M. Of. nr.
614 din 7 iulie 2004
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL
L E G E
privind organizarea
studiilor universitare
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1. − (1) Prezenta
lege reglementează organizarea studiilor universitare pe trei cicluri, respectiv
studii universitare de licență, studii universitare de masterat și studii
universitare de doctorat.
(2) Fiecare ciclu de studii este
delimitat de celelalte prin proceduri distincte de admitere și de absolvire.
(3) Durata ciclurilor de studii pe
domenii și specializări se stabilește de Ministerul Educației și Cercetării, la
propunerea Consiliului Național al Rectorilor, și se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
(4) Pentru profesiile reglementate
în Uniunea Europeană prin norme speciale privind condițiile de studii, se
aplică aceste norme.
(5) Finanțarea ciclurilor de studii
prevăzute la alin. (1) se realizează conform prevederilor Legii învățământului
nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 2. − Organizarea
fiecărui ciclu de studii este de competența instituțiilor de învățământ superior,
cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării.
Art. 3. − Ministerul
Educației și Cercetării, împreună cu Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și
Familiei, în colaborare cu instituțiile de învățământ superior și cu partenerii
sociali, corelează oferta educațională a învățământului universitar, pe
cicluri, cu cerințele pieței muncii și cu dezvoltarea vieții sociale.
CAPITOLUL II
Ciclul I − studii universitare de
licență
Art. 4. − (1) Studiile
universitare de licență corespund unui număr cuprins între minimum 180 și
maximum 240 de credite de studiu transferabile, conform Sistemului european de
credite de studiu transferabile (ECTS).
(2) În sensul prezentei legi, creditele
de studiu transferabile sunt valori numerice alocate unor unități de
cursuri și altor activități didactice. Prin creditele de studiu transferabile
se apreciază, în medie, cantitatea de muncă, sub toate aspectele ei, efectuată de
student pentru însușirea unei discipline.
(3) La învățământul de zi, durata
normală a studiilor universitare de licență este de 3−4 ani și corespunde
unui număr de 60 de credite de studiu transferabile pentru un an de studiu. Durata
studiilor de licență pentru învățământul tehnic este de 4 ani.
(4) La învățământul seral, durata studiilor
pentru obținerea numărului de credite de studiu transferabile, necesare
absolvirii, este mai mare cu un an față de cea de la învățământul de zi în
domeniul respectiv.
(5) Durata studiilor pentru
obținerea creditelor de studiu transferabile la învățământul cu frecvență
redusă și la distanță se reglementează prin hotărâre a Guvernului.
(6) Studiile universitare de licență
asigură un nivel de calificare adecvat exercitării unei profesii în vederea
inserției pe piața forței de muncă, prin cunoștințe generale și de specialitate
corespunzătoare.
(7) În cadrul studiilor universitare
de licență este obligatorie efectuarea unor stagii de practică.
Art. 5. − (1)
Studiile universitare de licență oferă cunoștințe și competențe largi, pe
domenii de studii.
(2) Absolvenții cu diplomă ai
studiilor universitare de licență își pot exercita profesia, conform
competențelor și drepturilor corespunzătoare diplomei dobândite, sau pot
continua studiile universitare prin masterat.
(3) Ministerul Educației și Cercetării
actualizează periodic, la propunerea Consiliului Național al Rectorilor, lista
domeniilor și specializărilor de licență, care se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
(4) Universitățile pot organiza, cu
finanțare din resurse proprii, și studii în alte specializări decât cele
prevăzute la alin. (3), cu respectarea procedurilor de autorizare și
acreditare.
Art. 6. − (1)
Diploma acordată după finalizarea studiilor universitare de licență atestă că titularul
acesteia a dobândit cunoștințe și competențe generale și de specialitate,
precum și abilități cognitive specifice profesiei.
(2) Cunoștințele generale permit
abordările științifice ale domeniului de specialitate, care să asigure
înțelegerea, inovarea și crearea de cunoștințe noi, precum și comunicarea efectivă
orală și scrisă în domeniul de specialitate și în contexte culturale diverse.
(3) Cunoștințele de specialitate se
referă la procesele de cunoaștere, reproducere și înțelegere specifice
domeniului de studiu considerat ca un tot, a modului de stabilire de relații cu
cunoașterea din alte discipline și arii profesionale, familiarizarea cu cele
mai recente dezvoltări ale cunoașterii și ale aplicațiilor profesionale din
domeniu, precum și înțelegerea și aplicarea principiilor și metodelor
fundamentale de investigare specifice.
(4) Competențele generale se referă
la:
a) culegerea, analiza și
interpretarea de date și de informații din punct de vedere cantitativ și
calitativ, din diverse surse alternative, respectiv din contexte profesionale
reale și din literatura în domeniu, pentru formularea de argumente, decizii și
demersuri concrete;
b) utilizarea unor moduri diverse de
comunicare scrisă și orală, inclusiv într-o limbă străină;
c) utilizarea tehnologiilor
informatice;
d) asumarea responsabilității de a
elabora un program personal de autoperfecționare;
e) conceperea și conducerea proceselor
specifice domeniului.
(5) Abilitățile cognitive specifice
presupun:
a) aplicarea conceptelor, teoriilor și
metodelor de investigare fundamentale din domeniul de studiu, pentru formularea
de proiecte și demersuri profesionale;
b) capacitatea de sintetizare și
interpretare a unui set de informații, de rezolvare a unor probleme de bază și
de evaluare a concluziilor posibile;
c) analiza independentă a unor
probleme și capacitatea de a comunica și a demonstra soluțiile alese;
d) capacitatea de a evalua probleme
complexe și de a comunica în mod demonstrativ rezultatele evaluării proprii;
e) inițiativă în analiza și
rezolvarea de probleme.
(6) Competențele de specialitate se
stabilesc prin reglementări proprii fiecărui domeniu.
Art. 7. − (1)
Studiile universitare de licență pot fi continuate prin studii universitare de
masterat.
(2) În anumite domenii și
specializări la care studiile universitare de licență nu sunt continuate de studii
universitare de masterat, absolvenții pot opta, în condițiile stabilite de universități,
pentru studii universitare de masterat organizate în alte domenii.
CAPITOLUL III
Ciclul II − studii universitare de
masterat
Art. 8. − (1) Studiile universitare
de masterat corespund unui număr de credite de studiu transferabile cuprins, de
regulă, între 90 și 120. Prin excepție, în funcție de durata studiilor
universitare de licență, limita inferioară poate fi de 60 de credite de studiu
transferabile.
(2) La învățământul de zi, durata
normală a studiilor universitare de masterat este de 1−2 ani și
corespunde unui număr de 60 de credite de studiu transferabile pentru un an de
studiu.
(3) Durata totală cumulată a ciclului
I − studii universitare de licență și a ciclului II − studii
universitare de masterat trebuie să corespundă obținerii a cel puțin 300 de
credite de studiu transferabile.
(4) Pentru profesii reglementate prin
norme ori recomandări sau bune practici europene, ciclul I și ciclul II pot fi
oferite comasat într-un program unitar de studii universitare cu o durată
cuprinsă între 5 și 6 ani, la învățământul de zi, în condițiile art. 1 alin.
(3), diplomele obținute fiind echivalente titlului de master.
(5) Admiterea în ciclul de studii
universitare de masterat este condiționată de obținerea diplomei acordate după
finalizarea studiilor universitare de licență.
Art. 9. − (1)
Studiile universitare de masterat se organizează, de regulă, la învățământul de
zi.
(2) Studiile universitare de masterat
asigură aprofundarea în domeniul studiilor de licență sau într-un domeniu
apropiat, dezvoltarea capacităților de cercetare științifică și constituie o
bază pregătitoare obligatorie pentru studiile doctorale.
(3) Studiile universitare de
masterat efectuate în alte domenii decât cele prevăzute la alin. (2) asigură
obținerea de competențe complementare.
(4) Studiile universitare de
masterat se pot organiza și cu frecvență redusă sau la distanță. Durata
studiilor pentru obținerea creditelor de studiu transferabile la învățământul
cu frecvență redusă și la distanță se reglementează prin hotărâre a Guvernului.
(5) Absolvenții cu diplomă acordată
după finalizarea studiilor universitare de licență, cu sau fără diplomă de
masterat, pot ocupa posturi didactice în învățământul primar și gimnazial, cu
condiția parcurgerii unui modul de pregătire psihopedagogică
care să corespundă unui număr de minimum 30 de credite de studiu transferabile.
(6) Absolvenții cu diplomă de
masterat pot ocupa posturi didactice în învățământul liceal sau universitar, cu
condiția realizării unei pregătiri psihopedagogice
care să corespundă unui număr de minimum 60 de credite de studiu transferabile
obținute în cadrul ciclurilor I și II.
Art. 10. − (1)
Diplomele de master atestă că titularii acestora au dobândit cunoștințe și
competențe generale și de specialitate, precum și abilități cognitive
specifice.
(2) Cunoștințele generale se referă
la:
a) familiarizarea cu cele mai noi și
avansate dezvoltări ale cunoașterii în domeniu;
b) abilități superioare de cercetare
independentă;
c) capacitatea de a aplica teoria în
situații noi și care nu au putut fi prevăzute.
(3) Cunoștințele de specialitate se
referă la:
a) acumularea unei cantități
substanțiale de cunoștințe noi;
b) identificarea, abordarea și
soluționarea de probleme cognitive și profesionale noi;
c) compararea cunoștințelor noi cu
cele tradiționale și capacitatea de a stabili relații între acestea, în vederea
sesizării direcțiilor noi de creștere a cunoașterii și de dezvoltare a
profesiei.
(4) Competențele generale se referă
la:
a) aplicarea creativă a tehnicilor de
cercetare și rezolvare de probleme;
b) elaborarea de studii și rapoarte
publicabile sau aplicabile profesional;
c) capacitatea de a conduce grupuri
de lucru și de a comunica în contexte dintre cele mai diverse;
d) capacitatea de a acționa
independent și creativ în abordarea și soluționarea problemelor, de a evalua
obiectiv și constructiv stări critice, de a rezolva creativ probleme și de a
comunica rezultate în mod demonstrativ;
e) abilități de conducător și
angajare clară pe calea propriei dezvoltări profesionale.
(5) Abilitățile cognitive specifice
presupun:
a) evaluarea critică a rezultatelor
unor noi cercetări;
b) formularea de alternative
interpretative și demonstrarea relevanței acestora;
c) aplicarea creativă a metodelor de
cercetare;
d) conceperea și conducerea proceselor
specifice domeniului.
(6) Competențele de specialitate se
stabilesc prin reglementări proprii fiecărui domeniu.
Art. 11. − (1)
Instituțiile de învățământ superior sunt autonome și răspund pentru
proiectarea, aplicarea și dezvoltarea de specializări și programe de studii
corespunzătoare.
(2) Numărul de locuri finanțate
anual de la bugetul de stat în condițiile art. 1 alin. (5) reprezintă minimum
50% din numărul de absolvenți cu diplomă acordată după finalizarea studiilor
universitare de licență.
(3) Instituțiile de învățământ superior
pot iniția și dezvolta programe de studii universitare de masterat la
solicitarea instituțiilor publice sau a altor factori interesați, cu asigurarea
finanțării corespunzătoare de către aceștia.
CAPITOLUL IV
Ciclul III − studii universitare de
doctorat
Art. 12. − Studiile
universitare de doctorat au, de regulă, o durată de 3 ani. În situații speciale,
când tematica abordată necesită o perioadă mai mare de studiu sau
experimentare, durata poate fi prelungită cu 1−2 ani, cu aprobarea senatului
universitar, la propunerea conducătorului de doctorat. Susținerea tezei de
doctorat se poate face în termen de maximum 3 ani de la terminarea studiilor
universitare de doctorat.
Art. 13. − (1)
Diploma de doctor atestă că titularul acesteia a dobândit cunoștințe și
competențe generale și de specialitate, precum și abilități cognitive
specifice.
(2) Cunoștințele generale se referă
la acumularea, interpretarea și dezvoltarea cunoașterii de vârf din domeniul de
doctorat.
(3) Competențele generale se referă
la:
a) dezvoltarea tehnicilor de
cercetare și aplicarea lor în contexte diverse și specifice;
b) construcție teoretică și aplicare
profesională;
c) construcții discursive de tip
academic pentru publicații de prestigiu în domeniu și de tipul cunoașterii
comune pentru comunicare publică;
d) asumarea responsabilității de a
elabora un program de cercetare, spirit critic, creativitate, inventivitate.
(4) Abilitățile cognitive specifice
presupun: identificarea de probleme noi și abordarea lor prin cercetare,
imaginație creativă și combinativă, analiză critică
și interpretativă.
Art. 14. − Reglementările
specifice organizării studiilor universitare de doctorat se elaborează de Ministerul
Educației și Cercetării și se supun spre aprobare Guvernului.
CAPITOLUL V
Corelarea sistemului de învățământ din România
cu sistemele europene de învățământ
Art. 15. − (1) Aplicarea în
toate universitățile a Sistemului european de credite de studiu transferabile
(ECTS) este obligatorie.
(2) Începând cu anul universitar 2005−2006,
universitățile eliberează gratuit, inclusiv într-o limbă de largă circulație,
fiecărui absolvent, Suplimentul la diplomă, al cărui conținut este în
conformitate cu normele europene.
(3) Pentru programele de studii
integrate, oferite de două sau de mai multe universități, care conduc la
obținerea de diplome comune, Ministerul Educației și Cercetării elaborează și
supune spre aprobare Guvernului metodologia-cadru pentru aplicarea acestei
prevederi, în conformitate cu reglementările legale.
CAPITOLUL VI
Dispoziții tranzitorii și finale
Art. 16. − (1)
Învățământul superior de scurtă durată, care se desfășoară în prezent în
colegiile universitare existente la data publicării prezentei legi, intră în
lichidare sau se reorganizează în studii universitare de licență, în domeniile
existente sau apropiate.
(2) Absolvenții cu diplomă de
învățământ superior de scurtă durată pot continua studiile pentru a obține
licența în cadrul ciclului I − studii universitare de licență.
(3) Instituțiile de învățământ
superior stabilesc modul de obținere a creditelor de studiu transferabile, pe
baza cărora se admite înscrierea la examenul de licență a absolvenților
învățământului superior de scurtă durată.
Art. 17. − Organizarea
programelor de studii în instituțiile de învățământ superior care pregătesc
specialiști în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale se
stabilește prin hotărâre a Guvernului.
Art. 18. − (1)
Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Muncii, Solidarității Sociale
și Familiei stabilesc, având în vedere prevederile prezentei legi,
corespondența dintre calificările universitare și clasificarea ocupațiilor,
precum și modificările necesare în sistemul de salarizare, în condițiile legii.
(2) Diplomele absolvenților de
învățământ superior sunt recunoscute și oferă drepturi în condițiile stabilite
de legislația în vigoare la data obținerii actului de finalizare a studiilor.
(3) Diplomele absolvenților de
învățământ superior cu durata de 5−6 ani sunt de drept echivalente cu
diplomele de master.
(4) Diplomele acordate după finalizarea
studiilor universitare de licență, de masterat și de doctorat asigură accesul
la profesii și ocupații diferite, care vor fi stabilite prin lege.
Art. 19. − Prevederile
prezentei legi se aplică învățământului superior public și privat, acreditat și
autorizat provizoriu, care funcționează în condițiile legii, începând cu anul
universitar 2005−2006, pentru studenții admiși în anul I, cu excepția
prevăzută la art. 1 alin. (4).
Art. 20. − Pe
data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă prevederile art. 57, art.
60 alin. (2), art. 62−65, art. 72 alin. (4)−(6) și ale art. 73
alin. (1) din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările
și completările ulterioare.
Această lege a fost adoptată de
Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin.
(1) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR VALER DORNEANU |
PREȘEDINTELE SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU |
București, 24 iunie 2004.
Nr. 288.