Legea nr. 281/2004

M. Of. nr. 589 din 1 iulie 2004

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR                     SENATUL

 

L E G E

privind modificarea şi completarea Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de Ministerul Justiţiei

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. − Legea nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de Ministerul Justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 10 noiembrie 1997, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Alineatul (1) al articolului 1 va avea următorul cuprins:

„Art. 1. − (1) Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie sunt autorizate să folosească, pe bază de contracte civile pentru prestări de servicii, interpreţi şi traducători pentru efectuarea traducerilor în şi din limbi străine.”

2. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

„Art. 3. − Autorizarea ca interpret şi/sau traducător, care poate efectua traduceri pentru organele prevăzute la art. 1, se dobândeşte, la cerere, de persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este cetăţean român sau cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European;

b) are capacitate deplină de exerciţiu;

c) posedă diplomă de licenţă sau echivalentă, din care rezultă specializarea în limba sau limbile străine pentru care solicită autorizarea, ori este atestat de Ministerul Culturii şi Cultelor ca traducător din limba română în limba străină pentru care solicită autorizarea şi din limba străină în limba română;

d) este atestat de Ministerul Culturii şi Cultelor ca traducător pentru specialitatea ştiinţe juridice;

e) este apt din punct de vedere medical;

f) nu are antecedente penale şi se bucură de reputaţie profesională şi socială.”

3. După articolul 3 se introduce articolul 3¹ cu următorul cuprins:

„Art. 3¹. − (1) Străinul, cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, poate desfăşura activitatea de interpret şi/sau traducător pentru organele prevăzute la art. 1, cu respectarea prevederilor prezentei legi.

(2) Străinul, cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, stabilit în România, exercită profesia de interpret şi/sau traducător ca şi cetăţenii români, putând dovedi îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 3 lit. b)−f) şi cu documente emise/eliberate de autorităţile competente din statul membru de origine sau de provenienţă.

(3) Procedura autorizării nu se aplică străinului, cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, stabilit în România, care este atestat ca interpret şi/sau traducător în specialitatea ştiinţe juridice de autoritatea competentă din statul membru de origine sau de provenienţă.

(4) Pentru exercitarea profesiei nu este necesară dovedirea cunoaşterii limbii oficiale a statului membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, al cărui cetăţean este străinul.

(5) În cazul prestării temporare, pe teritoriul României, a activităţilor specifice profesiei de interpret şi/sau traducător autorizat în specialitatea ştiinţe juridice, străinul cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, care exercită în mod legal această profesie în statul membru de origine sau de provenienţă în care este stabilit, este exceptat de la cerinţele de atestare şi autorizare prevăzute la art. 2.

(6) În aplicarea prevederilor prezentului articol, Ministerul Justiţiei recunoaşte certificatele sau alte documente similare care atestă calitatea de interpret şi/sau traducător autorizat în specialitatea ştiinţe juridice, emise/eliberate de autorităţile competente din statul membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European de origine sau de provenienţă.

(7) Prevederile prezentului articol se completează cu dispoziţiile legii-cadru privind recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale.”

4. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

„Art. 6. − (1) Autorizarea ca interpret şi/sau traducător, dobândită în condiţiile prezentei legi, încetează în următoarele cazuri:

a) la cerere;

b) dacă cel în cauză nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la art. 3;

c) în cazul în care a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni;

d) pentru incapacitate profesională, sesizată în scris de beneficiar;

e) pentru refuzuri repetate şi nejustificate de a presta serviciile solicitate;

f) prin deces.

(2) Existenţa cazurilor prevăzute la alin. (1) se verifică de Ministerul Justiţiei, se constată prin ordin al ministrului justiţiei şi se comunică persoanei în cauză, cu excepţia situaţiei prevăzute la lit. f).”

5. După articolul 6 se introduce articolul 6¹ cu următorul cuprins:

„Art. 6¹. − (1) Interpreţii şi/sau traducătorii autorizaţi în condiţiile prezentei legi sunt obligaţi să solicite, în termen de 60 de zile de la data autorizării, luarea în evidenţă la curtea de apel în circumscripţia căreia îşi desfăşoară activitatea.

(2) În cazul în care interpreţii şi/sau traducătorii îşi schimbă numele, domiciliul sau reşedinţa, au obligaţia să aducă la cunoştinţă această situaţie, în termen de 60 de zile de la data modificării, Ministerului Justiţiei şi curţii de apel unde sunt luaţi în evidenţă.

(3) Până la data îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2), interpreţii şi/sau traducătorii nu pot desfăşura activitatea reglementată de prezenta lege.

(4) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European, pentru a presta activitate de interpret şi/sau de traducător în condiţiile prezentei legi, vor fi luaţi în evidenţă, la cerere, de Ministerul Justiţiei şi curtea de apel în circumscripţia căreia îşi desfăşoară activitatea.”

Art. II. − (1) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, interpreţii şi/sau traducătorii vor fi reautorizaţi la cerere.

(2) Până la data reautorizării interpreţii şi/sau traducătorii pot desfăşura activitatea în continuare, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 3 din Legea nr. 178/1997, cu modificările ulterioare.

Art. III. − Legea nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de Ministerul Justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 10 noiembrie 1997, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

Bucureşti, 23 iunie 2004.

Nr. 281.