Legea nr. 334/2002 – Republicare *)

M. Of. nr. 132 din 11 februarie 2005

 

LEGEA  bibliotecilor

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. − În înţelesul prezentei legi, se consideră:

a) bibliotecă − instituţia, compartimentul sau structura specializată al cărei scop principal este de a constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta şi a conserva colecţii de cărţi, publicaţii, alte documente specifice şi baze de date pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educaţie sau recreere; în cadrul societăţii informaţionale biblioteca are rol de importanţă strategică;

b) bibliotecă naţională − biblioteca învestită cu achiziţionarea şi conservarea unui număr de exemplare din toate documentele importante editate în ţară, care funcţionează ca depozit legal;

c) bibliotecă universitară − biblioteca aflată prioritar în serviciul studenţilor, al cadrelor didactice şi al cercetătorilor din universităţi şi alte instituţii de învăţământ superior şi de cercetare care, în limitele prevăzute de regulamentul de organizare, poate funcţiona şi ca bibliotecă publică;

d) bibliotecă specializată − biblioteca destinată în principal unei categorii de beneficiari sau colecţionării, cu prioritate, a unor tipuri de documente ori pentru a răspunde necesităţilor specifice organismului tutelar;

e) bibliotecă publică − biblioteca de tip enciclopedic pusă în slujba unei comunităţi locale sau judeţene;

f) bibliotecă şcolară − biblioteca organizată în cadrul unei instituţii de învăţământ preuniversitar, care se află cu precădere în serviciul elevilor şi al cadrelor didactice din instituţia respectivă şi care, în limitele prevăzute de lege şi de regulamentul de organizare, poate funcţiona şi ca bibliotecă publică. 

Art. 2. − (1) După forma de constituire şi administrare a patrimoniului bibliotecile sunt de drept public sau de drept privat. 

(2) Bibliotecile de drept public se înfiinţează şi se organizează în subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, a altor autorităţi publice ori instituţii şi funcţionează potrivit regulamentelor proprii aprobate de autorităţile sau instituţiile tutelare. 

(3) Bibliotecile de drept privat se înfiinţează, se organizează şi funcţionează în subordinea persoanelor juridice private sau a persoanelor fizice. 

Art. 3. − După forma de organizare bibliotecile pot fi cu personalitate juridică sau fără personalitate juridică. 

Art. 4. − După gradul de acces la colecţii şi servicii bibliotecile pot fi cu acces nelimitat sau cu acces limitat. 

Art. 5. − După structura colecţiilor bibliotecile pot fi enciclopedice sau specializate. 

Art. 6. − (1) În bibliotecile de drept public accesul la colecţiile şi bazele de date proprii este gratuit. 

(2) Bibliotecile de drept public pot oferi unele servicii, stabilite prin regulamente proprii de organizare şi funcţionare, în condiţiile legii, pe bază de tarife, cu avizul autorităţii tutelare. 

Art. 7. − Bibliotecile de drept public pot fi desfiinţate în cazul încetării activităţii autorităţilor sau instituţiilor care le-au înfiinţat sau finanţat, numai în condiţiile preluării patrimoniului lor de către o altă bibliotecă de drept public, cu respectarea legislaţiei în vigoare. 

Art. 8. − (1) Bibliotecile de drept public sunt finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, iar fondurile de finanţare se nominalizează distinct în bugetele proprii sau ale instituţiilor tutelare. 

(2) Bibliotecile pot fi finanţate şi de alte persoane juridice de drept public sau privat, precum şi de persoane fizice, prin donaţii, sponsorizări sau alte surse legale de venituri. 

(3) Bibliotecile de drept privat pot fi susţinute financiar, pe bază de programe sau proiecte, şi de la bugetul de stat sau de la bugetele autorităţilor locale, dacă se angajează să aibă o activitate specifică bibliotecilor de drept public. 

CAPITOLUL II

Sistemul naţional de biblioteci

Art. 9. − (1) Sistemul naţional de biblioteci este parte integrantă a sistemului informaţional naţional şi se constituie din totalitatea bibliotecilor de drept public şi din bibliotecile de drept privat, care au activităţi specifice celor de drept public, având ca scop realizarea coordonată a împrumutului bibliotecar naţional şi internaţional, gestionarea sistemică a informaţiei, realizarea Catalogului naţional partajat şi a Bibliotecii naţionale virtuale. 

(2) Bibliotecile de drept public pot realiza consorţii sau alte forme de cooperare interbibliotecară în vederea achiziţiei de documente specifice şi a dezvoltării serviciului de lectură publică. 

Art. 10. − Sistemul naţional de biblioteci, în raport cu funcţiile şi atribuţiile acestora, este structurat astfel:

a) Biblioteca Naţională a României;

b) Biblioteca Academiei Române;

c) biblioteci universitare;

d) biblioteci specializate;

e) biblioteci publice;

f) biblioteci şcolare. 

SECŢIUNEA A

Biblioteca Naţională a României

Art. 11. − Biblioteca Naţională a României este bibliotecă de drept public cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor. 

Art. 12. − (1) Biblioteca Naţională a României îndeplineşte următoarele funcţii specifice:

a) conservă, cercetează, dezvoltă şi pune în valoare patrimoniul de documente deţinute în colecţiile sale;

b) organizează Depozitul legal, potrivit legii;

c) depistează, colecţionează, organizează, conservă şi pune în valoare Fondul Documenta Romaniae, constituit din tipărituri şi alte categorii de documente apărute în străinătate, referitoare la România şi poporul român, publicaţii ale autorilor români apărute în străinătate în orice limbă, publicaţii în limba română ale autorilor străini apărute în străinătate;

d) organizează şi gestionează Rezerva naţională de publicaţii;

e) în calitate de centru naţional de schimb realizează evidenţa centralizată şi statistica schimburilor internaţionale de publicaţii;

f) în calitate de centru naţional metodologic elaborează şi coordonează metodologia împrumutului interbibliotecar intern şi internaţional, avizată de Comisia Naţională a Bibliotecilor;

g) în calitate de centru naţional de patologie şi restaurare a publicaţiilor coordonează activitatea din aceste domenii;

h) îndeplineşte şi alte atribuţii specifice, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare. 

(2) Biblioteca Naţională a României funcţionează pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin ordin al ministrului culturii şi cultelor. 

Art. 13. − În subordinea Bibliotecii Naţionale a României funcţionează Oficiul Naţional Bibliografic şi de Informatizare a Bibliotecilor, cu următoarele atribuţii:

a) realizează controlul bibliografic naţional ca parte a controlului bibliografic universal;

b) elaborează Bibliografia naţională curentă pentru toate categoriile de documente;

c) elaborează, gestionează şi actualizează Catalogul colectiv naţional al publicaţiilor româneşti şi străine, prin participarea contractuală a bibliotecilor din România;

d) atribuie numărul internaţional standard pentru cărţi (ISBN), pentru publicaţii seriale (ISSN), pentru alte categorii de documente şi realizează catalogarea înaintea publicării (CIP). 

Art. 14. − Oficiul Naţional Bibliografic şi de Informatizare a Bibliotecilor se finanţează de la bugetul de stat şi din resurse extrabugetare prevăzute în bugetul Bibliotecii Naţionale a României. 

SECŢIUNEA B

Biblioteca Academiei Române

Art. 15. − Biblioteca Academiei Române este bibliotecă de drept public cu personalitate juridică şi statut de bibliotecă naţională, care funcţionează în subordinea Academiei Române. 

Art. 16. − Biblioteca Academiei Române îndeplineşte următoarele funcţii:

a) colecţionează, organizează şi pune în valoare colecţii naţionale specifice;

b) elaborează şi editează Bibliografia naţională retrospectivă pentru toate categoriile de documente;

c) realizează schimbul internaţional de publicaţii cu publicaţiile Academiei Române;

d) coordonează din punct de vedere metodologic activitatea celorlalte biblioteci din reţeaua Academiei Române;

e) beneficiază de prevederile legii privind Depozitul legal;

f) achiziţionează cu prioritate, din ţară şi din străinătate, documente specifice de importanţă deosebită pentru identitatea culturală şi naţională;

g) alte atribuţii specifice potrivit Statutului Academiei Române şi regulamentului propriu de organizare şi funcţionare. 

SECŢIUNEA C

Biblioteci universitare

Art. 17. − Bibliotecile universitare sunt biblioteci de drept public sau de drept privat, care au ca utilizatori principali studenţii, cadrele didactice şi cercetătorii din instituţiile de învăţământ superior. 

Art. 18. − Din categoria bibliotecilor universitare fac parte:

a) bibliotecile centrale universitare, care sunt biblioteci de drept public, de importanţă naţională, cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Educaţiei şi Cercetării, finanţate de către acesta;

b) bibliotecile instituţiilor de învăţământ superior de stat sau privat, care sunt subordonate senatelor acestor instituţii şi finanţate din bugetul acestora. 

Art. 19. − Bibliotecile universitare sunt parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ şi participă la procesul de instruire, formare şi educaţie, precum şi la activitatea de cercetare din instituţiile de învăţământ superior. 

SECŢIUNEA D

Biblioteci specializate

Art. 20. − Instituţiile academice şi de cercetare, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice, unităţile militare, agenţii economici şi celelalte persoane juridice de drept public sau privat pot înfiinţa şi pot organiza biblioteci specializate. 

Art. 21. − Bibliotecile specializate sunt biblioteci de drept public sau privat şi sunt finanţate de către autorităţile, instituţiile sau celelalte persoane juridice care le tutelează. 

SECŢIUNEA E

Biblioteci publice

Art. 22. − (1) Bibliotecile publice sunt biblioteci de drept public sau privat, destinate tuturor membrilor unei comunităţi locale ori zonale. 

(2) Bibliotecile publice asigură egalitatea accesului la informaţii şi la documentele necesare informării, educaţiei permanente şi dezvoltării personalităţii utilizatorilor, fără deosebire de statut social sau economic, vârstă, sex, apartenenţă politică, religie ori naţionalitate. 

Art. 23. − Din categoria bibliotecilor publice fac parte:

a) Biblioteca Metropolitană Bucureşti;

b) bibliotecile judeţene;

c) bibliotecile municipale şi orăşeneşti;

d) bibliotecile comunale. 

Art. 24. − Biblioteca Metropolitană Bucureşti, succesoare a Bibliotecii Municipale „Mihail Sadoveanu” din Bucureşti, este bibliotecă de drept public cu personalitate juridică şi funcţionează în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti. 

Art. 25. − Biblioteca Metropolitană Bucureşti exercită funcţia de bibliotecă publică şi de depozit local pentru municipiul Bucureşti, de bibliotecă judeţeană pentru judeţul Ilfov, precum şi de centru de informare şi documentare în domeniul biblioteconomiei pentru bibliotecile publice din România, având următorul obiect de activitate:

a) colecţionează şi achiziţionează toate categoriile de documente necesare organizării activităţii de lectură, informare, documentare şi educaţie permanentă în toate sectoarele Capitalei, prin filiale şi biblioteci mobile, precum şi publicaţiile de specialitate din ţară şi din străinătate, în vederea informării bibliotecilor publice din România;

b) elaborează şi editează Bibliografia retrospectivă şi curentă a muncipiului Bucureşti, alte publicaţii de specialitate, alcătuieşte baze de date şi asigură servicii de informare comunitară;

c) colecţionează, conservă şi valorifică fondul de documente specifice cu scopul protejării patrimoniului culturii scrise a municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov. 

Art. 26. − (1) Activitatea Bibliotecii Metropolitane Bucureşti este finanţată integral din bugetul municipiului Bucureşti. 

(2) Consiliile locale ale sectoarelor pot finanţa programe culturale, lucrări de investiţii şi cheltuieli materiale pentru filialele aflate pe teritoriul sectorului respectiv. 

Art. 27. − (1) Bibliotecile judeţene sunt biblioteci de drept public cu personalitate juridică. 

(2) Bibliotecile judeţene se organizează şi funcţionează în toate municipiile reşedinţă de judeţ, în subordinea consiliilor judeţene. 

Art. 28. − Bibliotecile judeţene au următoarele atribuţii principale:

a) colecţionează toate categoriile de documente strict necesare organizării activităţii de informare şi lectură la nivelul comunităţii locale;

b) coordonează activitatea bibliotecilor publice de pe raza judeţului în care îşi desfăşoară activitatea;

c) elaborează bibliografia locală curentă, alcătuiesc baza de date şi asigură servicii de informare comunitară;

d) îndeplinesc şi funcţia de biblioteci municipale pentru municipiile reşedinţă de judeţ. 

Art. 29. − Activitatea bibliotecilor judeţene se finanţează din bugetul judeţului respectiv. 

Art. 30. − (1) Bibliotecile municipale şi orăşeneşti sunt biblioteci de drept public cu sau fără personalitate juridică. 

(2) Consiliile locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ pot finanţa programe culturale, lucrări de investiţii şi cheltuieli materiale pentru biblioteca judeţeană respectivă. 

Art. 31. − Bibliotecile municipale şi orăşeneşti organizează activitatea de lectură şi oferă servicii de documentare şi informare comunitară. 

Art. 32. − Activitatea bibliotecilor municipale şi orăşeneşti se finanţează din bugetul municipiilor şi oraşelor pe raza cărora funcţionează. 

Art. 33. − Bibliotecile comunale se organizează şi funcţionează în toate centrele de comună, în subordinea consiliilor locale, şi sunt finanţate din bugetele acestora. 

Art. 34. − Consiliile locale pot organiza în şcolile săteşti filiale sau puncte de servicii ale bibliotecilor publice comunale. 

Art. 35. − Persoanele fizice sau juridice române ori străine pot înfiinţa şi finanţa biblioteci publice de drept privat pe teritoriul României, pe baza metodologiei elaborate de Comisia Naţională a Bibliotecilor. 

SECŢIUNEA F

Biblioteci şcolare

Art. 36. − Din reţeaua bibliotecilor şcolare fac parte:

a) Biblioteca Pedagogică Naţională „I. C. Petrescu” din Bucureşti, bibliotecă de drept public, de importanţă naţională, cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Educaţiei şi Cercetării; aceasta participă la programul de specializare a personalului didactic din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi postliceal şi asigură îndrumarea metodologică pentru bibliotecile caselor corpului didactic şi pentru bibliotecile şcolare;

b) bibliotecile caselor corpului didactic, biblioteci de drept public fără personalitate juridică, care îndeplinesc funcţii de informare şi documentare pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi sunt subordonate inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti;

c) bibliotecile şcolare, biblioteci de drept public sau de drept privat, care funcţionează în unităţile de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, liceal, postliceal şi profesional, precum şi în cadrul altor structuri şcolare. 

Art. 37. − Bibliotecile şcolare sunt parte integrantă a procesului de instruire, formare şi educare. 

Art. 38. − Finanţarea bibliotecilor şcolare se face din bugetul anual al instituţiilor de învăţământ de stat sau privat în cadrul cărora funcţionează. 

CAPITOLUL III

Patrimoniul bibliotecilor

Art. 39. − (1) Colecţiile bibliotecilor pot fi formate din următoarele categorii de documente:

a) cărţi;

b) publicaţii seriale;

c) manuscrise;

d) microformate;

e) documente cartografice;

f) documente de muzică tipărite;

g) documente audiovizuale;

h) documente grafice;

i) documente electronice;

j) documente fotografice sau multiplicate prin prelucrări fizico-chimice;

k) documente arhivistice;

l) alte categorii de documente, indiferent de suportul material. 

(2) Colecţiile pot cuprinde şi alte documente, nespecifice bibliotecilor, istoriceşte constituite sau provenite din donaţii. 

Art. 40. − (1) Documentele aflate în colecţiile bibliotecilor, care au statut de bunuri culturale comune sau care au fost clasate în categoria bunurilor culturale care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil, nu sunt mijloace fixe şi sunt evidenţiate, gestionate şi inventariate în condiţiile legii. 

(2) Eliminarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune, uzate fizic sau moral, după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie, prin hotărârea conducerii bibliotecii. 

(3) Evidenţa documentelor se face în sistem tradiţional şi informatizat, astfel:

a) evidenţa globală, prin registrul de mişcare a fondurilor (R.M.F.);

b) evidenţa individuală, prin registrul de inventar (R.I.), cu numerotare de la 1 la infinit;

c) evidenţa periodicelor, trimestrial sau anual, prin constituirea lor în unităţi de inventar;

d) evidenţa analitică, pe fişe însoţite de imagini foto pentru bunurile culturale constituite în gestiuni şi care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil. 

(4) Evidenţa globală şi individuală realizată în sistem informatizat cuprinde descrierea completă, conform I.S.B.D. 

(5) Bibliotecarii nu sunt obligaţi să constituie garanţii gestionare, dar ei răspund material pentru lipsurile din inventar care depăşesc procentul de pierdere naturală stabilit potrivit legii. 

(6) Documentele, bunuri culturale comune, găsite lipsă din inventar, se recuperează fizic, prin înlocuirea cu documente identice, sau valoric, prin achitarea valorii de inventar a documentelor, actualizată cu aplicarea coeficientului de inflaţie la zi, la care se adaugă o sumă echivalentă cu de 1−5 ori faţă de preţul astfel calculat. 

(7) Bunurile culturale de patrimoniu lipsă la inventar se recuperează fizic; în cazul în care acest lucru nu este posibil, se recuperează valoric la preţul pieţei plus o penalizare de minimum 10% din cost, pe baza hotărârii Comisiei Naţionale a Bibliotecilor. 

(8) Documentele specifice bibliotecilor se inventariază periodic astfel:

a) fondul care cuprinde până la 10.000 de documente − o dată la 4 ani;

b) fondul cuprins între 10.001−50.000 de documente − o dată la 6 ani;

c) fondul cuprins între 50.001−100.000 de documente − o dată la 8 ani;

d) fondul cuprins între 100.001−1.000.000 de documente − o dată la 10 ani;

e) peste 1.000.000 de documente − o dată la 15 ani. 

(9) În caz de predare/preluare a gestiunii fondului de documente, precum şi în caz de forţă majoră se procedează la verificarea integrală a inventarului. 

(10) În cazuri de forţă majoră, incendii, calamităţi naturale etc., conducerea bibliotecii dispune scoaterea din evidenţă a documentelor distruse. 

(11) Bibliotecile publice sunt obligate să îşi dezvolte periodic colecţiile de documente, prin achiziţionarea de titluri din producţia editorială curentă. 

(12) Creşterea anuală a colecţiilor din bibliotecile publice trebuie să fie de minimum 50 de documente specifice la 1.000 de locuitori. 

(13) Colecţia din biblioteca publică trebuie să asigure cel puţin un document specific pe cap de locuitor. 

Art. 41. − (1) Colecţiile bibliotecilor se constituie şi se dezvoltă prin transfer, schimb interbibliotecar naţional şi internaţional, donaţii, legate şi sponsorizări, precum şi prin achiziţionarea unor servicii culturale de bibliotecă, respectiv achiziţionarea de documente specifice, publicaţii, cărţi vechi şi din producţia editorială curentă, indiferent de valoarea lor şi de suportul pe care au fost înregistrate sau fixate, cu respectarea principiilor utilizării eficiente a fondurilor publice, a transparenţei şi a tratamentului egal, în condiţiile legii. 

(2) Dotările se asigură prin finanţarea de către autorităţile tutelare, precum şi prin transferuri, donaţii şi sponsorizări; donaţiile şi sponsorizările din străinătate sunt scutite de taxe vamale şi de T.V.A.1) 

Art. 42. − (1) Colecţiile bibliotecilor se păstrează în depozite şi/sau în săli cu acces liber special amenajate, asigurându-se condiţii de conservare şi securitate adecvate. 

(2) Autorităţile şi instituţiile publice tutelare controlează şi asigură condiţii optime de păstrare a colecţiilor şi de acces la acestea. 

Art. 43. − (1) Pentru sprijinirea procesului de dezvoltare a colecţiilor de bibliotecă şi a dotării bibliotecilor cu echipamente tehnice, mobilier, tipizate de bibliotecă şi consumabile, începând cu anul 2003 se înfiinţează Oficiul Naţional de Servicii pentru Biblioteci. 

(2) Oficiul Naţional de Servicii pentru Biblioteci este instituţie de drept public, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor, finanţată în primii 2 ani de funcţionare prin subvenţii de la bugetul de stat şi din venituri extrabugetare, după care se va finanţa exclusiv din resurse extrabugetare. 

(3) Modalitatea de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional de Servicii pentru Biblioteci este stabilită prin hotărâre a Guvernului, emisă în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. 

CAPITOLUL IV

Personalul bibliotecilor

Art. 44. − (1) Personalul bibliotecilor se compune din:

a) personal de specialitate;

b) personal administrativ;

c) personal de întreţinere. 

(2) În categoria personalului de specialitate din biblioteci se includ: bibliotecarii, bibliografii, cercetătorii, redactorii, documentariştii, conservatorii, restauratorii, inginerii de sistem, informaticienii, operatorii, analiştii, custozii, mânuitorii, depozitarii şi alte funcţii de profil. 

(3) Personalul de specialitate din reţeaua de biblioteci a Ministerului Educaţiei şi Cercetării are statut de personal didactic auxiliar. 

(4) Organigrama bibliotecii se aprobă de către autoritatea sau instituţia tutelară. 

 

 

Art. 45. − (1) Angajarea personalului de specialitate din bibliotecile finanţate din fonduri publice, cu personalitate juridică, se realizează prin concurs organizat de conducerea bibliotecii, potrivit legii; din comisiile de concurs vor face parte şi reprezentanţi ai bibliotecilor, cu rol de coordonare metodologică. 

(2) Angajarea personalului de specialitate din bibliotecile finanţate din fonduri publice, fără personalitate juridică, se realizează prin concurs organizat de autoritatea tutelară; din comisiile de concurs va face parte şi reprezentantul bibliotecii, cu rol de coordonare metodologică. 

(3) Nomenclatorul de funcţii şi criteriile de normare a resurselor umane în bibliotecile publice sunt prevăzute în anexa la prezenta lege. 

(4) Pentru bibliotecile din învăţământ şi bibliotecile specializate, nomenclatorul de funcţii şi criteriile de normare vor fi elaborate corelat cu prevederile anexei, în termen de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, şi vor fi aprobate prin ordin al ministrului de resort. 

Art. 46. − Angajarea personalului administrativ şi de întreţinere stabilit prin organigrama bibliotecii se realizează în conformitate cu prevederile legale. 

Art. 47. − Atribuţiile şi competenţele personalului din biblioteci se stabilesc prin fişa postului, conform structurii organizatorice, programelor de activitate şi sarcinilor de serviciu elaborate de către directorul general sau de director, respectiv de către bibliotecarul responsabil, pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare a bibliotecii. 

Art. 48. − Promovarea, sancţionarea, eliberarea din funcţie şi destituirea personalului din biblioteci se realizează în conformitate cu prevederile legale; în cazul bibliotecilor fără personalitate juridică se va solicita şi avizul bibliotecii, cu rol de coordonare metodologică. 

Art. 49. − Pregătirea personalului de specialitate din biblioteci se asigură de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu consultarea asociaţiilor profesionale de profil, prin: cursuri opţionale, la nivel liceal, învăţământ postliceal, învăţământ superior de lungă şi scurtă durată, inclusiv învăţământ la distanţă, cursuri postuniversitare, programe de masterat şi doctorat, precum şi prin alte forme de pregătire profesională. 

Art. 50. − (1) Conducerea bibliotecii de drept public şi ordonatorul principal de credite sunt obligaţi să asigure formarea profesională continuă a personalului de specialitate, alocând în acest scop minimum 5% din totalul cheltuielilor de personal prevăzute prin buget. 

(2) Programele de formare profesională continuă cuprind: management şi marketing de bibliotecă, sociologia lecturii, informare ştiinţifică de specialitate, pregătire metodică, documentare în domeniul legislaţiei generale şi al legislaţiei specifice, activităţi practice şi de educaţie permanentă. 

(3) Cursurile de formare profesională continuă a personalului din bibliotecile de drept public se organizează, în condiţiile legii, de către Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Pedagogică Naţională „I.C. Petrescu”, bibliotecile universitare, Biblioteca Metropolitană Bucureşti şi bibliotecile judeţene, centrele pentru formare profesională continuă ale Ministerului Culturii şi Cultelor şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării, precum şi de către asociaţiile profesionale de profil. Metodologia, criteriile de autorizare a instituţiilor în domeniul formării profesionale continue a personalului din bibliotecile de drept public, precum şi modalităţile de examinare finală şi certificare a pregătirii profesionale sunt elaborate, în condiţiile legii, de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Culturii şi Cultelor, cu avizul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. 

Art. 51. − (1) Personalul din bibliotecile de drept public, care are în responsabilitate colecţii cu acces liber şi/sau destinate împrumutului la domiciliu, beneficiază de un coeficient anual de 0,3% scădere din totalul fondului inventariat, reprezentând pierdere naturală datorată unor cauze care nu puteau fi înlăturate ori în alte asemenea cazuri în care pagubele au fost provocate din riscul minimal normal al serviciului. 

(2) Bibliotecile pot asigura utilizatorilor, la cererea acestora, accesul la serviciile lor pe parcursul întregii săptămâni, cu plata personalului, conform legii. 

(3) Personalul din biblioteci care lucrează în depozite de carte, colecţii care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil, laboratoare de restaurare şi conservare a cărţii sau cei care asigură servicii de împrumut la domiciliu ori în spitale, aziluri de bătrâni şi în orfelinate beneficiază, pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, de un spor de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta. 

(4) Personalul cu o vechime neîntreruptă de 10 ani în oricare dintre bibliotecile de drept public beneficiază de un spor de fidelitate de 15% din salariul de bază, care face parte din acesta. 

(5) Personalul din biblioteci beneficiază, pentru suprasolicitare neuropsihică, de un spor de 5% din salariul de bază, care face parte din acesta, pentru fiecare treaptă/gradaţie profesională deţinută. 

(6) Personalul de specialitate şi administrativ din biblioteci, care lucrează pentru efectuarea serviciului lecturii publice, potrivit programului stabilit de conducerea instituţiei, în zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi în zilele de sărbătoare legală, beneficiază de un spor de 100% pentru timpul de lucru efectuat, precum şi de asigurarea repausului legal. 

(7) Personalul din biblioteci beneficiază de distincţii şi premii în condiţiile legii, la recomandarea conducerii bibliotecilor. 

CAPITOLUL V

Conducerea bibliotecilor

Art. 52. − Conducerea bibliotecilor este asigurată după cum urmează:

a) în cazul bibliotecilor cu personalitate juridică, de către un director general sau director, care poate avea unul sau mai mulţi adjuncţi;

b) în cazul bibliotecilor fără personalitate juridică şi/sau al filialelor, de un director sau de un bibliotecar responsabil, cu funcţia de şef de serviciu sau şef de birou, având dreptul la indemnizaţia de conducere corespunzătoare, potrivit prevederilor legale. 

Art. 53. − Conducerea serviciilor, laboratoarelor şi a birourilor din biblioteci este asigurată de un şef de serviciu, şef de laborator, respectiv de un şef de birou, având dreptul la indemnizaţie de conducere, potrivit prevederilor legale. 

Art. 54. − (1) În cadrul bibliotecilor de drept public cu personalitate juridică funcţionează consilii de administraţie, cu rol consultativ. 

(2) Consiliul de administraţie este condus de directorul general sau de director, în calitate de preşedinte, şi este format din maximum 11 membri, astfel: director general sau director, directori adjuncţi, contabil-şef şi reprezentanţi ai principalelor compartimente ale bibliotecii, desemnaţi prin decizie a directorului general, respectiv a directorului, precum şi un reprezentant al autorităţii tutelare, desemnat de aceasta. 

(3) Consiliul de administraţie al bibliotecii funcţionează în baza regulamentului de organizare şi funcţionare a bibliotecii. 

Art. 55. − (1) În cadrul bibliotecilor de drept public, cu sau fără personalitate juridică, poate funcţiona un consiliu ştiinţific cu rol consultativ în dezvoltarea colecţiilor, în domeniul cercetării ştiinţifice şi al activităţilor culturale. 

(2) Consiliul ştiinţific este format din maximum 9 membri, cuprinzând bibliotecari, specialişti în domeniul informatizării bibliotecilor, al activităţii culturale şi ştiinţifice, numiţi prin decizie a directorului general sau a directorului, iar în cazul bibliotecilor fără personalitate juridică, prin decizie a autorităţii tutelare, la propunerea bibliotecarului responsabil. 

Art. 56. − Numirea, promovarea, sancţionarea şi eliberarea din funcţie a directorilor generali, directorilor şi a directorilor adjuncţi din bibliotecile publice judeţene, respectiv din Biblioteca Metropolitană Bucureşti, se realizează, în condiţiile legii, de către autoritatea tutelară, cu votul a două treimi din numărul total al membrilor consiliilor judeţene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, şi cu avizul Comisiei Naţionale a Bibliotecilor. 

Art. 57. − (1) Numirea, promovarea, sancţionarea şi eliberarea din funcţie a directorilor generali, directorilor şi a directorilor adjuncţi din bibliotecile centrale universitare se realizează de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în condiţiile legii. 

(2) Directorii generali ai bibliotecilor centrale universitare trebuie să fie cadre didactice universitare, având cel puţin gradul de conferenţiar universitar. 

(3) Numirea, promovarea, sancţionarea şi eliberarea din funcţie a directorilor generali, directorilor, directorilor adjuncţi şi bibliotecarilor responsabili din celelalte biblioteci de învăţământ se realizează de către autoritatea tutelară, în condiţiile legii. 

Art. 58. − Directorul general sau directorul, respectiv bibliotecarul responsabil, răspunde de organizarea şi funcţionarea bibliotecii sau filialei pe baza organigramei, statului de funcţii şi regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei, elaborate în condiţiile legii şi avizate de către autorităţile tutelare şi de bibliotecile cu rol de coordonare metodologică, în cazul bibliotecilor de drept public. 

CAPITOLUL VI

Comisia Naţională a Bibliotecilor

Art. 59. − În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se înfiinţează Comisia Naţională a Bibliotecilor, denumită în continuare Comisie, autoritatea naţională ştiinţifică şi de decizie pentru bibliotecile de drept public, cu personalitate juridică, sub autoritatea Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a Ministerului Culturii şi Cultelor. 

Art. 60. − (1) Comisia este formată din specialişti recunoscuţi în domeniul bibliotecilor, propuşi de către:

a) Ministerul Culturii şi Cultelor − 6 membri;

b) Ministerul Educaţiei şi Cercetării − 6 membri;

c) Academia Română − 2 membri;

d) asociaţiile profesionale de profil − 3 membri. 

(2) La propunerea preşedintelui Comisiei, Ministerul Culturii şi Cultelor angajează, cu contract de muncă pe perioadă determinată, un număr de 5−10 specialişti şi/sau încheie contracte de parteneriat public-privat cu firme specializate pentru consultanţă şi optimizare, în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite în baza acordurilor convenite cu Uniunea Europeană, precum şi a cerinţelor de aliniere la standardele europene. 

(3) Reprezentanţii ministerelor prevăzute la lit. a) şi b) în Comisie se stabilesc după cum urmează:

a) Ministerul Culturii şi Cultelor: Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” din Iaşi, Biblioteca Judeţeană Constanţa, un reprezentant al compartimentului de specialitate din minister;

b) Ministerul Educaţiei şi Cercetării: Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi, Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timişoara, Biblioteca Pedagogică Naţională „I.C. Petrescu” din Bucureşti, reprezentantul compartimentului de specialitate din minister. 

(4) Membrii Comisiei au mandat pe o perioadă de 4 ani şi sunt confirmaţi prin ordin comun al celor doi miniştri, în baza propunerilor formulate de instituţiile şi asociaţiile menţionate la alin. (1). 

(5) Preşedintele şi secretarul Comisiei sunt aleşi dintre membrii acesteia, cu votul majorităţii simple. 

(6) Comisia îşi desfăşoară activitatea în baza unui regulament propriu de organizare şi funcţionare aprobat prin ordin comun al celor doi miniştri. 

(7) Comisia poate alege, ca membri asociaţi, specialişti din ţară sau din străinătate, personalităţi ştiinţifice de prestigiu în domeniu, propuşi de preşedinte şi validaţi cu votul majorităţii simple. 

(8) Comisia îşi poate constitui secţiuni formate din specialişti consacraţi pe domenii, conduse de un preşedinte ales din rândul membrilor acestora. 

(9) Deciziile Comisiei se iau cu majoritatea simplă a voturilor şi sunt promulgate prin ordin comun al celor doi miniştri, în termen de maximum 30 de zile. Nesemnarea ordinului comun în cadrul acestui termen de către unul dintre cei doi miniştri presupune acordul tacit al acestuia pentru respectivul act normativ, în cazul în care nu există un dezacord scris, acesta putând fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

(10) Secretariatul Comisiei este asigurat de un personal desemnat de şefii compartimentelor de specialitate din cele două ministere, în raport cu volumul activităţii bibliotecilor din subordine şi coordonat nemijlocit de secretarul comisiei; sediul oficial al Comisiei este asigurat de către Ministerul Culturii şi Cultelor. 

Art. 61. − (1) Mijloacele de finanţare necesare funcţionării Comisiei sunt asigurate din bugetele proprii de către instituţiile şi asociaţiile reprezentate, potrivit numărului de membri desemnaţi. 

(2) Indemnizaţia preşedintelui Comisiei reprezintă 20%, a secretarului, 15% şi a unui membru, 10% din salariul secretarului de stat şi se acordă o singură dată pe lună, indiferent de numărul şedinţelor organizate. 

Art. 62. − Comisia are următoarele atribuţii:

a) elaborează strategia, programele şi emite instrucţiuni şi norme metodologice pentru sistemul naţional de biblioteci;

b) coordonează activitatea de informare şi documentare din sistemul naţional de biblioteci, elaborează programe şi metodologii privind informatizarea sistemului naţional de biblioteci, precum şi strategia şi programul de realizare pentru Catalogul naţional electronic, Biblioteca naţională virtuală şi alte proiecte naţionale;

c) avizează programele de cercetare în domeniul biblioteconomiei, istoriei cărţii şi ştiinţei informării;

d) avizează metodologiile, normele, normativele şi reglementările din domeniul protejării bunurilor culturale de patrimoniu din biblioteci, care se aprobă prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului culturii şi cultelor;

e) elaborează standarde privitoare la suprafaţa minimă a bibliotecilor finanţate din fonduri publice, care nu poate fi sub 0,05 m² pentru un locuitor, în localităţile cu o populaţie de până la 10.000 de locuitori, şi sub 0,015 m² pentru un locuitor, în localităţile cu o populaţie de peste 10.000 de locuitori;

f) elaborează norme privitoare la funcţionarea bibliotecilor publice din oraşe şi municipii, instituţii care trebuie să organizeze filiale specializate pentru copii, tineret şi adulţi, cu fond enciclopedic, şi să înfiinţeze o filială la minimum 25.000 de locuitori;

g) hotărăşte clasarea, neclasarea şi declasarea bunurilor culturale de patrimoniu din biblioteci, în condiţiile legii;

h) stabileşte standardele şi acreditează specialiştii şi experţii din domeniul protejării, evaluării şi restaurării bunurilor culturale de patrimoniu din biblioteci;

i) avizează norme de evaluare a bunurilor culturale de patrimoniu din biblioteci;

j) avizează studiile de fundamentare pentru instituirea şi delimitarea zonelor de protecţie a bibliotecilor;

k) stabileşte priorităţile lucrărilor de restaurare a bunurilor culturale de patrimoniu din biblioteci;

l) elaborează metodologia sistemului de statistică a bibliotecilor;

m) stabileşte criteriile specifice de selecţie a personalului şi de ocupare a funcţiilor de conducere şi de specialitate din biblioteci;

n) avizează norme de organizare şi funcţionare a bibliotecilor;

o) avizează metodologia de evaluare profesională, de formare continuă şi de certificare a personalului de specialitate din biblioteci;

p) propune programe şi cursuri de specialitate în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării, istoriei cărţii, conservării şi restaurării documentelor de bibliotecă, precum şi în domeniul patrimoniului cultural mobil;

r) avizează instrucţiuni şi norme metodologice privind evidenţa, prelucrarea, comunicarea şi utilizarea documentelor şi bunurilor culturale din colecţiile bibliotecilor;

s) elaborează metodologia de organizare a inspecţiei în biblioteci, cu scopul de a stabili nivelul de dezvoltare a bibliotecilor în raport cu strategiile şi standardele naţionale, de a propune soluţii de impulsionare a dezvoltării şi de a sprijini procesul decizional de la nivelul administraţiei centrale şi locale;

t) organizează şi supune avizării Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării Corpul de inspecţie format din 7−13 membri, precum şi fondurile financiare necesare funcţionării acestuia;

u) elaborează regulamentul de acordare a unor decoraţii, ordine, medalii, titluri şi premii, potrivit legii, pentru personalul de specialitate din biblioteci;

v) elaborează raportul anual privind starea sistemului naţional de biblioteci, pe baza rapoartelor statistice primite de la unităţile de profil din teritoriu;

w) urmăreşte aplicarea deciziilor sale de către toate instituţiile de drept public din domeniu. 

CAPITOLUL VII

Drepturile şi obligaţiile utilizatorilor

Art. 63. − Accesul utilizatorilor la colecţiile şi serviciile oricărei biblioteci de drept public sau privat se face în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare a acesteia, elaborat în corelaţie cu prevederile legale referitoare la protecţia patrimoniului cultural naţional, la drepturile de autor şi drepturile conexe. 

Art. 64. − Pentru a facilita accesul utilizatorilor la colecţiile şi la serviciile oferite bibliotecile întocmesc cataloage, efectuează cercetări documentare, elaborează bibliografii, sinteze, lucrări de informare documentară şi alte instrumente specifice, constituie şi gestionează baze de date, organizează secţii şi filiale, servicii de împrumut şi consultare pe loc a documentelor de bibliotecă, precum şi alte servicii. 

Art. 65. − În cadrul bibliotecilor publice sumele rezervate pentru achiziţii de cărţi şi publicaţii seriale în limba minorităţilor se stabilesc astfel încât să corespundă proporţiei pe care o reprezintă minoritatea în cadrul comunităţii. 

Art. 66. − Bibliotecile de drept public pot organiza servicii speciale pentru persoanele cu handicap vizual, precum şi servicii la domiciliu pentru persoanele cu handicap locomotor. 

Art. 67. − (1) Nerestituirea la termen a documentelor de bibliotecă împrumutate de către utilizatori se sancţionează cu plata unei sume aplicată gradual, până la 50% din valoarea medie de achiziţie a documentelor de bibliotecă din anul precedent. 

(2) Distrugerea sau pierderea documentelor, bunuri culturale comune, de către utilizatori se sancţionează prin recuperarea fizică a unor documente identice sau prin achitarea valorii de inventar a documentelor, actualizată cu aplicarea coeficientului de inflaţie la zi, la care se adaugă o sumă echivalentă cu de 1−5 ori faţă de preţul astfel calculat. 

(3) Sancţiunile menţionate la alin. (1) şi (2) se stabilesc şi se fac publice la începutul anului de către conducerea bibliotecii. 

(4) Fondurile constituite din aplicarea acestor sancţiuni nu se impozitează şi se evidenţiază ca surse extrabugetare, fiind folosite pentru dezvoltarea colecţiilor. 

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 68. − Bibliotecile de drept public dispun de autonomie administrativă şi profesională în raport cu autoritatea tutelară, constând în:

a) dreptul de a se conduce în afara oricăror ingerinţe politice, ideologice sau religioase;

b) elaborarea programelor şi proiectelor culturale proprii în condordanţă cu strategiile naţionale şi internaţionale;

c) stabilirea şi utilizarea surselor suplimentare de venituri în vederea dezvoltării serviciilor de bibliotecă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

d) încheierea protocoalelor de colaborare cu alte biblioteci sau instituţii culturale din ţară şi străinătate, conform obiectivelor şi strategiei generale stabilite de autorităţile tutelare;

e) participarea la reuniunile internaţionale de specialitate sau la consorţiile bibliotecare şi la asociaţiile internaţionale la care sunt membre, achitând cotizaţiile şi taxele aferente. 

Art. 69. − (1) Pentru sprijinirea materială a unor activităţi şi proiecte de dezvoltare a bibliotecilor, de participare a specialiştilor din biblioteci la programe culturale şi de formare continuă a personalului de specialitate, bibliotecile cu personalitate juridică se pot asocia între ele sau cu alte instituţii culturale şi pot crea fundaţii, asociaţii sau consorţii. 

(2) Condiţiile şi cotele de participare la finanţarea programelor realizate prin asociere se stabilesc şi se aprobă de către autoritatea tutelară. 

Art. 70. − (1) Ordonatorii principali de credite au obligaţia de a finanţa activitatea bibliotecilor de drept public potrivit standardelor de funcţionare stabilite prin prezenta lege. 

(2) Ministerul Culturii şi Cultelor prevede în bugetul propriu fonduri destinate exclusiv pentru achiziţia de documente specifice bibliotecilor publice. 

(3) Ministerul Educaţiei şi Cercetării prevede în bugetul propriu fonduri destinate exclusiv pentru achiziţia de documente specifice bibliotecilor din subordine. 

(4) Susţinerea financiară şi logistică a bibliotecilor se poate realiza şi din alte venituri provenite de la utilizatori, din tarife stabilite anual de conducerea fiecărei biblioteci pentru servicii speciale şi din contravaloarea taxelor poştale pentru împrumutul bibliotecar intern şi internaţional. 

(5) Fondul constituit se utilizează pentru construirea, amenajarea şi dezvoltarea spaţiilor de bibliotecă, inclusiv pentru informatizarea şi dotarea cu documente şi echipamente specifice. 

(6) Disponibilul financiar provenit din aceste surse la sfârşitul anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. 

(7) Documentaţia tehnică şi materialele pentru construcţii destinate bibliotecilor din sistemul naţional, precum şi achiziţiile de tehnologie a informaţiei, fond de documente specifice, dotări pentru serviciul lecturii publice sunt scutite de taxe vamale şi li se aplică T.V.A. de 0%.2)

(8) Tarifele de expediere a tuturor documentelor de bibliotecă destinate schimbului şi împrumutului intern şi internaţional beneficiază de o reducere de 50%. 

Art. 71. − (1) Anual conducerile bibliotecilor întocmesc rapoarte de evaluare a activităţii, care se prezintă consiliului de administraţie şi consiliului ştiinţific, precum şi autorităţii tutelare. 

(2) Situaţiile statistice anuale se transmit de către biblioteci Institutului Naţional de Statistică, Comisiei Naţionale a Bibliotecilor şi ministerelor de resort, potrivit prevederilor legale. 

Art. 72. − (1) Schimbarea destinaţiei imobilelor în care funcţionează biblioteci se poate face numai în cazul asigurării unor sedii care respectă standardele optime de funcţionare, conform prezentei legi. 

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) autorităţile locale au obligaţia să asigure continuitatea neîntreruptă a activităţii bibliotecii. 

Art. 73. − (1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Comisia Naţională a Bibliotecilor elaborează Regulamentul-cadru de funcţionare a bibliotecilor din sistemul naţional şi avizează regulamentele întocmite pe baza acestuia, în vederea aprobării lor de către autorităţile tutelare. 

(2) Pe data intrării în vigoare a pezentei legi orice dispoziţii contrare în acest domeniu se abrogă. 

Art. 74. − Anexa face parte integrantă din prezenta lege. 

 

ANEXĂ

B I B L I O T E C I  P U B L I C E

A. Biblioteca comunală

 

B. Biblioteca orăşenească sau municipală situată în localitatea nereşedinţă de judeţ

 

C. Biblioteca Metropolitană Bucureşti sau biblioteca judeţeană

 

Posturile de conducere se cuprind în numărul personalului de specialitate rezultat din aplicarea criteriilor de normare. 

Personalul administrativ reprezintă 10% din numărul total al personalului aprobat. 

Personalul de întreţinere şi de deservire se repartizează astfel:

− personalul de pază şi de pompieri se stabileşte potrivit prevederilor legale;

− îngrijitor − un post la 500 m²;

− numărul muncitorilor calificaţi şi necalificaţi se acordă în funcţie de necesarul fiecărei unităţi, potrivit prevederilor legale. 

Indicatorul utilizatorilor de informaţii din biblioteca publică reprezintă 5% şi maximum 10% din numărul de locuitori ai comunităţii, în condiţiile respectării standardelor din prezenta lege.