Legea nr. 307/2006 – Republicare *)
M. Of. nr. 297 din 17 aprilie 2019
LEGEA
privind apărarea împotriva incendiilor
Capitolul I
Dispoziții generale
Art. 1. – (1) Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activități specifice, măsuri și sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar și de informare publică, planificate, organizate și realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii și reducerii riscurilor de producere a incendiilor și asigurării intervenției operative pentru limitarea și stingerea incendiilor, în vederea evacuării, salvării și protecției persoanelor periclitate, protejării bunurilor și mediului împotriva efectelor situațiilor de urgență determinate de incendii.
(2) În sensul prezentei legi, termenii și expresiile referitoare la situații de urgență, factori și tipuri de risc, intervenție operativă și evacuare au înțelesul prevăzut în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, iar termenii și expresiile specifice apărării împotriva incendiilor au următorul înțeles:
a) autorizație de securitate la incendiu – actul administrativ emis, în baza legii, de inspectoratul pentru situații de urgență județean sau al municipiului București, prin care se certifică, în urma verificărilor în teren și a documentelor privind realizarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, îndeplinirea cerinței esențiale – securitate la incendiu – la construcții, instalații tehnologice și alte amenajări; autorizația de securitate la incendiu conferă persoanelor fizice sau juridice, deținătoare ale construcțiilor, instalațiilor și ale altor amenajări, dreptul de a le edifica, de a le pune în funcțiune și de a le exploata din punctul de vedere al îndeplinirii cerinței esențiale – securitate la incendiu;
b) aviz de securitate la incendiu – actul emis, în baza legii, de inspectoratul pentru situații de urgență județean sau al municipiului București, după verificarea de conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, adoptate în documentațiile tehnice de proiectare, pentru îndeplinirea cerinței esențiale – securitate la incendiu – a construcțiilor, instalațiilor și altor amenajări;
c) incendiu – ardere autoîntreținută, care se desfășoară fără control în timp și spațiu, care produce pierderi de vieți omenești și/sau pagube materiale și care necesită o intervenție organizată în scopul întreruperii procesului de ardere;
d) cauză a incendiului – suma factorilor care concură la inițierea incendiului, care constă, de regulă, în sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-a aprins, precum și împrejurările determinante care au dus la izbucnirea acestuia;
e) mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor – sisteme, instalații, echipamente, utilaje, aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substanțe și autospeciale destinate prevenirii, limitării și stingerii incendiilor;
f) operațiuni de lungă durată – intervențiile pentru stingerea incendiilor și eliminarea efectelor negative ale acestora cu o durată mai mare de 4 ore;
g) organizare a intervenției în caz de incendiu – ansamblul măsurilor tehnico-organizatorice necesare stabilirii forțelor, responsabilităților, sarcinilor, mijloacelor, metodelor și procedeelor ce pot fi utilizate pentru evacuarea și salvarea persoanelor și animalelor, protecția bunurilor și vecinătăților, precum și pentru stingerea incendiilor;
h) pericol iminent de incendiu – situația creată de cumularea factorilor care concură la inițierea incendiului, declanșarea acestuia fiind posibilă în orice moment;
i) schemă cu riscurile teritoriale – documentul întocmit de inspectoratul pentru situații de urgență județean sau al municipiului București, care cuprinde tipurile de riscuri specifice, precum și resursele estimate pentru gestionare;
j) plan de analiză și acoperire a riscurilor – documentul care cuprinde riscurile potențiale dintr-o unitate administrativ-teritorială, măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective;
k) prevenirea incendiilor – totalitatea acțiunilor de împiedicare a inițierii și propagării incendiilor, de asigurare a condițiilor pentru salvarea persoanelor și bunurilor și de asigurare a securității echipelor de intervenție;
l) raport de intervenție – documentul operativ de informare și analiză statistică în care se înscriu datele esențiale constatate la locul intervenției privind amploarea și intensitatea incendiului, cauza probabilă a acestuia, efectele produse, desfășurarea intervenției, forțele participante și timpii operativi realizați;
m) stingere a incendiilor – totalitatea acțiunilor de limitare și întrerupere a procesului de ardere prin utilizarea de metode, procedee și mijloace specifice;
n) utilizator – persoana fizică sau juridică ce folosește un bun, cu orice titlu, în interesul său, al altuia sau în interes public;
o) scenariu de securitate la incendiu – documentul care descrie calitativ evoluția unui incendiu în timp, identificând evenimentele-cheie care îl caracterizează și îl diferențiază de alte incendii posibile într-o incintă.
Art. 2. – Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, național, cu caracter permanent, la care sunt obligate să participe, în condițiile prezentei legi, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și toate persoanele fizice și juridice aflate pe teritoriul României.
Art. 3. – (1) Coordonarea, controlul și acordarea asistenței tehnice de specialitate în domeniul apărării împotriva incendiilor se asigură de Ministerul Afacerilor Interne1), la nivel central prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar la nivel local prin inspectoratele pentru situații de urgență județene și al municipiului București.
(2) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, denumit în continuare Inspectoratul General, elaborează strategia națională de apărare împotriva incendiilor, care se prezintă Guvernului spre aprobare de către ministrul afacerilor interne1).
(3) Inspectoratele pentru situații de urgență județene și al municipiului București, denumite în continuare inspectorate, își exercită atribuțiile specifice în zone de competență stabilite prin hotărâre a Guvernului2).
(4) Managementul situațiilor de urgență determinate de incendii se asigură prin componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență.
Art. 4. – (1) Autoritățile administrației publice locale asigură aplicarea măsurilor privind activitățile de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în planurile de analiză și acoperire a riscurilor, ce se întocmesc la nivelul localității și județului.
(2) Planurile de analiză și acoperire a riscurilor se actualizează anual.
(3) Metodologia de elaborare și structura-cadru a planului de analiză și acoperire a riscurilor se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne1) și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I3).
(4) Prefecții, primarul general al municipiului București și primarii asigură, după caz, elaborarea planurilor de analiză și acoperire a riscurilor la nivelul unităților administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.
Art. 5. – Persoanele fizice și juridice răspund, potrivit legii, de stabilirea și aplicarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, precum și de consecințele producerii incendiilor.
Capitolul II
Obligații privind apărarea împotriva incendiilor
Secţiunea 1
Obligații generale
Art. 6. – (1) Persoanele fizice și juridice sunt obligate să respecte reglementările tehnice și dispozițiile de apărare împotriva incendiilor și să nu primejduiască, prin deciziile și faptele lor, viața, bunurile și mediul.
(2) Persoana care observă un incendiu are obligația să anunțe prin orice mijloc serviciile de urgență, primarul sau poliția și să ia măsuri, după posibilitățile sale, pentru limitarea și stingerea incendiului.
(3) În cazul în care anunțul de incendiu s-a făcut cu rea-credință, fără motiv întemeiat, autorul răspunde contravențional sau penal, potrivit legii, și suportă cheltuielile ocazionate de deplasarea forțelor de intervenție.
Art. 7. – (1) În caz de incendiu, orice persoană trebuie să acorde ajutor, când și cât este rațional posibil, semenilor aflați în pericol sau în dificultate, din proprie inițiativă ori la solicitarea victimei, a reprezentanților autorităților administrației publice, precum și a personalului serviciilor de urgență.
(2) În cazul incendiilor produse la păduri, plantații, culturi agricole, miriști, pășuni și fânețe, persoanele aflate în apropiere au obligația să intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea și stingerea acestora.
Art. 8. – În cazurile de forță majoră determinate de incendii, persoanele fizice și juridice care dețin, cu orice titlu, terenuri, construcții, instalații tehnologice sau mijloace de transport au următoarele obligații:
a) să permită necondiționat accesul serviciilor de urgență și al persoanelor care acordă ajutor;
b) să permită necondiționat utilizarea apei, a materialelor și a mijloacelor proprii pentru operațiuni de salvare, de stingere și de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane;
c) să accepte măsurile stabilite de comandantul intervenției pentru degajarea terenurilor, demolarea unei construcții sau a unei părți din construcție, tăierea/dezmembrarea mijloacelor de transport, oprirea temporară a activităților sau evacuarea din zona periclitată și să acorde sprijin, cu forțe și mijloace proprii, pentru realizarea acestor măsuri.
Art. 9. – La încheierea oricăror acte de transmitere temporară a dreptului de folosință asupra bunurilor imobile, precum și a contractelor de antrepriză, părțile sunt obligate să prevadă expres în actele respective răspunderile ce le revin în ceea ce privește apărarea împotriva incendiilor.
Art. 10. – (1) Pentru limitarea propagării și stingerea incendiilor, precum și pentru limitarea și înlăturarea efectelor acestora, Consiliul General al Municipiului București, consiliile locale ale sectoarelor acestuia, consiliile județene, consiliile locale, persoanele juridice și asociațiile familiale prevăzute la art. 8 și persoanele fizice care desfășoară individual activități economice în condițiile Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care desfășoară activități economice în mod independent, cu modificările și completările ulterioare4), au obligația să colaboreze între ele, contribuind cu forțe și mijloace, pe bază de reciprocitate sau pe bază contractuală.
(2) Organizarea acțiunilor de colaborare și procedurile necesare se stabilesc prin convenții încheiate între părți, cu avizul inspectoratelor.
Art. 11. – Deținătorii și utilizatorii de construcții ori de instalații, echipamente tehnologice de producție și de transport au obligația să conlucreze cu autoritățile administrației publice și cu organele de specialitate ale acestora în organizarea, asigurarea, pregătirea și punerea în aplicare a planurilor de intervenție în caz de incendiu.
Art. 12. – (1) Autoritățile administrației publice centrale și celelalte organe centrale de specialitate, Consiliul General al Municipiului București, consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, județene sau locale, instituțiile publice și operatorii economici au obligația să angajeze cel puțin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, atestați potrivit metodologiei elaborate de Inspectoratul General. Ocupațiile de cadru tehnic și personal de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor sunt definite pe baza standardelor ocupaționale aprobate conform legislației în vigoare.
(2) Consiliile locale și operatorii economici care desfășoară activități cu risc de incendiu și care au obligația prevăzută la alin. (1) se stabilesc pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General.
(3) Numirea și schimbarea din funcție a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor trebuie comunicate de angajator în termen de 48 de ore de la angajare, după caz, la nivel central Inspectoratului General, iar la nivel local inspectoratelor.
(4) Neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor specifice atrage schimbarea din funcție a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, situație care trebuie comunicată de angajator în termen de 48 de ore de la angajare, la nivel central Inspectoratului General, iar la nivel local inspectoratelor, după caz.
(5) Persoanele fizice și asociațiile familiale care desfășoară activități economice autorizate pe teritoriul României, precum și celelalte entități legal constituite, neprevăzute la alin. (1), îndeplinesc atribuțiile pe linia apărării împotriva incendiilor în nume propriu, prin titularul de drept al entității.
Secţiunea a 2-a
Obligațiile consiliului local și ale primarului
Art. 13. – Consiliul local are următoarele obligații principale:
a) aprobă planul de analiză și acoperire a riscurilor, pentru unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă, stabilește resursele necesare pentru aplicarea acestuia și îl transmite inspectoratului în raza căruia funcționează;
b) emite hotărâri, în condițiile legii, cu privire la organizarea activității de apărare împotriva incendiilor în unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă;
c) instituie reguli și măsuri specifice corelate cu nivelul și natura riscurilor locale;
d) înființează, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului, serviciul voluntar de urgență și aprobă regulamentul de organizare și funcționare al acestuia;
e) desemnează șeful serviciului voluntar de urgență, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului;
f) prevede distinct, potrivit legii, din resursele financiare ale bugetului local, sumele necesare în vederea organizării, înzestrării, funcționării și îndeplinirii atribuțiilor legale de către serviciile de urgență voluntare înființate și exercită controlul folosirii acestora;
g) cuprinde anual în bugetul propriu sumele necesare pentru asigurarea bunurilor din dotarea serviciilor de urgență voluntare, pentru cazurile de avarie, distrugere sau pentru alte evenimente, precum și pentru asigurarea de persoane și răspundere civilă a personalului cu atribuții pe linie de intervenție, pentru cazurile de invaliditate sau de deces, produse prin accidente, catastrofe ori alte asemenea evenimente intervenite în timpul și din cauza îndeplinirii atribuțiilor specifice;
h) asigură includerea, în planurile de organizare, de dezvoltare urbanistică și de amenajare a teritoriului, a căilor de acces pentru intervenții, a lucrărilor pentru realizarea sistemelor de anunțare, alarmare, precum și de alimentare cu apă în caz de incendiu;
i) analizează, semestrial și ori de câte ori este nevoie, capacitatea de apărare împotriva incendiilor a unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă și informează inspectoratul cu privire la măsurile stabilite pentru optimizarea acesteia;
j) asigură imobile și spații amenajate corespunzător pentru funcționarea serviciului de urgență voluntar, precum și mijloacele de comunicații necesare;
k) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege pentru apărarea împotriva incendiilor.
Art. 14. – Primarul are următoarele obligații principale:
a) asigură elaborarea planului de analiză și acoperire a riscurilor și aplicarea acestuia;
b) asigură respectarea criteriilor de performanță pentru constituirea serviciului de urgență voluntar și elaborarea regulamentului de organizare și funcționare al acestuia;
c) coordonează organizarea permanentă a intervenției în caz de incendiu la nivelul unității administrativ-teritoriale, asigură participarea la intervenție a serviciului voluntar de urgență cu mijloacele din dotare și conducerea intervenției, până la stingerea incendiului ori până la sosirea forțelor inspectoratului;
d) asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul adunărilor sau al manifestărilor publice;
e) asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la construcțiile și instalațiile tehnologice aparținând domeniului public și privat al unității administrativ-teritoriale, precum și la instituțiile publice;
f) dispune verificarea îndeplinirii măsurilor stabilite prin avizele, autorizațiile și acordurile pe care le emite;
g) asigură realizarea și menținerea în stare de funcționare a căilor de acces, a sistemelor de anunțare, alarmare, precum și de alimentare cu apă în caz de incendiu;
h) organizează și execută, prin serviciul de urgență voluntar, controlul respectării regulilor de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetățenești; informează populația cu privire la modul de comportare și de intervenție în caz de incendiu;
i) asigură încadrarea serviciului de urgență voluntar cu personal atestat în condițiile legii, precum și pregătirea profesională și antrenarea acestuia;
j) asigură condițiile pentru participarea la concursuri a serviciilor de urgență voluntare și a cercurilor de elevi Prietenii pompierilor;
k) asigură dotarea serviciilor de urgență voluntare, potrivit normelor, cu mijloace tehnice pentru apărare împotriva incendiilor și echipamente de protecție specifice, carburanți, lubrifianți și alte mijloace necesare susținerii operațiunilor de intervenție, inclusiv hrana și antidotul pentru participanții la intervențiile de lungă durată;
l) informează de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea și stingerea, cu forțe și mijloace proprii, a oricărui incendiu pe raza unității administrativ-teritoriale, iar în termen de 3 zile lucrătoare completează și trimite acestuia raportul de intervenție;
m) analizează anual dotarea cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor și asigură completarea acesteia, conform normelor în vigoare;
n) comunică de îndată inspectoratului scoaterea și repunerea din/în funcțiune a oricărei autospeciale de intervenție, precum și, în scris, dotarea cu autospeciale de intervenție noi;
o) asigură, prin mijloacele avute la dispoziție, desfășurarea activităților de informare și educație antiincendiu a populației;
p) analizează și soluționează petițiile cetățenilor în problema apărării împotriva incendiilor;
q) îndeplinește orice alte obligații prevăzute de lege pentru apărarea împotriva incendiilor a comunității locale.
Secţiunea a 3-a
Obligațiile consiliului județean și ale Consiliului General al Municipiului București
Art. 15. – Consiliul județean/Consiliul General al Municipiului București are următoarele obligații principale:
a) aprobă planul de analiză și acoperire a riscurilor aferent județului sau municipiului București, după caz, și stabilește resursele necesare pentru aplicarea acestuia;
b) instituie reguli și dispoziții de apărare împotriva incendiilor pentru domeniul public și privat al unității administrativ-teritoriale;
c) analizează anual capacitatea de apărare împotriva incendiilor și hotărăște măsuri de optimizare a acesteia;
d) asigură, pe baza programelor de dezvoltare, cuprinderea în planurile de amenajare a teritoriului a sistemelor de alimentare cu apă, precum și a căilor de acces pentru intervenție în caz de incendiu;
e) prevede și aprobă în bugetul propriu fondurile necesare pentru realizarea acțiunilor și măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
f) hotărăște, în condițiile legii, înființarea unor centre de formare și evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgență, cu acordul Inspectoratului General;
g) sprijină organizatoric, material și financiar organizarea și desfășurarea concursurilor serviciilor de urgență și cercurilor de elevi Prietenii pompierilor;
h) îndeplinește orice alte obligații prevăzute de lege.
Secţiunea a 4-a
Obligațiile prefectului
Art. 16. – Prefectul are următoarele obligații principale:
a) coordonează activitățile de apărare împotriva incendiilor din responsabilitatea autorităților centrale din teritoriu, conform legii;
b) aprobă schema cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială, întocmită de inspectorat;
c) instituie, în condițiile legii, măsuri obligatorii în domeniul apărării împotriva incendiilor;
d) analizează rapoartele întocmite de organele de specialitate și dispune măsuri pentru respectarea legalității în domeniu;
e) îndeplinește orice alte obligații prevăzute de lege în domeniul apărării împotriva incendiilor.
Secţiunea a 5-a
Obligațiile autorităților administrației publice centrale
Art. 17. – (1) Ministerul Afacerilor Interne5) își exercită atribuțiile în domeniul apărării împotriva incendiilor prin Inspectoratul General și inspectorate.
(2) Inspectoratul General elaborează strategii, norme, reglementări tehnice și dispoziții generale privind apărarea împotriva incendiilor, obligatorii pe întregul teritoriu al României, care se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne*) și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I6).
(3) Cheltuielile curente și de capital aferente activității serviciilor de urgență profesionale se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne5), precum și din alte surse prevăzute de lege.
Art. 18. – Ministerele și celelalte organe ale administrației publice centrale au următoarele obligații principale:
a) elaborează, pe baza strategiei naționale de apărare împotriva incendiilor, strategii sectoriale privind apărarea împotriva incendiilor în domeniul lor de competență și asigură aplicarea acestora;
b) emit/modifică, cu avizul Inspectoratului General, norme și reglementări tehnice de apărare împotriva incendiilor, specifice domeniului lor de activitate;
c) îndrumă, controlează și analizează respectarea normelor și reglementărilor tehnice;
d) stabilesc, pe baza metodologiei elaborate de Inspectoratul General, metode și proceduri pentru identificarea, evaluarea și controlul riscurilor de incendiu, specifice domeniului de competență;
e) organizează și gestionează baze de date privind, în principal, riscurile de incendiu, caracteristicile substanțelor și materialelor utilizate în domeniu, metodele adecvate de intervenție și protecție, mijloacele existente, cadrele tehnice și evenimentele specifice;
f) stabilesc, împreună cu Inspectoratul General, în domeniul lor de competență, temele și activitățile practic-aplicative și de educație privind apărarea împotriva incendiilor, care se includ în programele pentru toate formele de învățământ, în planurile activităților extrașcolare, precum și în programele de formare continuă a adulților;
g) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de lege privind apărarea împotriva incendiilor.
Secţiunea a 6-a
Obligațiile administratorului, conducătorului instituției, utilizatorului și salariatului
Art. 19. – Administratorul sau conducătorul instituției, după caz, are următoarele obligații principale:
a) să stabilească, prin dispoziții scrise, responsabilitățile și modul de organizare pentru apărarea împotriva incendiilor în unitatea sa, să le actualizeze ori de câte ori apar modificări și să le aducă la cunoștință salariaților, utilizatorilor și oricăror persoane interesate;
b) să asigure identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor conform criteriilor stabilite;
c) să solicite și să obțină avizele și autorizațiile de securitate la incendiu, prevăzute de lege, și să asigure respectarea condițiilor care au stat la baza eliberării acestora;
d) să permită, în condițiile legii, executarea controalelor și a inspecțiilor de prevenire împotriva incendiilor, să prezinte documentele și informațiile solicitate și să nu îngreuneze sau să obstrucționeze în niciun fel efectuarea acestora;
e) să permită alimentarea cu apă a autospecialelor de intervenție în situații de urgență;
f) să întocmească, să actualizeze permanent și să transmită inspectoratului lista cu substanțele periculoase, clasificate potrivit legii, utilizate în activitatea sa sub orice formă, cu mențiuni privind: proprietățile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezintă pentru sănătate și mediu, mijloacele de protecție recomandate, metodele de intervenție și prim ajutor, substanțele pentru stingere, neutralizare sau decontaminare;
g) să elaboreze instrucțiunile de apărare împotriva incendiilor și să stabilească atribuțiile ce revin salariaților la locurile de muncă;
h) să verifice dacă salariații cunosc și respectă instrucțiunile necesare privind măsurile de apărare împotriva incendiilor și să verifice respectarea acestor măsuri semnalate corespunzător prin indicatoare de avertizare de către persoanele din exterior care au acces în unitatea sa;
i) să asigure constituirea, conform art. 12 alin. (2), cu avizul inspectoratului, a serviciului de urgență privat, precum și funcționarea acestuia conform reglementărilor în vigoare ori să încheie contract cu un alt serviciu de urgență voluntar sau privat, capabil să intervină operativ și eficace pentru stingerea incendiilor;
j) să solicite și să obțină avizele de înființare și pentru sectoarele de competență ale serviciului privat pentru situații de urgență și să asigure respectarea condițiilor care au stat la baza eliberării acestora;
k) să asigure întocmirea și actualizarea planurilor de intervenție și condițiile pentru aplicarea acestora în orice moment;
l) să permită, la solicitare, accesul forțelor inspectoratului în unitatea sa în scop de recunoaștere, instruire sau de antrenament și să participe la exercițiile și aplicațiile tactice de intervenție organizate de acesta;
m) să asigure utilizarea, verificarea, întreținerea și repararea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor cu personal atestat, conform instrucțiunilor furnizate de proiectant;
n) să asigure pregătirea și antrenarea serviciului de urgență privat pentru intervenție;
o) să asigure și să pună în mod gratuit la dispoziție forțelor chemate în ajutor mijloacele tehnice pentru apărare împotriva incendiilor și echipamentele de protecție specifice riscurilor care decurg din existența și funcționarea unității sale, precum și antidotul și medicamentele pentru acordarea primului ajutor;
p) să stabilească și să transmită către transportatorii, distribuitorii și utilizatorii produselor sale regulile și măsurile de apărare împotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile la utilizarea, manipularea, transportul și depozitarea produselor respective;
q) să informeze de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea și stingerea cu forțe și mijloace proprii a oricărui incendiu, iar în termen de 3 zile lucrătoare să completeze și să trimită acestuia raportul de intervenție;
r) să utilizeze în unitatea sa numai mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, certificate conform legii;
s) să îndeplinească orice alte atribuții prevăzute de lege privind apărarea împotriva incendiilor.
Art. 20. – Persoanele fizice, asociațiile familiale sau persoanele juridice care dețin părți din același imobil trebuie să colaboreze pentru îndeplinirea obligațiilor ce le revin din prezenta lege, în vederea asigurării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pentru întregul imobil.
Art. 21. – Utilizatorul are următoarele obligații principale:
a) să cunoască și să respecte măsurile de apărare împotriva incendiilor, stabilite de administrator, conducătorul instituției, proprietar, producător sau importator, după caz;
b) să întrețină și să folosească, în scopul pentru care au fost realizate, dotările pentru apărarea împotriva incendiilor, puse la dispoziție de administrator, conducătorul instituției, proprietar, producător sau importator;
c) să respecte normele de apărare împotriva incendiilor, specifice activităților pe care le organizează sau le desfășoară;
d) să aducă la cunoștința administratorului, conducătorului instituției sau proprietarului, după caz, orice defecțiune tehnică ori altă situație care constituie pericol de incendiu.
Art. 22. – Fiecare salariat are, la locul de muncă, următoarele obligații principale:
a) să respecte regulile și măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoștință, sub orice formă, de administrator sau de conducătorul instituției, după caz;
b) să utilizeze substanțele periculoase, instalațiile, utilajele, mașinile, aparatura și echipamentele, potrivit instrucțiunilor tehnice, precum și celor date de administrator sau de conducătorul instituției, după caz;
c) să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor și instalațiilor de apărare împotriva incendiilor;
d) să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă orice încălcare a normelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situații stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum și orice defecțiune sesizată la sistemele și instalațiile de apărare împotriva incendiilor;
e) să coopereze cu salariații desemnați de administrator, după caz, respectiv cu cadrul tehnic specializat, care are atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
f) să acționeze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul apariției oricărui pericol iminent de incendiu;
g) să furnizeze persoanelor abilitate toate datele și informațiile de care are cunoștință, referitoare la producerea incendiilor.
Secţiunea a 7-a
Obligațiile proiectanților și executanților
Art. 23. – Proiectanții de construcții și amenajări, de echipamente, utilaje și instalații sunt obligați:
a) să elaboreze scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de construcții, instalații și amenajări stabilite pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General și să evalueze riscurile de incendiu, pe baza metodologiei emise de Inspectoratul General și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I7);
b) să cuprindă în documentațiile pe care le întocmesc măsurile de apărare împotriva incendiilor, specifice naturii riscurilor pe care le conțin obiectele proiectate;
c) să prevadă în documentațiile tehnice de proiectare, potrivit reglementărilor specifice, mijloacele tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor și echipamentele de protecție specifice;
d) să includă în proiecte și să predea beneficiarilor schemele și instrucțiunile de funcționare a mijloacelor de apărare împotriva incendiilor pe care le-au prevăzut în documentații, precum și regulile necesare de verificare și întreținere în exploatare a acestora, întocmite de producători;
e) să asigure asistența tehnică necesară realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în documentații, până la punerea în funcțiune.
Art. 24. – Executanții lucrărilor de construcții și de montaj de echipamente și instalații sunt obligați:
a) să realizeze integral și la timp măsurile de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în proiecte, cu respectarea prevederilor legale aplicabile acestora;
b) să asigure luarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul executării lucrărilor, precum și la organizările de șantier;
c) să asigure funcționarea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor prevăzute în documentațiile de execuție la parametrii proiectați, înainte de punerea în funcțiune.
Art. 25. – Proiectanților și executanților le sunt aplicabile, după caz, și dispozițiile prevăzute la art. 19-22.
Secţiunea a 8-a
Obligațiile cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor
Art. 26. – (1) Cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, desemnate/desemnat la nivelul autorităților administrației publice centrale, ministerelor și celorlalte organe centrale de specialitate, au/are următoarele obligații principale:
a) elaborează programele de optimizare a capacității de apărare împotriva incendiilor în domeniul de activitate al autorității respective;
b) fac/face propuneri de reglementări tehnice și organizatorice a activității de apărare împotriva incendiilor în domeniul specific;
c) controlează modul de aplicare a prevederilor legale pentru apărarea împotriva incendiilor, în cadrul instituției publice care i-a desemnat;
d) elaborează și supun/supune spre analiză ministrului de resort sau conducătorului instituției, după caz, raportul anual de evaluare a nivelului de apărare împotriva incendiilor din domeniul de activitate;
e) analizează anual respectarea încadrării în criteriile de constituire a serviciilor de urgență private din instituțiile și unitățile subordonate, dotarea cu mijloace de apărare împotriva incendiilor și fac/face propuneri de optimizare a acestora;
f) elaborează și înaintează spre aprobare programe de informare și educație specifică.
(2) Formarea și evaluarea cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor se realizează de unitățile abilitate în condițiile legii, iar certificarea competenței profesionale se realizează de Centrul Național pentru Securitate la Incendiu și Protecție Civilă autorizat la Centrul Național de Formare Profesională a Adulților.
Art. 27. – (1) Cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, din cadrul Consiliului General al Municipiului București, consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, consiliilor județene și locale, instituțiilor și operatorilor economici au/are următoarele obligații principale:
a) participă la elaborarea și aplicarea concepției de apărare împotriva incendiilor la nivelul unității administrativ-teritoriale, instituției sau operatorului economic;
b) controlează aplicarea normelor de apărare împotriva incendiilor în domeniul specific;
c) propun/propune includerea în bugetele proprii a fondurilor necesare organizării activității de apărare împotriva incendiilor, dotării cu mijloace tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor și echipamente de protecție specifice;
d) îndrumă și controlează activitatea de apărare împotriva incendiilor și analizează respectarea încadrării în criteriile de constituire a serviciilor de urgență voluntare sau private, după caz, în unitățile și instituțiile din care fac/face parte;
e) prezintă conducerii, semestrial sau ori de câte ori situația impune, raportul de evaluare a capacității de apărare împotriva incendiilor;
f) răspund/răspunde de pregătirea serviciului de urgență voluntar sau privat, după caz, precum și de participarea acestuia la concursurile profesionale;
g) acordă sprijin și asistență tehnică de specialitate centrelor operative pentru situații de urgență în îndeplinirea atribuțiilor.
(2) Formarea, evaluarea și certificarea competenței profesionale a cadrelor tehnice/personalului cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, prevăzute la alin. (1), se realizează în centre de formare și evaluare abilitate prin lege, pe baza standardelor ocupaționale recunoscute la nivel național.
Capitolul III
Exercitarea autorității de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor
Art. 28. – (1) Exercitarea autorității de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor se realizează prin activități de reglementare, autorizare, avizare, atestare, recunoaștere, desemnare, supraveghere a pieței, control, organizarea stingerii incendiilor și tragerea la răspundere juridică a persoanelor vinovate.
(2) Controlul de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor se exercită, la nivel central, prin inspecția de prevenire și alte compartimente și unități din structura sau subordinea Inspectoratului General, respectiv, la nivel local, prin inspecțiile de prevenire din cadrul inspectoratelor, în scopul aplicării unitare a prevederilor legale pe întregul teritoriu al României, potrivit competențelor.
Art. 29. – (1) În toate fazele de cercetare, proiectare, execuție și pe întreaga lor durată de existență, construcțiile și amenajările de orice tip, echipamentele, utilajele și instalațiile tehnologice se supun unei examinări sistematice și calificate pentru identificarea, evaluarea și controlul riscurilor de incendiu, în condițiile prevăzute de reglementările specifice.
(2) Obligația executării activităților prevăzute la alin. (1) revine persoanelor care concură la proiectarea, realizarea, exploatarea, întreținerea, repararea, postutilizarea construcțiilor, echipamentelor și a instalațiilor tehnologice, potrivit legii.
(3) Criteriile privind obligația identificării, evaluării și implementării măsurilor de apărare împotriva incendiilor se elaborează de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 30. – (1) Începerea lucrărilor de execuție la construcții și amenajări noi, de modificare a celor existente și/sau schimbarea destinației acestora, precum și punerea lor în funcțiune se fac numai după obținerea avizului sau autorizației de securitate la incendiu, după caz.
(2) Obligația solicitării și obținerii avizelor și/sau a autorizațiilor prevăzute la alin. (1) revine persoanei fizice ori juridice care finanțează și realizează investiții noi sau intervenții la construcțiile existente ori, după caz, beneficiarului investiției.
(3) Avizele și autorizațiile prevăzute la alin. (1) se eliberează de inspectorate, în termen de cel mult 30 de zile de la depunerea cererii, în condițiile prevăzute de normele metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu.
(4) Categoriile de construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu se aprobă prin hotărâre a Guvernului8).
(5) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru construcțiile și amenajările din categoriile prevăzute la alin. (4), care au fost puse în funcțiune fără obținerea autorizației de securitate la incendiu, persoanele prevăzute la alin. (2) au obligația obținerii respectivului act administrativ până la data de 31 decembrie 20169).
(6) Până la obținerea autorizației de securitate la incendiu conform alin. (5), răspunderea exclusivă în ceea ce privește funcționarea construcțiilor și amenajărilor din punctul de vedere al asigurării cerinței de securitate la incendiu revine beneficiarilor investițiilor.
(7) Excepția prevăzută la alin. (5) nu se aplică în situațiile în care se constată încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu care impune oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor, potrivit criteriilor stabilite prin hotărâre a Guvernului, cazuri care constituie contravenții potrivit legii.
(8) Până la obținerea autorizației de securitate la incendiu conform alin. (5), beneficiarii investițiilor care vizează construcții publice au obligația să realizeze și să amplaseze panouri de înștiințare în dreptul intrărilor în spațiile respective, cu următorul conținut, tipărit cu litere de tipar cu dimensiuni de minimum 2,5 cm, de culoare roșie, pe fundal alb: „Acest spațiu funcționează fără autorizația de securitate la incendiu.”
(9) Obligația prevăzută la alin. (8) vizează categoriile de construcții, cuprinse în hotărârea de Guvern prevăzută la alin. (4), cu următoarele destinații și funcțiuni:
a) clădiri ori spații amenajate în clădiri cu destinația de comerț – baruri, cluburi, discoteci, restaurante, centre comerciale, magazine, supermagazine și hipermagazine;
b) clădiri ori spații amenajate în clădiri cu destinația de cultură – teatre, cinematografe, săli polivalente, săli de spectacole sau altele asemenea, destinate sau deschise participării publicului;
c) clădiri ori spații amenajate în clădiri cu destinația de turism – hoteluri, moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane turistice, pensiuni, apartamente și camere de închiriat în regim hotelier.
(10) Nerespectarea cerințelor care au stat la baza emiterii avizului sau autorizației de securitate la incendiu, prevăzute în normele metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu, atrage sancționarea conform legii și pierderea valabilității avizului sau autorizației de securitate la incendiu.
(11) Litigiile generate de emiterea și pierderea valabilității avizului sau autorizației de securitate la incendiu se soluționează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
(12) În situația în care se constată pierderea valabilității avizului de securitate la incendiu ori lucrările de construcții au început fără acest document, inspectoratele pentru situații de urgență informează autoritatea care a emis autorizația de construire, respectiv structurile competente ale Inspectoratului de Stat în Construcții, pentru a dispune măsurile prevăzute de lege.
(13) Pierderea valabilității autorizației de securitate la incendiu și încălcarea gravă a cerinței securitate la incendiu care impune oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor se comunică la registrul comerțului, prefectului și instituțiilor publice interesate, în cel mult 48 de ore.
(14) Normele metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu se elaborează de Inspectoratul General, se aprobă de ministrul afacerilor interne5) și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I10).
Art. 31. – (1) La recepția la terminarea lucrărilor de construcții aferente clădirilor civile cu săli aglomerate, înalte, foarte înalte, din categoria de importanță excepțională sau deosebită, de producție și/sau depozitare cu suprafețe desfășurate de peste 5.000 mp și risc mare sau foarte mare de incendiu, centrelor comerciale cu suprafața desfășurată de peste 2.500 mp, parcajelor cu mai mult de 100 de locuri de parcare pentru autoturisme, clădirilor de turism având capacitatea mai mare de 50 de locuri de cazare, spitalelor, căminelor pentru copii și bătrâni sau altor clădiri destinate persoanelor ce nu se pot evacua singure, investitorii sunt obligați să solicite în scris și să includă în comisia de recepție, în calitate de membru, o persoană desemnată de inspecțiile de prevenire din cadrul inspectoratelor.
(2) Procesul-verbal de recepție va consemna realizarea măsurilor de securitate la incendiu prevăzute în documentația de execuție fără de care recepția nu este acceptată.
(3) Obligația prevăzută la art. 30 alin. (2) privind autorizația de securitate la incendiu trebuie îndeplinită după admiterea recepției la terminarea lucrărilor și remedierea tuturor neconformităților.
Capitolul IV
Serviciile de urgență voluntare și private
Secţiunea 1
Dispoziții comune
Art. 32. – (1) Serviciile de urgență sunt profesioniste sau voluntare, publice ori private.
(2) Serviciile de urgență profesioniste funcționează în subordinea Inspectoratului General, potrivit reglementărilor specifice.
(3) Consiliile locale au obligația să constituie servicii de urgență voluntare, iar operatorii economici și instituțiile, care desfășoară activități cu risc de incendiu, servicii de urgență private, potrivit legii.
(4) În domeniul apărării împotriva incendiilor pot funcționa și servicii de urgență private constituite ca societăți.
Secţiunea a 2-a
Constituirea și atribuțiile serviciilor de urgență voluntare sau private
Art. 33. – (1) Serviciile de urgență voluntare/private sunt structuri specializate, altele decât cele aparținând serviciilor de urgență profesioniste, organizate cu personal angajat și/sau voluntar, în scopul apărării vieții, avutului public și/sau a celui privat împotriva incendiilor și a altor calamități, în sectoarele de competență stabilite cu avizul inspectoratelor.
(2) Serviciile de urgență voluntare/private au în structură compartiment sau specialiști pentru prevenire, formații de intervenție și, după caz, dispecerate, ateliere de reparații și de întreținere.
(3) Constituirea, încadrarea și dotarea serviciilor de urgență voluntare/private se realizează pe baza criteriilor de performanță elaborate de Inspectoratul General și aprobate prin ordin al ministrului afacerilor interne5).
(4) Organizarea și funcționarea serviciilor de urgență voluntare/private se stabilesc prin regulamente aprobate, după caz, de consiliile locale sau conducerile operatorilor economici și instituțiilor care le-au constituit, cu respectarea criteriilor de performanță.
(5) Înființarea, extinderea sau restrângerea activității, precum și desființarea unui serviciu de urgență voluntar/privat se fac numai cu avizul inspectoratului.
(6) Nerespectarea criteriilor de performanță de către serviciile de urgență private implică anularea avizelor de înființare/pentru sectoare de competență, ca sancțiune contravențională complementară.
(7) Situațiile care implică anularea avizelor, conform alin. (6), sunt stabilite prin criteriile de performanță prevăzute la alin. (3).
Art. 34. – Serviciile de urgență voluntare/private au următoarele atribuții principale:
a) desfășoară activități de informare și instruire privind cunoașterea și respectarea regulilor și a măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
b) verifică modul de aplicare a normelor, reglementărilor tehnice și dispozițiilor care privesc apărarea împotriva incendiilor, în domeniul de competență;
c) asigură intervenția pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului ajutor și protecția persoanelor, a animalelor și a bunurilor periclitate de incendii sau în alte situații de urgență.
Art. 35. – (1) Formarea, evaluarea și certificarea competenței profesionale a personalului serviciilor de urgență voluntare sau private se realizează de centre de formare și evaluare abilitate prin lege, avizate de Inspectoratul General.
(2) Statutul personalului din serviciile de urgență voluntare se stabilește prin hotărâre a Guvernului11).
Art. 36. – (1) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital aferente activității serviciilor de urgență voluntare se asigură din bugetele locale.
(2) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital aferente activității serviciilor de urgență private se asigură de operatorii economici și instituțiile care le-au constituit.
Art. 37. – (1) Pe baza hotărârii consiliului local și în condițiile prevăzute de lege, serviciul de urgență voluntar poate presta, contra cost, către orice persoană fizică sau juridică, fără a afecta îndeplinirea atribuțiilor, unele servicii cum sunt:
a) supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor la târguri, expoziții, manifestări cultural-sportive, activități de filmare și altele asemenea;
b) transport de apă, evacuarea apei din subsolurile clădirilor sau din fântâni;
c) limitarea, colectarea sau îndepărtarea unor produse poluante;
d) efectuarea de lucrări la înălțime;
e) transport de apă.
(2) Costurile pentru prestările de servicii efectuate sunt stabilite prin hotărâre a consiliului local, iar sumele încasate se constituie ca venituri ale bugetului local.
Secţiunea a 3-a
Drepturi, indemnizații și despăgubiri ce se acordă personalului serviciilor de urgență voluntare sau private
Art. 38. – În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, personalul serviciilor de urgență voluntare sau private are următoarele drepturi:
a) să solicite de la persoanele fizice și juridice date, informații și documente necesare îndeplinirii atribuțiilor legale privind apărarea împotriva incendiilor;
b) să stabilească restricții ori să interzică, potrivit competenței prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare a serviciului, utilizarea focului deschis și efectuarea unor lucrări cu substanțe inflamabile, pentru a preveni producerea de incendii ori explozii;
c) să propună persoanelor în drept oprirea funcționării sau demolarea construcției incendiate, precum și a celor vecine ori a unei părți din acestea, în scopul limitării propagării incendiilor;
d) să utilizeze, în funcție de necesitate, apa, indiferent de sursa din care provine, pentru intervenții la incendii;
e) să se deplaseze cu autospecialele din dotare la locul intervenției, pe drumuri care nu sunt deschise circulației publice ori pe alte terenuri, dacă cerințele de operativitate și de lucru impun aceasta;
f) să oprească ori să limiteze traficul public în zona desfășurării operațiunilor de intervenție;
g) să intre în locuința persoanelor fizice, la solicitarea sau cu consimțământul acestora, în condițiile prevăzute de lege; în cazul când se impune înlăturarea unui pericol iminent de incendiu asupra vieții, integrității fizice a persoanelor sau bunurilor acestora, consimțământul nu este necesar.
Art. 39. – (1) Personalul angajat al serviciilor de urgență voluntare/private se încadrează în condiții de muncă similare personalului serviciilor de urgență profesioniste.
(2) Personalul serviciilor de urgență voluntare/private are obligația să poarte uniformă, echipament de protecție și însemne distinctive, ale căror descriere, condiții de acordare și folosire se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Afacerilor Interne5), aprobat prin hotărâre a Guvernului și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I12).
(3) Consiliul local, administratorul sau conducătorul instituției asigură gratuit personalului serviciilor de urgență voluntare/private uniforma și echipamentul de protecție adecvate misiunilor pe care le îndeplinește, iar în cazul în care pe timpul intervenției i s-au degradat îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, îl despăgubește în mod corespunzător.
Art. 40. – (1) Pe timpul intervenției, personalului serviciilor de urgență voluntare/private i se asigură antidot adecvat naturii mediului de lucru.
(2) În cazul operațiunilor de lungă durată, personalului serviciilor de urgență voluntare/private i se asigură hrana, gratuit, în echivalentul a cel puțin 2.000 de calorii.
(3) Obligația asigurării drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) revine consiliului local, administratorului sau conducătorului instituției, după caz.
Art. 41. – (1) Personalul serviciilor de urgență voluntare are dreptul la indemnizații pentru timpul efectiv de lucru la intervenții și la celelalte activități prevăzute în programul serviciului.
(2) Cuantumul orar al indemnizației prevăzute la alin. (1) se stabilește și se acordă de consiliul local, diferențiat pe categorii de funcții.
Art. 42. – (1) Pe timpul cât se află la cursuri de pregătire și concursuri profesionale, organizate în afara localității în care funcționează serviciul, personalul serviciilor de urgență voluntare beneficiază de toate drepturile de deplasare, cazare și de diurnă ca și personalul serviciilor de urgență profesioniste, care se acordă de consiliul local.
(2) Personalul serviciilor de urgență voluntare, salariați ai altor instituții publice sau operatori economici, își păstrează drepturile de salariu la locul de muncă pentru perioada cât participă la intervenții, cursuri de pregătire ori concursuri profesionale.
Art. 43. – Persoanele juridice care organizează servicii de urgență voluntare/private au obligația să asigure personalul, angajat sau voluntar, la o societate de asigurări pentru caz de boală profesională, accident ori deces produs în timpul sau din cauza îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin pe timpul intervențiilor, concursurilor profesionale, antrenamentelor ori altor misiuni specifice.
Capitolul V
Răspunderea juridică
Art. 44. – (1) Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, contravențională, materială, civilă sau penală, după caz.
(2) Continuarea activității, după ce s-a dispus de către organele de control oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor, constituie infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități și se pedepsește potrivit art. 348 din Codul penal.
Art. 45. – Constituie contravenții următoarele fapte și se sancționează după cum urmează:
I. cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei:
a) nerespectarea de către primar, administrator sau conducătorul instituției a obligațiilor de informare a inspectoratului despre izbucnirea și stingerea, cu forțe și mijloace proprii, a unui incendiu și de transmitere a raportului de intervenție;
b) neasigurarea și nepunerea în mod gratuit la dispoziția forțelor chemate în ajutor, de către administrator sau conducătorul instituției, a mijloacelor tehnice pentru apărare împotriva incendiilor și a echipamentelor de protecție specifice riscurilor care decurg din existența și funcționarea unității, precum și a antidotului și medicamentelor pentru acordarea primului ajutor;
c) neconsemnarea de către persoanele fizice și juridice în actele de transmitere temporară a dreptului de folosință, precum și de antrepriză a răspunderilor ce le revin în ceea ce privește apărarea împotriva incendiilor;
d) necooperarea persoanelor fizice sau juridice care dețin părți din același imobil în vederea asigurării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
II. cu amendă de la 1.001 lei la 2.500 lei:
a) neanunțarea, prin orice mijloc, a serviciilor de urgență, a primarului sau a poliției de către persoana care observă un incendiu și, după caz, neluarea măsurilor, după posibilitățile sale, pentru limitarea și stingerea incendiului;
b) neangajarea de către autoritățile administrației publice centrale și celelalte organe centrale de specialitate, Consiliul General al Municipiului București, consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, consiliile județene sau locale, instituțiile publice și operatorii economici care desfășoară activități cu risc de incendiu, prevăzuți la art. 12 alin. (2), a cel puțin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor;
c) nerespectarea de către primar, administrator sau conducătorul instituției a obligațiilor de încadrare a serviciului de urgență voluntar sau privat cu personal atestat în condițiile legii, de pregătire profesională și antrenare a acestuia pentru intervenție;
d) nerespectarea de către primar a obligațiilor ce îi revin în conformitate cu prevederile art. 14 lit. j), k) și m)-o);
e) nerespectarea de către salariați a obligațiilor ce le revin potrivit prevederilor art. 22 lit. a), b), e) și f);
f) nerespectarea de către cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor a obligațiilor pe care le au potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) lit. b), e), f) și ale art. 27 alin. (1) lit. c)-e);
g) nerespectarea de către utilizator a obligațiilor stabilite la art. 21 lit. d);
III. cu amendă de la 2.501 lei la 5.000 lei:
a) inacțiunea persoanelor fizice și juridice aflate în apropierea incendiilor produse la păduri, plantații, culturi agricole, miriști, pășuni și fânețe și care nu intervin imediat cu mijloacele de care dispun pentru limitarea și stingerea acestora;
b) neîndeplinirea de către Consiliul General al Municipiului București, consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, consiliile județene, consiliile locale și persoanele juridice prevăzute la art. 8 a obligației de organizare a colaborării prin convenții încheiate între părți;
c) nerespectarea de către primar a obligațiilor ce îi revin în conformitate cu prevederile art. 14 lit. b), d)-f) și h);
d) neîndeplinirea de către ministere și celelalte organe ale administrației publice centrale de specialitate a obligațiilor pe care le au potrivit prevederilor art. 18 lit. c)-e);
e) neîndeplinirea de către administrator sau conducătorul instituției a obligațiilor pe care le are în conformitate cu prevederile art. 19 lit. g), k), l) și m);
f) necunoașterea și nerespectarea de către utilizator a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, stabilite de administrator, proprietar, producător sau importator, după caz;
g) neîndeplinirea de către salariați a obligațiilor pe care le au potrivit dispozițiilor art. 22 lit. c), d) și g);
h) neîndeplinirea de către proiectanți a obligațiilor ce le revin în conformitate cu prevederile art. 23 lit. d) și e);
i) nerespectarea de către executanții lucrărilor de construcții și de montaj de echipamente și instalații a dispozițiilor art. 24 lit. b) și c);
j) neîndeplinirea de către cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor a obligațiilor pe care le au potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a) și c) și ale art. 27 alin. (1) lit. b) și f);
k) nerespectarea obligației de realizare și amplasare a panourilor de înștiințare de către beneficiarii investițiilor în construcții și amenajări, conform prevederilor art. 30 alin. (8);
IV. cu amendă de la 5.001 lei la 10.000 lei:
a) neîndeplinirea de către persoanele fizice și juridice a obligațiilor ce le revin în situații de forță majoră determinate de incendii, prevăzute la art. 8;
b) neîndeplinirea de către primar a obligațiilor pe care le are potrivit dispozițiilor art. 14 lit. a),c) și g);
c) neîndeplinirea de către ministere și celelalte organe ale administrației publice centrale de specialitate a obligațiilor ce le revin în conformitate cu prevederile art. 18 lit. b) și f);
d) neîndeplinirea de către administrator a obligațiilor pe care le are în conformitate cu prevederile art. 19 lit. a), b), d)-f), i), j), p) și r);
e) nerespectarea de către persoanele fizice și juridice utilizatoare a prevederilor art. 21 lit. b) și c);
f) neîndeplinirea de către proiectanți a obligațiilor ce le revin potrivit prevederilor art. 23 lit. a)-c);
g) nerealizarea de către executanții lucrărilor de construcții și de montaj de echipamente și instalații, integral și la timp, a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în proiecte, cu respectarea condițiilor de calitate prevăzute de lege;
h) nesolicitarea și neincluderea în comisia de recepție, la terminarea lucrărilor de construcții, a unei persoane desemnate de inspecțiile de prevenire din cadrul inspectoratelor pentru construcțiile menționate la art. 31 alin. (1);
i) nesolicitarea și neobținerea de către persoanele fizice ori juridice care finanțează și realizează investiții noi sau intervenții la construcțiile existente ori, după caz, de către beneficiarul investiției a avizelor și/sau autorizațiilor prevăzute de prezenta lege;
j) neelaborarea de către ministere și celelalte organe ale administrației publice centrale de specialitate a strategiilor sectoriale privind apărarea împotriva incendiilor în domeniul lor de competență și neasigurarea aplicării acestora;
k) efectuarea de lucrări de proiectare, montare, verificare, întreținere, reparare a sistemelor și instalațiilor de protecție împotriva incendiilor, de verificare, întreținere, reparare a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor și de lucrări de ignifugare și termoprotecție de către persoane fizice și juridice neautorizate;
l) emiterea de rapoarte de încercări la foc de către laboratoare neautorizate conform legii;
m) utilizarea și comercializarea de mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, necertificate conform legii;
V. cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei:
a) începerea lucrărilor de execuție la construcții și amenajări noi, de modificare a celor existente și/sau schimbarea destinației acestora, fără obținerea avizului de securitate la incendiu;
b) punerea în funcțiune a construcțiilor și amenajărilor noi ori a celor existente la care s-au executat lucrări de modificare și/sau s-a schimbat destinația acestora, fără obținerea autorizației de securitate la incendiu;
c) nerespectarea cerințelor care au stat la baza emiterii avizului sau autorizației de securitate la incendiu ce impun pierderea valabilității acestora;
d) nerespectarea de către serviciile de urgență private, constituite ca societăți reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a criteriilor de performanță care au stat la baza emiterii avizelor de înființare și pentru sectorul de competență;
e) funcționarea serviciilor de urgență private după anularea avizului de înființare și/sau avizului pentru sectorul de competență;
VI. cu amendă de la 30.000 lei la 100.000 lei și oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor, ca sancțiune contravențională complementară, pentru încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu în ceea ce privește periclitarea vieții ocupanților și forțelor de intervenție, neasigurarea stabilității elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului și fumului în interiorul edificiului și la vecinătăți, potrivit criteriilor stabilite prin hotărâre a Guvernului13).
Art. 46. – (1) Sancțiunile contravenționale se aplică persoanelor fizice sau juridice, după caz.
(2) Contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute în prezenta lege, pe loc, numai pentru contravențiile sancționate cu amendă al cărei cuantum este de până la 2.500 lei, respectiv în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, pentru toate categoriile de contravenții.
(3) Contravențiile la normele de prevenire și stingere a incendiilor și sancțiunile contravenționale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului14).
Art. 47. – (1) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 45 se fac de către personalul prevăzut la art. 28 alin. (2).
(2) Pe durata de oprire a funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor potrivit art. 45 pct. VI, acestora li se aplică/ridică sigiliul de către personalul prevăzut la art. 28 alin. (2).
(3) Primarii constată și sancționează contravențiile prevăzute la art. 45 pct. I lit. b), pct. III lit. a) și e) și pct. IV lit. a).
(4) Prin derogare de la dispozițiile art. 32 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii nu suspendă executarea sancțiunii contravenționale complementare aplicate potrivit art. 45 pct. VI.
(5) În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contravențiilor prevăzute la art. 45 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 48. – (1) Aplicarea sigiliului la construcțiile sau amenajările operatorului economic în punctul de lucru vizează aplicarea acestuia doar pe căile de acces destinate clienților și în situația în care operatorul economic are sediul/punctul de lucru și domiciliul în aceeași locație cu privire la care se efectuează aplicarea sigiliului.
(2) Concomitent cu aplicarea sigiliului la construcțiile sau amenajările operatorului economic în punctul de lucru, personalul prevăzut la art. 28 alin. (2) afișează la loc vizibil un anunț referitor la oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor operatorului economic.
(3) Anunțul prevăzut la alin. (2) se afișează din interiorul construcțiilor sau amenajărilor operatorului economic în punctul de lucru pe geamurile tuturor ușilor de acces destinate intrării clienților sau pe geamul ferestrelor, după caz, în așa fel încât să fie vizibil din exterior.
(4) Anunțul prevăzut la alin. (2) se tipărește cu litere de tipar de minimum 10 cm și are următorul conținut:
„Oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență pentru încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu în ceea ce privește periclitarea vieții ocupanților și forțelor de intervenție, neasigurarea stabilității elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului și fumului în interiorul edificiului și la vecinătăți.”
(5) În momentul aplicării/ridicării sigiliului la construcțiile sau amenajările operatorului economic în punctul de lucru personalul prevăzut la art. 28 alin. (2) încheie un proces-verbal de aplicare/ridicare a sigiliului.
(6) Dacă aplicarea sigiliului la construcțiile sau amenajările operatorului economic în punctul de lucru nu poate fi realizată la data constatării faptei, personalul prevăzut la art. 28 alin. (2) încheie un proces-verbal în care se descriu fapta și împrejurările care nu au permis aplicarea sigiliului.
(7) Ridicarea sigiliului la construcțiile sau amenajările operatorului economic în punctul de lucru poate avea loc în oricare dintre următoarele situații:
a) împlinirea termenului pentru care a fost dispusă oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor construcțiilor ori amenajărilor operatorului economic în punctul de lucru;
b) în baza unei hotărâri judecătorești executorii;
c) schimbarea proprietarului sau utilizatorului spațiului în care se află construcțiile sau amenajările operatorului economic în punctul de lucru, în condițiile în care se schimbă destinația construcției sau profilul de activitate;
d) lucrări de reparații urgente sau necesare realizării cerinței de securitate la incendiu în incinta construcțiilor sau amenajărilor operatorului economic în punctul de lucru;
e) obținerea autorizației de securitate la incendiu.
(8) În cazurile prevăzute la alin. (7) lit. b)-e) contravenientul are obligația de a solicita, în scris, instituției în care își desfășoară activitatea personalul prevăzut la art. 28 alin. (2) care a aplicat sigiliul la construcțiile sau amenajările operatorului economic în punctul de lucru ridicarea sigiliului, atașând totodată înscrisuri doveditoare.
(9) Ridicarea sigiliului se realizează în maximum 5 zile de la primirea solicitării.
(10) În cazul prevăzut la alin. (7) lit. d) termenul pentru care a fost dispusă perioada de ridicare a sigiliului nu poate depăși timpul necesar realizării lucrărilor în cauză. După realizarea scopului pentru care a fost solicitată ridicarea sigiliului, la construcțiile sau amenajările operatorului economic în punctul de lucru se aplică sigiliul până la obținerea autorizației de securitate la incendiu.
(11) Operatorul economic poate face solicitarea prevăzută la alin. (7) lit. c) o singură dată pe toată perioada pentru care a fost dispusă măsura opririi funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor în punctul de lucru.
Capitolul VI
Dispoziții finale
Art. 49. – (1) Organizarea, conducerea, îndrumarea și controlul activității de apărare împotriva incendiilor în unitățile structurilor de apărare și securitate națională se realizează potrivit prevederilor prezentei legi, pe baza normelor aprobate de conducătorii structurilor respective, cu avizul Inspectoratului General.
(2) La unitățile din structurile prevăzute la alin. (1) Inspectoratul General și inspectoratele exercită controlul asupra modului de aplicare a prevederilor legale privind apărarea împotriva incendiilor, numai la solicitarea comandanților sau a șefilor acestora.
(3) La sediile Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, precum și la alte obiective de importanță deosebită aflate în administrarea autorităților publice centrale se pot constitui, prin hotărâre a Guvernului, subunități profesioniste speciale de intervenție; instituțiile menționate asigură gratuit imobilele, spațiile și utilitățile necesare în vederea funcționării și desfășurării activităților subunităților.
Art. 50. – (1) Intervenția pentru stingerea incendiilor și salvarea persoanelor în subteran, la operatorii economici care produc, stochează sau utilizează substanțe toxice care prin contact ori inhalare pot cauza moartea personalului, la centralele nucleare, la navele aflate în porturi și în apele teritoriale române, la infrastructura de metrou, pe calea ferată, aeroporturi, platforme maritime de foraj și extracție se asigură:
a) imediat, de operatorii economici care administrează sectorul respectiv, pentru punerea în siguranță provizorie a instalațiilor speciale, de alimentare a fluxului tehnologic și, în cazul existenței serviciilor private pentru situații de urgență, pentru limitarea și înlăturarea efectelor situației de urgență;
b) de serviciile profesioniste pentru situații de urgență, pentru limitarea și înlăturarea efectelor situației de urgență, care preiau în coordonare operațională toate forțele și mijloacele, la momentul sosirii la locul intervenției.
(2) La infrastructura de metrou, intervenția pentru stingerea incendiilor și salvarea persoanelor se realizează potrivit unei proceduri aprobate de către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor.
(3) Intervenția pentru stingerea incendiilor și salvarea persoanelor în exploatări miniere subterane și în mediul subteran speologic se asigură numai de echipe specializate ale operatorilor economici care administrează sectorul respectiv, cu asistența tehnică a Inspectoratului General.
Art. 51. – (1) Laboratoarele de încercări la foc se autorizează în condițiile legii.
(2) Regulamentul de autorizare a laboratoarelor de încercări la foc se elaborează de Inspectoratul General, se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne5) și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I15).
Art. 52. – (1) Mijloacele tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor și echipamentelor de protecție specifice se introduc pe piață și se utilizează conform legii.
(2) În domeniul nereglementat de Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformității produselor, republicată16), introducerea pe piață a produselor prevăzute la alin. (1) se face pe baza evaluării conformității față de reglementările elaborate de Inspectoratul General.
(3) Metodologia de certificare a conformității produselor prevăzute la alin. (2) se elaborează de Inspectoratul General, se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne5) și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I17).
Art. 53. – (1) Proiectarea, executarea, verificarea, întreținerea și repararea sistemelor și instalațiilor de apărare împotriva incendiilor, efectuarea lucrărilor de termoprotecție și ignifugare, de verificare, întreținere și reparare a autospecialelor și a altor mijloace tehnice destinate apărării împotriva incendiilor se efectuează de către persoane fizice și juridice atestate.
(2) Atestarea persoanelor prevăzute la alin. (1) se face pe baza metodologiei elaborate de Inspectoratul General, aprobată de ministrul afacerilor interne5) și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I18).
Art. 54. – În localitatea unde funcționează servicii de urgență profesioniste, consiliul local nu are obligația constituirii serviciilor de urgență voluntare.
Art. 55. – Personalul serviciilor de urgență nu răspunde de pagubele inerente procesului de intervenție.
Art. 56. – (1) Personalul serviciilor de urgență profesioniste care a îndeplinit o perioadă de minimum 10 ani atribuții privind apărarea împotriva incendiilor, căruia i-au încetat raporturile de serviciu, la cerere sau din motive care nu-i sunt imputabile acestuia, poate primi, la cerere, brevetul de Pompier specialist, diferențiat pe categorii de personal.
(2) Modul de eliberare și drepturile conferite prin acest brevet vor fi stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului afacerilor interne19).
Art. 57. – (1) Anual se organizează concursuri profesionale ale serviciilor de urgență și cercurilor de elevi Prietenii pompierilor.
(2) Concursurile profesionale ale serviciilor de urgență se desfășoară pe baza regulamentului elaborat de Inspectoratul General, aprobat prin ordin al ministrului afacerilor interne5), care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I20).
(3) Concursurile profesionale ale cercurilor de elevi Prietenii pompierilor se desfășoară pe baza regulamentului elaborat de Inspectoratul General, în colaborare cu autoritatea națională pentru reglementarea activităților de învățământ, aprobat prin ordin al acestei autorități și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I21).
Art. 58. – (1) Actele normative de aplicare, subsecvente prezentei legi, se elaborează de autoritățile responsabile în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia22).
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanța Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 30 august 1997, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 212/1997, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare.
NOTĂ:
Reproducem mai jos articolul unic din Legea nr. 146/2017 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 30 alin. (41) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor:
„Articol unic. – (1) Termenul pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu prevăzut la art. 30 alin. (41) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 21 iulie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se prorogă până la data de 30 septembrie 2017.
(2) Beneficiarii care depun până la data de 30 septembrie 2017 documentația pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu sau au proiecte în avizare pentru finanțare sunt exceptați de la aplicarea amenzilor, dacă termenul de conformare nu depășește 31 decembrie 2017.”
*) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 28/2018 pentru completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 18 ianuarie 2018, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 307/2006 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 21 iulie 2006, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 18 septembrie 2006 și a mai fost modificată și completată prin:
– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2009 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind taxe și tarife cu caracter nefiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 29 iunie 2009, aprobată prin Legea nr. 8/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 12 ianuarie 2010;
– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul managementului situațiilor de urgență și al apărării împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 962 din 30 decembrie 2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 170/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 1 iulie 2015;
– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 5 noiembrie 2015, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 33/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 22 martie 2016;
– Ordonanța Guvernului nr. 17/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 30 alin. (41) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 25 august 2016, aprobată cu modificări prin Legea nr. 146/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 491 din 28 iunie 2017;
– Legea nr. 28/2018 pentru completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 18 ianuarie 2018.
1) Ministerul Administrației și Internelor a fost reorganizat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările și completările ulterioare, activitatea în domeniul administrației publice fiind preluată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, iar domeniul interne fiind preluat de Ministerul Afacerilor Interne. Potrivit anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică și efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările ulterioare, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență este unitate aflată „în subordinea/în coordonarea/în cadrul Ministerului Afacerilor Interne“.
2) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare și a organigramei Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 28 septembrie 2004, cu modificările ulterioare.
3) A se vedea Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 1 februarie 2007.
4) Abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016.
5) A se vedea nota anterioară prevăzută la art. 3 alin. (1).
6) A se vedea Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 166/2010 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind apărarea împotriva incendiilor la construcții și instalațiile aferente, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 9 august 2010.
7) A se vedea Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 129/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 1 septembrie 2016.
8) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 16 august 2016.
9) Data de 31 decembrie 2016 a fost prorogată succesiv, la data de 30 iunie 2017, prin Ordonanța Guvernului nr. 17/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 30 alin. (41) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, și la data de 30 septembrie 2017, prin Legea nr. 146/2017 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 30 alin. (41) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
10) A se vedea nota de subsol corespunzătoare asteriscului de la art. 23 lit. a).
11) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgență voluntare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 19 din 10 ianuarie 2006, cu modificările și completările ulterioare.
12) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 160/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, descrierea, condițiile de acordare și folosire a uniformei, echipamentului de protecție și însemnelor distinctive ale personalului serviciilor pentru situații de urgență voluntare/private, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 27 februarie 2007.
13) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 915/2015 privind stabilirea criteriilor pentru oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor determinate de încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu în ceea ce privește periclitarea vieții ocupanților și forțelor de intervenție, neasigurarea stabilității elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului și fumului în interiorul edificiului și la vecinătăți, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 4 noiembrie 2015.
14) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 537/2007 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele de prevenire și stingere a incendiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 12 iunie 2007.
15) A se vedea Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 3/2017 pentru aprobarea Regulamentului de autorizare a laboratoarelor de încercări la foc, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 31 ianuarie 2017.
16) Abrogată prin Ordonanța Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislației Uniunii Europene care armonizează condițiile de comercializare a produselor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 50/2015.
17) A se vedea Ordinul ministrului internelor și reformei administrative nr. 88/2012 privind aprobarea Metodologiei de certificare a conformității în vederea introducerii pe piață a mijloacelor tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 9 aprilie 2012.
18) A se vedea Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 87/2010 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 14 aprilie 2010, cu modificările și completările ulterioare.
19) A se vedea Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 164/2007 pentru aprobarea Regulamentului de acordare a brevetului de pompier specialist personalului serviciilor de urgență profesioniste căruia i-au încetat raporturile de serviciu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 9 martie 2007.
20) A se vedea Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 236/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare și private pentru situații de urgență, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 10 octombrie 2012.
21) A se vedea Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.825/2013 privind aprobarea regulamentelor concursurilor naționale „Prietenii pompierilor“ și „Cu viața mea apăr viața“, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 26 iunie 2013.
22) Legea nr. 307/2006 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 21 iulie 2006.