Legea nr. 335/2007

M. Of. nr. 836 din 6 decembrie 2007

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR                                 SENATUL

 

LEGEA

camerelor de comerţ din România

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege. 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Camerele de comerţ sunt organizaţii autonome, neguvernamentale, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta, apăra şi susţine interesele membrilor lor şi ale comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile publice şi cu organismele din ţară şi din străinătate. 

(2) Sistemul camerelor de comerţ cuprinde:

a) camerele de comerţ judeţene şi a municipiului Bucureşti, denumite în continuare camere judeţene;

b) Camera de Comerţ şi Industrie a României, denumită în continuare Camera Naţională;

c) camerele de comerţ bilaterale. 

Art. 2. – (1) Comercianţii, indiferent de domeniul de activitate, pot constitui în reşedinţele de judeţ şi în municipiul Bucureşti camere judeţene, destinate promovării intereselor membrilor lor pentru dezvoltarea comerţului, industriei, agriculturii şi serviciilor, corespunzător cerinţelor economiei de piaţă. 

(2) În înţelesul prezentei legi, comercianţii sunt persoane juridice, fizice şi asociaţii familiale care efectuează în mod obişnuit acte de comerţ, societăţi comerciale, companii naţionale şi societăţi naţionale, regii autonome, grupuri de interes economic cu caracter comercial şi organizaţii cooperatiste, înregistrate la oficiul registrului comerţului din judeţul respectiv sau al municipiului Bucureşti, după caz, precum şi în alte registre speciale, conform legii. 

(3) Camerele judeţene care s-au înfiinţat până la intrarea în vigoare a prezentei legi, din iniţiativa comercianţilor, au dobândit personalitate juridică la data recunoaşterii înfiinţării lor prin hotărâre a Guvernului. 

Art. 3. – (1) Denumirea camera de comerţ şi industrie poate fi folosită numai de către cele constituite conform Decretului-lege nr. 139/1990 privind camerele de comerţ şi industrie din România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 12 mai 1990, cu completările ulterioare, şi recunoscute prin Hotărârea Guvernului nr. 799/1990 privind recunoaşterea înfiinţării unor camere de comerţ şi industrie teritoriale judeţene, cu modificările şi completările ulterioare, sau de către cele înfiinţate în baza prevederilor prezentei legi, precum şi de către acele camere de comerţ şi industrie bilaterale care sunt recunoscute ca persoane juridice prin hotărâre judecătorească. 

(2) Denumirea camera de comerţ şi industrie poate fi completată, în funcţie de specificul judeţului în care se înfiinţează, cu denumirea domeniului de activitate preponderent. 

(3) Denumirea cameră de comerţ poate fi utilizată numai de organizaţiile constituite cu respectarea prevederilor prezentei legi. 

CAPITOLUL II

Organizarea şi funcţionarea camerelor judeţene

Art. 4. – Camerele judeţene au următoarele atribuţii principale:

a) sprijină autorităţile administraţiei publice locale în scopul dezvoltării economico-sociale a zonei;

b) sprijină membrii lor în relaţia economică cu reprezentanţele oficiale ale altor state, cu consulatele şi organismele din străinătate, similare camerei judeţene;

c) reprezintă şi apără interesele comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile române şi cu organizaţii similare din străinătate;

d) prezintă propuneri instituţiilor abilitate privind promovarea de proiecte de acte normative în domeniul de activitate, pe care le transmit, la cerere sau din proprie iniţiativă;

e) eliberează, la cerere, cu respectarea normelor legale în vigoare şi a competenţelor stabilite pentru alte instituţii, certificate de origine a mărfurilor, certificate privind uzanţele comerciale, firmele înscrise, adnotările şi modificările în situaţia juridică a firmelor, precum şi certificate ce atestă existenţa unor incidente comerciale;

f) elaborează, la nivel sectorial şi de ansamblu, studii şi analize economice la solicitarea celor interesaţi;

g) promovează în comunitatea de afaceri standardele comerciale şi industriale ale Uniunii Europene;

h) realizează baze de date cuprinzând toate informaţiile utile comercianţilor în exercitarea activităţii lor, desfăşoară activităţi de informare, documentare şi consultanţă în afaceri; ţin şi valorifică, în interesul îmbunătăţirii climatului de afaceri, date privind incidentele comerciale;

i) organizează activitatea de soluţionare a litigiilor comerciale şi civile prin mediere şi arbitraj ad-hoc şi instituţionalizat;

j) avizează existenţa cazurilor de forţă majoră şi influenţa acestora asupra executării obligaţiilor comercianţilor;

k) redactează şi publică buletinul camerei judeţene, cataloage, anuare sau alte publicaţii de informare, documentare şi reclamă comercială;

l) organizează şi administrează târguri, expoziţii, saloane, forumuri de afaceri, acţiuni de parteneriat economic în ţară şi în străinătate, în locaţii proprii, concesionate sau închiriate;

m) organizează anual topul firmelor şi topul investitorilor, recompensând eforturile comercianţilor;

n) desfăşoară activităţi de asistenţă şi consultanţă pentru comercianţi pe cheltuiala acestora, după cum urmează:

1. îndrumarea prealabilă privind formalităţile legale pentru constituirea şi modificarea actelor constitutive ale firmelor;

2. îndrumarea pentru completarea corectă a cererii de înregistrare şi a formularelor tipizate specifice activităţii registrului comerţului;

3. tehnoredactarea cererii de înregistrare;

4. proiectarea şi execuţia siglei şi a emblemei pentru firme;

5. redactarea declaraţiei pe propria răspundere a fondatorilor, administratorilor, împuterniciţilor sucursalelor şi a cenzorilor că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege;

6. redactarea actului constitutiv al persoanelor juridice supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului;

7. depunerea cererii de înregistrare şi a documentelor însoţitoare la registrul comerţului;

o) îndeplinesc şi alte atribuţii, conform prevederilor legale şi statutului propriu. 

Art. 5. – Camerele judeţene, în condiţiile prevăzute de lege şi de statutul propriu, pot:

a) să organizeze, singure sau în colaborare cu alte instituţii, în condiţiile legii, instituţii de învăţământ preuniversitare, cum ar fi: şcoli comerciale, şcoli industriale şi de meserii;

b) să organizeze cursuri de perfecţionare în domeniile comercial şi industrial;

c) să creeze burse de studii şi practică comercială şi industrială şi să acorde, din fonduri proprii sau atrase, premii de performanţă;

d) să înfiinţeze societăţi comerciale ale căror dividende vor constitui sursă de finanţare a activităţii camerei judeţene respective. 

Art. 6. – (1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate să ofere, fără plată, în condiţiile legii, la cererea camerelor judeţene, toate informaţiile cu caracter public necesare exercitării atribuţiilor lor. 

(2) Camerele judeţene sunt obligate să furnizeze gratuit autorităţilor administraţiei publice locale sau centrale, la cerere, toate informaţiile din domeniul de activitate, solicitate în conformitate cu prevederile legale sau convenite prin protocol. 

Art. 7. – (1) Camerele judeţene sunt organizate şi funcţionează în fiecare reşedinţă de judeţ şi în municipiul Bucureşti. 

(2) La nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti poate funcţiona o singură cameră de comerţ. 

(3) Camerele judeţene pot constitui sucursale, birouri sau sedii secundare atât în ţară, cât şi în străinătate, denumite reprezentanţe, în funcţie de necesităţile comunităţii de afaceri, cu hotărârea adunării generale a membrilor lor. 

(4) Camerele judeţene se organizează şi funcţionează potrivit legii şi statutelor proprii aprobate de adunarea generală a membrilor lor. 

(5) În cadrul camerelor judeţene se pot înfiinţa secţiuni pentru a reprezenta interesele comercianţilor pe sectoarele de activitate specifice fiecărui judeţ. 

Art. 8. – Membrii camerelor judeţene pot fi:

I. Membri individuali:

a) operatori economici, persoane fizice sau juridice, înregistraţi la oficiul registrului comerţului al judeţului respectiv, indiferent de domeniul de activitate;

b) sucursalele, reprezentanţele unor societăţi comerciale şi altele asemenea, fără personalitate juridică, legal înregistrate la oficiul registrului comerţului din teritoriu şi autorizate să funcţioneze. 

II. Membri colectivi:

a) filialele camerelor de comerţ bilaterale;

b) asociaţiile profesionale locale;

c) organizaţii patronale existente în teritoriu. 

III. Membri onorifici: 

– cadre didactice, oameni de ştiinţă, specialişti în economie şi legislaţie comercială, personalităţi ale vieţii publice din teritoriu şi alţii asemenea. 

Art. 9. – (1) Membrii camerelor judeţene au următoarele drepturi:

a) să participe la alegeri în secţiunile existente pentru a fi desemnaţi ca membri ai adunării generale a reprezentanţilor, dacă numărul membrilor camerei judeţene respective este de peste 500;

b) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale camerei judeţene;

c) să beneficieze, în condiţiile legii şi ale statutului, de toate serviciile oferite de camera judeţeană;

d) să participe, prin asociere sau subscripţie, la societăţile înfiinţate de camera judeţeană, având ca scop prestarea de servicii în interesul membrilor săi;

e) să sesizeze camera judeţeană despre problemele care privesc interesele generale ale comercianţilor, în vederea promovării acestora în faţa autorităţilor şi a forurilor competente;

f) să sesizeze adunarea generală sau colegiul de conducere cu privire la eventualele nereguli în funcţionarea camerei judeţene;

g) să facă propuneri organelor de conducere în ceea ce priveşte îmbunătăţirea activităţii. 

(2) Prin statutele proprii şi în conformitate cu prevederile prezentei legi, camerele judeţene pot stabili şi alte drepturi ale membrilor. 

Art. 10. – Membrii camerelor judeţene au următoarele obligaţii:

a) să respecte prevederile prezentei legi şi ale statutului camerei judeţene, precum şi hotărârile organelor colective de conducere;

b) să contribuie la îndeplinirea obiectivelor camerei judeţene;

c) să achite cotizaţia, conform prevederilor statutare;

d) să îşi desfăşoare activitatea cu respectarea prevederilor legii, a uzanţelor comerciale; să evite orice acte de concurenţă neloială. 

Art. 11. – Calitatea de membru se dobândeşte şi se pierde în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale statutului fiecărei camere judeţene. 

Art. 12. – (1) Nu pot fi membri ai camerelor judeţene: minorii, interzişii, cei puşi sub control judiciar şi cei care au suferit o condamnare definitivă pentru fapte cu caracter comercial. 

(2) Membrii camerei judeţene, sancţionaţi conform prevederilor alin. (1), sunt radiaţi de pe listele de membri ai camerei şi pierd dreptul de a participa la activitatea organelor colective de conducere ale camerei judeţene. 

Art. 13. – (1) Fiecare membru al camerei judeţene, membru individual sau colectiv, are dreptul la un vot deliberativ. 

(2) Membrii onorifici au drept de vot consultativ. 

(3) Dreptul de reprezentare ca membru în adunarea generală din partea unei persoane juridice se exercită de către administratori-delegaţi, directorii societăţii, procuratorii cu semnătură având dreptul de a angaja societatea, organizaţia ori asociaţia sau orice membru desemnat de adunarea generală a asociaţilor ori de către consiliul de administraţie, cu procură specială, şi se pierde odată cu încetarea situaţiei pe care persoanele o au în întreprinderile respective. 

Art. 14. – (1) În raport cu numărul membrilor şi cu obiectul său de activitate, camera judeţeană se poate organiza pe secţiuni. Secţiunile se organizează de către adunarea generală înainte de alegeri, respectiv la fiecare 4 ani. 

(2) Secţiunile prevăzute la alin. (1) se vor stabili în conformitate cu prevederile statutare ale fiecărei camere judeţene. 

Art. 15. – Organele de conducere ale camerelor judeţene sunt:

a) adunarea generală sau adunarea generală a reprezentanţilor secţiunilor, după caz;

b) organele de conducere alese: 

– preşedintele; 

– colegiul de conducere;

c) organele de conducere executive, numite în conformitate cu prevederile statutului propriu. 

Art. 16. – (1) Adunarea generală ori, după caz, adunarea generală a reprezentanţilor se întruneşte anual în şedinţă ordinară sau, ori de câte ori este necesar, în şedinţă extraordinară, la iniţiativa preşedintelui sau a unei treimi din numărul membrilor săi. 

(2) În cazul în care camera judeţeană este organizată pe secţiuni, colegiul de conducere decide constituirea adunării generale a reprezentanţilor, cu o normă de reprezentare a secţiunilor stabilită de către acesta, conform prevederilor statutului propriu. 

(3) În adunarea generală pe secţiuni, reprezentanţii sunt aleşi de membrii acestora prin vot. 

(4) Procedura de vot se stabileşte prin statutul propriu al camerei judeţene. 

(5) Statutul fiecărei camere judeţene trebuie să respecte prevederile statutului-cadru elaborat şi aprobat de adunarea generală a Camerei Naţionale. 

Art. 17. – (1) Colegiul de conducere este compus dintr-un număr impar de persoane, cuprins între 7 şi 25 de membri, în funcţie de numărul de membri ai camerei judeţene. 

(2) Numărul de membri ai colegiului de conducere este stabilit prin statutul propriu al fiecărei camere judeţene. 

(3) Adunarea generală sau, după caz, adunarea generală a reprezentanţilor alege membrii colegiului de conducere şi comisia de cenzori prin vot secret, prin procedură stabilită conform statutului propriu. 

(4) Durata mandatului membrilor colegiului de conducere este de 4 ani. 

(5) Adunarea generală sau adunarea generală a reprezentanţilor, după caz, alege, prin vot secret, preşedintele camerei judeţene dintre toţi membrii colegiului de conducere. 

Art. 18. – (1) Colegiul de conducere al camerei judeţene, după constituirea sa, va alege dintre membrii săi, prin vot secret şi cu majoritatea voturilor membrilor care îl compun, 1–4 vicepreşedinţi. 

(2) Preşedintele, vicepreşedinţii şi membrii colegiului de conducere nu pot fi salariaţi ai camerei judeţene. Ei pot primi indemnizaţie pentru participarea la activitatea colegiului de conducere. Nivelul indemnizaţiei va fi stabilit prin hotărâre a adunării generale a membrilor camerei judeţene. 

Art. 19. – Conducerea executivă a camerei judeţene, precum şi angajaţii au interdicţia de a avea interese economice care să intre în conflict de interese cu scopul camerei judeţene respective. 

Art. 20. – (1) Competenţele, atribuţiile şi răspunderile organelor de conducere ale camerei judeţene se stabilesc în conformitate cu prevederile prezentei legi şi cu statutul propriu. 

(2) Competenţele, atribuţiile şi răspunderile funcţiilor din structura organizatorică executivă se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare al camerei judeţene, aprobat de adunarea generală. 

Art. 21. – (1) Veniturile camerelor judeţene se constituie din:

a) cotizaţiile membrilor;

b) tarifele percepute pentru activităţile efectuate în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu prevederile statutare;

c) comisioane;

d) veniturile realizate din activităţi desfăşurate în condiţiile legii şi pe baza statutului;

e) subvenţii, sponsorizări şi donaţii ale persoanelor fizice sau juridice, legate testamentare;

f) venituri şi/sau dividende ale societăţilor comerciale la care camera judeţeană este acţionară sau asociată;

g) tarifele aferente unor activităţi concesionate din partea statului;

h) orice alte venituri realizate din activitatea desfăşurată, în condiţiile prevăzute de statut şi de legislaţia în vigoare. 

(2) Nivelul cotizaţiilor se aprobă de către adunarea generală a fiecărei camere judeţene. 

(3) Nivelurile tarifelor se aprobă de către colegiul de conducere al fiecărei camere judeţene, la propunerea conducerii executive a acesteia. 

Art. 22. – (1) Exerciţiul financiar al camerelor judeţene începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie ale anului respectiv. 

(2) Camerele judeţene sunt obligate ca, în termen de 30 de zile de la aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli de către adunarea generală sau de către adunarea generală a reprezentanţilor, după caz, să îl publice în buletinul camerei judeţene. 

(3) Modul de utilizare a subvenţiilor de la bugetul de stat este supus controlului Curţii de Conturi. 

Art. 23. – Camerele judeţene vor contribui la acoperirea în parte a cheltuielilor de funcţionare a Camerei Naţionale cu o cotă-parte din veniturile lor, stabilită de adunarea generală a Camerei Naţionale, cu consultarea tuturor camerelor judeţene. 

CAPITOLUL III

Organizarea şi funcţionarea Camerei Naţionale

Art. 24. – (1) Camera Naţională este organizaţie neguvernamentală, autonomă, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, ce reprezintă, sprijină şi apără interesele generale ale comunităţii de afaceri din România, urmărind promovarea şi dezvoltarea industriei, comerţului, serviciilor şi agriculturii, în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă. 

(2) Sediul Camerei Naţionale este în capitala ţării. 

Art. 25. – (1) Membrii Camerei Naţionale pot fi:

a) membri de drept, categorie alcătuită din persoane juridice a căror personalitate juridică a fost recunoscută prin hotărâre a Guvernului emisă în baza Decretului-lege nr. 139/1990, cu completările ulterioare;

b) membri asociaţi, categorie alcătuită din persoane juridice înscrise în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor sau în Registrul patronatelor;

c) membri de onoare, categorie alcătuită din persoane fizice. 

(2) Calitatea prevăzută la alin. (1) lit. a) se obţine prin aderare, odată cu intrarea în vigoare a prezentei legi. 

(3) Calitatea prevăzută la alin. (1) lit. b) şi c) se obţine în conformitate cu prevederile statutului propriu adoptat potrivit dispoziţiilor prezentei legi. 

Art. 26. – Camera Naţională este organizată şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile prezentei legi şi cu statutul propriu aprobat de adunarea generală, cu votul majorităţii membrilor de drept. 

Art. 27. – Camera Naţională este continuatoarea de drept a Camerei de Comerţ şi Industrie a României, reglementată prin Decretul-lege nr. 139/1990, cu completările ulterioare. 

Art. 28. – (1) Camera Naţională îndeplineşte atribuţiile şi îşi exercită competenţele în conformitate cu statutul propriu şi cu prevederile prezentei legi. 

(2) Camera Naţională îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) ţine evidenţa proprie a situaţiei firmelor comerciale şi a emblemelor comerciale la nivel naţional;

b) reprezintă faţă de Guvern şi autorităţi centrale, precum şi pe plan internaţional camerele judeţene şi ceilalţi membri în probleme de interes general;

c) organizează târguri naţionale şi internaţionale ale României şi participarea României la târguri şi expoziţii în străinătate sub pavilion naţional;

d) are şi poate constitui societăţi comerciale pentru organizarea de târguri şi expoziţii, pentru publicitate şi reclamă comercială, protecţia proprietăţii intelectuale şi alte prestări de servicii în folosul comunităţii de afaceri;

e) organizează activitatea de mediere şi de soluţionare prin arbitraj a litigiilor comerciale şi civile, interne şi internaţionale, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă, de legile speciale în domeniu şi de convenţiile internaţionale la care România este parte;

f) poate organiza reprezentanţe în străinătate şi poate desemna un reprezentant permanent la Misiunea României pe lângă Uniunea Europeană;

g) eliberează, la cerere, certificate de origine pentru mărfurile româneşti, certificate preferenţiale vamale şi carnete pentru admiterea temporară a mărfurilor scutite de taxe vamale;

h) avizează, la cerere, modelele de formulare de facturi, procurile şi alte documente pentru comerţul internaţional;

i) avizează, la cerere, pentru societăţile româneşti, pe bază de documentaţie, existenţa cazurilor de forţă majoră şi efectele acestora asupra executării obligaţiilor comerciale internaţionale;

j) organizează „Topul naţional al firmelor din România” şi alte topuri de anvergură naţională şi internaţională;

k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute în acte normative şi în statutul propriu. 

Art. 29. – (1) Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional este o instituţie permanentă de arbitraj, fără personalitate juridică şi funcţionează pe lângă Camera Naţională. 

(2) Activitatea Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional este coordonată de către un colegiu condus de preşedintele Curţii. 

(3) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, precum şi al colegiului acesteia este aprobat de Colegiul de conducere al Camerei Naţionale. 

(4) Preşedintele şi Colegiul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional sunt propuşi de către preşedintele Camerei Naţionale şi aprobaţi de către Colegiul de conducere al Camerei Naţionale. 

(5) Regulile de procedură ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional se propun de către preşedintele Curţii şi se aprobă de către colegiul acesteia. 

Art. 30. – (1) Normele privind taxele arbitrale şi onorariile arbitrilor se aprobă de Colegiul de conducere al Camerei Naţionale, la propunerea Colegiului Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional. 

(2) Taxele arbitrale sunt destinate acoperirii cheltuielilor legate de activitatea de soluţionare a litigiilor, plăţii onorariilor arbitrilor şi documentării acestora, cheltuielilor de secretariat şi altor cheltuieli necesare funcţionării Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional. 

Art. 31. – Organele de conducere ale Camerei Naţionale sunt:

a) adunarea generală;

b) organele de conducere alese:

- colegiul de conducere;

- biroul de conducere;

- preşedintele;

c) organele de conducere executive, numite în conformitate cu statutul propriu. 

Art. 32. – (1) Adunarea generală a Camerei Naţionale are structura prevăzută la art. 25 alin. (1). 

(2) Categoria membrilor prevăzută la art. 25 alin. (1) lit. a) are drept de vot deliberativ, iar categoriile prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. b) şi c) au drept de vot consultativ. 

(3) Adunarea generală se întruneşte anual, în şedinţe ordinare şi, ori de câte ori este necesar, în şedinţe extraordinare, la convocarea preşedintelui Camerei Naţionale sau, după caz, a unei treimi din numărul membrilor colegiului de conducere. 

Art. 33. – (1) Convocarea adunării generale se face cu cel puţin 15 zile înainte de data fixată pentru ţinerea acesteia. 

(2) Convocarea se va face prin scrisoare, fax sau e-mail şi va cuprinde şi ordinea de zi. 

(3) Dacă în adunarea generală se va discuta aprobarea sau modificarea statutului, proiectul de statut, respectiv modificările propuse, se transmit integral odată cu convocarea. 

(4) În caz de refuz din partea preşedintelui sau de incapacitate a acestuia, adunarea generală poate fi convocată de către colegiul de conducere, în urma cererii unei treimi din numărul membrilor acestuia sau a unui număr de cel puţin jumătate din numărul total al membrilor de drept. 

Art. 34. – (1) Colegiul de conducere al Camerei Naţionale se compune din 27 de membri, astfel:

a) 22 de membri aleşi de adunarea generală dintre categoriile de membri prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a);

b) 3 membri aleşi de adunarea generală din cadrul categoriei prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. b);

c) un membru ales de adunarea generală din cadrul categoriei prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. c);

d) preşedintele Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional. 

(2) În şedinţele colegiului de conducere, toţi membrii acestuia au drept de vot deliberativ. 

(3) Mandatul membrilor colegiului de conducere este de 5 ani. 

(4) Membrii colegiului de conducere nu pot fi salariaţi ai Camerei Naţionale. 

(5) Membrii colegiului de conducere pot primi o indemnizaţie pentru participarea la activitatea acestuia. Nivelul indemnizaţiei va fi stabilit prin hotărâre a Adunării generale a membrilor Camerei Naţionale. 

(6) Colegiul de conducere se întruneşte în urma convocării preşedintelui, o dată la 3 luni sau ori de câte ori este necesar; convocarea se poate face şi în baza prevederilor art. 33 alin. (4). 

Art. 35. – Principalele atribuţii ale Colegiului de conducere al Camerei Naţionale sunt:

a) alege vicepreşedinţii Camerei Naţionale;

b) asigură conducerea Camerei Naţionale;

c) duce la îndeplinire hotărârile adunării generale;

d) administrează patrimoniul deţinut de Camera Naţională în conformitate cu prevederile legale şi ale statutului;

e) redactează şi publică Buletinul Oficial al Camerei de Comerţ şi Industrie a României;

f) îndeplineşte orice alte atribuţii date prin lege şi statut. 

Art. 36. – (1) Adunarea generală alege preşedintele dintre membrii colegiului de conducere, conform prevederilor statutului. 

(2) După constituire, colegiul de conducere alege dintre membrii săi, conform prevederilor statutului propriu, 4 vicepreşedinţi. 

(3) Mandatul preşedintelui şi vicepreşedinţilor este de 5 ani şi poate fi reînnoit o singură dată. 

(4) Alegerea membrilor colegiului, a preşedintelui şi a vicepreşedinţilor se face prin vot secret. 

(5) Funcţia de preşedinte al Camerei Naţionale este incompatibilă cu cea de preşedinte al Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional. 

Art. 37. – Conducerea executivă a Camerei Naţionale şi rezolvarea problemelor curente sunt asigurate în conformitate cu prevederile statutului propriu. 

Art. 38. – Activitatea curentă a Camerei Naţionale este asigurată, conform prevederilor statutare, de biroul de conducere format din preşedinte şi vicepreşedinţi. 

Art. 39. – Preşedintele Camerei Naţionale are următoarele atribuţii principale:

a) reprezintă şi angajează Camera Naţională în relaţiile cu persoane fizice şi juridice, din ţară şi din străinătate;

b) încheie, modifică şi desface, în condiţiile legii, contractele de muncă ale salariaţilor Camerei Naţionale;

c) urmăreşte ducerea la îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale, ale colegiului şi biroului de conducere;

d) urmăreşte realizarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Camerei Naţionale, aprobat de adunarea generală;

e) convoacă adunarea generală, în conformitate cu prevederile art. 33;

f) convoacă şi conduce şedinţele biroului şi colegiului de conducere;

g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de adunarea generală şi de colegiul de conducere. 

Art. 40. – (1) Veniturile Camerei Naţionale se constituie din:

a) cotizaţii ale membrilor;

b) tarife percepute pentru activităţile efectuate în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu prevederile statutare;

c) comisioane;

d) donaţii, sponsorizări ale persoanelor fizice sau juridice, legate testamentare;

e) venituri şi/sau dividende de la societăţile comerciale la care Camera Naţională este acţionară sau asociată;

f) orice alte venituri realizate din activitatea desfăşurată, în condiţiile prevăzute de statut şi de prezenta lege;

g) cotă-parte din veniturile camerelor judeţene, conform prevederilor art. 23. 

(2) Nivelul cotizaţiilor se stabileşte prin hotărâre a Adunării generale a membrilor Camerei Naţionale, la propunerea colegiului său de conducere. 

(3) Nivelul tarifelor se aprobă de către Colegiul de conducere al Camerei Naţionale. 

Art. 41. – Bugetul de venituri şi cheltuieli al Camerei Naţionale se propune de colegiul de conducere şi se aprobă de adunarea generală ordinară. 

Art. 42. – (1) Pentru controlul gestiunii camerelor judeţene şi a Camerei Naţionale, va funcţiona pe lângă fiecare cameră o comisie de cenzori, aleasă de adunarea generală, în conformitate cu prevederile statutare, compusă din 3 persoane cu studii superioare economice, dintre care cel puţin două să aibă calificarea de expert contabil, independente de sistemul camerelor de comerţ. 

(2) Comisia de cenzori îşi desfăşoară activitatea conform statutului. 

(3) La sfârşitul anului financiar, comisia de cenzori examinează contul de gestiune al anului expirat, situaţia financiară şi inventarul şi întocmeşte un raport, din care un exemplar se ataşează la darea de seamă anuală a Colegiului de conducere al Camerei Naţionale şi se publică în Buletinul Oficial al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, împreună cu execuţia bugetară. 

Art. 43. – (1) Colegiul de conducere al Camerei Naţionale poate fi dizolvat în următoarele condiţii:

a) când se descompletează la mai puţin de jumătate plus unu din numărul membrilor aleşi;

b) pentru gestiune frauduloasă, care se va constata pe baza unui raport întocmit de comisia de cenzori sau în urma rezultatului definitiv al unei acţiuni de control al organelor autorizate legal. 

(2) În caz de dizolvare pentru gestiune financiară frauduloasă, comisia de cenzori va stabili şi cuantumul daunelor şi persoanele de la care se recuperează. 

(3) O copie de pe procesul-verbal de control se va publica în primul număr al Buletinului Oficial al Camerei de Comerţ şi Industrie a României. 

(4) Dizolvarea colegiului de conducere se face prin hotărâre a adunării generale extraordinare, convocată în mod excepţional, în conformitate cu prevederile prezentei legi, la cererea comisiei de cenzori, întemeiată pe o anchetă prealabilă la care au luat parte toate părţile. 

(5) Când colegiul de conducere este dizolvat, prin însăşi hotărârea de dizolvare se va constitui un colegiu interimar alcătuit din 7 membri, aleşi de către adunarea generală extraordinară dintre membrii de drept ai Adunării generale a Camerei Naţionale şi se va fixa data noilor alegeri. 

(6) Alegerea unui nou colegiu de conducere se va face în termen de două luni de la dizolvare. 

(7) Prevederile alin. (1)–(6) se aplică corespunzător şi în cazul camerelor judeţene. 

Art. 44. – Colegiile de conducere interimare ale Camerei Naţionale şi ale camerelor judeţene vor funcţiona şi vor avea drepturile şi obligaţiile prevăzute în statutele proprii. 

Art. 45. – Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate să acorde sprijin camerelor, în vederea realizării scopului pentru care au fost înfiinţate şi realizării acţiunilor pe care le iniţiază, în folosul dezvoltării economice pe plan naţional şi în teritoriu. 

CAPITOLUL IV

Camerele de comerţ bilaterale

Art. 46. – Camerele de comerţ bilaterale, denumite în continuare camere bilaterale, sunt organizaţii autonome, neguvernamentale, apolitice, cu caracter nonprofit, cu personalitate juridică, create în scopul dezvoltării relaţiilor economice ale României cu ţările pentru care au fost create şi promovării, apărării şi susţinerii intereselor economice ale comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile publice şi cu organismele din ţară şi străinătate. 

Art. 47. – (1) Camerele bilaterale se înfiinţează la iniţiativa comercianţilor, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, şi dobândesc personalitate juridică la data înregistrării lor în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor. La cererea de înregistrare a camerelor bilaterale se vor anexa avizul ministerului de resort şi avizul Camerei Naţionale. 

(2) Camerele bilaterale se dizolvă şi se lichidează, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005. 

(3) Pe teritoriul României nu pot exista două sau mai multe camere bilaterale privind aceleaşi state. Este obligatoriu pentru camerele bilaterale înfiinţate pe teritoriul României ca unul dintre state să fie România. 

CAPITOLUL V

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 48. – (1) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale vor crea condiţiile necesare pentru accesul camerelor judeţene şi al Camerei Naţionale la toate datele necesare îndeplinirii atribuţiilor lor legale. 

(2) În acest sens, în termenul prevăzut la alin. (1), Ministerul Justiţiei şi Camera Naţională vor încheia un protocol de colaborare. 

Art. 49. – Camera Naţională, camerele judeţene şi camerele bilaterale îşi continuă activitatea în baza statutelor proprii care se modifică corespunzător prevederilor prezentei legi în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. 

Art. 50. – La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul-lege nr. 139/1990 privind camerele de comerţ şi industrie din România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 12 mai 1990, cu completările ulterioare. 

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. 

 

 

Bucureşti, 3 decembrie 2007. 

Nr. 335.