analize de impact și propuneri cu privire la descentralizarea anumitor
competențe; comitetele tehnice județene pentru descentralizare participă la negocierile
directe privind transferul de competențe și responsabilități de la nivel
central la nivel local;
d) comitetele tehnice județene
pentru descentralizare se pot constitui în comitete interjudețene care se
întrunesc ori de câte ori este necesar, la solicitarea expresă a acestora, în cazul în care există o
problemă comună la nivelul mai multor județe.
Art. 21. − Modul
de funcționare și atribuțiile structurilor prevăzute la art. 20 vor fi stabilite
prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentei legi.
Art. 22. − Guvernul
organizează în ultimul semestru al fiecărui an un forum pe tema
descentralizării, împreună cu structurile asociative ale autorităților locale.
Art. 23. − Guvernul
supune în fiecare an Parlamentului un raport privind implementarea măsurilor de
descentralizare.
CAPITOLUL V
Dispoziții financiare
Art. 24. − Autoritățile
administrației publice locale beneficiază de resurse financiare de care dispun
în mod liber pentru exercitarea competențelor ce le revin potrivit legii.
Art. 25. − Impozitele
și taxele locale se stabilesc de consiliile locale, consiliile județene,
Consiliul General al Municipiului București, după caz, în limitele și în
condițiile legii.
Art. 26. − Veniturile
bugetelor unităților administrativ teritoriale se constituie, potrivit legii,
din:
a) venituri proprii;
b) sume defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat;
c) subvenții primite de la
bugetul de stat sau de la alte bugete;
d) alte venituri;
e) donații și sponsorizări.
Art. 27. − Cheltuielile
bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe categorii de cheltuieli grupate
după natura economică și destinația acestora.
Art. 28. − Veniturile
și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document pentru a se asigura
utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice locale.
Art. 29. − Veniturile
proprii și alte venituri ale autorităților administrației publice locale
reprezintă, pentru fiecare nivel al administrației publice locale, o parte
determinantă din veniturile bugetului general al unităților
administrativ-teritoriale, în condițiile legii.
Art. 30. − Orice
transfer de competențe între stat și autoritățile locale este însoțit de
asigurarea resurselor echivalente celor destinate anterior exercitării acestor
competențe.
Art. 31. − (1) Descentralizarea
financiară operează pe baza unor mecanisme de echilibrare financiară vizând
asigurarea egalității dintre autoritățile locale de același nivel.
(2) Sumele defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale se
repartizează pe județe, în funcție de criterii aprobate prin lege.
CAPITOLUL VI
Dispoziții finale
Art. 32. − Prezenta
lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
Această lege a fost adoptată de
Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76
alin. (1) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE
CAMEREI DEPUTAȚILOR VALER DORNEANU |
PREȘEDINTELE
SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU |
București, 12 iulie 2004.
Nr. 339.