CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Obiectul legii

Art. 1. − (1) Prezenta lege stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice locale, precum şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale şi ale instituţiilor publice implicate în domeniul finanţelor publice locale.

(2) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării şi raportării:

a) bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti;

b) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale, după caz;

c) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;

d) bugetului împrumuturilor externe şi interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi a altor costuri se asigură din bugetele locale şi care provin din: împrumuturi externe contractate de stat şi subîmprumutate autorităţilor administraţiei publice locale şi/sau agenţilor economici şi serviciilor publice din subordinea acestora; împrumuturi contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de stat; împrumuturi externe şi/sau interne contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale;

e) bugetului fondurilor externe nerambursabile.

Definiţii

Art. 2. − În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

1. an bugetar − anul financiar pentru care se aprobă bugetul; anul bugetar este anul calendaristic care începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie;

2. angajament bugetar − actul prin care o autoritate publică competentă, potrivit legii, afectează fonduri publice unei anumite destinaţii, în limita creditelor bugetare aprobate;

3. angajament legal − faza din procesul execuţiei bugetare, reprezentând orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor publice;

4. articol bugetar − subdiviziune a clasificaţiei cheltuielilor bugetare, determinată în funcţie de caracterul economic al operaţiunilor în care acestea se concretizează şi care desemnează natura unei cheltuieli, indiferent de acţiunea la care se referă;

5. autorităţi ale administraţiei publice locale − consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, ca autorităţi deliberative, primarii, primarii de sectoare şi primarul general al municipiului Bucureşti, ca autorităţi executive;

6. buget − documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice;

7. buget local − documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale;

8. buget local pe ansamblul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti − totalitatea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi bugetului propriu al judeţului, respectiv ale sectoarelor şi al municipiului Bucureşti;

9. cheltuieli bugetare − sumele aprobate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin bugetele respective;

10. clasificaţie bugetară − gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare;

11. clasificaţie economică − gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic;

12. clasificaţie funcţională − gruparea cheltuielilor după destinaţia lor, pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice;

13. contabil − denumirea generică pentru persoana şi/sau persoanele care lucrează în compartimentul financiar-contabil, care verifică documentele justificative şi întocmeşte/întocmesc instrumentele de plată a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice;

14. compartiment financiar-contabil − structura organizatorică din cadrul instituţiei publice în care este organizată execuţia bugetară (serviciu, birou, compartiment);

15. consolidare − operaţiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în vederea evitării dublei evidenţieri a acestora;

16. cotă defalcată din unele venituri ale bugetului de stat − procentul stabilit din unele venituri ale bugetului de stat, care se alocă bugetelor locale;

17. credite destinate unor acţiuni multianuale − sumele alocate unor programe, proiecte, subproiecte, obiective şi altele asemenea, care se desfăşoară pe o perioadă mai mare de un an şi determină credite de angajament şi credite bugetare;

18. credit de angajament − limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate în timpul exerciţiului bugetar, în limitele aprobate;

19. credit bugetar − suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni;

20. cofinanţare − finanţarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv şi altele asemenea, parţial prin credite bugetare, parţial prin finanţarea provenită din surse atrase;

21. contribuţie − prelevarea obligatorie a unei părţi din veniturile persoanelor fizice şi juridice, cu sau fără posibilitatea obţinerii unei contraprestaţii;

22. deficit bugetar − partea cheltuielilor bugetare ce depăşeşte veniturile bugetare într-un an bugetar;

23. deschidere de credite bugetare − aprobarea comunicată Trezoreriei Statului de către ordonatorul principal de credite, în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi de casă din bugetele locale;

24. dobândă − preţul folosirii temporare a capitalului împrumutat;

25. donaţie − contractul prin care o persoană fizică sau juridică transmite cu titlu gratuit unei instituţii publice dreptul de proprietate asupra unor fonduri băneşti sau bunuri materiale, încheind în acest scop un înscris autentic;

26. echilibru bugetar − egalitatea dintre veniturile bugetare şi cheltuielile bugetare în cadrul unui exerciţiu bugetar;

27. echilibrare financiară − transferul de resurse financiare din unele venituri ale bugetului de stat către unităţile administrativ-teritoriale în vederea asigurării fondurilor necesare furnizării de servicii publice, în condiţiile legii;

28. excedent bugetar − partea veniturilor bugetare ce depăşeşte cheltuielile bugetare într-un an bugetar;

29. execuţie bugetară − activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget;

30. execuţie de casă a bugetului − complexul de operaţiuni care se referă la încasarea veniturilor şi la plata cheltuielilor bugetare;

31. exerciţiu bugetar − perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează, se aprobă, se execută şi se raportează bugetul;

32. fonduri publice locale − sumele alocate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), precum şi cele gestionate în afara bugetului local;

33. fond de risc − fondul constituit în afara bugetului local de către autorităţile administraţiei publice locale din comisioanele suportate de beneficiarii împrumuturilor garantate de aceste autorităţi şi din alte surse, destinat acoperirii riscurilor financiare care decurg din garantarea împrumuturilor respective;

34. fond de rulment − partea din excedentul anual bugetar definitiv al bugetului local, care se constituie la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale şi se utilizează potrivit prevederilor prezentei legi;

35. fond de rezervă bugetară − fondul prevăzut la partea de cheltuieli a bugetelor locale;

36. garanţie locală − angajamentul asumat de o autoritate a administraţiei publice locale, în calitate de garant, de a plăti la scadenţă obligaţiile neonorate ale garantatului, operatorilor economici şi serviciilor publice din subordinea acesteia, în condiţiile legii;

37. impozit − prelevarea obligatorie, fără contraprestaţie imediată, directă şi nerambursabilă, pentru satisfacerea necesităţilor de interes general;

38. insolvenţă − incapacitatea unei unităţi administrativ-teritoriale de a-şi achita obligaţiile de plată lichide şi exigibile, cu excepţia celor care se află în litigiu contractual;

39. instituţii publice locale − denumirea generică, incluzând comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora;

40. împrumut − obligaţia generată de încheierea unui contract între o instituţie publică, în calitate de împrumutat, şi o persoană fizică sau juridică creditoare de a plăti la termenele menţionate în contract rata de capital, împreună cu dobânda şi cu alte costuri aferente;

41. lichidarea cheltuielilor − faza din procesul execuţiei bugetare, în care se verifică existenţa angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condiţiile de exigibilitate a angajamentului, pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective;

42. obligaţiuni − titluri de credit pe termen mediu şi lung, emise de o autoritate a administraţiei publice locale, a căror rambursare este garantată prin veniturile proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale;

43. ordonanţarea cheltuielilor − faza din procesul execuţiei bugetare, în care se confirmă că livrările de bunuri şi servicii au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi realizată;

44. plata cheltuielilor − faza din procesul execuţiei bugetare, reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi;

45. proces bugetar − etapele consecutive de elaborare, aprobare, executare, control şi raportare ale bugetului, care se încheie cu aprobarea contului anual de execuţie a acestuia;

46. program − acţiunea sau ansamblul coerent de acţiuni ce se referă la acelaşi ordonator principal de credite, proiectat pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite şi pentru care sunt stabiliţi indicatori de program care să evalueze rezultatele ce vor fi obţinute, în limitele de finanţare aprobate;

47. rectificare bugetară locală − operaţiunea prin care se modifică, în cursul exerciţiului bugetar, bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), cu obligativitatea menţinerii echilibrului bugetar;

48. registru al datoriei publice locale − documentul care evidenţiază situaţia datoriei publice locale contractate direct, în ordine cronologică, şi care are două componente: subregistrul datoriei publice interne locale şi subregistrul datoriei publice externe locale;

49. registru al garanţiilor locale − documentul care evidenţiază situaţia garanţiilor locale acordate de autorităţile administraţiei publice locale, în ordine cronologică, şi care are două componente: subregistrul garanţiilor interne locale şi subregistrul garanţiilor externe locale;

50. secţiune de funcţionare − partea de bază, obligatorie, a unui buget local, care cuprinde veniturile necesare acoperirii cheltuielilor curente pentru realizarea atribuţiilor şi competenţelor stabilite prin lege, specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale/subdiviziuni administrativ-teritoriale, precum şi cheltuielile curente respective;

51. secţiune de dezvoltare − partea complementară a unui buget local, care cuprinde veniturile afectate cheltuielilor de capital, potrivit politicilor de dezvoltare la nivel naţional, regional, judeţean, zonal sau local, după caz, precum şi cheltuielile de capital respective, pe bază de programe şi proiecte. Prin nivel zonal se înţelege teritoriul corespunzător a două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale învecinate pe a căror rază se realizează o acţiune, o lucrare, un serviciu, un program sau orice alt obiectiv, în înţelesul colectivităţilor locale respective;

52. subdiviziuni ale unităţilor administrativ-teritoriale − sectoarele municipiului Bucureşti sau alte subdiviziuni ale municipiilor, ale căror delimitare şi organizare se stabilesc prin lege;

53. sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat − sumele defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale şi sumele defalcate cu destinaţie specială, alocate pentru finanţarea unor servicii publice descentralizate sau a unor noi cheltuieli publice;

54. şef al compartimentului financiar-contabil − persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar-contabil şi care răspunde de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a cheltuielilor sau, după caz, una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract, în condiţiile legii;

55. taxă − suma plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă, pentru serviciile prestate acesteia de către un operator economic, o instituţie publică ori un serviciu public;

56. unităţi administrativ-teritoriale − comunele, oraşele, municipiile şi judeţele;

57. vărsământ − modalitatea de stingere a obligaţiei legale prin virarea unei sume de bani, efectuată de un agent economic, de o instituţie publică, serviciu public ori instituţie financiară;

58. venituri bugetare − resursele băneşti care se cuvin bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)−c), după caz, în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri, cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi cele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b)−d);

59. virare de credite bugetare − operaţiunea prin care se diminuează creditul bugetar de la o subdiviziune a clasificaţiei bugetare care prezintă disponibilităţi şi se majorează corespunzător o altă subdiviziune la care fondurile sunt insuficiente, cu respectarea dispoziţiilor legale de efectuare a operaţiunilor respective.

Veniturile şi cheltuielile bugetare

Art. 3. − (1) Veniturile şi cheltuielile bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), precum şi celelalte venituri şi cheltuieli evidenţiate în afara bugetului local, cumulate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, alcătuiesc bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor de sume dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar public în unitatea administrativ-teritorială pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, după caz.

(2) Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanţarea administraţiei publice locale, programelor, proiectelor, activităţilor, acţiunilor, obiectivelor şi altele asemenea, potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări, şi vor fi angajate şi folosite în strictă corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare.

Autorizarea bugetară angajamentele multianuale

Art. 4. − (1) Prin aprobarea bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se autorizează, pentru anul / bugetar, veniturile şi cheltuielile bugetare, după caz.

(2) Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime, care nu pot fi depăşite.

(3) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.

(4) Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii.

(5) Pentru acţiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament şi creditele bugetare.

(6) În vederea realizării acţiunilor multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv.

Veniturile şi cheltuielile bugetelor locale

Art. 5. − (1) Veniturile bugetare locale se constituie din: a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;

b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

c) subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;

d) donaţii şi sponsorizări.

(2) Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazează pe constatarea şi evaluarea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea, precum şi pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării corecte a veniturilor.

(3) Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective, se efectuează în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, cu priorităţile stabilite de acestea, în vederea funcţionării lor şi în interesul colectivităţilor locale respective.

(4) Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.

Descentralizarea unor activităţi

Art. 6. − Trecerea de către Guvern în administrarea şi finanţarea autorităţilor administraţiei publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizării unor activităţi, precum şi a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora, după cum urmează:

a) în primul an, prin cuprinderea distinctă în anexa la legea bugetului de stat a sumelor defalcate cu destinaţie specială, necesare finanţării cheltuielilor publice transferate sau a noilor cheltuieli publice, precum şi a criteriilor de repartizare;

b) în anii următori, prin cuprinderea resurselor respective în ansamblul sumelor defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale alocate unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia celor nominalizate distinct prin anexa la legea bugetului de stat.

CAPITOLUL II

Principii, reguli şi responsabilităţi

SECŢIUNEA 1

Principii şi reguli bugetare

Principiul universalităţii

Art. 7. − (1) Veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute. (2) Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte.

Principiul transparenţei şi publicităţii

Art. 8. − Procesul bugetar este deschis şi transparent, acesta realizându-se prin: a) publicarea în presa locală, pe pagina de internet a instituţiei publice, sau afişarea la sediul autorităţii administraţiei publice locale respective a proiectului de buget local şi a contului anual de execuţie a acestuia;

b) dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia;

c) prezentarea contului anual de execuţie a bugetului local în şedinţă publică.

Principiul unităţii

Art. 9. − (1) Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice locale.

(2) Se interzic reţinerea şi utilizarea de venituri în regim extrabugetar, precum şi constituirea de fonduri publice locale în afara bugetelor locale, dacă legea nu prevede altfel.

Principiul unităţii monetare

Art. 10. − Toate operaţiunile bugetare se exprimă în monedă naţională.

Principiul anualităţii

Art. 11. − (1) Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condiţiile legii, pe o perioadă de un an, care corespunde exerciţiului bugetar.

(2) Toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparţin exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv.

Principiul specializării bugetare

Art. 12. − Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora.

Principiul echilibrului

Art. 13. − Cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv.

Reguli bugetare

Art. 14. − (1) Este interzisă efectuarea de plăţi direct din veniturile încasate, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.

(2) Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legi speciale şi în legile bugetare anuale.

(3) Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) şi nici nu poate fi angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială.

(4) Nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii, şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare.

(5) După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicaţii asupra acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare aferente exerciţiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective.

SECŢIUNEA a 2-a

Alte principii

Principiul solidarităţii

Art. 15. − (1) Prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a persoanelor fizice aflate în situaţie de extremă dificultate, prin alocarea de sume din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local.

(2) Din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local consiliile locale, judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba acordarea de ajutoare către unităţile administrativ-teritoriale aflate în situaţii de extremă dificultate, la cererea publică a primarilor acestor unităţi administrativ-teritoriale sau din proprie iniţiativă.

Principiul autonomiei locale financiare

Art. 16. − (1) Unităţile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autorităţile administraţiei publice locale le pot utiliza în exercitarea atribuţiilor lor, pe baza şi în limitele prevăzute de lege.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa stabilirii nivelurilor impozitelor şi taxelor locale, în condiţiile legii.

(3) Alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie să afecteze aplicarea politicilor bugetare ale autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul lor de competenţă.

(4) Sumele defalcate cu destinaţie specială se utilizează de către autorităţile administraţiei publice locale în conformitate cu prevederile legale.

Principiul proporţionalităţii

Art. 17. − Resursele financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale trebuie să fie proporţionale cu responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale stabilite prin lege.

Principiul consultării

Art. 18. − Autorităţile administraţiei publice locale, prin structurile asociative ale acestora, trebuie să fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat către bugetele locale.

SECŢIUNEA a 3-a

Competenţe şi responsabilităţi în procesul bugetar

Aprobarea şi rectificarea bugetelor

Art. 19. − (1) Bugetele locale şi celelalte bugete pevăzute la art. 1 alin. (2) se aprobă astfel: a) bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe şi interne şi bugetele fondurilor externe nerambursabile, de către consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor, judeţelor şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz;

b) bugetele instituţiilor publice, de către consiliile prevăzute la lit. a), în funcţie de subordonarea acestora.

(2) Pe parcursul exerciţiului bugetar, autorităţile deliberative pot aproba rectificarea bugetelor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum şi ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Rectificărilor bugetelor locale li se vor aplica aceleaşi proceduri ca şi aprobării iniţiale a acestora, cu excepţia termenelor din calendarul bugetar.

Rolul, competenţele şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale

Art. 20. − (1) Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele competenţe şi responsabilităţi în ceea ce priveşte finanţele publice locale: a) elaborarea şi aprobarea bugetelor locale, în condiţii de echilibru bugetar, la termenele şi potrivit prevederilor stabilite prin prezenta lege; b) stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea impozitelor şi taxelor locale, precum şi a oricăror alte venituri ale unităţilor administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, în condiţiile legii;

c) urmărirea şi raportarea execuţiei bugetelor locale, precum şi rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, în condiţii de echilibru bugetar;

d) stabilirea şi urmărirea modului de prestare a activităţilor din domeniul serviciilor publice de interes local, inclusiv opţiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor operatori economici specializaţi ori servicii publice de interes local, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul colectivităţilor locale;

e) administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale;

f) contractarea directă de împrumuturi interne şi externe, pe termen scurt, mediu şi lung, şi urmărirea achitării la scadenţă a obligaţiilor de plată rezultate din acestea;

g) garantarea de împrumuturi interne şi externe, pe termen scurt, mediu şi lung, şi urmărirea achitării la scadenţă a obligaţiilor de plată rezultate din împrumuturile respective de către beneficiari;

h) administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuţiei bugetare, în condiţii de eficienţă;

i) stabilirea opţiunilor şi a priorităţilor în aprobarea şi în efectuarea cheltuielilor publice locale;

j) elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectivă a unităţilor administrativ-teritoriale ca bază a gestionării bugetelor locale anuale;

k) îndeplinirea şi a altor atribuţii, competenţe şi responsabilităţi prevăzute de dispoziţile legale.

(2) Preşedinţilor consiliilor judeţene li se aplică prevederile prezentei legi, similar cu autorităţile executive.

Categorii de ordonatori de credite

Art. 21. − (1) Ordonatorii de credite sunt de trei categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari şi ordonatori terţiari.

(2) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt primarii unităţilor administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului Bucureşti, primarii sectoarelor municipiului Bucureşti şi preşedinţii consiliilor judeţene.

(3) Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare, ordonatorii principali de credite vor preciza limitele şi condiţiile delegării.

(4) Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică, cărora li se alocă fonduri din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz.

Rolul ordonatorilor de credite

Art. 22. − (1) Ordonatorii principali de credite analizează modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale şi prin bugetele instituţiilor publice, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale.

(2) Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate potrivit art. 19 alin. (1) lit. b), pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale.

(3) Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.

Responsabilităţile ordonatorilor de credite

Art. 23. − (1) Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.

(2) Ordonatorii de credite răspund de:

a) elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu;

b) urmărirea modului de realizare a veniturilor;

c) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate şi a veniturilor bugetare posibil de încasat;

d) integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituţiei pe care o conduc;

e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare;

f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de investiţii publice;

g) organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;

h) organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale;

i) alte atribuţii stabilite de dispoziţiile legale.

Controlul financiar preventiv propriu, auditul public intern şi controlul ulterior

Art. 24. − (1) Controlul financiar preventiv propriu şi auditul public intern se exercită asupra tuturor operaţiunilor care afectează fondurile publice locale şi/sau patrimoniul public şi privat şi sunt exercitate conform reglementărilor legale în domeniu.

(2) Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor din fonduri publice locale se aprobă de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectuează de către contabil, cu excepţia prevederilor art. 54 alin. (7).

(3) Angajarea şi ordonanţarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu, potrivit dispoziţiilor legale.

(4) Formarea şi utilizarea fondurilor publice locale şi contul de execuţie a bugetelor locale sunt supuse controlului Curţii de Conturi, potrivit legii.

CAPITOLUL III

Procesul bugetar

SECŢIUNEA 1

Proceduri privind elaborarea bugetelor

Elaborarea bugetelor

Art. 25. − Proiectele bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se elaborează de către ordonatorii principali de credite, avându-se în vedere:

a) prognozele principalilor indicatori macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ani, elaborate de organele abilitate;

b) politicile fiscale şi bugetare, naţionale şi locale;

c) prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate, ale memorandumurilor de finanţare sau ale altor acorduri internaţionale, semnate şi/sau ratificate;

d) politicile şi strategiile sectoriale şi locale, precum şi priorităţile stabilite în formularea propunerilor de buget;

e) propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine;

f) programele întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă; programele sunt însoţite de estimarea anuală a performanţelor fiecărui program, care trebuie să precizeze: acţiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obţinute şi estimate pentru anii următori, măsurate prin indicatori precişi, a căror alegere este justificată;

g) programele de dezvoltare economico-socială în perspectivă ale unităţii administrativ-teritoriale, în concordanţă cu politicile de dezvoltare la nivel naţional, regional, judeţean, zonal sau local.

Conţinutul şi structura bugetelor

Art. 26. − (1) Veniturile şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare aprobate de Ministerul Finanţelor Publice.

(2) Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar cheltuielile pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate şi paragrafe, după caz.

(3) Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată.

(4) Numărul de personal, permanent şi temporar, precum şi fondul salariilor de bază se aprobă distinct, prin anexa la bugetul fiecărei instituţii publice. Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit.

(5) Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de angajament şi cu duratele de realizare a investiţiilor.

(6) Programele se aprobă ca anexe la bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2).

(7) Secţiunile de funcţionare şi secţiunile de dezvoltare se utilizează pentru fundamentarea bugetelor locale şi se aprobă ca anexe la acestea, respectiv:

a) secţiunea de funcţionare cuprinde cheltuielile curente pentru realizarea atribuţiilor şi competenţelor stabilite prin lege, specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale;

b) secţiunea de dezvoltare cuprinde cheltuielile de capital.

(8) Cheltuielile curente prevăzute la alin. (7) lit. a) sunt obligatorii şi se referă la cheltuielile de personal, cheltuielile materiale şi cu prestarea serviciilor, subvenţiile şi transferurile necesare realizării atribuţiilor şi competenţelor autorităţilor administraţiei publice locale, în condiţiile legii.

(9) Fondurile externe nerambursabile şi împrumuturile interne şi externe se cuprind în anexele la bugetele locale şi se aprobă odată cu acestea.

(10) Veniturile bugetelor locale sunt prevăzute în anexa nr. 1, iar cheltuielile acestora în anexa nr. 2 la prezenta lege.

Competenţe în stabilirea impozitelor şi taxelor locale

Art. 27. − Impozitele şi taxele locale se aprobă de consiliile locale, judeţene şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, în limitele şi în condiţiile legii.

Regimul sumelor rezultate din valorificarea mijloacelor fixe şi a unor bunuri materiale, precum şi al sumelor încasate din concesionarea sau închirierea unor bunuri ori din valorificarea unor bunuri confiscate

Art. 28. − (1) Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării, dezmembrării ori dezafectării, în condiţiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale care aparţin instituţiilor publice, finanţate integral din bugetele locale, constituie venituri ale bugetelor locale şi se varsă la acestea.

(2) Sumele încasate potrivit alin. (1) de către celelalte instituţii publice constituie venituri ale bugetelor acestora.

(3) Sumele încasate din concesionarea sau din închirierea unor bunuri aparţinând domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale.

(4) Sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul local, în funcţie de subordonarea instituţiilor care au dispus confiscarea acestora, în condiţiile legii.

Regimul sumelor rezultate din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat

Art. 29. − Sumele încasate din vânzarea, în condiţiile legii, a unor bunuri aparţinând domeniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale constituie integral venituri ale bugetelor locale.

Taxe speciale pentru funcţionarea unor servicii publice locale

Art. 30. − (1) Pentru funcţionarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, aprobă taxe speciale.

(2) Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual, iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice de interes local, precum şi pentru finanţarea cheltuielilor curente de întreţinere şi funcţionare a acestor servicii.

(3) Prin regulamentul aprobat de autorităţile deliberative se vor stabili domeniile de activitate şi condiţiile în care se pot institui taxele speciale, modul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de interes local, pentru care se propun taxele respective.

(4) Hotărârile luate de autorităţile deliberative, în legătură cu perceperea taxelor speciale de la persoanele fizice şi juridice plătitoare, vor fi afişate la sediul acestora şi publicate pe pagina de internet sau în presă.

(5) Împotriva acestor hotărâri persoanele interesate pot face contestaţie în termen de 15 zile de la afişarea sau publicarea acestora. După expirarea acestui termen, autoritatea deliberativă care a adoptat hotărârea se întruneşte şi deliberează asupra contestaţiilor primite.

(6) Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.

(7) Taxele speciale, instituite potrivit prevederilor prezentului articol, se încasează într-un cont distinct, deschis în afara bugetului local, fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate, iar contul de execuţie al acestora se aprobă de autorităţile deliberative.

Activităţi de natură economică

Art. 31. − (1) Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au obligaţia calculării, înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a mijloacelor fixe aferente acestor activităţi prin tarif sau preţ, potrivit legii.

(2) Sumele reprezentând amortizarea calculată pentru aceste mijloace fixe se colectează într-un cont distinct, deschis la unităţile Trezoreriei Statului, se utilizează exclusiv pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii, ca sursă de finanţare a acestora, cu excepţiile prevăzute în acordurile de împrumut sau de garanţie încheiate cu instituţiile financiare internaţionale.

(3) Activităţile de natură economică pentru care se calculează amortizarea mijloacelor fixe se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Cote defalcate din impozitul pe venit

Art. 32. − (1) Din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotă de 47% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, o cotă de 13% la bugetul local al judeţului şi o cotă de 22% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi al judeţului.

(2) În execuţie, cota de 22% se alocă de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene în termenul prevăzut la alin. (1), pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului, proporţional cu sumele repartizate şi aprobate în acest scop în bugetele respective, potrivit prevederilor art. 33 alin. (3)−(5).

(3) Cota de 82% din impozitul pe venit pentru municipiul Bucureşti se repartizează, în termenul prevăzut la alin. (1), astfel: 23,5% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, 47,5% la bugetul local al municipiului Bucureşti şi 11% într-un cont distinct deschis pe seama Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti la Trezoreria Municipiului Bucureşti, pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor şi municipiului Bucureşti.

(4) În execuţie, cota de 11% se alocă de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti în termenul prevăzut la alin. (1), pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor şi municipiului Bucureşti, proporţional cu sumele repartizate şi aprobate în bugetele respective, potrivit prevederilor art. 33 alin. (6).

(5) În situaţii deosebite, prin legea bugetului de stat, cotele defalcate din impozitul pe venit pot fi majorate.

(6) Operaţiunile de virare la bugetele locale a cotelor cuvenite din impozitul pe venit se efectuează de Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

(7) Plătitorii de impozite şi taxe care au organizate puncte de lucru stabile cu minimum 5 angajaţi pentru respectivul punct de lucru sunt obligaţi să solicite înregistrarea fiscală a acestora, ca plătitor de impozit pe venituri din salarii, la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află punctul de lucru. Solicitarea se face în termen de 15 zile de la data înfiinţării, pentru punctele de lucru nou-înfiinţate. Organul fiscal are obligaţia ca în termen de 5 zile de la înregistrarea fiscală să comunice în scris primarului acest lucru. Plătitorii de impozite şi taxe prevăzuţi în acest alineat au obligaţia să organizeze evidenţa contabilă corespunzătoare pentru determinarea impozitului pe venitul din salarii calculat, reţinut şi vărsat.

(8) Primarul, prin compartimentele de specialitate, poate verifica corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar.

(9) Primarul are obligaţia să sesizeze orice nereguli constatate organului fiscal teritorial al Ministerului Finanţelor Publice.

Alocarea cotelor şi sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

Art. 33. − (1) Pentru finanţarea cheltuielilor publice prevăzute la art. 6, precum şi pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aprobă sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cu destinaţie specială şi, respectiv, pentru echilibrarea bugetelor locale. (2) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale vor fi repartizate pe judeţe, potrivit următoarelor criterii:

a) capacitatea financiară determinată pe baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în proporţie de 70%, potrivit următoarei formule de calcul:

unde:

Sr.j − sume defalcate repartizate judeţului;

Sr.tj − sume defalcate de repartizat pe total judeţe;

Ivm.j − impozitul pe venit mediu pe locuitor încasat pe judeţ în anul anterior anului de calcul;

Ivm.tj − impozitul pe venit mediu pe locuitor încasat pe total judeţe în anul anterior anului de calcul;

Nr.loc.j − numărul locuitorilor din judeţ;

Nr.loc.tj− suma locuitorilor judeţelor;

b) suprafaţa judeţului în proporţie de 30%. Sumele defalcate cu destinaţie specială se repartizează conform legii.

(3) Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, şi din cota de 22% prevăzută la art. 32 alin. (1), o cotă de 27% se alocă bugetului propriu al judeţului, iar diferenţa se repartizează pentru bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, astfel:

a) 80% din sumă se repartizează în două etape, prin decizie a directorului direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, în funcţie de următoarele criterii: populaţie, suprafaţa din intravilanul unităţii administrativ-teritoriale şi capacitatea financiară a unităţii administrativ-teritoriale;

b) 20% din sumă se repartizează, prin hotărâre a consiliului judeţean, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, pentru proiecte de infrastructură care necesită cofinanţare locală. Hotărârea consiliului judeţean se comunică directorului direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, prefectului şi consiliilor locale din judeţ.

(4) Pentru repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, conform prevederilor alin. (3) lit. a), direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene procedează astfel:

a) calculează indicatorii „impozitul pe venit mediu pe locuitor/pe unitatea administrativ-teritorială“ şi, respectiv, „impozitul pe venit mediu pe locuitor/pe ansamblul judeţului“, după următoarele formule:

unde:

Ivm.l − impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului de calcul;

Iv.l − impozitul pe venit încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului de calcul;

Nr.loc.l − numărul locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială;

Ivm.j − impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul judeţului în anul anterior anului de calcul;

Iv.j − impozitul pe venit încasat pe ansamblul judeţului în anul anterior anului de calcul, obţinut prin însumarea impozitului pe venit încasat pe fiecare unitate administrativ-teritorială a judeţului;

Nr.loc.j − numărul locuitorilor din judeţ;

b) calculele rezultate conform lit. a) se transmit, până la data de 31 mai a fiecărui an, Ministerului Administraţiei şi Internelor;

c) în prima etapă se repartizează sumele calculate potrivit prevederilor alin. (3) lit. a) numai către unităţile administrativ-teritoriale al căror impozit pe venit mediu pe locuitor, încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului de calcul, este mai mic decât impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul judeţului în anul anterior anului de calcul, pe baza următoarelor criterii:

− ponderea populaţiei unităţilor administrativ-teritoriale care participă la această etapă în totalul populaţiei acestora, în proporţie de 75%;

− ponderea suprafeţei din intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale care participă la această etapă în totalul suprafeţei din intravilanul acestora, în proporţie de 25%;

d) sumele repartizate în prima etapă unităţilor administrativ-teritoriale sunt limitate, astfel încât media rezultată pe locuitor, calculată conform formulei de mai jos, să fie mai mică sau egală cu impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul judeţului în anul anterior anului de calcul:

unde:

Mloc.el − media rezultată pe locuitor la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, în urma repartizării în prima etapă;

Iv.l − impozitul pe venit încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului de calcul;

Sr.el − sume repartizate pe unităţi administrativ-teritoriale în prima etapă;

Nr.loc.l − numărul locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.

Sumele rămase nerepartizate în prima etapă se reportează pentru etapa a doua;

e) sumele rămase nerepartizate în prima etapă se repartizează la toate unităţile administrativ-teritoriale din judeţ, în funcţie de capacitatea financiară a acestora, determinată pe baza impozitului pe venit încasat pe locuitor în anul anterior anului de calcul, folosindu-se următoarea formulă:

unde:

Sr.e2 − sume repartizate unităţii administrativ-teritoriale în etapa a doua;

Sr.j.e2 − sume de repartizat tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ în etapa a doua;

Ivm.l − impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului de calcul;

Ivm.j − impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul judeţului în anul anterior anului de calcul;

Nr.loc.l − numărul locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială;

Nr.loc.j − numărul locuitorilor din judeţ;

f) sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte în urma derulării celor două etape de echilibrare, precum şi pe judeţ şi municipiul Bucureşti vor fi diminuate cu gradul de necolectare, prin înmulţirea cu coeficientul subunitar, calculat ca raport între suma impozitelor şi taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor încasate în anul financiar anterior încheiat şi suma impozitelor şi taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor de încasat în anul financiar anterior încheiat. La calculul gradului de necolectare nu se iau în considerare creanţele fiscale aflate în litigiu;

g) sumele reţinute potrivit lit. f) vor fi repartizate conform alin. (3) lit. b);

h) repartizarea sumelor conform lit. a)−f) se face de către directorul direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, după caz, prin decizie ce se comunică prefectului, consiliului judeţean şi consiliilor locale din judeţ;

i) directorii direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, precum şi prefecţii au obligaţia publicării deciziei prevăzute la lit. h) pe pagina de internet a instituţiilor acestora.

(5) Pentru repartizarea sumelor conform criteriilor prevăzute la alin. (3) lit. b), precum şi a celor prevăzute la alin. (4) lit. f) consiliul judeţean are obligaţia ca, în termen de 5 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, să solicite în scris tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul judeţului prezentarea de cereri pentru cofinanţarea programelor de dezvoltare locală care necesită cofinanţare locală.

(6) Pentru municipiul Bucureşti, din cota de 11% prevăzută la art. 32 alin. (4) se alocă o cotă de 25% pentru bugetul local al municipiului Bucureşti, iar diferenţa se repartizează pentru bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, astfel:

a) 85% din sumă se repartizează prin decizie a directorului Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, utilizându-se în mod corespunzător prevederile, procedura şi criteriile de repartizare prevăzute la alin. (4) lit. a)−f);

b) 15% din sumă, precum şi sumele reţinute prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (4) lit. f) se repartizează prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cu respectarea procedurii prevăzute la alin. (5), pentru susţinerea programelor cu finanţare externă, care necesită cofinanţare locală. Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se comunică directorului Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, prefectului şi consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

(7) Nerespectarea prevederilor alin. (3)−(6) atrage nulitatea absolută a deciziilor directorilor direcţiilor generale ale finanţelor publice şi a hotărârilor adoptate de consiliile judeţene, respectiv a hotărârilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pentru repartizarea sumelor şi a cotelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, urmând să se emită o nouă decizie, respectiv o nouă hotărâre, în termen de 5 zile lucrătoare de la data anulării acestora. Nulitatea se constată de către instanţa de contencios administrativ, la sesizarea prefectului sau a oricărei alte persoane interesate.

(8) Începând cu data de 1 ianuarie 2009, la determinarea sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor se au în vedere următoarele aspecte:

a) posibilităţile de acoperire a secţiunii de funcţionare a bugetului local din venituri proprii;

b) după cuantificarea sumelor determinate potrivit lit. a), numai acolo unde este cazul, se propun sume pentru asigurarea echilibrării secţiunii de funcţionare a bugetului local;

c) standardele minime de cost pentru prestarea serviciilor publice către populaţie;

d) standardele minime de calitate pentru prestarea serviciilor publice către populaţie;

e) după epuizarea etapelor prevăzute la lit. a)−d), în limita sumelor posibil de asigurat de la bugetul de stat, se stabilesc sume care urmează să fie prevăzute în secţiunile de dezvoltare ale bugetelor locale.

(9) Numărul locuitorilor în toate comunele este cel comunicat de direcţiile judeţene de statistică la data de 31 decembrie a anului anterior anului de calcul.

Transferuri consolidabile pentru bugetele locale

Art. 34. − (1) Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale se acordă pentru investiţii finanţate din împrumuturi externe la a căror realizare contribuie şi Guvernul, potrivit legii, şi se aprobă anual, în poziţie globală, prin legea bugetului de stat.

(2) Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia, precum şi din alte bugete se pot acorda transferuri către bugetele locale pentru finanţarea unor programe de dezvoltare sau sociale de interes naţional, judeţean ori local.

Colaborare, cooperare, asociere, înfrăţire, aderare

Art. 35. − (1) Autorităţile deliberative pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări şi servicii publice locale. Colaborarea ori asocierea se realizează pe bază de contracte de asociere, în care se prevăd şi sursele de finanţare reprezentând contribuţia fiecărei autorităţi a administraţiei publice locale implicate. Contractele de asociere se încheie de către ordonatorii principali de credite, în condiţiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu local implicat în colaborare sau asociere.

(2) Autorităţile deliberative pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, la constituirea de societăţi comerciale sau la înfiinţarea unor servicii de interes public local ori judeţean, după caz, în condiţiile legii. Autorităţile deliberative pot hotărî achiziţionarea, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, de acţiuni la societăţile la a căror constituire au participat cu aport de capital sau în natură şi pot majora sau diminua capitalul social al acestora, în condiţiile legii.

(3) Autorităţile deliberative pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, la constituirea de asociaţii de dezvoltare comunitară, în limitele şi în condiţiile legii, pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional şi furnizarea în comun a unor servicii publice.

(4) Asociaţiile de dezvoltare comunitară se finanţează prin contribuţii din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale membre, din alte surse atrase pe bază de proiecte, împrumuturi sau parteneriate public-private, în condiţiile legii.

(5) Guvernul derulează programe naţionale de dezvoltare în vederea stimulării asocierii unităţilor administrativ-teritoriale şi a creşterii capacităţii administrative a acestora, finanţate anual din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(6) Obligaţiile financiare rezultate din acorduri de cooperare, de înfrăţire sau de aderare a unităţilor administrativ-teritoriale la asociaţii interne organizate la nivel naţional ori la organizaţii internaţionale cu personalitate juridică, hotărâte de autorităţile deliberative, în condiţiile legii, se suportă din bugetele locale ale acestora.

Fondul de rezervă bugetară

Art. 36. − (1) În bugetele locale se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziţia consiliului local, judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi a sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizează la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe bază de hotărâri ale consiliilor respective, pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exerciţiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale, precum şi pentru acordarea unor ajutoare către alte unităţi administrativ-teritoriale în situaţii de extremă dificultate, la cererea publică a primarilor acestor unităţi ori din iniţiativă proprie.

(2) Fondul de rezervă bugetară prevăzut la alin. (1) poate fi majorat în cursul anului, cu aprobarea consiliului local, judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi a consiliilor sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, din disponibilităţile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârşitul anului.

SECŢIUNEA a 2-a

Calendarul bugetar

Scrisoare-cadru. Limite de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi de transferuri consolidabile

Art. 37. − (1) Ministerul Finanţelor Publice transmite direcţiilor generale ale finanţelor publice, consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, până la data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget prognozate, metodologiile de elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor consolidabile, prevăzute la art. 34 alin. (1), pe ansamblul judeţului şi municipiului Bucureşti, după caz, în vederea elaborării de către ordonatorii de credite a proiectelor de buget prevăzute la art. 1 alin. (2).

(2) Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în bugetele cărora sunt prevăzute transferuri către bugetele locale, transmit autorităţilor administraţiei publice locale sumele aferente, în termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern, în vederea cuprinderii acestora în proiectele de buget.

(3) Repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a limitelor sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale se realizează în condiţiile prevederilor art. 33.

Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de credite

Art. 38. − Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite potrivit prevederilor art. 37, elaborează şi depun la direcţiile generale ale finanţelor publice, până la data de 1 iulie a fiecărui an, proiectele bugetelor locale echilibrate şi anexele la acestea pentru anul bugetar următor, precum şi estimările pentru următorii 3 ani, urmând ca acestea să transmită proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului şi municipiului Bucureşti la Ministerul Finanţelor Publice, până la data de 15 iulie a fiecărui an.

Aprobarea şi centralizarea bugetelor locale

Art. 39. − (1) În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii bugetului de stat, Ministerul Finanţelor Publice transmite direcţiilor generale ale finanţelor publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat.

(2) Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii, repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale, în termen de 5 zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi transferurile consolidabile, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite.

(3) Pe baza veniturilor proprii şi a sumelor repartizate potrivit alin. (2), ordonatorii principali de credite, în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, definitivează proiectul bugetului local, care se publică în presa locală sau se afişează la sediul unităţii administrativ-teritoriale. Locuitorii unităţii administrativ-teritoriale pot depune contestaţii privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la data publicării sau afişării acestuia.

(4) În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor prevăzut la alin. (3), proiectul bugetului local, însoţit de raportul ordonatorului principal de credite şi de contestaţiile depuse de locuitori, este supus aprobării autorităţilor deliberative, de către ordonatorii principali de credite.

(5) Autorităţile deliberative, în termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget, potrivit alin. (4), se pronunţă asupra contestaţiilor şi adoptă proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate, după caz, şi pe anexe.

(6) Proiectele de buget prevăzute la art. 1 alin. (2) se aprobă de autorităţile deliberative în termen de maximum 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(7) În cazul în care autorităţile deliberative nu aprobă proiectele bugetelor locale în termenul prevăzut la alin. (6), direcţiile generale ale finanţelor publice dispun sistarea alimentării cu cote, respectiv sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi cu transferuri consolidabile, până la aprobarea acestora de către autorităţile deliberative. În această situaţie, din bugetele locale se pot efectua plăţi numai în limita celorlalte venituri încasate.

(8) Ordonatorii principali de credite au obligaţia să transmită direcţiilor generale ale finanţelor publice bugetele locale aprobate, în condiţiile prezentei legi, în termen de 5 zile de la aprobarea acestora. Direcţiile generale ale finanţelor publice, în termen de 10 zile, întocmesc şi transmit Ministerului Finanţelor Publice bugetele pe ansamblul fiecărui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti, grupate în cadrul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, pe comune, oraşe, municipii, sectoare ale municipiului Bucureşti şi judeţ, pe structura clasificaţiei bugetare.

Procesul bugetar în cazul neaprobării bugetului de stat de către Parlament

Art. 40. − (1) Dacă legea bugetului de stat nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare bugetele anului precedent, până la aprobarea noilor bugete, limitele lunare de cheltuieli neputând depăşi, de regulă, 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu excepţia cazurilor deosebite, temeinic justificate de către ordonatorii de credite sau, după caz, 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget, în situaţia în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent.

(2) Instituţiile publice şi acţiunile nou-aprobate în anul curent, dar care încep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar următor, vor fi finanţate, până la aprobarea bugetului, în limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget.

(3) Direcţiile generale ale finanţelor publice vor acorda unităţilor administrativ-teritoriale sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferuri consolidabile, cu încadrarea în limita lunară de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent.

(4) În cazul în care necesarul de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferuri consolidabile depăşeşte o limită lunară de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent, după utilizarea integrală a veniturilor şi cotelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, direcţiile generale ale finanţelor publice pot aproba suplimentarea acestora, pe baza analizelor şi fundamentărilor prezentate de ordonatorii principali de credite.

(5) În situaţia în care sumele prevăzute la alin. (4) sunt propuse în proiectul bugetului de stat mai mici decât cele din anul precedent, limitele lunare se acordă în cotă de 1/12 din sumele propuse prin proiectul bugetului de stat.

SECŢIUNEA a 3-a

Prevederi referitoare la investiţii publice locale

Prezentarea investiţiilor publice în proiectul de buget

Art. 41. − Cheltuielile pentru investiţii publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice locale se cuprind în proiectele de buget, în baza programului de investiţii publice al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, întocmit de ordonatorii principali de credite, care se prezintă şi în secţiunea de dezvoltare, ca anexă la bugetul iniţial şi, respectiv, rectificat, şi se aprobă de autorităţile deliberative.

Informaţii pivind programele de investiţii publice

Art. 42. − (1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale întocmesc anual programul de investiţii publice pe clasificaţia funcţională.

(2) Pentru fiecare obiectiv inclus în programul de investiţii sunt prezentate informaţii financiare şi nefinanciare.

(3) Informaţiile financiare vor include:

a) valoarea totală a proiectului;

b) creditele de angajament;

c) creditele bugetare;

d) graficul de finanţare, pe surse şi ani, corelat cu graficul de execuţie;

e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizată şi în cazul obiectivelor în derulare;

f) costurile de funcţionare şi de întreţinere după punerea în funcţiune.

(4) Informaţiile nefinanciare vor include:

a) strategia în domeniul investiţiilor, care va cuprinde în mod obligatoriu priorităţile investiţionale şi legătura dintre diferite proiecte, criteriile de analiză care determină introducerea în programul de investiţii a obiectivelor noi, în detrimentul celor în derulare;

b) descrierea proiectului;

c) stadiul fizic al obiectivelor.

Rolul metodologic al Ministerului Finanţelor Publice

Art. 43. − Ministerul Finanţelor Publice este împuternicit să stabilească conţinutul, forma şi informaţiile referitoare la programele de investiţii necesare în procesul de elaborare a bugetului.

Aprobarea proiectelor de investiţii publice locale

Art. 44. − (1) Documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii noi, a căror finanţare se asigură integral sau în completare din bugetele locale, precum şi ale celor finanţate din împrumuturi interne şi externe, contractate direct sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale, se aprobă de către autorităţile deliberative.

(2) Documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii noi, care se finanţează din împrumuturi externe şi, în completare, din transferuri de la bugetul de stat şi din alte surse, precum şi ale celor finanţate integral sau în completare din împrumuturi externe contractate ori garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se supun spre aprobare Guvernului.

(3) Pentru investiţiile destinate prevenirii sau înlăturării efectelor produse de acţiuni accidentale şi de calamităţi naturale, documentaţiile tehnico-economice, precum şi notele de fundamentare privind celelalte cheltuieli de investiţii cuprinse în poziţia globală alte cheltuieli de investiţii, elaborate şi avizate potrivit dispoziţiilor legale, se aprobă de ordonatorii principali de credite, cu informarea imediată a autorităţilor deliberative.

(4) Ordonatorii principali de credite, pe propria răspundere, actualizează şi aprobă valoarea fiecărui obiectiv de investiţii nou sau în continuare, indiferent de sursele de finanţare ori de competenţa de aprobare a acestora, în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri. Această operaţiune este supusă controlului financiar preventiv propriu.

Condiţii pentru includerea investiţiilor în proiectul bugetului

Art. 45. − (1) Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se cuprind în programele de investiţii anuale, anexe la buget, numai dacă, în prealabil, documentaţiile tehnicoeconomice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor asimilate investiţiilor, au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale.

(2) Ordonatorii principali de credite stabilesc priorităţile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în programul de investiţii, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu această destinaţie, asigurând totodată realizarea obiectivelor de investiţii în cadrul duratelor de execuţie aprobate.

Structura programelor de investiţii publice locale

Art. 46. − (1) În programele de investiţii se nominalizează obiectivele de investiţii grupate pe: investiţii în continuare, investiţii noi şi poziţia globală alte cheltuieli de investiţii, pe categorii de investiţii.

(2) Poziţia globală alte cheltuieli de investiţii cuprinde următoarele categorii de investiţii:

a) achiziţii de imobile;

b) dotări independente;

c) cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate, a proiectelor şi a altor studii aferente obiectivelor de investiţii;

d) cheltuieli de expertiză, proiectare şi de execuţie privind consolidările şi intervenţiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamităţi naturale − cutremure, inundaţii, alunecări, prăbuşiri şi tasări de teren, incendii, accidente tehnice, precum şi cheltuielile legate de realizarea acestor investiţii;

e) lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinări seismologice, consultanţă, asistenţă tehnică şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor, potrivit legii.

(3) Cheltuielile de investiţii prevăzute la alin. (2) se detaliază în anexă distinctă de către ordonatorul principal de credite, pe bază de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitatea, oportunitatea şi alţi indicatori caracteristici unor asemenea investiţii, şi se aprobă de autorităţile deliberative odată cu bugetul local.

Acordurile internaţionale legate de investiţiile publice locale

Art. 47. − Toate angajamentele legale din care rezultă o cheltuială pentru investiţii publice şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor, cofinanţate din surse externe, se vor efectua în conformitate cu prevederile acordului de finanţare.

Monitorizarea de către ordonatorii principali de credite a proiectelor de investiţii

Art. 48. − (1) În situaţia în care, pe parcursul execuţiei bugetare, din motive obiective, implementarea unui proiect de investiţii nu se poate realiza conform proiecţiei bugetare, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot propune autorităţilor deliberative, până la data de 31 octombrie, aprobarea redistribuirii fondurilor între proiectele înscrise în programul de investiţii.

(2) Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de utilizarea eficientă a fondurilor alocate investiţiilor, precum şi de realizarea obiectivelor de investiţii incluse în programele de investiţii.

SECŢIUNEA a 4-a

Execuţia bugetară

Principii în execuţia bugetară

Art. 49. − (1) Prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) se cuprind şi se aprobă, după caz, veniturile şi creditele bugetare în structura clasificaţiei bugetare.

(2) Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciţiului bugetar.

(3) Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virări de credite bugetare.

(4) Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificaţiei bugetare şi de la un program la altul se aprobă de autorităţile deliberative, pe baza justificărilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite, şi se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.

(5) Virările de credite bugetare în cadrul aceluiaşi capitol bugetar, inclusiv între programele aceluiaşi capitol, care nu contravin dispoziţiilor prezentului articol, legii bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt în competenţa fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice subordonate, şi se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.

(6) Propunerile de virări de credite bugetare sunt însoţite de justificări, detalieri şi necesităţi privind execuţia, până la finele anului bugetar, a capitolului şi subdiviziunii clasificaţiei bugetare, precum şi a programului de la care se disponibilizează şi, respectiv, a capitolului şi subdiviziunii clasificaţiei bugetare şi a programului la care se suplimentează prevederile bugetare.

(7) Virările de credite bugetare, în condiţiile prevederilor alin. (4) şi (5), se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare

Art. 50. − (1) Veniturile şi cheltuielile aprobate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) se repartizează pe trimestre, în funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.

(2) Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, precum şi modificarea acestora se aprobă de către:

a) Ministerul Finanţelor Publice, pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi pentru transferurile de la acest buget, prevăzute la art. 34 alin. (1), pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de direcţiile generale ale finanţelor publice, în termen de 20 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Sumele astfel aprobate se repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale de către direcţiile generale ale finanţelor publice;

b) ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, pentru bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în termen de 15 zile de la aprobarea sumelor prevăzute la lit. a).

(3) Repartizarea pe trimestre a transferurilor prevăzute la art. 34 alin. (2), precum şi modificarea acestora se comunică autorităţilor administraţiei publice locale de către ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în termen de 10 zile de la aprobarea de către Ministerul Finanţelor Publice a repartizării pe trimestre a creditelor bugetare ale acestor bugete.

Deschiderea de credite bugetare

Art. 51. − (1) Creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschideri de credite efectuate de ordonatorii principali de credite ai acestora, în limita sumelor aprobate, potrivit destinaţiei stabilite şi cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.

(2) Deschiderile de credite bugetare pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la alte bugete către bugetele locale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetele respective, se efectuează de către Ministerul Finanţelor Publice, pentru cele prevăzute la art. 34 alin. (1), prin direcţiile generale ale finanţelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, în funcţie de necesităţile execuţiei bugetare, cu respectarea destinaţiei, sau de către ceilalţi ordonatori principali de credite, pentru transferurile prevăzute la art. 34 alin. (2).

(3) Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata obligaţiilor bugetare, precum şi a altor obligaţii.

Transferurile de atribuţii către autorităţile administraţiei publice locale

Art. 52. − (1) În situaţiile în care, în timpul exerciţiului bugetar, pe baza dispoziţiilor legale, au loc treceri de instituţii, acţiuni sau sarcini în finanţarea autorităţilor administraţiei publice locale, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul şi în structura bugetului de stat, fără afectarea echilibrului bugetar.

(2) Autorităţile deliberative vor aproba modificările intervenite potrivit alin. (1) în structura bugetelor proprii şi, respectiv, ale instituţiilor publice subordonate.

Fondurile externe nerambursabile

Art. 53. − (1) Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi.

(2) Fondurile externe nerambursabile vor fi încasate într-un cont distinct în afara bugetului local şi vor fi cheltuite numai în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în scopul în care au fost acordate.

Execuţia bugetară

Art. 54. − (1) În procesul execuţiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajament, lichidare, ordonanţare, plată.

(2) Execuţia bugetară la oraşe, municipii, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţe şi municipiul Bucureşti se bazează pe principiul separării atribuţiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuţiile persoanelor care au calitatea de contabil.

(3) Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt în competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituţiilor publice.

(4) Plata cheltuielilor este asigurată de şeful compartimentului financiar-contabil, în limita fondurilor disponibile.

(5) Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepţia bunurilor, executarea serviciilor şi altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plată se semnează de către contabil şi şeful compartimentului financiar-contabil.

(6) Efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale, şi numai după ce acestea au fost angajate, lichidate şi ordonanţate.

(7) Plata cheltuielilor la comune şi la instituţiile publice la care compartimentul financiar-contabil are un număr de personal mai mic de 5 persoane se realizează de către ordonatorul de credite şi de persoana împuternicită cu atribuţii financiar-contabile, cu respectarea normelor metodologice privind organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale.

(8) Pentru anumite categorii de cheltuieli se pot efectua plăţi în avans de până la 30%, în condiţiile dispoziţiilor legale.

(9) Sumele reprezentând plăţi în avans, efectuate potrivit alin. (8) şi nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate şi servicii prestate, până la sfârşitul anului, în condiţiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de către instituţiile publice care au acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care au fost avansate.

(10) În cazul nelivrării bunurilor, neefectuării lucrărilor şi serviciilor angajate, pentru care s-au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către instituţia publică se face cu perceperea majorărilor de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat şi până s-au recuperat.

(11) Fac excepţie de la prevederile alin. (9) situaţiile expres reglementate prin dispoziţii legale.

Plata salariilor

Art. 55. − (1) Salariile la instituţiile publice cărora li se aplică prevederile prezentei legi se plătesc o dată pe lună pentru luna precedentă.

(2) Eşalonarea plăţilor pe zile, pentru ordonatorii principali de credite şi instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, se face de către direcţia generală a finanţelor publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite.

Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de credite

Art. 56. − (1) Ordonatorii principali de credite au obligaţia de a analiza lunar necesitatea menţinerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziţii legale sau din alte cauze, sarcinile au fost desfiinţate ori amânate şi de a propune autorităţilor deliberative anularea creditelor respective.

(2) Pentru ultima lună a anului bugetar, termenul-limită pentru aplicarea prevederilor alin. (1) este 10 decembrie.

(3) Cu creditele bugetare anulate în condiţiile alin. (1) se majorează fondul de rezervă bugetară la dispoziţia autorităţilor deliberative.

Contul anual de execuţie

Art. 57. − (1) Ordonatorii principali de credite întocmesc şi prezintă spre aprobare autorităţilor deliberative, până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuţie a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), în următoarea structură:

a) la venituri:

− prevederi bugetare iniţiale;

− prevederi bugetare definitive;

− încasări realizate;

b) la cheltuieli:

− credite bugetare iniţiale;

− credite bugetare definitive;

− plăţi efectuate.

(2) Trimestrial şi anual, ordonatorii principali de credite întocmesc situaţii financiare asupra execuţiei bugetare, care se depun la direcţiile generale ale finanţelor publice. După verificare, acestea întocmesc şi depun la Ministerul Finanţelor Publice situaţii financiare centralizate privind execuţia bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), pe ansamblul judeţului, la termenele şi potrivit normelor stabilite de acesta. Ministerul Finanţelor Publice transmite spre informare Ministerului Administraţiei şi Internelor o situaţie financiară centralizată privind execuţia bugetelor locale.

(3) Ordonatorii principali de credite au obligaţia să întocmească şi să anexeze la situaţiile financiare anuale rapoarte anuale de performanţă, în care să prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate şi pe cele obţinute, indicatorii şi costurile asociate, precum şi situaţii privind angajamentele legale.

(4) Situaţiile financiare anuale, inclusiv anexele la acestea, se prezintă de către ordonatorii principali de credite, spre aprobare, autorităţilor deliberative.

Excedentul sau deficitul bugetar

Art. 58. − (1) Excedentul anual al bugetului local, rezultat la încheierea exerciţiului bugetar, după efectuarea regularizărilor în limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prevăzute la art. 6 lit. a) şi a celor exceptate la art. 6 lit. b), precum şi a transferurilor consolidabile din bugetul de stat sau din alte bugete se utilizează, în ordine, pentru:

a) rambursarea eventualelor împrumuturi restante; plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi a altor costuri aferente acestora;

b) constituirea fondului de rulment.

(2) Disponibilităţile fondului de rulment sunt purtătoare de dobândă, se păstrează într-un cont distinct, deschis pe seama fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, în afara bugetului local, şi pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent, precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exerciţiului bugetar.

(3) Fondul de rulment poate fi utilizat şi pentru finanţarea unor investiţii din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul colectivităţii.

(4) Utilizarea fondului de rulment, în condiţiile alin. (2) şi (3), şi contul de execuţie al acestuia se aprobă de autorităţile deliberative în afara bugetului local.

Execuţia de casă a bugetelor locale

Art. 59. − (1) Execuţia de casă a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se efectuează prin unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, evidenţiindu-se în conturi distincte:

a) veniturile bugetare încasate pe structura clasificaţiei bugetare;

b) efectuarea plăţilor dispuse de persoanele autorizate ale instituţiilor publice, în limita creditelor bugetare şi a destinaţiilor aprobate potrivit dispoziţiilor legale;

c) efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi privind datoria publică internă şi externă, rezultată din împrumuturi contractate sau garantate de stat, precum şi cele contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadenţă şi plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi altor costuri aferente;

d) efectuarea altor operaţiuni financiare în contul autorităţilor administraţiei publice locale;

e) păstrarea disponibilităţilor reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în lei a acestora, primite pe bază de acorduri şi înţelegeri guvernamentale şi de la organisme internaţionale, şi utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate;

f) alte operaţiuni financiare prevăzute de lege.

(2) Pentru împrumuturile contractate, altele decât cele din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului, autorităţile administraţiei publice locale îşi pot deschide conturi la bănci comerciale, în vederea derulării acestora.

(3) În execuţie, alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se efectuează lunar de către direcţiile generale ale finanţelor publice, pe baza fundamentărilor prezentate de ordonatorii principali de credite.

Principii ale încheierii execuţiei bugetare

Art. 60. − (1) Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.

(2) Orice venit neîncasat şi orice cheltuială angajată, lichidată şi ordonanţată în cadrul prevederilor bugetare şi neplătită până la data de 31 decembrie se va încasa sau se va plăti, după caz, în contul bugetului pe anul următor.

(3) Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.

(4) Disponibilităţile din fondurile externe nerambursabile şi cele din fondurile publice destinate cofinanţării contribuţiei financiare a Comunităţii Europene, rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare, se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

(5) Fondurile prevăzute la alin. (4) se utilizează în condiţiile prevederilor prezentei legi şi potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi.

CAPITOLUL IV

Împrumuturi

Aprobarea împrumuturilor

Art. 61. − (1) Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba contractarea sau garantarea de împrumuturi interne ori externe pe termen scurt, mediu şi lung, pentru realizarea de investiţii publice de interes local, precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale.

(2) Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, hotărăsc, la propunerea ordonatorului principal de credite, contractarea sau garantarea de împrumuturi, cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul consilierilor în funcţie.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi în condiţiile alin. (1), potrivit legii, numai cu avizul comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.

(4) Componenţa şi funcţionarea comisiei de autorizare a împrumuturilor locale se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Membrii comisiei de autorizare a împrumuturilor locale şi ai secretariatului vor primi o indemnizaţie lunară egală cu 20% din indemnizaţia secretarului de stat, în lunile în care au loc şedinţe ale comisiei. Indemnizaţia se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

(5) Unităţile administrativ-teritoriale pot beneficia şi de împrumuturi externe contractate sau garantate de stat, în condiţiile legii.

Datoria publică locală

Art. 62. − (1) Datoria publică locală reprezintă o obligaţie generală care trebuie rambursată, conform acordurilor încheiate, din veniturile proprii ale unităţii administrativ-teritoriale împrumutate, prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), precum şi din veniturile beneficiarilor de împrumuturi garantate de autorităţile administraţiei publice locale, după caz.

(2) Instrumentele datoriei publice locale sunt:

a) titluri de valoare;

b) împrumuturi de la băncile comerciale sau de la alte instituţii de credit;

c) credite furnizor;

d) leasing financiar;

e) garanţie locală.

(3) Avalizarea de către autorităţile administraţiei publice locale a biletelor la ordin emise de operatorii economici şi serviciile publice din subordinea acestora reprezintă datorie publică locală.

(4) Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate.

(5) Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenţă a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare.

(6) Registrul de evidenţă a datoriei publice locale va include informaţii care să specifice suma totală a datoriilor autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi detalierea datoriilor şi alte informaţii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenţă a datoriei publice locale, emise de Ministerul Finanţelor Publice.

(7) Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul de evidenţă a garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare.

(8) Registrul de evidenţă a garanţiilor locale cuprinde informaţii care să specifice suma totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale, precum şi detalierea garanţiilor şi alte informaţii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenţă a garanţiilor locale, emise de Ministerul Finanţelor Publice.

(9) După contractarea şi/sau garantarea de împrumuturi interne şi/sau externe, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a transmite Ministerului Finanţelor Publice, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a contractului respectiv, copii de pe fiecare document primar, care atestă, după caz:

a) contractarea/garantarea împrumutului;

b) actul adiţional la contractul/acordul de împrumut/garantare, dacă au fost aduse modificări la acesta, cu respectarea clauzelor contractuale.

(10) Pe perioada utilizării şi rambursării împrumutului contractat/garantat, raportarea la Ministerul Finanţelor Publice a datelor privind datoria publică locală se efectuează lunar, în termen de 15 zile de la sfârşitul perioadei de raportare.

(11) În scopul evaluării datoriei publice locale, orice obligaţie de plată, exprimată în altă monedă decât cea naţională, este calculată în moneda naţională, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea.

(12) Serviciul datoriei publice locale nu reprezintă obligaţii sau răspunderi ale Guvernului şi va fi plătit din bugetele locale şi din bugetele beneficiarilor de împrumuturi garantate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi din sumele obţinute din contractarea de împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale directe.

Condiţii pentru contractarea sau garantarea de împrumuturi

Art. 63. − (1) Împrumuturile contractate de unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cele contractate de operatorii economici şi de serviciile publice din subordinea acestora pot fi garantate de către acestea prin veniturile proprii prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a).

(2) Orice garantare prin venituri devine valabilă şi se aplică din momentul acordării garanţiei; veniturile care se constituie în garanţie şi care sunt încasate la bugetul local vor fi supuse condiţiilor acordului de garantare respectiv, care se va aplica cu prioritate faţă de orice revendicări ale unor terţi către autoritatea administraţiei publice locale respective, indiferent dacă aceste terţe părţi cunosc sau nu cunosc acordul de garantare.

(3) Documentul prin care se încheie acordul de garantare prin venituri trebuie înregistrat la autorităţile administraţiei publice locale şi la împrumutător.

(4) Unităţilor administrativ-teritoriale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate, dobânzile şi comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv, depăşeşte limita de 30% din totalul veniturilor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a).

(5) Condiţiile prevăzute la alin. (4) se aplică inclusiv pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru unităţile administrativ-teritoriale.

(6) În scopul calculării acestei limite, pentru împrumuturile contractate şi/sau garantate cu o rată variabilă a dobânzii se va efectua calculul folosind rata dobânzii valabile la data întocmirii documentaţiei.

(7) În scopul calculării acestei limite, împrumuturile acordate în valută vor fi luate în calcul la valoarea cursului de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data efectuării calculului.

(8) Ratele scadente aferente împrumuturilor, dobânzile şi comisioanele datorate de unităţile administrativ-teritoriale se prevăd în bugetul local sau, după caz, se pot contracta noi împrumuturi pentru achitarea ratelor scadente, în condiţiile prevederilor prezentei legi.

(9) Toate acordurile de împrumut sau de garantare încheiate potrivit prevederilor prezentei legi vor fi considerate ca fiind pe deplin autorizate şi vor constitui obligaţii care pot fi impuse bugetelor locale respective.

Fondul de risc

Art. 64. − (1) Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare locală se constituie fondul de risc în afara bugetului local.

(2) Fondul de risc se păstrează în conturi separate, deschise la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, şi se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi, respectiv, pentru garanţii la împrumuturi externe.

(3) Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate; dobânzile acordate de unităţile Trezoreriei Statului la disponibilităţile fondului; majorări de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, aplicate pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor garantate a comisioanelor şi, respectiv, a ratelor scadente, dobânzilor şi comisioanelor aferente şi, în completare, din bugetul local. În cazul în care se efectuează plăţi din fondul de risc, aferente unor scadenţe neonorate de garantat, veniturile fondului de risc se reîntregesc cu sumele recuperate de la acesta.

(4) Nivelul comisionului de risc se determină de către ordonatorul principal de credite şi se aprobă de către autorităţile deliberative. Acest comision se aplică asupra valorii împrumutului garantat.

(5) Sumele aflate în fondul de risc la sfârşitul anului se regularizează cu bugetul local, în limita sumelor primite de la acest buget, iar diferenţa se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Contul de execuţie al fondului de risc se anexează la situaţiile financiare.

Împrumuturi din contul curent general al Trezoreriei Statului

Art. 65. − (1) În situaţia în care, pe parcursul execuţiei, apar goluri temporare de casă ca urmare a decalajului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin împrumuturi acordate de Ministerul Finanţelor Publice din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului, numai după utilizarea fondului de rulment.

(2) Valoarea totală a împrumutului care poate fi angajat de autorităţile administraţiei publice locale, potrivit prevederilor alin. (1), este supusă următoarelor limite:

a) nu va depăşi 5% din totalul veniturilor estimate a fi încasate pe durata anului bugetar în care se face împrumutul, în regim derogatoriu de la prevederile art. 63 alin. (4);

b) în condiţiile prevederilor lit. a), autorităţile administraţiei publice locale nu pot angaja împrumuturi mai mari decât fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiaşi an bugetar.

(3) Rambursarea fondurilor împrumutate conform prevederilor prezentului articol va fi garantată cu veniturile estimate a fi încasate în anul bugetar respectiv, în condiţiile respectării garantării, prin venituri, a celorlalte datorii publice locale.

(4) În situaţia în care împrumutul prevăzut la alin. (1) nu a fost restituit până la 31 decembrie, direcţiile generale ale finanţelor publice sunt autorizate să execute contul unităţii administrativ-teritoriale în cauză.

Verificări excepţionale

Art. 66. − (1) Activitatea autorităţilor administraţiei publice locale va fi supusă unei verificări excepţionale de către Curtea de Conturi, potrivit prevederilor prezentului articol, în următoarele situaţii:

a) autoritatea administraţiei publice locale nu îşi rambursează toate obligaţiile de plată pe termen scurt până la sfârşitul anului bugetar în care au fost angajate împrumuturile;

b) dacă, la un anumit moment pe durata anului bugetar, datoriile pe termen scurt ale autorităţii administraţiei publice locale depăşesc limita stabilită la art. 65 alin. (2) lit. a);

c) la sesizarea motivată a cel puţin unei treimi din numărul membrilor ce compun autoritatea deliberativă.

(2) Curtea de Conturi va solicita autorităţilor administraţiei publice locale care se află în una dintre situaţiile specificate la alin. (1) să întocmească şi să depună un plan de redresare la Curtea de Conturi şi la direcţia generală a finanţelor publice, prin care autorităţile administraţiei publice locale se obligă să se supună prevederilor art. 65 alin. (2) în termen de 12 luni.

(3) Ministerul Finanţelor Publice poate acorda din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului împrumuturi cu dobândă autorităţilor administraţiei publice locale, în cadrul planului de redresare, în regim derogatoriu de la prevederile art. 63 alin. (4) şi cu condiţia ca acestea să se angajeze la rambursarea acestor fonduri într-un termen stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, dar care nu poate depăşi 2 ani.

(4) Autorităţile administraţiei publice locale vor raporta lunar la Curtea de Conturi şi la direcţia generală a finanţelor publice modul de realizare a măsurilor cuprinse în planul de redresare prevăzut la alin. (2).

CAPITOLUL V

Finanţarea instituţiilor publice

Finanţarea instituţiilor publice

Art. 67. − (1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice se asigură astfel:

a) integral din bugetul local;

b) din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul local;

c) integral din venituri proprii.

(2) Instituţiile publice, finanţate integral din bugetul local, varsă veniturile realizate la acest buget.

Veniturile proprii ale instituţiilor publice

Art. 68. − (1) Veniturile proprii ale instituţiilor publice, finanţate în condiţiile art. 67 alin. (1) lit. b) şi c), se încasează, se administrează, se utilizează şi se contabilizează de către acestea potrivit dispoziţiilor legale.

(2) Veniturile proprii ale bugetelor instituţiilor publice, finanţate potrivit art. 67 alin. (1) lit. b) şi c), provin din prestări de servicii, chirii, manifestări culturale şi sportive, concursuri artistice, publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe şi altele.

Bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de . instituţiile publice

Art. 69. − (1) Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti, primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale.

(2) Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice, primite în condiţiile alin. (1), în situaţia instituţiilor publice finanţate integral de la buget, sunt vărsate direct la bugetul local din care se finanţează acestea. Cu aceste sume se majorează veniturile şi cheltuielile bugetului local, iar fondurile respective se vor utiliza cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmiţător.

(3) Cu fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice în condiţiile alin. (1), în situaţia instituţiilor publice finanţate potrivit prevederilor art. 67 alin. (1) lit. b) şi c), se vor majora bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. Aceste instituţii au obligaţia de a prezenta, în anexa la contul de execuţie bugetară trimestrială şi anuală, situaţia privind sumele primite şi utilizate în aceste condiţiii şi cu care a fost majorat bugetul de venituri şi cheltuieli.

(4) Bunurile materiale primite de instituţiile publice în condiţiile alin. (1) se înregistrează în contabilitatea acestora.

Excedentele bugetelor instituţiilor publice

Art. 70. − (1) Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice, finanţate în condiţiile art. 67 alin. (1) lit. b), se regularizează la sfârşitul anului cu bugetele locale din care sunt finanţate, în limita sumelor primite de la acestea, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice, finanţate potrivit art. 67 alin. (1) lit. c), rămân la dispoziţia acestora, urmând a fi folosite în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

(3) Autorităţile deliberative pot hotărî ca excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice subordonate, finanţate potrivit art. 67 alin. (1) lit. c), să se preia ca venit la bugetul local, după deducerea sumelor încasate anticipat şi a obligaţiilor de plată.

Regimul de finanţare a unor activităţi ale instituţiilor publice

Art. 71. − (1) Autorităţile deliberative pot aproba înfiinţarea de activităţi integral finanţate din venituri proprii pe lângă unele instituţii publice, finanţate potrivit art. 67 alin. (1) lit. a), stabilind totodată domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare şi funcţionare a acestor activităţi.

(2) Bugetele de venituri şi cheltuieli pentru activităţile finanţate integral din venituri proprii se aprobă odată cu bugetul instituţiei publice de care aparţin.

(3) În situaţia nerealizării veniturilor prevăzute în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri proprii, cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate.

(4) Excedentele rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale activităţilor finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie sau se preiau ca venit la bugetul local, potrivit hotărârii autorităţilor deliberative.

Împrumuturi temporare pentru unele activităţi sau instituţii publice

Art. 72. − (1) În cazul în care la înfiinţarea, în subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor instituţii şi servicii publice sau a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, în baza documentaţiilor temeinic fundamentate autorităţile deliberative pot aproba împrumuturi fără dobândă din bugetul local, pe bază de convenţie.

(2) Împrumuturile acordate în condiţiile alin. (1) vor fi rambursate integral în termen de un an de la data acordării.

(3) În situaţia nerambursării împrumuturilor la termenul stabilit, se vor aplica majorări de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, potrivit legii.

Execuţia de casă a bugetelor instituţiilor publice

Art. 73. − (1) Instituţiile şi serviciile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice, finanţate integral din venituri proprii, efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului în a căror rază îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli şi disponibilităţi.

(2) Instituţiile publice au obligaţia de a transmite bugetul aprobat potrivit prevederilor prezentei legi la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului.

(3) Autorităţile executive şi preşedinţii consiliilor judeţene au obligaţia publicării pe pagina de Internet a instituţiilor publice şi/sau prin afişaj public a proiectului de buget, a bugetului aprobat, a execuţiei bugetului, a evoluţiei execuţiei bugetului, a rectificării bugetului şi a contului de execuţie, precum şi actualizarea informaţiilor cel puţin o dată pe trimestru.

CAPITOLUL VI

Criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale

Criza financiară

Art. 74. − (1) Unitatea administrativ-teritorială este considerată în criză financiară dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

a) neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 90 de zile şi care depăşesc 15% din bugetul anual;

b) neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli pe o perioadă mai mare de 90 de zile de la data scadenţei;

c) la calculul criteriului prevăzut la lit. a) nu se iau în calcul obligaţiile de plată, lichide şi exigibile, care se află în litigiu contractual.

(2) Situaţia de criză financiară poate fi sesizată de ordonatorul principal de credite al unităţii administrativ-teritoriale, conducătorul compartimentului financiar-contabil din cadrul aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, de ordonatorii secundari de credite şi ordonatorii terţiari de credite din cadrul serviciilor publice subordonate consiliului local, de conducătorii societăţilor comerciale sau ai regiilor autonome din subordinea consiliului local, de diverşi creditori, de directorul direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi de structurile teritoriale ale Curţii de Conturi. Sesizarea se face la direcţia generală a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti şi la ordonatorul principal de credite al unităţii administrativ-teritoriale care se află în situaţia de criză financiară.

(3) În termen de 30 de zile de la solicitarea oricărei persoane interesate, ordonatorul principal de credite al unităţii administrativ-teritoriale are obligaţia furnizării situaţiei economico-financiare şi a concluziei de încadrare sau neîncadrare în prevederile alin. (1).

(4) Ordonatorul principal de credite, din oficiu sau după ce a primit sesizarea situaţiei de criză financiară conform alin. (2), are obligaţia convocării autorităţii deliberative în termen de 5 zile lucrătoare.

(5) Autoritatea deliberativă ia act, în condiţiile legii, de existenţa situaţiei de criză financiară, mandatează ordonatorul principal de credite pentru elaborarea planului de redresare financiară şi analizează propuneri care să fie cuprinse în planul de redresare financiară prezentat de ordonatorul principal de credite.

(6) Planul de redresare financiară va fi elaborat de către ordonatorul principal de credite, împreună cu direcţia generală a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti şi cu structurile teritoriale ale Curţii de Conturi, în termen de 30 de zile de la stabilirea stării de criză de către autoritatea deliberativă.

(7) Planul de redresare financiară va conţine:

a) analiza economico-financiară a unităţii administrativ-teritoriale;

b) măsurile de menţinere a serviciilor publice esenţiale de către autorităţile administraţiei publice locale pe toată durata aplicării planului de redresare financiară;

c) măsurile de creştere a gradului de colectare a veniturilor proprii, precum şi de atragere a altor venituri;

d) măsurile pentru reducerea cheltuielilor;

e) planificarea economico-financiară şi bugetară până la redresare;

f) stabilirea sarcinilor pentru îndeplinirea prevederilor din planul de redresare financiară pe obiective, persoane responsabile şi termene.

(8) Controlul executării şi îndeplinirii măsurilor cuprinse în planul de redresare financiară este în sarcina structurilor teritoriale ale Curţii de Conturi.

(9) Planul de redresare financiară este supus spre aprobare autorităţii deliberative în termen de 3 zile lucrătoare de la elaborare şi va fi adoptat în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la depunere. În cazul în care planul de redresare financiară nu este adoptat, autoritatea deliberativă se întruneşte în termen de 3 zile lucrătoare de la data dezbaterii în ultima şedinţă pentru reanalizarea acestuia. Dacă planul de redresare financiară nu se adoptă, acesta se consideră aprobat în forma propusă de iniţiator.

(10) Planul de redresare financiară poate fi modificat cu aprobarea autorităţii deliberative, în condiţiile alin. (6), ori de câte ori va fi necesar, în cazul în care apar date, informaţii sau fapte necunoscute la momentul sesizării crizei financiare, dacă acestea pot împiedica procesul de redresare financiară.

(11) Ordonatorul principal de credite are obligaţia ca în perioada desfăşurării procedurii de redresare a crizei financiare să asigure funcţionarea eficientă şi eficace a serviciilor publice esenţiale.

(12) În condiţiile încetării situaţiei prevăzute la alin. (1), la propunerea ordonatorului principal de credite şi a structurilor teritoriale ale Curţii de Conturi, autoritatea deliberativă aprobă încetarea stării de criză financiară.

(13) Situaţia de criză financiară, respectiv încetarea acesteia, se înregistrează, în termen de 5 zile de la declararea situaţiei de criză financiară, de către ordonatorul principal de credite, respectiv de la aprobarea încetării stării de criză financiară, în registrul local al situaţiilor de criză financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, care este gestionat de direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Acestea vor comunica lunar situaţiile de deschidere sau de închidere a crizelor financiare înregistrate Ministerului Finanţelor Publice, pentru a fi înregistrate în registrul naţional al situaţiilor de criză financiară a unităţilor administrativ-teritoriale.

Insolvenţa

Art. 75. − (1) Unitatea administrativ-teritorială este considerată în stare de insolvenţă dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

a) neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din bugetul anual, fără a se lua în calcul cele aflate în litigiu contractual;

b) neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli, pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenţei.

(2) Orice creditor sau grup de creditori care are una ori mai multe creanţe certe, lichide şi exigibile împotriva unei unităţi administrativ-teritoriale, cu o valoare însumată care depăşeşte 50% din bugetul acesteia pe o perioadă de 120 de zile consecutive, poate introduce la tribunalul în a cărui circumscripţie îşi are sediul unitatea administrativ-teritorială o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei acestei unităţi administrativ-teritoriale.

(3) În termen de 30 de zile de la solicitarea oricărei persoane interesate, ordonatorul principal de credite al unităţii administrativ-teritoriale are obligaţia furnizării situaţiei economico-financiare şi a concluziei de încadrare sau neîncadrare în prevederile alin. (1).

(4) Ordonatorul principal de credite al unităţii administrativ-teritoriale are obligaţia ca, în termen de 15 zile de la constatarea stării de insolvenţă care a intervenit potrivit alin. (1), să solicite deschiderea procedurii privind insolvenţa unităţii administrativ-teritoriale, prin cerere depusă la tribunalul în a cărui circumscripţie se află unitatea administrativ-teritorială respectivă. Ordonatorul principal de credite al unităţii administrativ-teritoriale are obligaţia de a notifica deschiderea procedurii de insolvenţă creditorilor şi oricăror persoane interesate.

(5) Introducerea prematură, cu rea-credinţă, de către ordonatorul principal de credite a cererii prevăzute la alin. (4) atrage răspunderea acestuia, în condiţiile legii, pentru prejudiciile pricinuite părţii interesate.

(6) Judecătorul-sindic, prin hotărârea de deschidere a procedurii de insolvenţă, va numi un administrator.

(7) În termen de 60 de zile lucrătoare de la numirea administratorului, acesta întocmeşte, împreună cu structura teritorială a Curţii de Conturi, un plan de redresare a insolvenţei unităţii administrativ-teritoriale.

(8) Administratorul sau ordonatorul principal de credite, după caz, are obligaţia ca în perioada desfăşurării procedurii de insolvenţă să asigure furnizarea eficientă şi eficace a serviciilor publice esenţiale, în condiţiile legii.

(9) Planul de redresare a insolvenţei va cuprinde:

a) măsurile de restabilire a viabilităţii financiare a unităţii administrativ-teritoriale;

b) măsurile de continuare a prestării serviciilor esenţiale ale unităţii administrativ-teritoriale, pe toată perioada insolvenţei acesteia;

c) planul de achitare a debitelor către creditori.

(10) Planul de redresare a insolvenţei se supune aprobării consiliului local, în termen de 10 zile de la întocmirea conform prevederilor alin. (7), şi devine obligatoriu atât pentru autoritatea deliberativă, cât şi pentru ordonatorul principal de credite al unităţii administrativ-teritoriale.

(11) În caz de neadoptare în termenul prevăzut la alin. (10), administratorul va propune judecătorului-sindic emiterea hotărârii de preluare a atribuţiilor de ordonator principal de credite de către administrator.

(12) Administratorul va monitoriza respectarea planului de redresare a insolvenţei.

(13) În caz de nerespectare a planului de redresare a insolvenţei, administratorul va propune judecătorului-sindic suspendarea atribuţiilor de ordonator principal de credite şi emiterea hotărârii de preluare a atribuţiilor de ordonator de credite de către administrator.

(14) Ordonatorului principal de credite şi autorităţii deliberative a unităţii administrativ-teritoriale le este interzisă exercitarea oricăror atribuţii cu implicaţii financiare pe toată perioada gestionării situaţiei de insolvenţă, conform prevederilor alin. (11)−(13), atribuţii care se exercită exclusiv de administratorul numit în condiţiile alin. (6), (11) sau (13).

(15) În cazul în care se constată încetarea stării de insolvenţă prevăzute la alin. (1), judecătorul-sindic, la propunerea administratorului, va pronunţa o sentinţă de închidere a procedurii de insolvenţă a unităţii administrativ-teritoriale. Administratorul are obligaţia de a notifica sentinţa de închidere a procedurii de insolvenţă ordonatorului principal de credite, creditorilor şi oricăror persoane interesate.

(16) Prin închiderea procedurii insolvenţei, administratorul este descărcat de orice îndatoriri sau responsabilităţi cu privire la aplicarea procedurii faţă de ordonatorul principal de credite, faţă de patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale, precum şi faţă de creditori. În termen de 30 de zile de la notificarea prevăzută la alin. (15), între administrator şi ordonatorul principal de credite se încheie un proces-verbal de predare-primire cu privire la operaţiunile derulate în timpul procedurii insolvenţei.

(17) Unitatea administrativ-teritorială revine la statutul de criză financiară, iar ordonatorul principal de credite şi consiliul local îşi reiau atribuţiile şi vor proceda conform art. 74 la aplicarea întocmai a planului de redresare financiară pentru ieşirea unităţii administrativ-teritoriale din criză financiară.

(18) Cheltuielile ocazionate cu plata indemnizaţiei administratorului şi îndeplinirea procedurii de redresare a insolvenţei reprezintă cheltuieli ale unităţii administrativ-teritoriale şi se suportă din bugetul acesteia.

(19) Situaţia de deschidere a procedurii de insolvenţă, respectiv de închidere a acesteia, se înregistrează în termen de 5 zile de la declararea situaţiei de insolvenţă, respectiv de la notificarea hotărârii judecătoreşti de închidere a procedurii de către ordonatorul principal de credite, în registrul local al situaţiilor de insolvenţă a unităţilor administrativ-teritoriale, care este gestionat de direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Acestea vor comunica lunar situaţiile de deschidere sau de închidere a procedurilor de insolvenţă înregistrate Ministerului Finanţelor Publice, pentru a fi înregistrate în registrul naţional al situaţiilor de insolvenţă a unităţilor administrativ-teritoriale.

CAPITOLUL VII

Dispoziţii instituţionale

Comitetul pentru finanţe publice locale

Art. 76. − (1) Se înfiinţează Comitetul pentru finanţe publice locale, organism cu rol consultativ în procesul de elaborare a unor reglementări cu caracter financiar, care privesc în mod direct bugetele locale şi de stabilire a sumelor de echilibrare ce se alocă anual de la bugetul de stat pentru bugetele locale, structură de tip partenerial, fără personalitate juridică.

(2) Comitetul pentru finanţe publice locale este compus din câte un reprezentant desemnat de:

a) Parlamentul României;

b) Ministerul Administraţiei şi Internelor;

c) Ministerul Finanţelor Publice;

d) structura asociativă a comunelor din România;

e) structura asociativă a oraşelor din România;

f) structura asociativă a municipiilor din România;

g) structura asociativă a consiliilor judeţene din România.

(3) Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin structurile de specialitate, asigură împreună secretariatul tehnic al Comitetului pentru finanţe publice locale.

(4) Modul de funcţionare şi atribuţiile Comitetului pentru finanţe publice locale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

CAPITOLUL VIII

Sancţiuni

Infracţiuni şi pedepse

Art. 77. − (1) Constituie infracţiuni următoarele fapte:

a) angajarea, ordonanţarea şi efectuarea de plăţi peste limitele maxime ale sumelor aprobate la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2);

b) angajarea cheltuielilor din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) peste limita creditelor bugetare aprobate;

c) utilizarea fondurilor provenite din contractarea datoriei publice locale în alte scopuri decât cele pentru care au fost aprobate;

d) furnizarea de date eronate pentru fundamentarea documentaţiei prezentate în vederea obţinerii autorizării pentru contractarea/garantarea de împrumuturi;

e) exercitarea oricăror atribuţii cu implicaţii financiare pe toată perioada gestionării situaţiei de insolvenţă, conform prevederilor art. 75 alin. (11)−(13), de către ordonatorul principal de credite sau de către autoritatea deliberativă a unităţii administrativ-teritoriale aflate în procedură de insolvenţă.

(2) Infracţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a), c) şi d) se pedepsesc cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, iar infracţiunile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi e) se pedepsesc cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei.

Contravenţii şi sancţiuni

Art. 78. − (1) Constituie contravenţii următoarele fapte: a) nerespectarea dispoziţiilor art. 9 alin. (2), art. 14 alin. (3) şi (4), art. 19 alin. (2), art. 40, art. 44, art. 45, art. 57 şi ale art. 69 alin. (2) şi (4);

b) nerespectarea dispoziţiilor art. 5 alin. (2)−(4), art. 24 alin. (3), art. 26 alin. (4), art. 32 alin. (1)−(4), art. 33 alin. (3)−(6), art. 39 alin. (2), art. 49 alin. (3)−(5) şi (7), art. 51 alin. (1), art. 54 alin. (2)−(6) şi (9), art. 55 alin. (1), art. 56 alin. (1), art. 61 alin. (3), art. 62 alin. (9) şi (10), art. 70 alin. (1), art. 72 alin. (2), art. 73 alin. (3), art. 74 alin. (4), (6) şi (13) şi ale art. 75 alin. (19);

c) nerespectarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi (6), art. 14 alin. (1), art. 23, art. 30 alin. (3)−(6), art. 32 alin. (7), art. 38, art. 39 alin. (3)−(6), art. 63, art. 73 alin. (1) şi ale art. 75 alin. (4) şi (6).

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei, cele de la alin. (1) lit. b), cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, iar cele de la alin. (1) lit. c), cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei.

(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către persoane împuternicite în acest scop de Curtea de Conturi, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor Publice, potrivit legii.

Legislaţia aplicată contravenţiei

Art. 79. − Contravenţiilor prevăzute la art. 78 li se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 28 şi 29.

CAPITOLUL IX

Dispoziţii finale

Contabilitate publică

Art. 80. − (1) Contabilitatea publică a instituţiilor publice locale, definite potrivit prezentei legi, va cuprinde:

a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;

b) contabilitatea generală, bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor, care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi a excedentului sau a deficitului patrimonial;

c) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.

(2) Ministerul Finanţelor Publice stabileşte prin norme metodologice procedurile contabile şi sistemul de raportare privind informaţiile furnizate de contabilitatea publică.

Regimul veniturilor bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2)

Art. 81. − Întocmirea şi depunerea declaraţiilor, stingerea obligaţiilor bugetare, soluţionarea contestaţiilor, controlul fiscal, executarea creanţelor bugetare, precum şi cele referitoare la evaziunea fiscală se supun legislaţiei în domeniu.

Alocarea de sume din fondurile de rezervă bugetară şi de intervenţie la dispoziţia Guvernului  

Art. 82. − Cu sumele aprobate pe bază de hotărâre a Guvernului, din fondurile de rezervă bugetară şi de intervenţie la dispoziţia Guvernului, se majorează bugetele locale de către primari, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarul general al municipiului Bucureşti, după caz, urmând ca la prima şedinţă a consiliului local, judeţean şi, respectiv, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti să se valideze modificările respective.

Sumele veniturilor cu destinaţie specială

Art. 83. − Sumele aferente depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe, potrivit legii, se păstrează într-un cont distinct, deschis pe seama unităţilor administrativ-teritoriale la unităţile Trezoreriei Statului, în afara bugetelor locale, iar contul de execuţie se aprobă de consiliul local, judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz.

Norme metodologice şi instrucţiuni

Art. 84. − În aplicarea prevederilor prezentei legi, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor Publice sunt autorizate să emită norme metodologice şi instrucţiuni de aplicare.

Procedura crizei financiare şi a insolvenţei unităţilor administrativ-teritoriale

Art. 85. − În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor Publice elaborează proiectul de lege specială privind procedura de aplicare a prevederilor art. 74 şi 75.

Intrarea în vigoare

Art. 86. − (1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007, cu următoarele excepţii:

a) art. 61, care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi;

b) art. 33 alin. (4) lit. f) şi g), art. 74 şi 75, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2008;

c) art. 26 alin. (7), art. 33 alin. (8) şi art. 41, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2008, în vederea fundamentării proiecţiei bugetare pentru anul 2009.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 19 ianuarie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 108/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

BOGDAN OLTEANU

NICOLAE VĂCĂROIU

Nr. crt.

Denumirea veniturilor

CAPITOLUL I

Veniturile care se prevăd în bugetele proprii ale judeţelor

A.

Venituri proprii:

1.

Impozit pe profit de la regiile autonome şi societăţile comerciale de sub autoritatea consiliilor judeţene

2.

Cote defalcate din impozitul pe venit:

a) cote defalcate din impozitul pe venit;

b) sume alocate de consiliul judeţean din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.

3.

Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital:

− alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital

4.

Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi:

a) taxa asupra mijloacelor de transport;

b) taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare.

5.

Venituri din proprietate:

a) vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor judeţene;

b) restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi;

c) venituri din concesiuni şi închirieri;

d) venituri din dividende;

e) alte venituri din proprietate.

6.

Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi:

a) venituri din prestări de servicii;

b) contribuţia lunară a părinţilor pentru întreţinerea copiilor în unităţile de protecţie socială;

c) venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri;

d) alte venituri din prestări de servicii şi alte activităţi.

7.

Amenzi, penalităţi şi confiscări:

a) venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale;

b) încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate şi alte sume constatate odată cu confiscarea, potrivit legii;

c) alte amenzi, penalităţi şi confiscări.

8.

Venituri din valorificarea unor bunuri:

a) venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice;

b) venituri din privatizare;

c) venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat.

B.

Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

C.

Donaţii şi sponsorizări

D.

Subvenţii de la bugetul de stat şi de la alte administraţii

E.

Operaţiuni financiare.

CAPITOLUL II

Veniturile care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi al municipiului Bucureşti

A.

Venituri proprii:

1.

Impozit pe profit de la regiile autonome şi societăţile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale

2.

Cote defalcate din impozitul pe venit:

a) cote defalcate din impozitul pe venit;

b) sume alocate de consiliul judeţean din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.

3.

Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital:

− alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital.

4.

Impozite şi taxe pe proprietate:

a) impozit pe clădiri;

b) impozit pe terenuri;

c) taxe juridice din timbru, taxe de timbru pentru activitatea notarială şi alte taxe de timbru;

d) alte impozite şi taxe pe proprietate.

5.

Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii:

− taxe hoteliere.

6.

Taxe pe servicii specifice:

a) impozit pe spectacole;

b) alte taxe pe servicii specifice.

7.

Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi:

a) taxe asupra mijloacelor de transport;

b) taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare;

c) alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi.

8.

Alte impozite şi taxe fiscale:

− alte impozite şi taxe fiscale.

9.

Venituri din proprietate:

a) vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale;

b) restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi;

c) venituri din concesiuni şi închirieri;

d) venituri din dividende;

e) alte venituri din proprietate.

10.

Venituri din dobânzi:

− alte venituri din dobânzi.

11.

Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi:

a) venituri din prestări de servicii;

b) contribuţia părinţilor sau susţinătorilor legali pentru întreţinerea copiilor în creşe;

c) contribuţia persoanelor beneficiare ale cantinelor de ajutor social;

d) taxe din activităţi cadastrale şi agricultură;

e) contribuţia lunară a părinţilor pentru întreţinerea copiilor în unităţile de protecţie socială;

f) venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri;

g) alte venituri din prestări de servicii şi alte activităţi.

12.

Venituri din taxe administrative, eliberări de permise:

a) taxe extrajudiciare de timbru;

b) alte venituri din taxe administrative, eliberări de permise.

13

. Amenzi, penalităţi şi confiscări:

a) venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale;

b) penalităţi pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraţiei de impozite şi taxe;

c) încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate şi alte sume constatate odată cu confiscarea, potrivit legii;

d) alte amenzi, penalităţi şi confiscări. 14. Diverse venituri:

a) vărsăminte din venituri şi/sau disponibilităţile instituţiilor publice;

b) alte venituri. 15. Venituri din valorificarea unor bunuri:

a) venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice;

b) venituri din vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului;

c) venituri din privatizare;

d) venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat.

B.

Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

C.

Donaţii şi sponsorizări

D.

Subvenţii de la bugetul de stat şi de la alte administraţii

E.

Operaţiuni financiare.

Nr.

crt.

Denumirea cheltuielilor

CAPITOLUL I

Cheltuielile care se prevăd în bugetele proprii ale judeţelor

1.

Autorităţi publice şi acţiuni externe:

− autorităţi executive.

2.

Alte servicii publice generale:

a) fondul de rezervă bugetară la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale;

b) fondul de garantare a împrumuturilor externe, contractate/garantate de stat;

c) fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, contractate/garantate de autorităţile administraţiei publice locale;

d) servicii publice comunitare de evidenţă a persoanelor;

e) alte servicii publice generale.

3.

Dobânzi

4.

Transferuri cu caracter general între diferite niveluri ale administraţiei:

− transferuri din bugetele consiliilor judeţene pentru finanţarea centrelor de zi pentru protecţia copilului.

5.

Apărare:

− apărare naţională (centre militare).

6.

Ordine publică şi siguranţă naţională:

a) poliţie comunitară;

b) protecţie civilă şi protecţia contra incendiilor.

7.

Învăţământ:

a) învăţământ preşcolar şi primar*);

− învăţământ preşcolar*);

− învăţământ primar*);

b) învăţământ special;

c) alte cheltuieli în domeniul învăţământului.

8.

Sănătate:

a) servicii medicale în unităţile sanitare cu paturi:

− spitale generale;

b) alte cheltuieli în domeniul sănătăţii:

− alte instituţii şi acţiuni sanitare.

9.

Cultură, recreere şi religie:

a) servicii culturale:

− biblioteci publice judeţene;

− muzee;

− instituţii publice de spectacole şi concerte;

− şcoli populare de artă şi meserii;

− centre pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale;

− consolidarea şi restaurarea monumentelor istorice;

− alte servicii culturale;

b) servicii recreative şi sportive:

− sport;

c) servicii religioase;

d) alte servicii în domeniul culturii, recreerii şi religiei.

10.

Asigurări şi asistenţă socială:

a) asistenţă acordată persoanelor în vârstă;

b) asistenţă socială în caz de boli şi invalidităţi:

− asistenţă socială în caz de invalidităţi;

c) asistenţă socială pentru familie şi copii;

d) alte cheltuieli în domeniul asigurărilor şi asistenţei sociale.

11.

Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică:

a) alimentare cu apă şi amenajări hidrotehnice:

− alimentare cu apă;

− amenajări hidrotehnice;

b) alte servicii în domeniile locuinţelor, serviciilor şi dezvoltării comunale.

12.

Protecţia mediului:

a) salubritate şi gestionarea deşeurilor:

− colectarea, tratarea şi distrugerea deşeurilor.

13.

Acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă:

a) acţiuni generale economice şi comerciale:

− prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi gheţurilor;

− programe de dezvoltare regională şi locală;

− alte cheltuieli pentru acţiuni generale economice şi comerciale.

14.

Combustibil şi energie:

a) energie termică;

b) alte cheltuieli privind combustibilii şi energia.

15.

Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare:

a) agricultură:

− protecţia plantelor şi carantină fitosanitară.

16.

Transporturi:

a) transport rutier:

− drumuri şi poduri;

b) transport aerian:

− aviaţia civilă;

c) alte cheltuieli în domeniul transporturilor.

17.

Alte acţiuni economice:

a) zone libere;

b) turism;

c) proiecte de dezvoltare multifuncţională;

d) alte acţiuni economice.

CAPITOLUL II

Cheltuielile care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi al municipiului Bucureşti

1.

Autorităţi publice şi acţiuni externe:

− autorităţi executive.

2.

Alte servicii publice generale:

a) fondul de rezervă bugetară la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale;

b) fondul de garantare a împrumuturilor externe, contractate/garantate de stat;

c) fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, contractate/garantate de autorităţile administraţiei publice locale;

d) servicii publice comunitare de evidenţă a persoanelor;

e) alte servicii publice generale.

3.

Dobânzi

4.

Transferuri cu caracter general între diferite niveluri ale administraţiei:

− transferuri din bugetele locale pentru instituţiile de asistenţă socială pentru persoanele cu handicap.

5.

Apărare:

− apărare naţională (centre militare).

6.

Ordine publică şi siguranţă naţională:

a) poliţie comunitară;

b) protecţie civilă şi protecţia contra incendiilor.

7.

Învăţământ: