Legea nr. 259/2010 – Republicare *)

M. Of. nr. 191 din 18 martie 2014

LEGE

a siguranţei digurilor

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. ‒ Prezenta lege stabileşte exigenţele de siguranţă obligatorii pentru toţi deţinătorii cu orice titlu ai digurilor de apărare împotriva inundaţiilor. 

Art. 2. ‒ (1) Drepturile de realizare şi de exploatare în siguranţă a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor se exercită în conformitate cu prevederile prezentei legi, ale actelor normative din domeniile apelor, protecţiei mediului, calităţii în construcţii, precum şi cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte. 

(2) Respectarea exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa digurilor de apărare împotriva inundaţiilor este obligatorie în toate etapele de realizare şi de exploatare a acestora: proiectare, execuţie, exploatare în perioada de execuţie, punere în funcţiune, exploatare curentă, conservare, postutilizare sau dezafectare. 

(3) Deţinătorii de diguri de apărare împotriva inundaţiilor, cu orice titlu, denumiţi în continuare deţinători, sunt direct responsabili de realizarea şi de menţinerea siguranţei în exploatare a acestora, în conformitate cu prevederile prezentei legi. 

(4) Digurile de apărare împotriva inundaţiilor existente, pentru care nu există sau nu este cunoscut un deţinător, se preiau, în condiţiile legii, de către autoritatea publică locală pe teritoriul căreia se găsesc acestea, la solicitarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor. 

(5) Evaluarea stării de siguranţă în exploatare a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor se realizează de către experţi, în baza unei proceduri elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi aprobate prin ordin al conducătorului acesteia. 

(6) Experţii care evaluează starea de siguranţă în exploatare a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor sunt atestaţi de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. 

(7) Atestarea experţilor prevăzuţi la alin. (5) şi (6) se efectuează în baza unui regulament care se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor. 

Art. 3. ‒ În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) dig de apărare împotriva inundaţiilor, denumit în continuare dig ‒ orice lucrare hidrotehnică având o structură existentă sau propusă, realizată din materiale pământoase, anrocamente, beton ori alte materiale, dispusă de-a lungul unui curs de apă, al malului unui lac sau al ţărmului mării, cu scopul protejării împotriva inundaţiilor a unor localităţi, a unor obiective socioeconomice sau terenuri, inclusiv terenul de fundare, zona de protecţie, construcţiile şi instalaţiile-anexă aferente;

b) categorie de importanţă a digurilor ‒ clasificare bazată pe cuantificarea riscului asociat unui dig, utilizându-se un sistem de criterii, indici şi notări, conform unei metodologii de încadrare în categorii de importanţă pentru aceste tipuri de lucrări;

c) dig cu risc sporit ‒ dig care este declarat de autoritatea publică centrală din domeniul apelor ca fiind cu potenţial ridicat privind consecinţele produse, în cazul cedării, asupra populaţiei, proprietăţii şi mediului social, economic sau înconjurător. 

Art. 4. ‒ (1) Se înfiinţează Comisia Naţională pentru Siguranţa Digurilor, denumită în continuare CONSIDIG, organism consultativ care funcţionează pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor. 

(2) CONSIDIG este constituită din reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale din domeniile apelor, lucrărilor publice, îmbunătăţirilor funciare, transporturilor şi infrastructurii, administraţiei şi internelor, ai deţinătorilor de diguri, ai institutelor de cercetare şi proiectare, ai societăţilor de construcţii din domeniu, din învăţământul superior tehnic de construcţii hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare şi are drept scop coordonarea realizării reglementărilor şi normelor tehnice referitoare la siguranţa digurilor, precum şi coordonarea, îndrumarea şi urmărirea activităţii de supraveghere a digurilor în vederea exploatării în siguranţă a acestora. 

(3) Structura, atribuţiile specifice, componenţa şi dotarea CONSIDIG se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale pentru Siguranţa Digurilor, care se elaborează de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi se aprobă prin ordin al conducătorului acesteia, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. 

Art. 5. ‒ (1) Avizarea documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă a digurilor aflate în exploatare şi verificarea respectării exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa în exploatare a proiectelor de realizare a digurilor noi sau de punere în siguranţă a digurilor aflate în exploatare se realizează de către o comisie de avizare organizată pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor, aflată în coordonarea CONSIDIG. 

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru lucrările încadrate în categoriile de importanţă C şi D, potrivit prevederilor art. 6 alin. (1), conducătorul autorităţii publice centrale din domeniul apelor poate stabili, prin ordin, ca avizarea să fie efectuată de comisii de avizare teritoriale organizate de Administraţia Naţională "Apele Române". 

(3) Comisiile de avizare prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt înfiinţate conform Instrucţiunilor de organizare şi funcţionare a comisiilor de avizare a documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor, elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, avizate de CONSIDIG şi aprobate prin ordin al conducătorului acestei autorităţi. 

(4) Comisiile de avizare prevăzute la alin. (1) şi (2) emit avize în care sunt precizate concluziile şi recomandările experţilor şi ale propriilor membri referitoare la starea de siguranţă a lucrărilor analizate. 

Art. 6. ‒ (1) În funcţie de criteriile stabilite prin Metodologia de încadrare în categorii de importanţă a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor, digurile sau sectoarele de diguri se încadrează în una dintre următoarele categorii de importanţă:

a) dig de importanţă excepţională (A);

b) dig de importanţă deosebită (B);

c) dig de importanţă normală (C);

d) dig de importanţă redusă (D). 

(2) Metodologia prevăzută la alin. (1) se elaborează de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, se avizează de CONSIDIG şi se aprobă prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul îmbunătăţirilor funciare. 

(3) Încadrarea în categorii de importanţă a digurilor reprezintă o obligaţie legală a proiectanţilor pentru lucrările noi, respectiv a deţinătorilor, în cazul digurilor aflate în exploatare, şi este utilizată pentru:

a) stabilirea tipului de urmărire a comportării în timp a digurilor ‒ specială sau curentă ‒ în conformitate cu rigorile impuse de sistemul calităţii în construcţii;

b) ierarhizarea digurilor în vederea stabilirii programelor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a acestora;

c) stabilirea listei cuprinzând digurile cu risc sporit;

d) stabilirea atribuţiilor de verificare şi control al digurilor care revin autorităţii publice centrale din domeniul lucrărilor publice şi, respectiv, al apelor;

e) stabilirea obligaţiilor ce revin deţinătorilor, referitoare la siguranţa în exploatare a digurilor, în vederea luării măsurilor corespunzătoare pentru reducerea riscului. 

(4) La stabilirea categoriei de importanţă a digurilor, deţinătorii sau, după caz, proiectanţii acestor tipuri de lucrări vor ţine seama de:

a) caracteristicile tehnice şi funcţionale ale digurilor;

b) necesitatea protecţiei populaţiei, a proprietăţii şi a mediului social, economic sau înconjurător împotriva efectelor negative potenţiale produse în cazul cedării digurilor;

c) cuantificarea efectelor negative potenţiale ale unui incident sau accident la digul respectiv;

d) impactul socioeconomic şi de mediu în cazul indisponibilităţii unui dig;

e) modul în care digul este proiectat, construit, exploatat, inspectat tehnic periodic, reparat, conservat, postutilizat sau dezafectat. 

(5) Încadrarea într-o categorie de importanţă a unui dig se analizează şi se validează de către comisia de avizare în competenţa căreia se află lucrarea. 

(6) În scopul protecţiei populaţiei, a proprietăţii şi a mediului social, economic sau înconjurător, CONSIDIG are drept de control asupra stabilirii categoriei de importanţă şi, după caz, de modificare a acesteia pentru oricare dintre digurile din România.

Art. 7. ‒ (1) Stabilirea exigenţelor de performanţă care definesc sistemul calităţii în domeniul construcţiilor de diguri, procedurile şi reglementările tehnice, precum şi controlul respectării acestora sunt realizate prin grija autorităţii publice centrale din domeniul lucrărilor publice. 

(2) Reglementările şi procedurile cu caracter general aferente sistemului calităţii în domeniul construcţiilor de diguri se stabilesc prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor, al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul lucrărilor publice şi al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul îmbunătăţirilor funciare. 

(3) Normele tehnice aferente sistemului calităţii în construcţiile de diguri se elaborează prin grija autorităţii publice centrale din domeniul lucrărilor publice şi se aprobă prin ordin comun al conducătorilor autorităţilor menţionate la alin. (2). 

(4) Normele tehnice specifice pentru urmărirea comportării în timp a digurilor se elaborează prin grija autorităţii publice centrale din domeniul lucrărilor publice şi se aprobă prin ordin comun al conducătorilor autorităţilor menţionate la alin. (2). 

CAPITOLUL II

Regimul de folosire a digurilor

Art. 8. ‒ (1) Este obligatoriu să se obţină de la autoritatea publică centrală din domeniul apelor acordul privind respectarea exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa digurilor, denumit în continuare acord, în următoarele situaţii:

a) pentru proiecte de realizare a unor diguri noi;

b) pentru intervenţii constructive care refac parametrii de bază ai digurilor aflate în exploatare, în vederea punerii în siguranţă a acestora;

c) pentru intervenţii constructive care modifică parametrii de bază ai digurilor aflate în exploatare, în vederea punerii în siguranţă a acestora;

d) pentru trecerea în conservare, postutilizarea sau dezafectarea digurilor aflate în exploatare. 

(2) Acordul se solicită de titularul de investiţie, în cazul proiectelor de realizare a unor diguri noi, şi de către deţinător, în toate celelalte cazuri. 

(3) Acordul se referă la încadrarea în categorii de importanţă a digului, la adaptarea soluţiilor de proiectare la condiţiile de amplasament, la respectarea normelor şi reglementărilor legale privind siguranţa digurilor, precum şi a celor mai bune practici în domeniu. 

(4) Acordul este necesar pentru obţinerea avizului de gospodărire a apelor care condiţionează ulterior emiterea autorizaţiei de construire. 

(5) Acordul se emite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în baza avizului favorabil al comisiei de avizare prevăzute la art. 5 alin. (1). 

(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), pentru lucrările încadrate în categoriile de importanţă C şi D, conducătorul autorităţii publice centrale din domeniul apelor poate stabili, prin ordin, ca acordul să fie emis de unităţile teritoriale ale Administraţiei Naţionale "Apele Române", în baza avizului favorabil al comisiilor de avizare teritoriale. 

(7) Acordul se solicită de la autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau, după caz, de la unităţile teritoriale ale Administraţiei Naţionale "Apele Române", în competenţa căreia se află lucrarea, denumite în continuare autorităţi competente, în conformitate cu Procedura de emitere a acordului privind respectarea exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa digurilor de apărare împotriva inundaţiilor. 

(8) Acordul îşi menţine valabilitatea pe toată durata execuţiei lucrărilor, dar nu mai mult de 5 ani, cu condiţia respectării prevederilor cuprinse în acesta. Dacă timp de 2 ani de la data emiterii execuţia nu a început, acordul îşi pierde valabilitatea. 

(9) Reînnoirea acordului este posibilă numai la cerere şi numai dacă se respectă integral prevederile cuprinse în actul de reglementare emis anterior. În caz contrar, este necesară obţinerea unui alt acord. Solicitarea de reînnoire se face de deţinător, la autoritatea competentă, cu cel puţin 60 de zile înainte de data expirării acordului iniţial, în conformitate cu prevederile legale. 

(10) În cazul în care s-au produs evenimente de natură să modifice condiţiile de siguranţă ale lucrărilor proiectate şi/sau în curs de execuţie, acordul îşi pierde valabilitatea, iar deţinătorul este obligat să obţină un alt acord de la autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile legale. 

Art. 9. ‒ (1) Pentru digurile aflate în exploatare, deţinătorul este obligat să obţină de la autoritatea publică centrală din domeniul apelor o autorizaţie de funcţionare în condiţii de siguranţă, denumită în continuare autorizaţie. 

(2) Autorizaţia certifică îndeplinirea exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa în exploatare şi condiţionează obţinerea autorizaţiilor de gospodărire a apelor şi, respectiv, de protecţie a mediului. 

(3) Autorizaţia se emite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în baza avizului favorabil al comisiei de avizare. 

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), pentru lucrările încadrate în categoriile de importanţă C şi D, conducătorul autorităţii publice centrale din domeniul apelor poate stabili, prin ordin, ca autorizaţia să fie emisă de unităţile teritoriale ale Administraţiei Naţionale "Apele Române", în baza avizului favorabil al comisiei de avizare teritoriale. 

(5) Autorizaţia se solicită de la autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau, după caz, de la unităţile teritoriale ale Administraţiei Naţionale "Apele Române", în competenţa căreia se află lucrarea, în conformitate cu Procedura de emitere a autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor. 

(6) Autorizaţia se emite pe o durată determinată de maximum 10 ani, durata fiind stabilită de autoritatea competentă, şi se reînnoieşte, la cerere, la expirarea perioadei pentru care a fost emisă. Solicitarea de reînnoire se face de deţinător cu cel puţin 90 de zile înainte de data expirării autorizaţiei iniţiale, în conformitate cu prevederile legale. 

(7) În cazul producerii unor accidente sau incidente care afectează condiţiile de funcţionare în siguranţă a digului, autorizaţia îşi pierde valabilitatea, iar deţinătorul este obligat să obţină o altă autorizaţie de la autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile legale. 

Art. 10. ‒ Procedura de emitere a acordului privind respectarea exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi Procedura de emitere a autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor se elaborează de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi se aprobă prin ordin al conducătorului acesteia. 

Art. 11. ‒ Tarifele pentru emiterea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor, care vor acoperi cheltuielile de funcţionare ale comisiilor de avizare şi ale CONSIDIG, se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

Art. 12. ‒ (1) Îndeplinirea condiţiilor de exploatare în siguranţă prevăzute în avizele, acordurile şi autorizaţiile emise conform prevederilor prezentei legi este obligatorie. 

(2) Realizarea fără acord a unor lucrări în situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) este interzisă. 

(3) Exploatarea digurilor fără autorizaţie este interzisă. 

Art. 13. ‒ (1) Deţinătorii de diguri sunt obligaţi să urmărească comportarea în timp a lucrărilor pe baza unor proiecte de urmărire specială sau a unor instrucţiuni de urmărire curentă elaborate prin grija proprie, conform reglementărilor în vigoare. 

(2) Urmărirea comportării în timp a lucrărilor este obligatorie pe întreaga perioadă de execuţie, punere în funcţiune, exploatare, reabilitare, conservare, postutilizare sau dezafectare. 

(3) Nerespectarea prevederilor proiectului de urmărire specială sau a instrucţiunilor de urmărire curentă a comportării în timp a lucrării atrage suspendarea autorizaţiei pe o perioadă de până la 90 de zile, timp în care deţinătorul va realiza conformarea.

(4) Activitatea de urmărire a comportării în timp a digurilor se organizează pe 3 niveluri, astfel:

a) nivelul I, cuprinzând observaţiile directe, măsurătorile la sistemele prevăzute pentru urmărirea comportării în timp şi interpretarea primară a rezultatelor, realizate de personalul de exploatare cu sarcini specifice;

b) nivelul II, cuprinzând sinteza observaţiilor directe, a măsurătorilor şi a inspecţiilor tehnice periodice, precum şi interpretarea acestora din punctul de vedere al siguranţei lucrării, realizate, prin grija deţinătorului, de specialişti care întocmesc rapoarte sintetice;

c) nivelul III, cuprinzând analiza şi avizarea rapoartelor de sinteză realizate de comisii de urmărire a comportării în timp a digurilor, organizate de deţinătorii acestora, cu avizul CONSIDIG. În cazul deţinătorilor care nu organizează comisii proprii de urmărire a comportării în timp a digurilor, analiza şi avizarea rapoartelor de sinteză vor fi realizate fie de comisiile de urmărire a comportării în timp a digurilor aprobate ale altor deţinători, fie de grupuri de specialişti constituite sub coordonarea şi cu avizul CONSIDIG. 

(5) La sfârşitul fiecărui an, comisiile de urmărire a comportării în timp a digurilor organizate de deţinătorii acestora vor transmite rapoarte de activitate la CONSIDIG, spre analiză şi avizare, precum şi la Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă al autorităţii publice centrale din domeniul apelor. 

(6) Concluziile analizelor rapoartelor de sinteză ale comisiilor de urmărire a comportării în timp a digurilor se materializează prin decizii ale conducătorilor unităţilor respective şi devin obligatorii pentru deţinători. 

Art. 14. ‒ Pentru prevenirea unor accidente sau a unor avarii datorate sabotajelor, vandalismului ori unor acţiuni iresponsabile, deţinătorii de diguri care apără zone populate şi/sau obiective socioeconomice importante sunt obligaţi să organizeze şi să realizeze un sistem de securitate şi pază a lucrărilor, avizat de instituţiile abilitate ale autorităţii publice centrale din domeniul administraţiei şi internelor. 

Art. 15. ‒ Trecerea în conservare, postutilizarea sau dezafectarea unui dig se realizează potrivit Procedurii de trecere în conservare, postutilizare sau dezafectare a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor, care se elaborează de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi se aprobă prin ordin al conducătorului acesteia. 

Art. 16. ‒ (1) Deţinătorii de diguri au obligaţia de a declara public caracteristicile generale, categoria de importanţă şi gradul de risc asociat digurilor. Declaraţia şi inventarierea se efectuează conform Procedurii de inventariere a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor, care se elaborează de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi se aprobă prin ordin al conducătorului acesteia. 

(2) Inventarierea digurilor, inclusiv a zonelor de protecţie ale acestora, se realizează sub coordonarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor în baza declaraţiilor deţinătorilor de diguri, efectuate conform prevederilor alin. (1), se centralizează în Registrul Naţional al Digurilor din România, denumit în continuare REDIG, şi se actualizează la fiecare 5 ani sau după producerea unor viituri importante. 

(3) REDIG se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi se publică pe site-urile autorităţilor publice centrale din domeniile apelor şi îmbunătăţirilor funciare. 

(4) Inventarierea digurilor aflate în exploatare şi întocmirea REDIG se realizează în termen de 3 ani de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

CAPITOLUL III

Controlul în domeniul siguranţei digurilor

Art. 17. ‒ (1) Controlul îndeplinirii exigenţelor de performanţă şi al respectării prevederilor legale aferente siguranţei digurilor se efectuează de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, prin personal împuternicit. 

(2) Controlul prevăzut la alin. (1) se va desfăşura prin acţiuni anuale sau după producerea unor viituri importante, pe baza unei tematici elaborate şi aprobate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în baza avizelor CONSIDIG şi ale Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă al autorităţii publice centrale din domeniul apelor. 

Art. 18. ‒ În scopul îndeplinirii atribuţiilor de control, personalul împuternicit al autorităţii publice centrale din domeniul apelor are dreptul:

a) de acces la diguri, indiferent de deţinătorul şi destinaţia acestora, pentru a face constatări privind respectarea prevederilor prezentei legi şi ale reglementărilor ce decurg din aceasta;

b) de a controla existenţa şi starea sistemelor prevăzute pentru urmărirea comportării în timp a digurilor, în conformitate cu prevederile proiectelor de urmărire specială sau ale instrucţiunilor de urmărire curentă a comportării în timp a lucrărilor;

c) de a constata contravenţii şi de a propune sancţiuni conform competenţelor acordate. 

Art. 19. ‒ Pentru efectuarea controlului în unităţile cu regim special de acces, precum şi în zonele de frontieră, persoanele prevăzute la art. 18 vor primi aprobare şi din partea autorităţii publice centrale care coordonează unităţile respective sau, după caz, din partea conducătorului unităţii respective. 

CAPITOLUL IV

Sancţiuni

Art. 20. ‒ Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz. 

Art. 21. ‒ Constituie contravenţii următoarele fapte:

a) exploatarea digurilor fără autorizaţie, fără proiecte de urmărire specială sau instrucţiuni de urmărire curentă a comportării în timp a lucrărilor;

b) nerespectarea prevederilor acordului sau ale autorizaţiei;

c) nerealizarea sistemului de securitate şi pază prevăzut de prezenta lege. 

Art. 22. ‒ (1) Contravenţiile prevăzute la art. 21, săvârşite de persoane fizice sau juridice, se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 50.000 lei. 

(2) Cuantumul amenzilor se actualizează periodic, prin hotărâre a Guvernului. 

Art. 23. ‒ Constituie infracţiuni următoarele fapte:

a) lipsa acordului pentru situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (1);

b) exploatarea digurilor fără autorizaţie, punând în pericol populaţia, proprietatea ori mediul social, economic sau înconjurător;

c) nedeclararea digului deţinut şi a caracteristicilor acestuia sau declararea eronată a caracteristicilor digului în scopul obţinerii de avantaje de orice natură;

d) neîndeplinirea măsurilor stabilite prin expertize avizate de comisiile competente, dacă fapta pune în pericol siguranţa construcţiei şi produce urmări grave pentru populaţie, proprietate ori pentru mediul social, economic sau înconjurător;

e) deteriorarea sau distrugerea cu intenţie a digurilor, precum şi a sistemelor de urmărire a comportării în timp montate la diguri şi/sau în zonele de protecţie ale acestora;

f) realizarea unor construcţii, depozite, amenajări sau a altor activităţi în ampriza digurilor ori în zonele de protecţie ale acestora. 

Art. 24. ‒ Infracţiunile prevăzute la art. 23 se pedepsesc cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei sau cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. 

Art. 25. ‒ Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 21 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 22 se fac de către personalul împuternicit din cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor sau al Administraţiei Naţionale "Apele Române". 

Art. 26. ‒ Prevederile art. 21 şi 22 referitoare la contravenţii se completează cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. 

Art. 27. ‒ (1) Infracţiunile prevăzute în prezenta lege se constată de organele de cercetare penală, direct sau la sesizarea personalului împuternicit din cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor ori al Administraţiei Naţionale "Apele Române". 

(2) Actele încheiate de personalul împuternicit prevăzut la alin. (1) sunt acte de constatare, potrivit art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare. 

CAPITOLUL V

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 28. ‒ Deţinătorii de diguri aflate în exploatare la momentul intrării în vigoare a prezentei legi sunt obligaţi să îşi autorizeze toate digurile din patrimoniu în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. 

Art. 29. ‒ Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

---

*) Republicată în temeiul art. 107 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare. 

Legea siguranţei digurilor nr. 259/2010 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 21 decembrie 2010.