Legea nr. 305/2004

M. Of. nr. 578 din 30 iunie 2004

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR                     SENATUL

 

L E G E

privind exercitarea profesiei de farmacist, precum şi organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmaciştilor din România

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I

Exercitarea profesiei de farmacist

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

Art. 1. − Profesia de farmacist se exercită pe teritoriul României, în condiţiile prezentei legi, de către persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare în farmacie, după cum urmează:

a) cetăţeni ai statului român;

b) cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene;

c) soţul şi descendenţii de gradul I aflaţi în întreţinerea unui cetăţean al unuia dintre statele prevăzute la lit. b), care desfăşoară legal activităţi salariate sau nesalariate pe teritoriul României, indiferent de cetăţenia acestora;

d) beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat conform normelor Uniunii Europene de către unul dintre statele prevăzute la lit. b).

Art. 2. − (1) În sensul prezentei legi, expresiile folosite au următoarea semnificaţie:

a) farmacişti cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene − persoane prevăzute la art. 1 lit. b) şi, prin asimilare, şi farmaciştii aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 1 lit. c) şi d);

b) stat membru de origine sau de provenienţă − un stat membru al Uniunii Europene, un stat aparţinând Spaţiului Economic European sau Confederaţia Elveţiană;

c) stat membru gazdă − un stat membru al Uniunii Europene, un stat aparţinând Spaţiului Economic European sau Confederaţia Elveţiană.

(2) Prin titlu oficial de calificare în farmacie se înţelege:

a) diploma de farmacist, eliberată de către o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată din România;

b) certificatul de farmacist specialist eliberat de Ministerul Sănătăţii;

c) certificatul de farmacist primar eliberat de Ministerul Sănătăţii;

d) diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist, eliberate conform normelor Uniunii Europene de către statele membre ale Uniunii Europene, statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de către Confederaţia Elveţiană;

e) diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist, dobândite într-un stat terţ şi recunoscute de unul dintre statele membre prevăzute la lit. d) ori echivalate în România.

Art. 3. − (1) Titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist, obţinute în afara României, a statelor membre ale Uniunii Europene, a statelor aparţinând Spaţiului Economic European sau a Confederaţiei Elveţiene, se echivalează potrivit legii.

(2) Excepţie de la prevederile alin. (1) fac titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist, care au fost recunoscute de unul dintre aceste state.

Art. 4. − Controlul şi supravegherea exercitării profesiei de farmacist se realizează de către Ministerul Sănătăţii şi de către Colegiul Farmaciştilor din România, denumite în continuare autorităţi competente române.

Art. 5. − (1) Profesia de farmacist este profesie independentă şi se exercită în regim salarial şi/sau independent, cu respectarea prevederilor prezentei legi.

(2) În timpul exercitării profesiei, farmacistul nu este funcţionar public.

(3) Apărarea principiilor prevăzute la alin. (1) este asigurată de către Colegiul Farmaciştilor din România.

Art. 6. − (1) Exercitarea profesiei de farmacist se realizează prin următoarele activităţi:

a) prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor;

b) fabricarea şi controlul medicamentelor;

c) controlul medicamentelor într-un laborator pentru controlul medicamentelor;

d) depozitarea, conservarea şi distribuirea medicamentelor en gros;

e) prepararea, controlul, depozitarea şi distribuţia medicamentelor în farmacii deschise publicului;

f) prepararea, controlul, depozitarea şi eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital;

g) acordarea de informaţii şi consultanţă privind medicamentele.

(2) Farmacistul, în conformitate cu pregătirea sa universitară, este competent să exercite şi alte activităţi profesionale, precum:

a) colaborare cu medicul pentru stabilirea şi urmărirea terapiei pacientului;

b) farmacovigilenţă;

c) fabricarea, controlul, depozitarea, conservarea şi distribuţia produselor din plante, suplimentelor nutritive, produselor igieno-cosmetice, dispozitivelor medicale, medicamentelor de uz veterinar, substanţelor farmaceutice active şi auxiliare;

d) analize în laboratoare de biochimie, toxicologie şi igienă a mediului şi alimentelor;

e) marketing şi management farmaceutic;

f) activităţi didactice sau administraţie sanitară.

(3) În toate activităţile prevăzute la alin. (1) farmacistul are deplină răspundere şi drept de decizie.

Art. 7. − (1) În exercitarea profesiei farmacistul trebuie să dovedească profesionalism, devotament, corectitudine, disponibilitate şi respect faţă de persoana care i se adresează pentru obţinerea serviciilor farmaceutice necesare.

(2) La absolvirea instituţiei de învăţământ din România farmacistul va depune următorul jurământ:

„În întreaga mea activitate de farmacist voi da dovadă de o atitudine profund umană faţă de om şi colectivitate.

Voi respecta demnitatea şi personalitatea bolnavului, exercitând profesiunea cu conştiinciozitate, respectând normele de etică şi de deontologie farmaceutică.

Voi fi corect cu mine însumi şi cu confraţii mei, cărora le voi cere colaborarea, şi nu voi refuza să le acord sprijinul, când mi se va cere, în interesul bolnavului.

Voi păstra secretele încredinţate de pacienţi, chiar şi după decesul acestora.

Nu voi accepta sub nici un motiv ca activitatea mea de farmacist să fie utilizată împotriva sănătăţii şi vieţii omului.

Voi fi răbdător şi înţelegător faţă de cel care, datorită bolii, nu-mi acordă respectul cuvenit.

Jur, pe onoare, în mod solemn şi liber!”

Art. 8. − (1) Profesia de farmacist poate fi exercitată pe teritoriul României de persoanele prevăzute la art. 1, care îndeplinesc următoarele condiţii:

a) deţin un titlu oficial de calificare în farmacie, conform legii;

b) nu se găsesc în vreunul dintre cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute de prezenta lege;

c) sunt membri ai Colegiului Farmaciştilor din România;

d) sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de farmacist.

(2) Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în România, au, în exercitarea profesiei, aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi farmaciştii cetăţeni români, membri ai Colegiului Farmaciştilor din România.

Art. 9. − (1) Profesia de farmacist se exercită în România cu titlul profesional corespunzător calificării profesionale însuşite, după cum urmează:

a) farmacist;

b) farmacist, specialist în una dintre specialităţile farmaceutice prevăzute de Nomenclatorul de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală;

c) farmacist primar în una dintre specialităţile farmaceutice prevăzute de Nomenclatorul de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi cetăţenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, care deţin un titlu oficial de calificare în farmacie, precum şi experienţa profesională complementară prevăzută la art. 16, atunci când este cazul, şi care exercită profesia în România.

SECŢIUNEA a 2-a

Nedemnităţi şi incompatibilităţi

Art. 10. − Este nedemn să exercite profesia de farmacist:

a) farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii, în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist, şi pentru care nu a intervenit reabilitarea;

b) farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă sau disciplinară.

Art. 11. − (1) Exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu:

a) profesia de medic;

b) oricare ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri, conform Codului deontologic al farmacistului;

c) starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist.

(2) În termen de 10 zile de la naşterea situaţiei de incompatibilitate, farmacistul este obligat să anunţe colegiul al cărui membru este.

(3) Preşedintele colegiului din care face parte farmacistul poate desemna o comisie special constituită pentru fiecare caz în parte, alcătuită din 3 farmacişti primari, pentru a confirma sau a infirma situaţia de incompatibilitate prevăzută la alin. (1) lit. a) şi b). În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), acesta poate solicita organelor în drept confirmarea sau infirmarea stării de incompatibilitate.

(4) Pe timpul stării de incompatibilitate se suspendă de drept calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România şi dreptul de exerciţiu al profesiei.

SECŢIUNEA a 3-a

Autorizarea exercitării profesiei de farmacist

Art. 12. − (1) Exercitarea profesiei de farmacist se face pe baza certificatului de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, care se acordă de către acesta.

(2) Certificatul de membru al Colegiului Farmaciştilor din România se acordă pe baza următoarelor acte:

a) titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist, prevăzute de lege;

b) certificatul de cazier judiciar;

c) certificatul de sănătate;

d) declaraţie pe propria răspundere privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 10 şi 11.

(3) Exercitarea profesiei în cazul farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în România, se face în baza documentelor eliberate conform prevederilor art. 19 şi în condiţiile prevăzute la art. 29.

Art. 13. − Farmaciştii care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, potrivit legii, pot fi menţinuţi, la cerere, în activitatea profesională, pe baza autorizării anuale a Colegiului Farmaciştilor din România şi a aprobării angajatorului.

Art. 14. − În farmaciile de spital, farmacistul este autorizat să elibereze medicamente numai pentru secţiile spitalului.

CAPITOLUL II

Dispoziţii privind exercitarea profesiei de farmacist pe teritoriul României de către farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii privind dreptul utilizării titlului de formare

Art. 15. − (1) Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, care exercită profesia de farmacist în România, au dreptul de a ataşa, la titlul profesional prevăzut la art. 9, titlul licit de formare obţinut în statul membru de origine sau de provenienţă în limba acelui stat şi, eventual, abrevierea lui. Titlul licit de formare va fi însoţit de numele şi locul instituţiei sau al organului emitent.

(2) Dacă titlul respectiv de formare desemnează în România o pregătire complementară neînsuşită de beneficiar, acesta va utiliza, în exerciţiul profesiei, forma corespunzătoare a titlului, indicată de autorităţile competente române.

Art. 16. − În cazul în care accesul la una dintre activităţile prevăzute la art. 6 sau exercitarea acesteia necesită, în afara titlului oficial de calificare de farmacist prevăzut de lege, şi o experienţă profesională complementară, autorităţile competente române recunosc certificatul emis de statul membru de origine sau de provenienţă a posesorului, prin care se atestă că acesta a desfăşurat activitatea în cauză în acel stat pentru o perioadă de timp echivalentă cu cea prevăzută de legislaţia română pentru activitatea în cauză.

SECŢIUNEA a 2-a

Dispoziţii privind facilitarea exercitării dreptului de stabilire

Art. 17. − În vederea primului acces la una dintre activităţile profesionale, farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în România, vor prezenta autorităţilor competente române certificatul de cazier judiciar emis de statul membru de origine sau de provenienţă sau, în lipsa acestuia, un document echivalent emis de acel stat.

Art. 18. − (1) Pentru accesul la una dintre activităţile prevăzute la art. 6 sau pentru exerciţiul acesteia, farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în România, vor prezenta autorităţilor competente române certificatul de sănătate fizică şi psihică eliberat de statul membru de origine sau de provenienţă.

(2) În situaţia în care, pentru accesul şi exerciţiul activităţii prevăzute la alin. (1), statul membru de origine sau de provenienţă nu impune o astfel de cerinţă şi, în consecinţă, nu emite cetăţenilor săi un astfel de document, autorităţile competente române acceptă din partea acestuia un atestat echivalent certificatului de sănătate.

Art. 19. − (1) Solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România, în termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat.

(2) Dosarul prevăzut la alin. (1) trebuie să cuprindă următoarele documente:

a) documentul de identitate;

b) diploma de farmacist obţinută în România, diploma de farmacist obţinută sau, după caz, recunoscută într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat aparţinând Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană, respectiv atestatul de echivalare emis de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în cazul diplomelor de farmacist obţinute într-un stat terţ şi care nu au fost recunoscute de unul dintre statele membre enumerate;

c) certificatul de sănătate emis de statul membru de origine sau de provenienţă, iar în lipsa acestuia, atestatul echivalent certificatului de sănătate emis de statul respectiv;

d) certificatul de cazier judiciar emis de statul membru de origine sau de provenienţă, în cazul în care intrarea în profesie se face în România, iar în lipsa acestuia, documentul echivalent emis de statul respectiv.

(3) Deciziile autorităţilor competente române în aceste cazuri pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ.

(4) În situaţia prevăzută la art. 21, cererea de reexaminare suspendă termenul legal de soluţionare. Autorităţile competente române vor continua procedura prevăzută la alin. (1) după primirea răspunsului din partea statului membru consultat sau după expirarea termenului de 3 luni prevăzut de normele Uniunii Europene pentru formularea răspunsului de către statele membre consultate, în aceste situaţii.

Art. 20. − Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în România şi care, în timpul exercitării profesiei, încalcă dispoziţiile, legile şi regulamentele profesiei, răspund potrivit legii.

Art. 21. − (1) Atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România, comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său, acestea informează statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză.

(2) Autorităţile competente române comunică statului membru gazdă informaţiile solicitate cu privire la sancţiunile disciplinare de natură profesională sau administrativă, precum şi cu privire la sancţiunile penale interesând exerciţiul profesiei de farmacist, aplicate farmaciştilor pe durata exercitării profesiei în România.

(3) Autorităţile competente române analizează informaţiile transmise de statul membru gazdă cu privire la faptele grave şi precise comise de farmaciştii cetăţeni români sau care provin din România, anterior stabilirii acestora în statul membru gazdă şi în afara teritoriului său, fapte care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în acel stat. Autorităţile competente române decid asupra naturii şi amplorii investigaţiilor pe care le întreprind în situaţiile pentru care au fost sesizate şi comunică statului membru gazdă, în termen de 3 luni de la primirea solicitării acestuia, consecinţele care rezultă cu privire la atestatele şi documentele pe care le-au emis în cazurile respective.

(4) Autorităţile competente române asigură confidenţialitatea informaţiilor transmise.

Art. 22. − Documentele prevăzute la art. 17, 18 şi 21 sunt valabile 3 luni de la data emiterii.

Art. 23. − (1) Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, care exercită profesia de farmacist în România, au obligaţia de a se informa la autorităţile competente cu privire la legislaţia care reglementează sectorul de sănătate, domeniul securităţii sociale, precum şi cu privire la Codul deontologic al farmacistului.

(2) În vederea furnizării informaţiilor prevăzute la alin. (1), autorităţile competente române vor organiza la nivelul structurilor teritoriale şi centrale birouri de informare legislativă.

CAPITOLUL III

Organizarea şi funcţionarea

Colegiului Farmaciştilor din România

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

Art. 24. − (1) Colegiul Farmaciştilor din România se organizează şi funcţionează ca organizaţie profesională, de interes public, apolitică şi fără scop patrimonial, având ca principal obiect de activitate controlul şi supravegherea exercitării profesiei de farmacist împreună cu Ministerul Sănătăţii.

(2) Colegiul Farmaciştilor din România are autonomie instituţională şi îşi exercită atribuţiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni.

Art. 25. − (1) Colegiul Farmaciştilor din România se organizează şi funcţionează pe criterii teritoriale, la nivel naţional şi judeţean, respectiv la nivelul municipiului Bucureşti.

(2) Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale există raporturi de autonomie funcţională, organizatorică şi financiară.

(3) Sediul Colegiului Farmaciştilor din România este în municipiul Bucureşti.

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile Colegiului Farmaciştilor din România

Art. 26. − Colegiul Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii:

a) asigură aplicarea legilor, regulamentelor şi normelor care organizează şi reglementează exercitarea profesiei de farmacist;

b) apără demnitatea şi promovează drepturile şi interesele membrilor săi în toate sferele de activitate; apără onoarea, libertatea şi independenţa profesională a farmacistului, precum şi dreptul acestuia de decizie în exercitarea actului profesional; asigură respectarea de către farmacişti a obligaţiilor ce le revin;

c) elaborează şi adoptă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România şi Codul deontologic al farmacistului;

d) controlează şi supraveghează modul de exercitare a profesiei de farmacist, indiferent de forma de exercitare şi de unitatea la care se desfăşoară, asigurând aplicarea legilor şi regulamentelor specifice;

e) colaborează cu Ministerul Sănătăţii şi cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării la formarea, specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a farmaciştilor;

f) avizează, conform regulamentelor de organizare şi funcţionare a unităţilor farmaceutice, fişa de atribuţii a postului de farmacist, întocmită obligatoriu la nivelul fiecărei farmacii;

g) acţionează, atât singur, cât şi împreună cu instituţiile publice, în vederea asigurării calităţii actului profesional în unităţile farmaceutice;

h) stabileşte capacitatea de contractare a farmaciilor aflate în raporturi contractuale cu sistemul de asigurări sociale de sănătate, în funcţie de criteriile elaborate de către Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România şi Ministerul Sănătăţii;

i) colaborează cu Ministerul Sănătăţii şi îl sprijină, prin reprezentanţii săi, în activitatea de inspecţie farmaceutică organizată de Ministerul Sănătăţii;

j) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea metodologiei de acordare a gradului profesional şi a tematicii de concurs;

k) împreună cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării organizează forme de educaţie continuă şi de ridicare a gradului de competenţă profesională a membrilor săi;

l) controlează modul în care sunt respectate de către angajatori independenţa profesională şi dreptul de decizie profesională ale farmacistului;

m) reprezintă şi apără interesele membrilor, la solicitarea acestora, în faţa angajatorilor;

n) promovează şi stabileşte relaţii pe plan extern cu instituţii şi organizaţii similare;

o) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea reglementărilor profesiei de farmacist;

p) organizează judecarea cazurilor de încălcare a normelor de deontologie profesională ori a celor care reglementează exercitarea profesiei sau a actului profesional;

q) stabileşte, în funcţie de gradul riscului profesional, valoarea riscului asigurat în cadrul asigurărilor de răspundere civilă profesională pentru membrii săi;

r) organizează centre de pregătire lingvistică, necesare pentru exercitarea activităţii profesionale de către farmaciştii cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene;

s) avizează, conform legii, structura reţelei farmaceutice la nivel naţional.

Art. 27. − În exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege, Colegiul Farmaciştilor din România, prin structurile naţionale sau teritoriale, are dreptul de a formula acţiune în justiţie în nume propriu sau în numele membrilor săi.

Art. 28. − (1) Colegiul Farmaciştilor din România participă, alături de celelalte instituţii implicate, la elaborarea contractului-cadru privind furnizarea serviciilor farmaceutice în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi, împreună cu casele de asigurări de sănătate teritoriale, stabileşte necesarul estimativ de servicii farmaceutice şi îl prezintă Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

(2) În cadrul Colegiului Farmaciştilor din România se va înfiinţa o comisie care va urmări îndeplinirea de către farmaciile aflate în raporturi contractuale cu sistemul de asigurări sociale de sănătate a obligaţiilor contractuale. În acest sens, comisia va colabora cu toate instituţiile implicate şi va acţiona prin toate mijloacele legale pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către toate părţile implicate.

(3) Trimestrial, comisia va prezenta, în baza datelor furnizate de partenerii contractuali, consiliului judeţean al Colegiului Farmaciştilor din România şi, respectiv, celui al municipiului Bucureşti un raport privind modul în care farmaciile respectă obligaţiile contractuale şi drepturile asiguraţilor, problemele apărute în urma derulării raporturilor contractuale şi propune măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii activităţii farmaciilor.

SECŢIUNEA a 3-a

Membrii Colegiului Farmaciştilor din România

Art. 29. − (1) În vederea exercitării profesiei de farmacist, farmaciştii cetăţeni români şi farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în România, au obligaţia să se înscrie în Colegiul Farmaciştilor din România.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi au de drept calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România toţi farmaciştii înscrişi până la acea dată.

(3) Calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România o pot păstra, la cerere, şi farmaciştii pensionari care au practicat profesia de farmacist.

(4) Membrii Colegiului Farmaciştilor din România sunt înscrişi în Registrul farmaciştilor din România, care se publică periodic.

Art. 30. − (1) La cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată.

(2) Pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din prezenta lege.

(3) Întreruperea exercitării profesiei de farmacist pe o durată mai mare de 5 ani atrage, de drept, pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România.

(4) O nouă înscriere se poate face numai în condiţiile prezentei legi şi cu avizul favorabil al Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România.

Art. 31. − Farmaciştii care doresc să exercite profesia se înscriu ca membri ai Colegiului Farmaciştilor din România la colegiul teritorial în raza căruia se află unitatea la care îşi desfăşoară activitatea sau la colegiul teritorial în raza căruia îşi au domiciliul sau reşedinţa, dacă nu au încă un loc de muncă.

SECŢIUNEA a 4-a

Drepturile şi obligaţiile membrilor

Colegiului Farmaciştilor din România

Art. 32. − Membrii Colegiului Farmaciştilor din România au următoarele drepturi:

a) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau naţionale ale Colegiului Farmaciştilor din România;

b) să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciştilor din România şi să primească informaţiile solicitate;

c) să participe la orice acţiune a Colegiului Farmaciştilor din România şi să fie informaţi în timp util despre aceasta;

d) să folosească, împreună cu membrii săi de familie, toate dotările sociale, profesionale, culturale şi sportive ale Colegiului Farmaciştilor din România şi ale colegiilor locale;

e) să poarte însemnele Colegiului Farmaciştilor din România;

f) să conteste sancţiunile primite;

g) să solicite ajutoare materiale pentru situaţii deosebite, atât personal, cât şi prin membrii lor de familie.

Art. 33. − Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele:

a) să facă dovada cunoaşterii normelor de deontologie profesională şi a celor care reglementează organizarea şi funcţionarea corpului profesional; modalitatea de testare a cunoştinţelor de deontologie şi a legislaţiei profesionale se stabileşte de către Consiliul Naţional al Colegiului Farmaciştilor din România;

b) să respecte dispoziţiile Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România, Codul deontologic al farmacistului, hotărârile organelor de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România şi regulamentele profesiei;

c) să rezolve sarcinile ce le-au fost încredinţate în calitate de membri sau reprezentanţi ai corpului profesional;

d) să participe la manifestările iniţiate de organele de conducere, la activităţile profesionale ori de pregătire profesională iniţiate ori organizate de către organele de conducere naţionale sau locale;

e) să participe la şedinţele ori adunările la care au fost convocaţi;

f) să execute cu bună-credinţă sarcinile ce decurg din hotărârile organelor de conducere ale corpului profesional;

g) să se abţină de la deliberările organelor de conducere în care sunt aleşi, în cazul în care, în îndeplinirea unor atribuţii ale acestor organe, au un interes propriu;

h) să păstreze secretul profesional;

i) să păstreze, în cadrul profesiei, confidenţialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor şi voturilor exprimate în organele de conducere;

j) să respecte normele, principiile şi îndatoririle deontologiei profesionale şi să aibă un comportament demn în exercitarea profesiei ori a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România;

k) să achite, în termenul stabilit, cotizaţia datorată în calitate de membru al Colegiului Farmaciştilor din România;

l) să rezolve litigiile cu alţi membri, în primul rând prin intermediul medierii de către comisiile de specialitate din cadrul Colegiului Farmaciştilor din România;

m) să execute cu bună-credinţă atribuţiile ce le revin în calitate de reprezentant sau membru în organele de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România, ale colegiilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.

Art. 34. − Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România, ce decurg din calitatea lor specială de farmacişti, sunt următoarele:

a) să respecte şi să aplice în orice împrejurare normele de deontologie farmaceutică;

b) să nu aducă prejudicii reputaţiei corpului profesional sau a altor membri, respectând statutul de corp profesional al Colegiului Farmaciştilor din România;

c) să acţioneze, pe toată durata exercitării profesiei, în vederea creşterii gradului de pregătire profesională şi cunoaşterii noutăţilor profesionale;

d) să respecte drepturile legale ale pacienţilor;

e) să acorde, cu promptitudine, asistenţă farmaceutică de urgenţă, ca o îndatorire fundamentală, profesională şi civică.

Art. 35. − (1) În vederea creşterii gradului de pregătire profesională şi asigurării unui nivel ridicat al cunoştinţelor profesionale, farmaciştii sunt obligaţi să urmeze un număr de cursuri de pregătire şi alte forme de educaţie continuă şi informare în domeniul ştiinţelor profesionale, pentru cumularea numărului de credite stabilit în acest sens de către Colegiul Farmaciştilor din România. Sunt creditate programele, precum şi celelalte forme de educaţie farmaceutică continuă avizate de către Colegiul Farmaciştilor din România.

(2) Farmaciştilor care nu realizează pe parcursul a 3 ani numărul minim de credite de educaţie profesională continuă stabilit de Consiliul Naţional al Colegiului Farmaciştilor din România li se suspendă dreptul de practică, până la realizarea numărului de credite respectiv.

SECŢIUNEA a 5-a

Organizarea şi funcţionarea

A. Organizarea la nivel teritorial

Art. 36. − (1) La nivelul fiecărui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti, se organizează câte un colegiu al farmaciştilor, format din toţi farmaciştii cu drept de liberă practică din unitatea administrativ-teritorială respectivă.

(2) Colegiile farmaciştilor au personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.

(3) Personalitatea juridică se dobândeşte de la data constituirii şi înregistrării la administraţia financiară în raza căreia se află sediul instituţiei.

(4) Sediul colegiului este în oraşul de reşedinţă a judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti, pentru Colegiul Farmaciştilor Bucureşti.

(5) Nici un colegiu teritorial nu poate funcţiona în afara Colegiului Farmaciştilor din România.

Art. 37. − Organele de conducere ale colegiului teritorial sunt:

a) adunarea generală a farmaciştilor;

b) consiliul;

c) biroul consiliului;

d) preşedintele.

Art. 38. − (1) Adunarea generală este formată din toţi farmaciştii cu drept de practică, înscrişi în colegiul respectiv.

(2) Adunarea generală se întruneşte anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului, şi adoptă hotărâri cu majoritate simplă, în prezenţa a 2/3 din membrii săi. Dacă la prima convocare nu s-a realizat majoritatea de 2/3, după 10 zile se organizează o nouă şedinţă, cu aceeaşi ordine de zi, care va adopta hotărâri, indiferent de numărul membrilor prezenţi, dar nu mai puţin de jumătate plus unu din totalul membrilor.

(3) Adunarea generală are următoarele atribuţii:

a) aprobă proiectul de buget al colegiului şi, în baza raportului cenzorilor, descarcă de gestiune consiliul pentru anul fiscal încheiat;

b) alege, dintre membrii săi, consiliul colegiului şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională a Colegiului Farmaciştilor din România;

c) stabileşte indemnizaţia de şedinţă a membrilor comisiei de disciplină;

d) alege comisia de cenzori a colegiului.

Art. 39. − (1) Membrii consiliului structurilor teritoriale şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională se aleg pe o perioadă de 4 ani de către adunările generale teritoriale prin vot secret şi în condiţiile participării a minimum 2/3 din membrii adunării generale.

(2) Dacă la adunarea de alegeri nu se realizează condiţia de participare, după două săptămâni se va organiza un nou scrutin care va alege reprezentanţii, indiferent de numărul participanţilor.

Art. 40. − (1) Consiliul colegiului are un număr de membri proporţional cu numărul farmaciştilor înscrişi în evidenţa colegiului la data organizării alegerilor, după cum urmează:

a) 7 membri, pentru un număr de până la 100 de farmacişti înscrişi;

b) 11 membri, pentru un număr de 101 până la 500 de farmacişti înscrişi;

c) 13 membri, pentru un număr de 501 până la 1.000 de farmacişti înscrişi;

d) 19 membri, pentru un număr de peste 1.000 de farmacişti înscrişi.

(2) Consiliul judeţean sau al municipiului Bucureşti, după caz, are un număr de 3−11 membri supleanţi, aleşi de adunarea generală.

Art. 41. − Consiliul colegiului teritorial exercită atribuţiile prevăzute de lege şi date în competenţa sa prin Statutul Colegiului Farmaciştilor din România sau prin hotărârea Consiliului naţional.

Art. 42. − (1) Consiliul colegiului teritorial, în prima şedinţă organizată în termen de maximum 5 zile de la alegere, alege biroul consiliului.

(2) Biroul consiliului este format dintr-un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar.

B. Organizarea la nivel naţional

Art. 43. − (1) Colegiul Farmaciştilor din România este format din toţi farmaciştii înscrişi în colegiile teritoriale.

(2) Colegiul Farmaciştilor din România are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu. Bugetul se formează din contribuţia colegiilor teritoriale în cote stabilite de Consiliul naţional. Patrimoniul poate fi folosit şi în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.

Art. 44. − Organele de conducere, la nivel naţional, ale Colegiului Farmaciştilor din România, sunt:

a) Adunarea generală naţională;

b) Consiliul naţional;

c) Biroul executiv;

d) preşedintele.

Art. 45. − (1) Adunarea generală naţională este alcătuită din preşedinţii colegiilor teritoriale şi reprezentanţi aleşi de adunările generale locale prin vot direct şi secret.

(2) Norma de reprezentare în adunarea generală este de 1/50 de membri.

(3) Reprezentanţii în adunarea generală sunt aleşi pe o durată de 4 ani.

(4) Proporţional cu numărul de farmacişti înscrişi în evidenţa colegiului teritorial se vor alege 3−11 membri supleanţi.

Art. 46. − Adunarea generală naţională are următoarele atribuţii:

a) adoptă Statutul Colegiului Farmaciştilor din România, precum şi Codul deontologic al farmacistului;

b) aprobă modificarea acestora;

c) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi execuţia celui pentru exerciţiul financiar expirat;

d) alege, dintre membrii săi, comisia de cenzori;

e) adoptă declaraţii care să reflecte poziţia Colegiului Farmaciştilor din România cu privire la aspecte de interes general în ceea ce priveşte profesia de farmacist ori statutul farmacistului în societate.

Art. 47. − (1) Adunarea generală naţională adoptă hotărâri în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi, cu majoritate simplă de voturi.

(2) Dacă la prima convocare nu se realizează condiţia de cvorum, după două săptămâni se va organiza o altă şedinţă, cu aceeaşi ordine de zi, care va putea adopta hotărâri, indiferent de numărul membrilor prezenţi, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 46 lit. a) şi b), pentru care este necesară condiţia de cvorum prevăzută de lege.

(3) Adunarea generală naţională se întruneşte în şedinţă ordinară în primul trimestru al anului în curs.

Art. 48. − Adunarea generală naţională este condusă de către Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România.

Art. 49. − (1) Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România este alcătuit din preşedinţii colegiilor teritoriale, 3 reprezentanţi ai Colegiului Farmaciştilor din Bucureşti, respectiv preşedintele şi 2 vicepreşedinţi şi câte un reprezentant al farmaciştilor din fiecare minister ori instituţie centrală cu reţea sanitară proprie. Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România poate fi asistat, cu rol consultativ, de către un reprezentant al Academiei de Ştiinţe Medicale, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Ministerului Justiţiei.

(2) Reprezentanţii în Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România sunt aleşi pe o durată de 4 ani.

(3) Cheltuielile cu deplasarea şi diurna reprezentanţilor în Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România vor fi suportate de către colegiile ai căror reprezentanţi sunt.

(4) Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România se întruneşte legal în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul reprezentanţilor stabiliţi la alin. (1).

Art. 50. − Consiliul naţional lucrează în prezenţa a 2/3 din numărul membrilor cu drept de vot şi decide cu o majoritate absolută de voturi, cu excepţia deciziilor referitoare la cotizaţie, pentru care sunt necesare voturile favorabile a 2/3 din numărul total al membrilor.

Art. 51. − Deciziile Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România sunt obligatorii pentru colegiile locale şi pentru toţi farmaciştii care practică profesia de farmacist în România.

Art. 52. − Atribuţiile Consiliului naţional sunt următoarele:

a) elaborează Statutul Colegiului Farmaciştilor din România, precum şi proiectele de modificare a acestuia;

b) elaborează Codul deontologic al farmacistului, precum şi proiectele de modificare a acestuia;

c) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea Nomenclatorului de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală;

d) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea tematicilor, metodologiilor, concursurilor şi examenelor pentru farmacişti;

e) stabileşte sistemul de credite de educaţie continuă, pe baza căruia se evaluează activitatea de perfecţionare profesională a farmaciştilor;

f) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea normelor privind exercitarea profesiei de farmacist pe teritoriul României;

g) colaborează cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării la elaborarea strategiei şi programelor privind dezvoltarea învăţământului farmaceutic;

h) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea principiilor şi criteriilor privind teritorializarea şi înfiinţarea de noi farmacii, laboratoare şi depozite farmaceutice;

i) fixează cotizaţia care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare farmacist consiliului judeţean sau al municipiului Bucureşti, stabilind partea din această cotizaţie care trebuie virată către Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România;

j) gestionează bunurile Colegiului Farmaciştilor din România şi poate să creeze şi să subvenţioneze acţiuni interesând profesiunea, acţiuni de întrajutorare sau de sponsorizare;

k) soluţionează, prin comisiile de specialitate ale Colegiului Farmaciştilor din România, în termen de 30 de zile de la înregistrare, contestaţiile formulate împotriva deciziilor date de consiliile judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, în conformitate cu regulamentele proprii;

l) alege, dintre membrii săi, Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România;

m) propune Adunării generale naţionale proiectul privind bugetul de venituri şi cheltuieli al Colegiului Farmaciştilor din România;

n) alege, dintre membrii săi, pe cei care vor forma comisiile de lucru;

o) stabileşte indemnizaţiile membrilor biroului executiv şi indemnizaţia de şedinţă a membrilor Comisiei superioare de disciplină;

p) avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, conform Codului deontologic al farmacistului.

Art. 53. − Consiliul naţional stabileşte strategia şi planul anual de control şi supraveghere a modului de exercitare a profesiei de farmacist, precum şi a condiţiilor în care se desfăşoară aceasta.

Art. 54. − Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România este format dintr-un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar general, aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi.

Art. 55. − Atribuţiile Biroului executiv:

a) asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciştilor din România între şedinţele Consiliului naţional;

b) aprobă angajarea de personal şi asigură execuţia bugetului Colegiului Farmaciştilor din România;

c) întocmeşte raportul anual de activitate şi gestiune, pe care îl supune aprobării Consiliului naţional;

d) acceptă donaţiile, legatele şi sponsorizările făcute Colegiului Farmaciştilor din România;

e) execută hotărârile Adunării generale naţionale şi ale Consiliului naţional;

f) elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli ale colegiilor teritoriale;

g) informează Consiliul naţional cu privire la deciziile emise între şedinţele Consiliului;

h) îndeplineşte orice alte sarcini stabilite de către Consiliul naţional.

Art. 56. − Biroul executiv coordonează activitatea comisiilor de lucru ale Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România.

Art. 57. − În exercitarea mandatului, membrii Biroului executiv, precum şi membrii birourilor consiliilor colegiilor teritoriale vor primi o indemnizaţie lunară, al cărei cuantum va fi aprobat, după caz, de Consiliul naţional, respectiv consiliile colegiilor teritoriale.

Art. 58. − Preşedintele Biroului executiv al Consiliului naţional este preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România.

Art. 59. − Atribuţiile Preşedintelui Colegiului Farmaciştilor din România sunt:

a) reprezintă Colegiul Farmaciştilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;

b) încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Farmaciştilor din România, cu aprobarea Biroului executiv;

c) convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale, ale Consiliului naţional;

d) aduce la îndeplinire deciziile Biroului executiv, hotărârile Consiliului naţional date în sarcina sa şi rezolvă problemele şi lucrările curente;

e) angajează personalul de specialitate şi administrativ;

f) îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de Consiliul naţional ori de Biroul executiv.

Art. 60. − (1) Nu pot primi sau exercita mandatul de membru al organelor de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România, atât la nivel naţional, cât şi teritorial, farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii, în cadrul structurilor descentralizate ale acestuia ori în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

(2) Farmaciştii pentru care, pe timpul exercitării mandatului de membru al organelor de conducere, a survenit situaţia de incompatibilitate, pierd de drept mandatul încredinţat, urmând ca locul rămas vacant să fie ocupat, după caz, de primul membru aflat pe lista supleanţilor sau prin organizarea unei noi alegeri.

SECŢIUNEA a 6-a

Răspunderea disciplinară

Art. 61. − Farmacistul răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesionale, a Codului deontologic al farmacistului şi a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului Farmaciştilor din România, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale Colegiului Farmaciştilor din România.

Art. 62. − (1) În cazurile prevăzute la art. 61, plângerea împotriva unui farmacist se depune la colegiul al cărui membru este.

(2) Biroul consiliului, în baza anchetei disciplinare efectuate de către departamentul de jurisdicţie profesională, poate decide:

a) respinge plângerea ca vădit nefondată;

b) solicită completarea anchetei disciplinare;

c) dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia de disciplină.

(3) Împotriva deciziei de respingere a plângerii, persoana care a făcut plângerea poate depune contestaţie la colegiul a cărui decizie se contestă. Aceasta se soluţionează de către Biroul executiv al Consiliul naţional.

Art. 63. − (1) În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină, constituită din 3 membri, independentă de conducerea colegiului, care judecă abaterile disciplinare săvârşite de farmaciştii cuprinşi în acel colegiu.

(2) În cadrul Colegiului Farmaciştilor din România se organizează şi funcţionează Comisia superioară de disciplină, formată din 5 membri. Unul dintre membrii Comisiei superioare de disciplină este desemnat de către Ministerul Sănătăţii.

(3) Procedura judecării abaterilor este prevăzută în Statutul Colegiului Farmaciştilor din România, cu respectarea principiului egalităţii, a dreptului de apărare, precum şi a principiului contradictorialităţii.

Art. 64. − (1) Membrii comisiilor de disciplină de la nivelul colegiului teritorial sunt aleşi de către adunarea generală judeţeană, respectiv cea a municipiului Bucureşti, iar membrii Comisiei superioare de disciplină vor fi aleşi de către Adunarea generală naţională.

(2) Membrii comisiilor de disciplină vor fi aleşi din rândul farmaciştilor cu o vechime de peste 7 ani în profesie şi care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 5 ani.

(3) Funcţia de membru al comisiei de disciplină este incompatibilă cu orice altă funcţie în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România.

(4) Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplină este de 4 ani.

(5) Calitatea de membru al comisiilor de disciplină încetează în următoarele situaţii: pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, prin numirea unui alt reprezentant, în cazul membrilor desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii, ori prin deces.

Art. 65. − (1) Membrii comisiilor de disciplină se aleg prin vot secret şi pe baza candidaturilor depuse.

(2) La nivel teritorial se va alege un număr de 5 membri, iar la nivel naţional 7 membri.

(3) Membrii comisiilor de disciplină îşi vor alege un preşedinte, care conduce activitatea administrativă a comisiilor de disciplină.

(4) Preşedintele comisiei de disciplină prezintă adunării generale raportul anual al activităţii comisiei de disciplină.

Art. 66. − (1) Sancţiunile disciplinare sunt:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) vot de blam;

d) suspendarea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România pe o perioadă determinată, de la o lună la un an;

e) retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România.

(2) Retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România operează de drept pe durata stabilită de instanţa de judecată prin hotărâre definitivă a instanţei judecătoreşti, cu privire la interzicerea exercitării profesiei.

(3) La sancţiunile prevăzute la alin. (1) se poate prevedea, după caz, obligarea celui sancţionat la efectuarea unor cursuri de perfecţionare sau de educaţie farmaceutică ori alte forme de pregătire profesională.

Art. 67. − (1) Decizia Comisiei de disciplină se comunică farmacistului cercetat disciplinar, persoanei care a făcut sesizarea, Ministerului Sănătăţii, Biroului executiv al Colegiului Farmaciştilor din România şi persoanei cu care farmacistul sancţionat are încheiat contractul de muncă.

(2) În termen de 15 zile de la comunicare, persoanele şi autorităţile prevăzute la alin. (1) pot contesta la Comisia superioară de disciplină decizia pronunţată.

Art. 68. − (1) Acţiunea disciplinară poate fi pornită în termen de cel mult 3 luni de la data săvârşirii faptei sau data luării la cunoştinţă.

(2) Sancţiunile prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a)−c) se radiază în termen de 6 luni de la data executării lor, iar cea prevăzută la art. 66 alin. (1) lit. d), în termen de un an de la data expirării perioadei de suspendare.

(3) În cazul aplicării sancţiunii prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. e), farmacistul poate face o nouă cerere de redobândire a calităţii de membru al colegiului după expirarea perioadei stabilite de instanţa judecătorească prin hotărâre penală definitivă, prin care s-a dispus interdicţia exercitării profesiei, sau după 2 ani de la data aplicării sancţiunii de către comisia de disciplină. Redobândirea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România se face în condiţiile legii.

(4) În situaţia în care, prin decizia comisiei de disciplină, au fost dispuse şi măsurile prevăzute la art. 66 alin. (3), radierea sancţiunii se va face numai după prezentarea dovezii aducerii la îndeplinire a măsurii dispuse de comisia de disciplină.

(5) Repetarea unei abateri disciplinare până la radierea sancţiunii aplicate constituie circumstanţă agravantă care va fi avută în vedere la aplicarea unei noi sancţiuni.

Art. 69. − (1) Ancheta disciplinară se exercită prin persoane desemnate de către biroul consiliului teritorial sau, după caz, de către Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România.

(2) Unităţile sanitare sau farmaceutice au obligaţia de a pune la dispoziţie comisiilor de disciplină sau persoanelor desemnate cu investigarea abaterii disciplinare documentele profesionale solicitate, precum şi orice alte date şi informaţii necesare soluţionării cauzei.

Art. 70. − Decizia pronunţată de Comisia superioară de disciplină, precum şi cea pronunţată de Consiliul naţional pot fi contestate la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărui circumscripţie îşi desfăşoară activitatea farmacistul sancţionat, în termen de 30 de zile de la comunicare.

SECŢIUNEA a 7-a

Venituri şi cheltuieli

Art. 71. − Veniturile Colegiului Farmaciştilor din România se constituie din:

a) taxa de înscriere;

b) cotizaţii lunare ale membrilor;

c) contravaloarea serviciilor prestate membrilor sau persoanelor fizice şi juridice;

d) donaţii şi sponsorizări de la persoane fizice şi juridice;

e) legate;

f) drepturi editoriale;

g) încasări din vânzarea publicaţiilor proprii;

h) fonduri rezultate din manifestările culturale şi ştiinţifice;

i) organizarea de cursuri de educaţie profesională continuă;

j) alte surse.

Art. 72. − (1) Cotizaţiile datorate şi neplătite în termenul fixat de către consiliul teritorial de către membrii Colegiului Farmaciştilor din România determină plata unor penalităţi de întârziere în cuantumul prevăzut de dispoziţiile legale aplicabile instituţiilor publice.

(2) Aceeaşi penalitate se va aplica şi colegiilor teritoriale care nu varsă partea de cotizaţie stabilită de către Consiliul naţional.

Art. 73. − (1) Neplata cotizaţiei datorate de membrii Colegiului Farmaciştilor din România pe o perioadă de 6 luni şi după atenţionarea scrisă a consiliului local se sancţionează cu suspendarea calităţii de membru al Colegiului, până la plata cotizaţiei datorate.

(2) Sancţiunea se aplică de către comisia locală de disciplină, la sesizarea comisiei administrative şi financiar-contabile a colegiului teritorial.

Art. 74. − Pentru serviciile prestate persoanelor care nu sunt membre ale Colegiului Farmaciştilor din România, tarifele se stabilesc, după caz, de către Consiliul naţional, respectiv consiliul colegiului teritorial.

Art. 75. − (1) Cuantumul cotizaţiei de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, precum şi partea din aceasta care trebuie vărsată către forurile naţionale se stabilesc de către Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România.

(2) Partea din cotizaţie aferentă funcţionării structurii naţionale va fi virată până cel mai târziu la sfârşitul lunii următoare aceleia pentru care a fost percepută cotizaţia.

Art. 76. − (1) Partea de cotizaţie datorată Colegiului Farmaciştilor din România de către consiliile colegiilor teritoriale se va vira către acesta înaintea altor plăţi.

(2) Obligaţia urmăririi şi efectuării vărsării cotei aferente Colegiului Farmaciştilor din România revine preşedintelui consiliului colegiului teritorial.

Art. 77. − Veniturile pot fi utilizate pentru cheltuieli cu organizarea şi funcţionarea, cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii, cheltuieli de capital, perfecţionarea pregătirii profesionale, acordarea de burse prin concurs farmaciştilor, întrajutorarea farmaciştilor cu venituri mici, crearea de instituţii cu scop filantropic şi ştiinţific, alte cheltuieli aprobate, după caz, de consiliul colegiului teritorial, respectiv de Consiliul naţional.

CAPITOLUL IV

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 78. − Practicarea profesiei de farmacist de o persoană care nu are această calitate constituie infracţiune şi se pedepseşte conform Codului penal.

Art. 79. − (1) În vederea facilitării accesului la exercitarea profesiei de farmacist pe teritoriul României, Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România, recunoaşte calificările de farmacist, dobândite în conformitate cu normele Uniunii Europene într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat aparţinând Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană, de către cetăţenii acestor state, iar încadrarea în muncă se face conform legii.

(2) Normele privind recunoaşterea diplomelor, certificatelor şi titlurilor de farmacist eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un stat aparţinând Spaţiului Economic European şi de Confederaţia Elveţiană cetăţenilor acestora se elaborează de către Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(3) Nomenclatorul de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală se elaborează de către Ministerul Sănătăţii şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.

Art. 80. − Atribuţiile Colegiului Farmaciştilor din România nu pot fi exercitate de nici o altă asociaţie profesională. Membrii Colegiului Farmaciştilor din România pot face parte şi din alte asociaţii profesionale.

Art. 81. − Codul deontologic al farmacistului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi deciziile Consiliului naţional care privesc organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmaciştilor din România se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 82. − Administraţia publică locală, prin consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, va sprijini colegiile judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti şi Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România în vederea asigurării, în condiţiile legii, de spaţii corespunzătoare pentru desfăşurarea activităţii, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 83. − Actualele organe de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România de la nivel naţional şi teritorial vor rămâne în funcţie şi îşi vor exercita mandatul până la împlinirea duratei pentru care au fost alese.

Art. 84. − Colegiul Farmaciştilor din România, înfiinţat şi organizat potrivit prezentei legi, este continuatorul de drept al Colegiului Farmaciştilor din România, înfiinţat potrivit legilor anterioare. Patrimoniul şi, respectiv, drepturile şi obligaţiile anterior născute vor fi preluate de noua organizaţie profesională, constituită potrivit prezentei legi.

Art. 85. − Farmacistul este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională.

Art. 86. − (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr. 81/1997 privind exercitarea profesiunii de farmacist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmaciştilor din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 14 mai 1997, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 77 alin. (2) şi cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

Bucureşti, 28 iunie 2004.

Nr. 305.