Legea nr. 327/2006

M. Of. nr. 624 din 19 iulie 2006

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR                                 SENATUL

 

L E G E

privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din serviciile de probaţiune

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege. 

Art. 1. – (1) Prezenta lege reglementează salarizarea şi alte drepturi ale personalului din serviciile de probaţiune. 

(2) Salarizarea personalului din serviciile de probaţiune se face ţinându-se seama de rolul, răspunderea, complexitatea activităţii, pregătirea şi competenţa profesională. 

(3) Personalul din serviciile de probaţiune se compune din consilieri de probaţiune, şefi ai serviciilor de probaţiune, inspectori de probaţiune şi directorul Direcţiei de probaţiune. 

Art. 2. – (1) După criteriul vechimii în specialitate, funcţia de consilier de probaţiune are patru grade, după cum urmează:

a) consilier de probaţiune debutant – vechime în specialitate de până la un an;

b) consilier de probaţiune grad III – vechime în specialitate de la un an la 4 ani;

c) consilier de probaţiune grad II – vechime în specialitate de la 4 la 6 ani;

d) consilier de probaţiune grad I – vechime în specialitate peste 6 ani. 

(2) După criteriul vechimii în specialitate, funcţia de inspector de probaţiune are două grade, după cum urmează:

a) inspector de probaţiune grad II – vechime în specialitate de la 4 ani la 6 ani;

b) inspector de probaţiune grad I – vechime în specialitate peste 6 ani. 

(3) Fiecare grad corespunde unui nivel al salariului de bază din grila de salarizare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. 

Art. 3. – (1) Pentru activitatea depusă, personalul din serviciile de probaţiune are dreptul la salariu, care se compune din salariul de bază, sporuri, precum şi din premii sau prime, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege. 

(2) Salariul de bază pentru personalul din serviciile de probaţiune se stabileşte pe baza valorii de referinţă sectorială din cadrul autorităţii judecătoreşti şi a coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi în anexă, pe grade profesionale, în funcţie de competenţa profesională şi de vechimea în specialitate. 

Art. 4. – (1) Directorul Direcţiei de probaţiune beneficiază de o indemnizaţie de conducere de maximum 50% din salariul de bază. 

(2) Şefii serviciilor de probaţiune primesc o indemnizaţie de conducere de maximum 30% din salariul de bază. 

(3) Indemnizaţia de conducere face parte din salariul de bază. 

(4) Indemnizaţia de conducere se stabileşte la data numirii în funcţie prin ordin al ministrului justiţiei. 

(5) Indemnizaţia de conducere poate fi reevaluată anual, în raport cu rezultatele obţinute în realizarea atribuţiilor, obiectivelor, programelor şi proiectelor, după aprobarea bugetului anual. 

(6) Persoanele numite temporar într-o funcţie de conducere, în cazul în care titularul acesteia lipseşte din instituţie o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice şi nu beneficiază de salariu pe perioada respectivă, primesc, pe lângă salariul de bază al funcţiei şi gradului în care sunt încadrate, indemnizaţia corespunzătoare funcţiei de conducere pe care o preiau. 

Art. 5. – (1) Pentru rezultate deosebite în activitatea desfăşurată în anul precedent, personalul din serviciile de probaţiune poate beneficia de salariu de merit, care face parte din salariul de bază brut. Salariul de merit poate fi de până la 20%, aplicat la salariul de bază brut, şi se acordă anual. 

(2) Pentru personalul din serviciile de probaţiune, salariul de merit se poate acorda pentru cel mult 25% din numărul de posturi prevăzute în statul de funcţii pentru această categorie de personal. Pentru funcţiile de conducere salariile de merit astfel stabilite se pot acorda în limita a cel mult o treime din numărul total. 

(3) Pentru personalul nou-angajat, salariul de merit se poate acorda după o perioadă de cel puţin 6 luni de la angajare. 

(4) Persoanele care beneficiază de salariu de merit şi cuantumul acestuia se stabilesc de ministrul justiţiei, la propunerea Direcţiei de probaţiune. Salariile de merit se stabilesc şi se acordă de Ministerul Justiţiei, în calitate de angajator. 

Art. 6. – (1) Pentru activitatea desfăşurată, personalul din serviciile de probaţiune beneficiază, la sfârşitul anului calendaristic, de un premiu anual egal cu salariul de bază din ultima lună a anului pentru care se face premierea. 

(2) Pentru cei care nu au lucrat tot timpul anului, premiul se acordă proporţional cu perioada în care au lucrat, luându-se în calcul salariul de bază din ultima lună de activitate. 

(3) Premiile anuale pot fi reduse sau nu se acordă în cazul persoanelor care în cursul anului au desfăşurat activităţi profesionale nesatisfăcătoare ori au săvârşit abateri pentru care au fost sancţionate disciplinar. Aceste drepturi nu se acordă în cazul persoanelor care au fost suspendate sau înlăturate din funcţie pentru fapte imputabile lor. 

Art. 7. – (1) Personalul din serviciile de probaţiune beneficiază de un spor de fidelitate, în raport cu vechimea efectivă în funcţia de specialitate, calculat la salariul de bază, după cum urmează:

a) de la 5 la 10 ani 5%;

b) de la 10 la 15 ani 10%;

c) de la 15 la 20 de ani 15%;

d) peste 20 de ani 20%. 

(2) Sporul prevăzut la alin. (1) se plăteşte de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea efectivă în funcţia de specialitate. 

(3) Sporul de fidelitate se ia în calcul la stabilirea pensiilor şi a celorlalte drepturi, potrivit legii. 

Art. 8. – (1) Pentru vechimea în muncă, personalul din serviciile de probaţiune beneficiază de un spor de vechime de până la 25%, calculat la salariul de bază lunar corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal de lucru, după cum urmează:

a) de la 3 la 5 ani 5%;

b) de la 5 la 10 ani 10%;

c) de la 10 la 15 ani 15%;

d) de la 15 la 20 de ani 20%;

e) peste 20 de ani 25%. 

(2) Sporul de vechime se plăteşte cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea în muncă. 

Art. 9. – Personalul care posedă titlul ştiinţific de doctor în una dintre specialităţile prevăzute la art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor şi de supraveghere a executării sancţiunilor neprivative de libertate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 129/2002, cu modificările ulterioare, beneficiază, la cerere, de un spor de 15% din salariul de bază lunar, care se acordă de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a solicitat. 

Art. 10. – (1) Personalului din serviciile de probaţiune trebuie să i se asigure condiţii normale de muncă şi igienă, de natură să îi asigure sănătatea şi integritatea fizică şi psihică. 

(2) Personalul din serviciile de probaţiune care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite, grele sau vătămătoare beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază, proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii. 

(3) Locurile de muncă şi personalul care beneficiază de sporul prevăzut la alin. (2) se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei. 

Art. 11. – Personalul din serviciile de probaţiune care, potrivit fişei postului, desfăşoară activităţi în penitenciar beneficiază de un spor pentru lucrări în legătură cu activitatea în penitenciar de 30% din salariul de bază brut. 

Art. 12. – (1) Personalul din serviciile de probaţiune delegat sau detaşat, în condiţiile legii, îşi păstrează salariul de bază şi celelalte drepturi prevăzute de lege pentru personalul delegat sau detaşat din cadrul instituţiilor publice din sectorul bugetar. 

(2) Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este detaşată persoana sunt inferioare celor de care beneficia anterior, aceasta îşi păstrează salariul şi celelalte drepturi avute anterior. 

(3) Personalul din serviciile de probaţiune trimis în străinătate, invitat pe contul organizaţiilor sau al altor parteneri străini, pentru acţiuni în interesul serviciului, beneficiază în ţară de drepturile stabilite în condiţiile legii. 

(4) Pentru deplasările în străinătate dispuse de ministrul justiţiei, cheltuielile necesare, inclusiv indemnizaţia de cazare şi diurna în valută, se aprobă de cel care a dispus deplasarea, în limitele reglementărilor aplicabile personalului instituţiilor publice din sectorul bugetar. 

Art. 13. – Personalul din serviciile de probaţiune beneficiază gratuit de asistenţă medicală, proteze şi medicamente, cu respectarea dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei lunare pentru asigurări sociale de sănătate, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului. 

Art. 14. – Personalul din serviciile de probaţiune beneficiază de pensie în condiţiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare. 

Art. 15. – (1) Personalul din serviciile de probaţiune beneficiază de concediu de odihnă plătit. 

(2) Durata concediului de odihnă este de 30 de zile lucrătoare şi corespunde activităţii desfăşurate timp de un an calendaristic. 

(3) Concediul anual de odihnă se efectuează de către personalul din serviciile de probaţiune, de regulă, în perioada vacanţei judecătoreşti. 

(4) Cererile de concediu de odihnă ale consilierilor de probaţiune se aprobă de şeful serviciului de probaţiune. 

(5) Cererile de concediu de odihnă ale inspectorilor de probaţiune şi ale şefilor serviciilor de probaţiune se aprobă de directorul Direcţiei de probaţiune. 

(6) Conducerile Direcţiei de probaţiune şi ale serviciilor de probaţiune au obligaţia să asigure efectuarea concediului de odihnă de către personal în cursul anului calendaristic în care s-a născut acest drept, zilele de concediu neefectuate putând fi reportate în primul trimestru al anului următor. 

Art. 16. – Personalul din serviciile de probaţiune are dreptul la concedii medicale şi la alte concedii, în conformitate cu legislaţia în vigoare. 

Art. 17. – (1) Personalul din serviciile de probaţiune are dreptul la concedii fără plată, a căror durată, însumată, nu poate depăşi 60 de zile calendaristice într-un an, pentru rezolvarea unor situaţii personale. 

(2) Pe durata concediilor fără plată, persoanele respective îşi păstrează calitatea de salariat. 

(3) Concediile fără plată acordate în condiţiile alin. (1) şi

(2) nu constituie vechime în muncă. 

Art. 18. – (1) Personalul din serviciile de probaţiune beneficiază, la cerere, de concedii pentru formare profesională. 

(2) Concediile pentru formare profesională se pot acorda cu sau fără plată. 

Art. 19. – (1) Concediile fără plată pentru formare profesională se acordă la solicitarea persoanei, în cazul formării profesionale pe care persoana o urmează din iniţiativa sa, pe o perioadă de maximum 30 de zile calendaristice. 

(2) Şeful serviciului de probaţiune şi, respectiv, directorul direcţiei de specialitate pot respinge solicitarea persoanei dacă absenţa acesteia ar impieta asupra desfăşurării normale a activităţii. 

Art. 20. – (1) În cazul în care, în cursul a 2 ani calendaristici consecutivi, nu a fost asigurată participarea la o formare profesională pe cheltuiala angajatorului, persoana în cauză are dreptul la un concediu pentru formare profesională plătit, de până la 10 zile. 

(2) Durata concediului pentru formare profesională plătit nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual şi este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce priveşte drepturile cuvenite persoanei, altele decât salariul. 

Art. 21. – (1) În afara concediului de odihnă, angajaţii din serviciile de probaţiune au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă, în cazul unor evenimente familiale deosebite:

a) căsătoria angajatului – 5 zile;

b) naşterea sau căsătoria unui copil al angajatului – 5 zile;

c) decesul soţului sau al unei rude a angajatului până la gradul al II-lea inclusiv – 3 zile. 

(2) Zilele libere plătite, prevăzute la alin. (1), se acordă la cererea solicitantului, potrivit art. 15 alin. (4) şi (5). 

Art. 22. – (1) Pe lângă drepturile prevăzute de prezenta lege, personalul din serviciile de probaţiune beneficiază şi de alte drepturi prevăzute de legislaţia din domeniul muncii şi asigurărilor sociale. 

(2) Personalul angajat la data intrării în vigoare a prezentei legi se reîncadrează în funcţie potrivit vechimii în specialitate şi coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi în anexă. 

Art. 23. – Prevederile Legii nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se mai aplică personalului din serviciile de probaţiune la data intrării în vigoare a prezentei legi. 

Art. 24. – Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. 

 

 

Bucureşti, 14 iulie 2006. 

Nr. 327. 

ANEXĂ

G R I L A   D E   S A L A R I Z A R E

a personalului din serviciile de probaţiune

 

Valoarea de referinţă sectorială = 268 lei